ANUL I No. 5 10 hani nvmerul JOUI 21 NOEMBRIE 1885 Gf.igore G. PEUCESCU Director politi* ABONAMENTE : in (ară 1 an 40 lei. 6 luni 20 lei. 3 luni lo Ii i in străinătate 1 an 60 lei. G luni 26 lei REDACŢIA No. 3. — Piaţa Episcopiei. - No. 3. Barbu stef. DE LA VRANCEA Prim-redactcr ANUNCIUR1 : anunciurl pe pagina a patra linia 30 bani, anim-ciuri şi reclame pe pagina III 2 lei linia ADMINISTRAŢIA No. 3. — Piaţa EpiscopieL — No. 3■ APARE ÎN TOTE ZILELE COALIŢIA UTOPII 81 REALITATE TT£T XGOCTTivCEIT'X' ---------------- ALEGERILE DIN BACĂU HERODIAS COALIŢIA Coaliţia s’a tăcut. Mâine safl poimâine naţionalii-libe-ralT vor publica programa lor. Dupâ aceia, naţionalil-liberall şi li-beralil-conservatorl, vor adresa împreună ţârii un manifest. Pe urmă, va începe îndată lupta, lupta atât de mult dorită, crâncenă şi neîmpăcată, în contra regimului actual. In fata oposiţiel, care ’şl întruneşte tdte puterile, guvernamentalii îşi strâng rândurile şi se pregătesc, de luptă. D. Brâtianu simte că asaltul va fi învierşunat şi se în cârcă a înlroduce în minister pe toţi flmenii mal de va-Idre, ce se pot găsi în vălmăşagul co-il activi tâlil. Şi cu Uite silinţele ce 'şî dă, nu is-[buteşte a’şl în1 ocini cabinetul după voiri la sa. Lucru strania şi ne mal pomenit in acesta ultimă decenie. un Mitică Stur-dza refuză d’a eşi după poruncă din minister; ceU’altl colectivişti pun condiţii şi fac dificultăţi d’a intra în noua combinaţie ministerială. Se vede că încep a se îndoi de vecinicia d-lul Bră-tianu la putere. Intre aceste două tabere, opositia coalisatâ şi colectiviştii, slaQ junimiştii, cari nu vor intra In coaliţie dar nu vor intra nici în minister şi o personalitate, d. Nicolae Blaremberg, care continuă lupla. paralel cu opositia coa-lisată, fără însg a intra în coal’ţie. Acum că am trecut în revistă diferitele lorfe cari de mâine vor intra în luptă, conclusia ndstrâ este că cu mij-Idcele de care va dispune coaliţia, is-bânda el este mal mult de cât sigură. Şi era timpul ca lumea cinstită şi cu dor de ale ţârei sg ’şl aducă aminte de memorabilele cuvinte ale d-lul Dumitru Brătianu : «Jos regimul corupţiei şi al min-ciunel!» Depeşile Agenţiei „Havas“ Pirot, 30 Noembre, (4 ore sâra). — Un ofiţer şerb a sosit azi dupâ amiadl la cartierul general. El venia sfe explice ca corpul de armată şerb care operâzâ în împrejurimile Vidinului nu primise la timp ordinul de a suspenda ostilităţile, penlru ©a generalul Leşj&nin se găseşte la 7 ore d* orl-ct comunicare telegrafica Învoiala privitOre la suspendarea osiili-tfttilor e azi deplina pe Iote punctele. Nu mal râmftne de cftt a numi delegaţii însărcinau sa trateze despre armislilii şi să discute preliminările de pace. S’a aflat aci cu cea mal mare mulţumire ca Turcia aratâ disposiţiunl favorabile unei înţelegeri directe cu Bulgaria. Depeşile nostre precedente au făcut adesea sa se intrevazâ acâstâ solutiune. Se crede aci bucuros câ dacâ acâstft Înţelegere directa s'ar produce, cestiunea ru meliotâ s’ar vedea îndată resolvatâ. De oparte, în adevăr, ar fi eu nepulin|â de a nimici aceste aspiratiunl comune a două popore. pe cari unirea lor pe câmpurile de bataie le-a legat într’un mod definitiv; eftcl nu trebuie să se uite ca 30,000 de Rumelioţt afl venit în Bulgaria sfi apere teritoriul principatului contra armatei sârbe. Iar de alia parte, e sigur că puterile au un interes deosebit să încheie cât se pute de iute o cestiune care, daca s’ar prelungi, ar produce o tensiune din cele mal vil în relatiunile internaţionale. Pirot, 30 Noemvre.—Amiadl.—Linia de demarcaţiune a fost trasa azi Inlr’un mod definitiv. Sârbia n’a râspuns inca la cererea adresata de statul-major bulgar, pentru a ruga sa numescâ negociatori însărcinaţi sâ discute cu el preliminările de pace. Părerea se accentuiază, în armată, că Bărbia caută s6 cftş'ige timp pentru a re forma armata sa. Un mare consilia de râs-boia, Iu care asista d. 1). Karaveloff şi Ţa nov. se tine în acest moment. Pirot, 1 Decembre dimineaţa.—S’a pri rnit azi diminetă in cartierul general o seri sure a statului major şerb, cate anunţă câ regele a desemnai pe colonelul Milanovic ca plenipotenţiar însărcinat să trateze des pre condiliunile artuisiitiulul. Colonelul va veni aci mâine. Întârzierea Serbiei de a resolva t,6te a ceste cestiunl preliminarii, pricinuieşte multa nemullurnire in cartierul general. Se crede ca întâia condiţine pusa de Bulgaria va fi evacuarea districtului Vidin de trupele sârbe. Viena, 1 Decembre. — Se anunţa din Belgrad ziarelor din Viena că ministrul de răsboiu şi a dat demisiunea. Belgrad, 1 Decembre.—Serbia a hotărî! să urmeze pregătirile sale de râsboiu până când ideia unirii Bulgariei cu Rume lia ar fi părăsită. Atena, 1 Decembre.—Ziarele blamează atitudinea expectanta a ministerului şi cer ca Grecia să intre In campanie. Londra, 1 Decembre.—Se depeşează din St. Petersburg ziarului Standard că Aus tria, intervenind în favorea Sârbiel, e pe de plin în înţelegere cu Germania şi Rusia, şi câ înţelegerea celor trei împăraţi n’a fost de loc turburată prin demersul Contelui Khevenhulier. Londra, 1 Decembre. — Resulf alele alegerilor sunt pân’acum urmâtorele: 182 liberali. 160 conservatori şi 20 parneliştl. Times prevede o noua disolvare a Parlamentului. Bangoon, 1 Decembre.— Englezi! au intrat fara resistenţă in Mandalay la 29 Noembre. Berlin, 1 Decembre.—Reichstag—D. de Bismark a citit ud mesagiu Imperial dupâ termenii căruia interpelarea privi ţâre la măsurile luate fată cu străinii, cari au fos t espulsaţl din provinciile din est, este declarată ca ne conformă cu consfituţiunea imperiului. D. de Bismark a adâogat câ, ca plenipotenţiar prusian, el trebuie să ţină la a-ceia ca dorinţa care însufleţeşte Prusia de a împiedica pe viilor răspândirea ideilor poloneze în regat, să nu fie oprita de cele-1-alte provincii ale imperiului; şi a declarat că refusă, în numele guvernelor federale, se respundâ la interpelare. Asupra propunere! d-luî de Windhorst, interpelarea a fost retrasa din ordinea de zi. UTOPII 81 REALITATE Na mal încape nici o îndoială, că otl în tara românească, mare şi mic, din or-ce partid sad grup politic. înce-jem a reveni asupra iluziilor şi cre-inţelor din trecut. Spiritul doctrinar, naivităţile sentimental optimismul nemărginit şi neîntemeiat, care aflea-aclerisat epoca de la palru-zecî şi-opt, ’şi au trăit traiul. Esperienţa do-Jândită, loviturile de multe ori crude ale realităţii afl desamăgit pe ori care. ncrederea oarbă că prin decretare de egl pe hârtie, prin volutl parlamen-are, ori cât de. legale, şi prin organizări artificiale, putem schimba de azi până mâine o stare de lucruri veche şi naturală, a primii nenumărate şi hof.ăiâtflre desminfirl. Tot d’auna dinaintea voinţei şi dorinţelor omului afl stat neclintite şi neîndurate legile natureT. OrI-ce am voi şi am face, omul rămâne tot un product al natureî supus la legi stabile şi nestrămutate şi societăţile omeneşti nişte organisme, ca orl-care altele, care se nasc, trăesc, se desvoltă şi mor, dupâ anumite reguli pe care nu stă în putinţa nbstră de ale înlătura safl schimba. Progresul se face încet şi treptat şi fie-care societate care se naşte cuprinde, chiar de la începutul sâfl, elementele viitdrel sale măriri şi decăderi. In începuturile de organisare ce se încarcă, în firea poporului de curând închegat, stafl încă de la început ascunse, calităţile noului organism, chipul desvoltărel sale, hotarele puterilor sale, felul şi caracterul civi-lisaţil sale de mal apoi. Înţelegerea deci a legilor generale dupâ care trăesc societăţile omene,tT şi cunflşterea adâncă, a firet, a aspira ţiunilor şi a trebuinţelor unul popor, sunt însuşiri neapărat trebuinciose unul om politic. Si, tocmai de aceste însuşiri afl fost lipsiţi fruntaşi noştri de până acum. Pentru ca să fim insă drepţi trebue să recundştem, că în mare parte, nici nu DUteafl iace alt-fel. Trecuse prin împrejurări vitrege tara. O epocă de înjosire, de umilinţe şi de prigonire a tot ce era românesc durase mai bine de o sută de ani. Cele două clase mari şi să nătoase care dusese pe umeri lor toată greutatea statelor româneşti, erau de o potrivă gonite, jefuite, u-milite. Ţăranul era stors şi schingiuit de oameni domniei şi de a-rendaşil străini, hoeril pământeni batjocoriţi şi depărtat! de la ori ce în-rîurire politică, conrupţia şi duplicitatea bizantină se întinseră repede ca o cangrenă pe trupul tăreî, di-solvând caractere, daline, instituţii. Toate nevoile acestei vremi nici că puteafl să nu întunece simţul românesc al naţiunel, să nu aducă cu sine uitarea tradiţiunilor bătrâne şi sănătoase ale pământului. Când conştiinţa naţională se redeşteptă, alle cerinţe şi alte greutăţi preocupară căpeteniile ţârei. Trebuia să dobândim dreptul de a trăi şi a ne guverna pentru noi şi prin noi şi nimeni n’avea vreme de a se chibzui asupra chipului cel mal ne-merit de a ne guverna şi organiza. Pe de altă parte contactul cu civili-saţia apusului ne uimise ; priveliştea, pe de asupra, a strălucitelor forme de cultură Europene ne luase vâzul. Din uitarea vechilor tradiţii pământene, din dorinţa de a sfirşi cât mal iute cu perioada fanariotă şi din contactul cu civilizaţia occidentală, s’a născut curentul pe care azi îl deplângem, a eşit organizarea noastră www.dacoromanica.ro actuală atât de streină şi atât de ceiurile sale. din istoria şi literatura sa. nepotrivită cu noi. A-l îrapedica prin imitaţii streine Deosebiiea între con jucătorii noş- să’şl desvălâscâ calităţile sale de rasă, tril politici era cu tâte ace-tea mare. este a’l ucide moraliceşte şi mflrtea Pe când elementele sănătdse ale morală e mal grozavă de cât mdrtea naţiunii, ca Eliade, Teii, Lascar Ca- fisică. targifl, lepureanu, Costaforu şi alţi | doreafl numai introducerea principiilor mari şi fundamentale ale drep-| tulul public modern împreună cu regimul representativ, spirite mal ne-| astâmpărate şi mal puţin cumpănite ca d. Ion Brătianu şi alţii, nu vor- I N. Iancovcscu ŞTIRILE ZILEI Consiliul comuual al Capitalei e convo- -x — Concertul ce urma sâ se dea Joi sera beafl de câl de republică universală, |cnl Pentra 21 Noembre, spre a se ocupa cu de căsătorie civilă, nu visafl de cât adjudecarea mai multor lucrări însemnate. utopiile radicalismului celui mal îna- —x— intat. Acest din urmă curent a tri- Exportarea vilelor şi cerealelor s’a pro- umfat, de el suntem purtaţi de mal hibit in ,6,a Grecia, bine de treizeci de ani, şi lui îî da- —x— lorim toate relele de care suferim. 0 anchetă făcuta casierului comunal din La guvern însă, Caliban se pare câ Simian, judeţul Mehedinţi, a dovedit că a-s’a arislocratisat, şi d. Brătianu spe- cest casier a delapidat o sumă de 400 lei riat de propria sa lucrare, se leapădă ldin casa Comunei, de densa, dându-ne exemplul unei apostasil uimitoare. . Conspiratorul de la opera comică la Alhenea> de câlre D'na reremna Lu' devine ultra dinasticul de azi, crează chesi * ,)'nu Francesc0 de Luca' a’a a-apanaje şi ia garanţii în contra pre- manal pentru b»™nie^24 Noembre. sel care ar atăca persdna suveranu- —x— lui ; revoluţionarul de erl, carbona- Detun in Romunul de en sârâ: rul de la patru-zecl şi opt, se decla- lon G- Bratianu tntampinâ greu,au a râ conservator în vorbă, este despot lorma nuou' cabinet, şi sugrumătorul libertăţilor publice In D- Fuf?- Statescu refusă a intra în ca-fapt binet, pentru cuvântul că s’ar afla angagial După cum n’a putut pricepe şi a Sn mai multe Pr<>cese însemnate, printre ecsageral mişcarea liberală de până can al comunei Galaţi şi al d-lui lânide. acum, nu pdte pricepe şi ecsagerâză Pe de a,tâ parte, un însemnat nuiner şi trebuinţa, pe care ţara osimle, de deputaţi nu mai voiesc pe d. Dim. linişte, de odihnă, de întemeiare a I Sturdza la ministerul instrucţiunii publice, instituţiilor dobândite. —x— Nu înţelege nici conservatismul, cum Aflam cu părere de rea ca d. Gr. Ni-n’a înţeles nici liberalismul. colescu care se căsătorise cu prima doua Si, mal puţin încă, pricepe fire a I Vigiac Şi care trăia în Italia, ar ti murit poporului românesc, şi, şi mal puţin la Milan. e destoinic pentru a da ţârei o orga- —x— nisare potrivită acestei firi. b- Gheleme,prefectul judeţului Botoşani, Când ne-am plâns de formele strei- va Înlocuit, prin d. Rojnilză. ne care ne afl copleşit şi înăbuşit, nu —x— ne-am plâns de libertăţile ndstre cons- Principele ton Ghica, ministrul (erei la tituţionale ci de forma dată acestor Londra, este aşteptat în Bucureşti zilele libertăţi, formă streina şi neînţelâsă de acestea, poporul nostru. Nu o anumită formă, —x— e inerentă regimului representativ, ea Găti-va senatori au luat otarirea se c6ra p6le şi trebue să varieze, după tradi- rte urgenţă punerea la ordinea zilei a le-tiile, după cultura şi dupâ firea unullgei contra cumulului, votată de camera în popor. Alt-fel, nu ajungem, după cum sesiunea trecuta se întemplă astă-zî, de câl la drepturi —x— scrise pe hârtie, dai de cate nimeni nu jn [Una Decembre vor începe experien-ştie, şi nu se pdle folosi. ţele cu cupolele aduse pentru fortificaţiile Ne mal plângem, în afară de acâsta, ca.pitalei. de întrega ndstră organizare de am6- —x— nuni, de legile administrative, de diep- «Tribuna» din Sibiu spune ca episcopul Iu» nostru privat. Idte legi ^opiâltî, Michail Pavel a găsit cu cale s6seun6sca streine obiceiuriloi pământului, neîn- deputaţiunei episcopatului catolic pentru n lelese, nerespunzând la nici o t-iebu-1 felicita pe ministrul Tisza, cu ocasiunea inţa simţită şi care zăpăcesc lumea ŞÎ jubileului de 10 ani al slârâmarei naţio-nu dafl naştere de cât la neînţelegeri. Iia[itâlel r01naiie Bine e că primari noştri rurali, că _x consiliile comunale şi judeţene, că co- Procesul asasinatului din strada Sorelui mitetele permanente, sub-prefecţi ?i va începe la 9 Decembre, une-orlchiar prefecţi, nu înţeleg nimic _x din legile pe care afl să !e aplice.-' La 23 Decembre se va ţine licitaţie la Bine e ca ţăranul nostru nici nu (iirecţiUnea cailor lerate pentru darea iu naşte, nici nu se casat o ie? te, nici nu antreprindere a construcţiei basenurilor şi more, nici moşteneşte, cumpără Şl Ueiurilor în porturile Galaţi şi Braila, ne-vinde potrivit cu condica civilă ? cesare pentru stabilirea magaziilor de grâne Ne plângem încă de pierderea obi-L anlrepositelor de marfurl. cei urilor vechi ale ţârei, oneste şi cu-1 Val6rea acestor lucrârl wle de 2 mill6ne rate, de năvălirea spiritului strein în tote apucăturile şi manifestările vieţel I mifi6ne~'~entru**Braiîa nostre naţionale, in viaţa publică ca şi în cea privată, în oraşe ca şi la ţară, în legi ca şi în literatură. De pretutindeni ne înăbuşeşte strei-nismul. Pentru noi statul nu este numai o şi jumetale pentru Galaţi şi de aprope 3 —x— DECRETE D-nu C. D. Dimilrescu, dupe a sa cerere, se muta de la laşi, ca profesor definim la catedra de istorie, filosofie şi »•*.-espresie politică sau geografică, ci mal teuC4 din Bucureşti. presus de tote o espresie etnică. 1 en- — aproba vinzarea de veci, in corp tru noi poporele trăesc, ca să desfă- intreg, a mai multor moşii din districlul şureîn lumea din afară, să îmbrace paşi. în forme care le sunt proprii, comflra — buni numiţi şi permutaţi: lor din năuntru, bogăţia lor sutleteseâ. lj. Dimiirie .lurascu, membru la curtea Şi e bogat poporul romanesc. E mi- “ '“5’' nunat înzestiat pentiu orl-une ll cu- D, c. (l Diraboviceanu, membru la cur-noşte din apucăturile sale. din obi-rie» din Focşani. s EPOCA — 21 NOEMVRE D. Ernest Vârnav. membru al Trib. II-fnv. judecător de instrucţie la aeelas Trib. D. R. S. Christi., supleant la Trib. Ilfov, membru la acela? Trib. 1). A. Bimitrescu, procuror al Trib. Ilfov, dupe cererea sa, supleant la acela? tribunal. D. Ştefan Vlădoianu. procuror la Trib. Ilfov. --------——------------Sfr-------—-------------- Vn docum nt Ne a căzut în mână un mic. rio-coment foarte preţios totuşi, din care se poate dovedi (câtă inteligenţii stă acumulata în capetele celor mal fruntaşi colectivişti. Cu ocazia sfântului Ion, D. colonel Pastia. şeful uneia din cele mal însemnate administraliunl. a trimis stăpânului setl, Ia Florica, următoarea telegvamă pe care o recomandăm ca un model de stil. lată telegrama: Ion Brătiann Via Cu egoism naţional ?) şi dragoste nestrămutată ve uree ani îndelungaţi ! Pentru Ionel uree să împingă mai departe brazda cea măreaţă ce aţi tras pe moşia străbună. Colonel Pastia Curat stil colectivist! -----------------tţge--------------- ALEGERILE LA BACÂO tîneăă, V Noembre 8S!>, In curând vom avea două alegeri ?i anume: una de senator, în locul defunctului ministru Gheorghe Leeca, si alia de deputat, In locul d-lul C. Sebastian. astftdl prefect al judeţului nostru. De ?i aceste alegeri parţiale aU f6rte putină Însemnătate, fiind menite a umplea numai golurile lăsate ici colea în mijlocul sdrobitoreior majorităţi, pe care a ştiut să şi le fabrice guvernul actual în ambele corpuri legiui-t6re. totuşi nu ne putem abţine de a face cu acGstă ocasiune un scurt paralel Intre ceea-ce era Bacăul odată, pe când Însuşi d. 1. C. Brâtianu «îşi găsea Bacăul» în mijlocul Bacăului, şi intre aceia ce este astădl neferieilul nostru judeţ. Am vătjut în acele timpuri şi chiar mai in urmă, triumfând opositiunea In tOte co-legiele electorale şi resisfând cu bftrbatie tutulor ingerinţelor administrative şi chiar ameninţărilor însoţite de baionete; astă/.î cea mal complectă apatie domneşte pretutindeni, şi nimeni nu se ocupa de alegeri, afara de administratiunea, care şi dfensa nu (ace alta de cftt a executa înaltele ordine ale d-lul general Lecca, a lot putinţele gu-nernator al judeţului Bacău. Fiind-câ suntem pe terenul comparatiunelor, 6re nu am putea asimila acesta absolută indiferenta, cu tăcerea şi absoluta imobilitate a FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 4 GUSTAVE FLAUBERT (Traducerea de V. B. A.) Isbutise sG capete ostatici de la regele Pârtilor, şi Împăratul nici sG mal gândea la asta; eacl Antipas, care fusese de faţa la o lntrevorbire, ca sG fie preţuit dăduse îndată veste despre asta. De aci o ură înverşunată, şi întârzierea de a trimete ajutbre. Tetrarchul Încurcă vorba. Dar Aulus cjise rîzGnd : «Linişleşte-te, te apar eu». Proconsulu sG făcu ea n'a auzit. Isbânda latului atârna de la înjosirea fiului şi acesta fl6re răsărită din mocirlele Capreel ii aducea fol6se aşa de mari că o acoperea de îngrijiri, de şi se păzea de ea, pentru că era otravitore. O larmă se au /- c-tulut judeţului, fapt petrecut în ziua de 8 curent, între orele 3 şi 4 după amiazl. Până nsta-zl nu am văzut nici o mişcare; şi de aceea mă presint în persânâ sâ va reînoiesc plângerea mea şi tot de odată sâ vă descriu cele petrecute şi de atunci încăce. Cu o zi mal nainte, la 7 Noemvre, vine un sub-comisar, pe la orele şăse săra, sâ ia un baia' din prăvălie, sub cuvânt câ este cerut de părintele sătl. Am fost nevoit ca stăpân sâ interviu în acâstâ afacere, de 6re-ce acel băiat se afla de 3 ant jumătate în serviciul meu, cu chiar ştirea şi consimtimântul părintelui sâU. Sub-coni-sarul a început sâ rnâ insulte în modul cel mal neomenos. In faţa acestora, am alergat sâ reclam d-lui Procuror, pe care l’am văzut în birt, vis-a-vis de prăvălia mea. Domnia sa insă in loc sâ’ml asculte plângerea, din contră m’a luat de piept şi m’a dat afara, declarându-ml că în birt nu este la parchet şi câ nu are ce face subcomisarului ; la care am răspuns, ce e dreptul, câ o asemenea purtare a d-sale incurajazâ pe poliţie sama insulte şisa’ral violeze domiciliul, dupe ce cu mult mal înainte, mâ tîrîse şi mă bătuse în poliţie. Nu a lost destul atâta. A duoa a apare Vineri seara- CORPURILE LEGIUITOARE SEITA.TTTIj Sediul» (le 1» 20 Noemvrie 1885 a « Şedinţa se deschide la ora 2 sub pre-şedenţia d-lui vice-preşedinte Al. Orâscu. 87 domni senatori râspund la apelul nominal. (Cum se vede diurna 'şl arp puterea el de atracţie....) Se aproba sumarul şedinţei precedente, a cărui citire nici c'a auzit'o Senatul. Se comunică demisiunea d-lul Dr. Fho-tino, din Senat, pentru ca a primit funcţia de Director general al serviciului Sanitar, care punându-se la voi se primeşte cu 62 voturi. Se declara deci vacant, col. I-iu de Mehedinţi. Se validează alegerea d-lui A. Milo 1h colegiul I-ifl de Suceava. Se voteaza legea prin care se scutesc sătenii foşti arendaşi al Moşielor Râsâritu şi Apusu din Districtul Argeşiiî, de rămăşiţă arenzei în suma de 32,000 lei ce datorau Statului. Asemenea se votâzâ legea prin care se iartă locuitorii comunei TâtâraşI din judeţul Băcan, de datoriele lor către stat, rezultând tot din arendl. După care se ridică şedinţa la ora 4, a-nunţându-se cea viitâre pe Vineri. CĂMEŞA Şedinţa de Miercuri 20 Noemvre 1885 Prezidâzâ generalul Leca. Prezinţi 114 deputaţi. Se declara vacant colegiul 3 de Suceva, fiind-câ titularul d-nu Lovinescu, a fost numit director de gimnaziu. D. C- F. Robescu citeşte o propunere semnata de 30 deputaţi pentru revizuirea reglementului camerei. D. N. lonescu cere ca sa se specifice în propunere care anume articole din regulament trebuesc modificate, câcl alt-fel nu se pote face discuţie. Nu cumva, spune oratorul, se ţinteşte la restrângerea libertăţilor parlamentare? In Anglia, ţara constituţionala, asemenea •:estiune se discnta înaintea alegatorilor, câcl se pune mare preţ pe densa- D. C. F. Robescu asigura pe d-nu lonescu câ nu se va isbi de loc în libertăţile parlamentului. D sa unul va vota în tot-d’a-una contra unei asemenea propuneri. D. N. Voinov susţine părerea d-lul N. lonescu, arătând că propunerea va treuhui citita Sn trei zile consecutiv, însâ fără discuţie, prin urmare punctele ce sunt de revizuit trebuesc specificate. D. 1. Codrescu susţine propunerea sub cuvânt câ reglementul prezintă multe lacune. D. G. Falâdi declara câ acesta nu este o propunere ci numai o simpla hârtie, fiind că intr’ânsa nu se spune nimic lămurit; câ ea nu este de cât o invitare la vorba. Oratorul cere ca cele trei zile reglementare sâ începâ din alta zi, iar nu de astâzl, câcl astâzl, afară de propunători, nimenea nu ştie ce trebue sâ discute. D. I. Agariet susţine tot propunerea d-lui Paladi arătând ca cu nici un preţ nu se pote considera ziua de astazl ca prima zi a citirel. D. Agarici declara, câ în calitate de vice-preşedinte, de multe ori a tras pe sforâ Camera, atât este de defectuos reglementul. D. C. F. Robescu primeşte şi d-sa propunerea ca ziua întâi a citirel sâ încâpâ a curge de mâine. Incidentul se închide. D. M. Cogălniceanu roagă biuroul ca sa ceară de la ministe-ul de interne dosarul râscolei de la penitenciarul Dobrovâţ. D. Mmistrii dc justiţie depune mal multe proiecte de legi. D-sa roagă Camera cu sâ se ocupe în secţiuni de urgenta cu legile financiare, legea admisibilităţii în funcţiunile publice, legea comunala, organizarea ministerului de interne. D-l Strtijescu, citeşte raportul comisiunei parlamentare care a luat socotelile comunei Galaţi, raportul acuză fosta administraţie comunala câ a administrat cât se pote de râu financiile comunei aducând’o acolo unde este. D-l Botan, deputal din Galaţi, declară câ d-sa nu va vota concluziile raportului fiind-eâ raportul este incomplect şi nu a-rata tote abaterile administratorilor de pe acea vreme. DEPESI SPECIALE ALE ZIARULUI „EPOCA" Berlin 2 Decembre, — *Nordeut$cht Allgemeine Zeitung» ea notă despre scrisoarea publicată în « Gazeta de Co-logne» care declară că înălţarea Bulgariei la rangul dc principat autonom ar fi cea mal bună soluţiune ce s’or putea aduce complicaţiilor actuale din Orient şi că principele Alexandru a dobândit dreptul moral de a nu avea un rang inferior celui ce are regele. Milan. -----------cS’&j- — - — ULTIMA OllA (’onstantinopole, 1 Decembre.— O depeşe oficiala anunţa ca Lebih-Efendi şi Gadban-Efendi an fost bine primiţi la graniţa rumeliotâ. Ei urmâză drumul spre Fi-lipopoll, cu o escorta de 20 de omeni comandata de un ofiţer. Conslaiitinopole, 1 Decembre.—Şedinţa pe care Conferinţa a ţinut’o azi u’a înfăţişat, contraria prevederilor, nici un interes. Niş, 2 Decembre.—Un raport oficial a-nunţa ca patru bataliâne bulgare şi un es-cadrou au atacat pe neaşteptate ieri posi-ţiunile ocupate pe YVlasina de trupela sârbe al căror comandant trimisese câte-va momente înainte, un parlamentar la lagărul bulgar pentru a anunţa încetarea ostilităţilor. Londra, 2 Decembre. — «Times» zice câ Serbia s'a declarat hotărâta sâ urmeze râsbo.ul, dacă i se va cere o despăgubire banâscâ. Londra, 2 Decembre. — Kesultatele cunoscute actualmente: 199 liberali, 180 conservatori şi 37 Parneliştl. BULETIN FINANCIAR Bucureşti, 20 Noembre. Încetarea ostilităţilor In peninsula balcanica se considera de lumea finanţelor ca semnalul Începerii afacerilor ; aşa de aşteptată erea această ştire în cât mulţi speran câ de astâ-datâ şi agiul, şi crisa comerciala şi depreţiarea valorilor vor trece în domeniul uitării.—Realitatea nu a corespuns acestor speranţe.—Bursele an salutat un moment prinlr’o reprindere vestea îm-pâciuret, pentru câ a doua zi sa’şl reia iărâşl fisionomia obicinuita. Asta-zi afacerile mai mult slabe. Străinătatea arată multe ingrijirl încâ. Aurul la noi se scumpeşte şi de la 16.25 cât erea asârâ ’l gasitn asta-zi iarăşi 16.50 cu tendinţa de urcare. Fondurile de stat şi de credit nu se mişca; 5o;„ urban se nego-tiaza 80 *|*. Schimbul la vedere Berlin 128.65. Băncile Naţionale cad la 1060 ; Constructiunile 167 *'*, după ce făcuseră ieri 172 '|«, Daciele 250. In general speculaţia e reservata, se scomptezâ puţin vândârile unora, dar nu se ştie precis cine va avea avantagale în Lichidaţiune. Viena ne aduce creditul mobiliar austriac la 285.25 ; rentele perd de la 10 la 20 kr. Napoleonul 9.98. Parisul, Berlinul şi Londra indica puţine oscilaţii. Tendinţa liniştita. Kayrol, CASA DE SCHIMB I. 3J. FERMO 20 Noembre 1885 5°/« Renta ainertizab'lă . flO /, 5 ■/„ Renta perpetua 8f.,/e 6 Oblig de stat . 88'/» 6°/, Oblig, de st. drnmn de fior . 7°/., Seri», func. rurale . 102a < 5"/o Scris, func rurale . 86 7% Scris func. urbano. 97 6°J. Scris. func. urbane. 9 j 5 */-» Scris. func. urbane 80'1* 8°,o Imprumntui comunal . 72* e Oblig. Casei pens. (lei 10 dob.) , 205 împrumutul cu premie , 30 Acţiuni binceî naţion. . 10-80 Acţiuni «Dacia-Komania» 249 » Naţionali .... 2 0 » Crndit mobiliar . 200 » Construcţiuai , i6S » Fabrica de hârtii Argint contra aor . J 16,30 Bilete de Banei contra aur . 16 3o Florin austriac!. • 2.01 C-u.is-j.1 d-iaa. Viena 1 Decembre Napoleonul...... 9.985 Ducatul 5.96 Lose otomane 18 — Rubla hârtie 123 CmisuI d.ian Bcxliaa. 1 Decembre Acţiunile C. F R. . Oppenhoim... . , 106 40 Obligaţiuni nuoi 6’‘/o C F. R, . 103.25 » » 5"M » » » . 101.90 Rubla hârtie 199,30 C-cars-o-l de lE^a-ris 1 Decembre Renta Komîni . Lose otomane 35.50 Sclxixri.'to Paris 3 luni 99-80 » la vedere. Londra 3 luni . 25 - 25 » la vedere Berlin 3 iunî . . . , 123 60 Viena la vedere .... 2.01 www.dacoromanica.ro FPOCA — 21 NOEMVRTE. REDACŢIA 3, ^iaţa. Episcopiei, 3. ADMINISTRAŢIA 3, Eiaţa Episcopiei, 3. APARK IN TOATK ZILKTjTÎ ABONAMENTE: In tarâ i an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei în străinătate 1 an 50 le), 6 luni 25 lei. ANUNCIUR! si RECLAME anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anuri-ciurişi reclame pe pagina III 2 lei linia. UN EXEMPLAR 10 BANI , li 0-0—0 -ci 6-00-0- BANCA „PREVEDEREA" SOCIETATE ANONIMA DE ACŢIONARI AUTORISATĂ DE GUVERN Str. DOAMNEIfb C A PIT A L 1,000,000, Lei. ^BUCVRES Operaţiunile HăneeI sunt cele 1 U. T SECŢIUNEA COMERCIALA I. SECŢIUNEA FINANCIARĂ 1. Primesce fonduri spre capilalisare şi fructificare cu 5g, pe 3 luni, 64 jj pt 6 luni şi 6 g pe an de ia 15 luni în sus. 2. Aonnsteă bani pedeposil de elTecle publice pe objecte preciose şi în eompt curent garantat. 3. Scomptenză poliţe şi effecle comerciale. 4. Cumpără şi vinde bonuri şi effecle publice române. 5. Incassează pe comptul altora, ori ce venituri sau effecte comerciale. 1. Importă in comission şi consigna-ţiune lot felul de mărfuri şi produse din state streine şi exporta produse din ţara. 2. Procură autorităţilor comercianţilor şi antreprenorilor produsele fabricatelor indigene şi streine. 3. Represintăcase de comercitişi fabrici pentru mărfurile! şi produsele lor. e •n X - 2 SL 5 5f S X ■ o Vb c-6-ti o- o -o- c-o - o o-b-o-Hft-tfffi UE VINZARE la Tipografia C. P.-Conduratu, str. Teatrului, 8. ii£aiii*tie maculaţiiră cu kilo. MER8UL TRENURILOR CAILOR FERATE ROMANE Valabil de I* X^^r> llueureştî-Roiiian STAJIDNEA Arătarea Trenurilor Tr.ac. |Tr. p. ' Tr. p. |Tr. pl. |Tr, noapte a. m. dim. dim. 5.00 p. m. dim. p. m. Bncnrestl plec. ll.OO 8,30 7,45 6,45 5,17 BncurescI pl. 4,05 9,00 4,30 Chitils 11,13 8,46 8,03 — 5,31 Chitila. — 9,14 4,47 Bnftea — 8,59 8,19 — 6,09 Ciocănesc!. — — 5,07 Crivina «... 9,20 9,04 — 6.09 Oherganî. — 9.47 5,27 Titn. 5,07 10,03 5,51 Ploestî 12,17 30.05 9,35 8.19 6.36 Găescî. — 10,30 seara Valea-Călugăr. — 30.48 8.30 Pitesc!. 6,24 11,35 7,55 Albeşti — 11.00 8.52 Corbn. — p. m. 9,06 Mirii 1,14 11.30 9.52 Potcdva. — 12,48 9,24 Monteorn 12.10 p. m. 10.57 Slatina 8,08 1,18 10.04 Buzăfi 1,59 12.25 1,00 11.20 Piatra 1,40 10,32 R.-SSrat 3,12 — 2.15 4.23 Balsa - 1,57 10,54 Focşani d. 4,16 Tr. 7. 3.38 6.38 Păleşti — 2,19 11,23 Măr&sestt 5,00 2.0 0 5.15 11.00 Circea teara — 11,85 Pufsstî — 2.26 5.57 Craiova 9.30 2,54 12,01 Adjnd 6.01 12.55 6.39 FiliaşI 7«.17 3,50 1,04 Sascut 6 24 1.20 7,i 8 Butoeşti — 1,25 Kăcăciunî — 1.48 8,01 Strehaia 4.24 1,47 Valea-Seacă — 2.2o 8.41 Timnea — — 2,10 li&căfi 7,31 2.40 9,35 Prunişorn — — 2,26 Galbinl — 3 32 10,29 Paleta 11.30 5,3 2,46 Roman sos. 8,45 4.10 11,15 T.-Severm 12.03 5,52 3,34 dim. p. m. noaptea Vârciorova sos. 12.05 6,75 4.00 Roman-Ba careşti YSreiorova-BncureştT noaptea p. m. v m. seara dim. noaptea Roman plecare 8.25 12,30 ■ 5.45 Verciorova pl. 7,45 11.00 11.35 Galbinl — 1,07 6.37 T.-Sevvrin 8,09 11.25 12.11 Bacăfi 9,20 1,40 7.20 Palota 8,44 1 ..59 12,53 Valea-Beacă — 2.17 8.15 Prunisnrn — 1,10 Răciciuni 2,48 8.59 Timnea — p. m. 1,26 Sateut 10,23 3,18 9.43 Strebaia — 12.40 1,49 Adjnd 10,45 3,52 10.29 Butoest! — 2,07 i’ufestl 4,11 dim. p. m. 11.01 Piiias! 10,04 UI 2,3» -lărăsestî 1118 4,34 6,40 5 05 11.30 Craiova 71.00 1,58 3,42 Focşani 11.52 — 8,26 5,45 12,49 Circea — — 3,58 R.-8ărat 12,01 Tr. 6. 9,55 2.14 Peiest! — 2.18 4,12 Bnzefi 1.46 11,35 11.00 3,33 Balş — 2.40 4.39 Mouteoru 11,53 . 4 28 Piatra — 2.58 5.03 Mirii 2,50 12,39 5,33 Slatina 12.28 3.23 5.44 Albeşti — 1,05 — Tr. 22 6.''6 Potcoava — 3.50 G 17 Valea-Călug. — 1,18 seara seara 6.25 Corbu — — 6 41 Ploestî 3,33 1,35 8,05 9.57 6,45 Piteşti 2,23 5.23 8.25 Crivina — 2,22 8,35 — 10,41 Găestl — 6.20 9.24 Titn 3.4 6.50 10-04 Buftea — 2,59 9,12 — 11,11 Gberganî — 10.23 Chitila 4,48 3,15 9,26 11,16 11,22 Ciocăneşti — seara 10.41 Bucureşti sos. 5,00 3,30 9,40 11,30 11,35 Chitila — 7.42 11.01 p. m. seara uoaptea a. m. Bncnrestl 4,45 7.55 11.15 Bucureşti-Verclornva Bucii reştî-Hinrprin STAŢIUNEA Arătarea Trenurilor T. fulg. T. ac. | Tr. p. Arătarea trenurilor Ol Tr. f. | Tr- P- | Tr m. dim. a. m. 1 P- m. Bucureşti pl. 5.40 7.10 5.30 Filaret — 7.40 6.05 Sintest! — 7.58 6.33 Vidra j 8.06 6.46 Grădişte — 8.16 7.01 Coinana 6.24 8.26 7.21 Băneasa — 8.52 8.03 Frătest! — 9.10 831 Giurgin — 9.25 8.45 Sm&rda sas. 7.10 9.30 Giarglu-Bueureştl p. m. a. m. p. m. Sm&rda pl. 2.25 8.00 5.40 Giurgiu — 8.14 5.55 Frăţesc! — 8.27 6.lo Băneasa — 8.53 6-40 Comana — 9.24 7.17 Grădisce — 9.31 7.26 Vidra — 9.42 7.42 Sintescî — 9.51 7.53 Filaret — 10 31 8.21 Bncnr. sos. 3,52 10.45 9.00 (>alaţT-Buz$fi noapte a. m. Galaţi pl. | 7,00 seara Bărbos! 2,49 7.40 8,10 Brăila 2,27 8,23 8,55 Muftiu 9,00 Janca 3,21 9,34 Făure! 3,47 0,08 Ciiibia — 0,43 Buzău sos. 4,45 8,15 Butgfi-Galaţ naepte ‘p. m. Buriiu pi 71,58 12.45 Ciiibia dim. 7,15 Fănreî 128G 2,46 Janca 2,18 2,21 Muftiu — 2,49 dim. Brăila 2,21 3,3 6,45 Bărboşi 3,06 4,11 7.30 GalaJÎ sos. 4,45 Tergovişte Titu a. m p. m. Tergoviate pl. 8,10 4,50 Văcăreşti 8,33 5,13 Nucetu 9,00 5,40 Titn sos. 9,30 6,10 «aiaţl-Mărăşeştl Arătarea trenurilor STAŢUNE Tr. f. Tr. ac. Tr. p a. m. Galaţi pl. 8,05 Bărbos! 8,48 Serbestî 9,12 Independinţa 9,28 Hann-Conachi 10,10 Iveşti dim. 10,34 Tecncifi 5.04 11,23 MărăsestS sos. 5,o0 11,54 MărăşeşlI-Galaţî seara p. m. Mărăsest! pl. 11,13 4,40 Tecucin 11,47 5,31 Iveşti 6,03 Hann-Conachi 6,26 Independinţa 7,08 Serbestî 7,24 Bărbos! 7,55 Galaţi 8,30 Ploeştf -'Tzdeal dim. dim. seara PloeBcI pl. 70,00 8,49 7,01 Băicoiă 10,35 9,28 7,39 Câmpina 05,29 9,51 8,02 Comarnic 11,27 10,17 8,29 Sinaia 12,09 11,03 9,08 p, m. Buşteni 12,26 11.18 9,23 Predeal sos. 12,50 11,40 9,45 Predeal-Ploeştl p. in. p. m. dim. Predeal pl. 5,40 5,50 7.30 Bnsten! 6,01 6,11 7.50 Sinaia 6,19 6,52 8.09 Comarnic 6,52 8.25 8.42 Câmpina 7,16 8.50 9.05 Răicoiu 7,38 — 9.27 Pioase! sos. 8,10 9.42 9.55 Titu-Târgovişte | Constanţa s. 9,10 4,22 ,<>3 Tipografia C. Petrescu-Conduratu str. Teatrului 8. www.dacoromanica.ro