II -1860. Acâstă foia esse de poue ori pe 9eptâmănă Mercurea f' Sainbata Preţiulă abonamentu-uî pentru un anu 24 Sf. Pentru \ « 12 „ Trei luni. . . . 6 „ O liniă pentru anun-ciurî se va plăti cu 30 p. N° ÎOI. PRINCIP ATELE-UNITE. MIERCURI 19 OCTOMVRIC 0 lege electorale forte întinsă. Unirea ambeloru ministerie sub alesulu poporului romană. de la 24 Genariu. FOIĂ POLITICĂ ŞI LITTERARIĂ $ Redactorii Responsabile RADU 10NESCU. Abonarea se face la Redacţiune în Passa-giulu Romanii callea Mogoşbe ear prin Districte la D. secretari de Adrainistraţiunî. Ori ce abon amentu trebuiă plătită îndată cu subscrierea. Ţeranii să devia cetăţeni şi liberi prin a loră improprietărire cu despăgubire. Armarea ţereloru in oştire regulată, re-servă şi glote armate. Errata: în skrisoarea D. Blazodin din No. 100(l în kol. 3 rnndslă 44, în lokă de art. 300 să se uiteas-L& 301 — Faga a 3-a, kol. I-a n.ndslă 43 unde se ziue„ adekă mai msltă de kătă aoea ne a zissS D. A-rion st Se uiteaskă: a de kt nitnikS mai msltă etc. Bucureşti, 18 Octomvrfâ. xietim în Monitorisls Ofjiuiale. Dsminiks a fost» înteia nrimire dsnb intoarue-rea Mbrieî Sale de la Konstantinonole. Astoriteuile uivilî mi militari, ksm» mi notabilii kauitalei, s’as grx>bit» a întegima alesslsi României omagiele lor» de feriuite întoaruere. La 12 ore saloanele ereas nline mi nerăbdarea de a vedea ne DomnS era visibile ne toate fegiele ; lund» Măria Sa a intrat» însogits de D. D. miniştri, mi d»ue salsterile obiuinsite mi o întrevorbire ks domnii nresidengî ai ksrgilors jsdekătoresnî, s’a adersat» ku deosibire kătre nresidentsls ksrgiî kriminale, rekomandînds’i, ka în resolvarea j»dekănilor§ ue are, să ns se in-flsennese de niuî snS fell» de imnressisne este- rioară, ku>uî darea sentinijelorS trebee st. fie ba- sată nsmaî ne lege, fără niui o konsideragisne de nersoane. Întorkînds-se în srmă kătre Adunare, Măria Sa s’a esnrimats anroane în termenii »rmă-torî: „Ssntegî nerăbdători, n» mă îndoesks, de a sui ne am» tekut» la Konstandinonole. Vă voi» răsnsnde mi aksms nrin aueleamî ksviute ne v’ams zis» la nlekare’mî: „Totsl» deninde de noi ănmine. Es n» am» mers» să ka»t» akolo mizloaue snre întărirea din întrs, kbuî realisarea legitimelor» dorinne FOILETON!. Xecessilatea de a crea un conservatorii! de înnsică. Cântecele naţionali — lăutarii — corurile si orchestra de astă-di: viitoriulu loru—operă naţionale şi operă Italiană. MbIijî înaintea noastră aS demonstrat» inflsinga ms-siueî asssnra desvoltării 5neî nagisnî, mi ns vedemă ne’amă mai nstea adtoga mi noi snre a sssginea a-ueastă ţese; faktslă este bine xotărîtă; st vedemg a-ksm ue konseksinge nstemă trage. Dar mai ’nainte să ueruetămă în ue stare să află mssika astă-zî la noi: kănteuele noastre nagionale ssntă ks totsl» strane de armonia, mi melodia lor este jks tobjlg menotont; de snde nrovine aueasta? Negre-din linsa, suiingei mssikale. Sniî din rarii artişti eminengi ue ag trekstă nrin gearra noastre s’aă înuerkatg, drentă reksnosuingă, a îmnrtstia aueste melodie; tnst ag fostă siligî st se o-nreaskt la uea dîntîig a loră înuerkare; ktuî îndată ue aueste melodie f«rt tratate într’snă modă mai savantă, nerdsrt monotonia lor», dar totă-de-odată mi koloarea lokale, singsrslă loră merită. îmnrtstiă-se înst suiinga mssikale, mi kînteuele i alle ’Romînilor» atîrnă de Ia ănssmî ei, nrek»m» v’ams snsss mi altă dată. Konkordia între noi, nrsdenga, îmbsnătăgirile nraktiue, ne vor» kon-d»ue la întreaga nrosneritate. Am» sokoti, domnilor», koborîts neamsls romînesks, daka afară din geană, am» fi uersts învoirea sas am» fi ’kătat» mijloaue de a ajsnge la zelsl? dorit». Mergerea mea la Konstantinonole a fost» o sim-nlă visită de ksrtoasiă mi o deferir.gă nentr» Marile Ilsteri alle Estonei kare ne-a§ dovedit» simnatia lor» nentrs noî. Singsra mea nreok»-nare serioasă a fost» de a strînge nersonals ks Ilsterile Mele Mari relanisnile ama de imnortan-te nentr» noî. „Ilsterile uele Mari,nrin renresintangiilor», mî-as mslgsmit» nentrs linimtea ue domnemue în geană mi nentr» înfrăgirea kare de »ns an» se stabilesue din ue în ne mai mslts kăui l»nta nartitelors le îngrijia nentr» feriuireagereî. Elie mi-as zis», k» drent» ksvînts, kă de la noi snînssră tot», deskiss fiinds-ne drsmsls kare tre-bse să ne kondskă la dobîndirea doringilorS.noa-stre dakă vom» sui sămergetn» ne dînssls fără a ne abate în kăile desbinării, kare ar nsrea să nrovoan© nrevr.eiitiv,g_ „Să fim» snigî snre a ne nstea konstitsi, kăuî nsmaî asts-fels vom» nstea ajsnge la re-ssltate demne de noî mi e» vx. da» inkredinga-rea ki> amia mi visurile nentr» feriuirea natrieî se vor» realisa. „DsmnezeS să bine ksvintese Ilriiiuinatele 5nite“. Ksvintele esnresse de Măria Sa, kă totsl» deninde de noî ănmi-ne, kă realisarea legitimelor» doringe alle Romănilors atărnă de la ăn-s»-mî el, konfirmeasă întrsn» kins solemn» ue)- noastre voră deveni din ue în ue mai armonioase, mai melodioase, în fine mai nerfekte; asseminea voră kon-serva totă de-odată mi kcloarea loră lokale; kăuî as-torslă fiindă ssnnsss» de la îauenută mi fără voinga l»i, dakă nouiă să mă esnrimă ast-fellă, la nisue regele mai severe mi mai assolbte, va mangine insni-ragisnea Isî în limitele uerste, mi nrodskgibnile lsi vor konserva atsnuî do sigsr koloarea lokale. Kătă desnre lăstarii nomtriî ei ssntă ks desăvîr-rnire trista imagine a konilărieî în kare se află mssika noastră. ^ Ns voimă să le lsăms meritslă loră: ei nossedă o tauilitate atăts de mare, în kătă n’ar nstea krede uine-va fără a’i aszi; ks toate auestea, ssnetele ue ei emiis. ssntg atătă de false. în kăt» o srekiă, de nsgină uivilisată, ns le noate ssfferi. Ile kăt!, timnă se mărginesk» a esseksta kănteuele nagionale, de mi ns noate ziue uine-va kă este inkăntats kăndă îi asde, dar uellă nsuină îi asksltă ks ksriositate, rai kăte odată ks mslgsmire, kăuî îlls in-teressă uellă nsgină kăntekslă, dakă ns esseksgisnea lsi; dar din neferiuire de la snă timnă înkoaue, lăstarii, uei mai însemnagi, se annlikă a esseksta valse, nolue, mi kiar arie esstrasse din onere. Re seîntăm-nlă atsme? ne de-o-narte desnatsreassă ks totslă melodia, iar ne de alta, o akkomnanieasă ks o armonia, atăts de vslgariă, mi de neuotrivită, în kătă ressltă uells mai teribile charivari. Reslă ar fi mikă dak’am» vedea o desanrobagis-ne sniversale, saă uells nsgină, nsmeroasă; dar din neferiuire uea mai mare narte kiar din sonietatea kslti-vată a noastră, îi asksltă ns nsmaî ks nlăuere, dar kiar ks admiragisne mi înksragiasă eroarea loră. Snă assemine ră» n’are de kătă snă singsrs re-mediă'. krearea snsi konservaioris de mssika. le ue am» zissS în atx>tea r&ndsrî îmmesn® k» toate messa liberale. Doringa legitim^ a Rominilors este Snirea komnlekte; tlia zi în zi ne înkredingtm» maî m»lt» kb aueasta este kondigisnea uea mâi nrin-uinale mi assolste nrin kare vomă nstea merge înainte. Me fauem» tnst ka sb ajsgem» aiue? Me fauems kt st dobtndims în.kredere în noî? ue fauein» ka st n»tems gtsi forna în noî tnmi-ne; Este o idet mtntsitoarît a ne konvinge togi kt tot» deninde de noî, dar daka n» vom» avea în-kredere în noî, daka n» vom» gtsi forga în nox tnmi-ne, am» avea oare ksi’agisl» a realisa do-ringele noastre legitime? K» toate auestea trebsit st ajsngems aiue; este o kondigisne ne antratt a essistingeî noastre nelitiue, a desvolttriî noastre, a înttririî nagi-onalittgil noastre. Dar de ktte nrî ns am» dovedit» kîj snre a ajsnge la auests skon» trebsit a lskra ka Horiolsls rorotns st dobtndeaskt înkrederea într’tnssls, trebsit a gtsi forna ne-uessarit înell» tnss’mî, mi snre a dobtndi aueas-tt forgit de mtntsire trebsit st ne armtm». Am» uer»ts tots-de-sna k» energit armarea mi o vom» ueee tnkt,. nentrs kt suntem» adtn-k» konvinmi kt nsmaî nrin aueasta vom» ajsnge a realisa dori-ngele noastre legitime, nsmaî nrin aueasta vom înttri idea mare de naniona-litate terţ kare ns ssntem» mi ns vom» fi o nagisne. nentr» aueasta, ktr.ds am» l»ats auests jurnal» am» nrimits k» konvikgi»ne salstar'a nro-gramt nssst în kansls foaieî de amiksls nostrs D. Bolintinean», în kare se konrinde armarea iţerrei în oştire regulate, reserca vai gloate armate Eatt uearas uer»t§ mi vom» uere nentr» kt ma Atsnuî kreagisnile mssikali voră lsa ks tstslă altă karakteriă, mi bsnslă gsstă va domni ks desăvîrmire. Dar auestea ns vor fi singsrile avsntagie ue vomă do-băndi nrin krearea snsi konservatoriă: ne vom nstea îndrenta totă-de-odată mi korsrile rai orkestra ; lskrs-î’ile ns se notă dobtndi astă-zi, de kătă ks oelle mai mari keltsele, fiindă siligî a adsna artimtî de nrin ger-re străine; mi kari gerre ns ne dă niuî odată de kătă mediokrităgile loră, konservănds nentrs dănsele oamenii eniminengi mi de geniă; mi ka să ajsngems să nossedemă mi noî assemini oameni, trebsiă să’i skoa-temă. kiar din sănslă nostrs. IIrin krearea snsi konservatoriă de mssikă vom dobăndi artişti sneuialî mi atsnuî vomă nstea forma mi o onera naniotiale, kare va kontribsi ns nsgin la îm-nrăstiarea bsnslsî gsstă, mi ns vomă maî krede ka astă-zi kă ks kătă snă kăntăregiă strigă mai tare, ks atătă kăntă mai bine. Formănds-se o oneră nagionale, Statslă va nstea nărăsi, atsnuî, direkgisnea teatrsisi Italiană, lăsăn-ds’lă totă ka mai ’nainte în saruina snsi antrenrenoră mi va fi sigsră kă va avea gearra o trsnă Italian-msltă mai bsnă kiar de kătă auea ue s’ar nstea ad-dsue nrin îngrijirea lsi; kăui atsnue se va ivi o rivalitate între amăndose onerele, o einslagisne între ară tistii ambcloră treatrsri, kari ressltate voră fi ks totsl în favoarea nsblikslsi nostrs. Demonstrarămă neuessitatea snsi konservatoriă de mssikă; neste nsgin vomă demonstra kă ks kătă a-uestă konservatoriă va konrinde maî mslte ramsre din arte, ks atătă voră fi mai folosigî mi statslă mi ns-blikslă. A. T. ZlSSO. www.dacoromanica.ro 416 DÎMBOVIŢA — 19 OCTOMVRIU-^ zinemă tnkt o date ns mai nrin aceasta vomă realisa doringele noastre legitime mi vomă a-jsuge o nav/isne. Toate nsterile kari ne ssntă bine-voitoarit ns înneteast de a ne zi ne: vt organisanî, vt înttrigî, kt staul for na în voi înrnivt. Adevtrsrî mari de kare trebsit st se konvingt ministeriele noastre. Te s’a ftksts ntnt aksmă mi ne se fane? Eate ne ama întrebată mi ne întrebam» tnkt ne ministerig. In toate Iskr&rile salle ktsttms aneaste idet mare mi ns o gtsimă, mi nentrs aneasta ns vomg înneta de a’llă kombate ks demnitate mi ksviingt, nertndă fante mi kritiktndă fante, nentrs kt mal nre sssă de ori ne nersoa-ne, de ori ne miniştri vedemă mi srmtmă inte-ressslă nellă mare alin desvolteriî nagionalittgiî romane. Lskrese ministerială în nrivinga anesta, albt în toate fantele salle anestă skons, ridine-se mal nre ssssă de natime mi nersonalitenî, mi vomă fi ks mtndrit nellă mal neobosită anntrttoriă alin seă, nentrs kt atsnnea vomă anntra adevăratele interesse alle nagisniî romtue. M. S. Domnitorsls va nleka mtne la Iamî. D. D. Gika s’a nsmiiă nrin dekretă Dom-neskă ministrs allg Kslteloră ml allg Instrskgi-suil nsbline. SDă elementă nog s’a introdsssă în ministerig, mi ne nare foarte bine kt D. Boe-resks mi D. Kostafors kari se sokotea membri aî nartitslsî liberale, as ajsnsă st se noatt în -gelege ks snă membrs, agerg Isntttoriă allă nartitslsî konservatorig, ne kare D-lorg Fag kom-bttstă de atttea ori în jsrnale mi în Adsnare. JURNALU Laztră Gerassims mi fin. Atanasis Ioan. Iletre T. Dankovinî. N. X. Stoika. M. Nikslinî mi Ioan Tresnea. Ion George Zarafsls. D. Dankovinî. Enake Ilanks. p. Nikolas. Anastasie Ioan. Rads Ltskslesks. N-. Ioanovinî. G. Dsmitris. J. Konstantin. Take Negoesks. lordake IHerbtnesks. Iletrake Rtdslesks. Krtnisn Ioan. Marin Ene. Vasile Stoikovinî. lordake Atanasis. Teodorake Dobrovinî. Nikolae Georgis. Ioan Georgis. I. Voikslesks. Teodor Xristodol'di. Ştefan Ioan. Uie Zamfiresks. Triandafil Ilanaiotg. Nikola X. Ilie. Coinersaiiţis romani şi ministerialii. Komei'sanniî romtnl, avtndg deosibite interesse de desvoltatg mi de sssginştă. ssb-în-semnaniî, adsntnds-ne aste-zî merksrî la 13 Oktornbrig, amg gtsitg de ksviingt kt snre a ajsnge la anestg skons folositoris, trebsit ka snă organg nsblikă st se fakt anntrttorisls mtersselors komergislă romtng. Ilcritrs aneasta noi amg invitată ne jsrnalslg Dsmboviiţa, mi amg nsmits sng komitetg kare, ftktnds’î ksnoskste trebsingele komersangiloră romtnl, nrin deosi-bitele relagisnî ne vorg avea, st’I vit assemine în ajstoris nrin fanerea de abonagî. Ks kinslg anesta Dsmbovitfa ssb redakgisnea D. Radă Ionesks, mi ks kollaborarea D. Ioan Ionesks, va mtri îndatt formatslă stg mi va emi de trei ori ne sentemtnt, okksntnds-se în fit-kare ns mtrg de kestisnele kommerniale mi finaniarie, nreksm mi de interesele deosibite alle komersannilorg romtnl mi de agriksltsrt. Ilentrs anests skons dar, în komitetslg kare trebsit st se nsit în relagisne ks jsrnalslg Domboviiţa, amă nsmitg ne DD: Xristake Ho-lixronieadi, lakov Leibs, II. A. Nedelko-vinî, Xrists Georgis, D. Kslogls, I. D. X. Bakalogslă, G. S. Koemgionslo, Ilavel Te-toriang, Miro Vlasto, Ioan Stams. Mixail Xagi Ştefan- . . ' O ' ■ Aleksi lloenars. . st ..A îs . Ştefan Angel X. llanteliji a- - o- rr- J v T oi- - ■■ <’ '* rfL.'.'i-TrKj t Ioan Sotir. . Enake Ilanks. .«iw.'iytib . .'năie. v. i*a“ î-m f 1 :i<} . ■f- r.y .Td o iagis : r. r i : iii r.ij jnrsd ajk-:,i-' '.aiiţRgni 'iin . ^ * "1,; ; '.n >■■} «notadiiiB iii _ o.rtjfildan fijicovci r Xristake Sţoianovinî, ,r; Frrm/j-î^imiatG A. Ionesks. - - aiyan' i ’ „ „ >a- r 0Â ohi'iavi/aaoîl jft-îţ»* D. G. Kavvadi. Icst ft II. Sţoianovinî. Angel Nedelkovini. v ’ * N. Steftnesks. ' Stamate Atanasis. Atanasie Simeon.■ Marinnis Iletrovinî. Ilandele Simeoaov. Iletre S. Xrists. Afltmg kt D-mnix starosti aî deosebitelorg kornoranisnl mi as dată demissisuile în srma resnsnsslsî ministerislsî de finangie la jsrnalslg ne as înkitatg mi ne kare l’ams nsblikatg în a-naastt foait, FiiilfJS kt ayegts iniiidinte ni se nare des- tslg de însemnată kredemă de kăviingt a’llă fa-ne mal bine ksnosksls nsblikslsî. Komersangiî romtnl, înnerktndă în interes-sele lor komerniall maî mslte neajsnssrl din nar-tea strtinilorg kari, nessnnsinds-se la legile gerrel se bsksra de nrivilegie vtttmttoarie ko- j mergslsî romtng, aă gtsită de ksviinnt a nere de la anestî strtinî o garannit întemeiate kiar ne legea regslamentslsî ne ns era bine osser-vate. Aneaste keztmit ns este o mtssrt arbi-trarit kare n’ar avea altă skonă de ktts a ad-dsne neajsnssrl komersannilorg strtiuî. Ea este mai mslts o mtssrt legale mi nenesarit lăatt în srma maî msltors kassrl înttmnlate, kari se notă dovedi, mi în kari interessele ntmînteniloră aă fostă în realitate nesokotite. Ilrin uneastă keztmit se nere de la strt-inl a se îndatori kt vor avea o kondnitt ne-nttate iri sonietate, kt în toate daraverile ne vors avea ks ntmtnteniî se voră ssnnsne la legile gerrel, kt vors da stimt mi asksltare mefslsl kornoragisniî la kare se vorg înskrie kt vors kontribsi ks nel-algl kornoranî la toate kitltselele kornoragisniî, kt nentrs nlata regslate a natenteî vors- da sng garantă resnonsabile. Aneasta este garangia nerştt de D-niî starosti. Oră nine noate vedea kt ninl sna din a-neste klasse ns este arbitrarii, mi într’adevtrs se noate mira ksm aneastt nerere a komersan-gilors romtnl ns a fostă reksnoskste de mini-sterislă finangelors. Vom» dovedi maî denarte kt ea este întemeeatt ne legile gerrel, este foarte nenesarit, mi nentrs aneste ksvinte tari ns noate fi resninst. ‘ Ir Tnttiă ministerislă dsnt nltngerile maî msltors strtiuî, rekomandeast Vorninieî kanita-lei nrin adressa ks N. 7065 din 15 Sent. de a fane ksnosksts kcmersangilors romtnl, kt nrin aneastt garangit addskă mslte neajsnssrl strt-iniloră, 1-is, îndatorinds-I a da garangit de ner- www.dacoromanica.ro soant ks akaretsrl; 2-le nertnds-le înskrisg se vors ssnnsne la legile gerrel, ks alte ksvin-te a’I sili a rensnnia sforgatg le nagionalitatea lors. Ministerislă namesne anestea innovagism in-trodssse de D-niî Starosti în regslele 'dekretate de gsvernă, mi deklart kt înskrissslă nerstă kt se vor ssnnsne la legile gerrel este o mtssrt fiert ninl o base ne kare ministerislă 6 reks-noasne ks destvîrmire annslatt. A mă aretats kare ssntă klassele garannieî, ml ministerislă dsnt anests resnsnsă nare kt ns a avsts bine în ksnosningt anea garannit, ktnî alt-fel ns ar fi resnsnsă în kinsls anesta. In garangit, amă vtzstă nrea bine, strtiniî ns ssntg îndatorigl a da garantă o nersoant ks akaretsil, assemiiie ns ssntă îndatorigl a se ssnnsne le-giloră gerrel într’snă kină generale mi a se le-ntda de nagionalitatea loră. într’adevtrs aneasta ar fi fostă o innovagisne, o mtssrt arbitrarit în kontra legiloră. Dar aneastt mtssrt ns es-siste în garangit mi ns nstemă îngellege snde a gtsit’o ministerislă. In srma anests! resnsnsă, D-niî starosd aă înkitiats snă jsrnală în kare areatt kt în ga-rangia nerstt de la strtinî ns se konrinde ninl sna bin kondigisnile asnre mi anntsttoarie a-retate de ministerig. Din kontrt ssntă înkredingagî dsnt o Isn-gt mi triste esneriengt kt kondigisnile konrin-se în garangit ssntă neantrată trebsinnoase mi salslare. Te neajsnss, ne reă noate fi nentrs strtinî daka li se nere o bsnt mi nentftte kondsitt în sonietate. Este o datorit nentrs kornslă ko~ mersangiloră romtnl, o kestisne de demnitate a lsa orî-ne mtssrt legale snre a se feri de oameni kari l’ară nstea komnromite, mi nsmaî as-seminl oameni se voră nltnge de kondigisnea ne li se nere de a nromite o bsut kondsitt. He reS, ne neajsnss vede ministerislă în kondigisnea nerstt strtinilorg de a se ssnnsne la legile gerrel în daraverile ne voră avea ks ntmtnteniî ? Nsmaî ktnbă D-nil starosti i-ars fi îndatorită într’snă kină generale a se ssnsne la legile gerreî. ministerislă ar fi nststă zin.e kt nrin aneasta iî silesne a se lentda de nagionalitatea loră; dar kondigisnea este foarte esnli-nitt, în daraverile ne voră aved kt ntmtnteniî. Ministerislă ns se nstea onnsne la aneaste kon-digisne amia ksm este formslatt în garangia nertitt, ktnî ea este nrevtzstt de regslamentsls organiks art 91. § 1 mi 2 mi art. 239. în kare se zine ksrată kt toni strtiniî kari se aflt ssb okrotirea veri ktria nsterl se voră jsdekalajs-dekttoriele îr.tokmite nentrs nrigonirile ne voi'S avea ks ntmtnteniî. Ktndă legea este atttă de ltmsrstt ns ve-dems nentis ne kondigisnea nerstt de komer-sangil romtnl ns este nrimitt de ministerig. Ns konrinde nimikă mal msltă de kttă legea mi ns are în vedere de kttă o fane bine ksnoskstt strtinilorg ne voeskă a fane komergiă, st snie de la înnenstă kt nentrs orî-ne daravere voră avea kt komersangiî ntmtntenî voră fi datori a se ssnsne la legile gerreî, ne nstendă alerga la ninl o nrotekgisne. înskrissslă ne li se nere kt vor srma aneste kondigisnî este o mtssrt de sigsrangt nentrs interessele koraersangiloră romtnl. UJi daka este dovedită kt ninl sna din aneste kondigisnî ns este în kontra legiloră, nererea snsl înskrisss de a se ssnnsne anestoră kondigisnî este o mtssrt foarte legale mi îngelleantt ,• mi dsnt noi mtrtsrisims kt ns îugellegemă ksmă ministerislă deklart kt ansleast ks destvîrmire aneastt mtssrt. Ktnî, ns este oare o ga-rangie mi maî mare ktndă snă statică mal ks : seamt se îndatoreast nrin înskrisss kt se va ssnnsne legiloră? Este adevtrată kt ministe-risls va nrivegia ka streinii st osserve legea mi ftrt anestă înskrisss, dar ns este mi mal sigsră desnre aieasta lrendS streinii se îndatoreass nrin în'skrissS rai das snS garantă? în nrinniniS, o nressre kare are de skorrs osservarea legdorg este bsns rai folositoare. Komersangiî i’omtul a» sns ksvsnts rai maî tare a qere.-Siestă înskrisss, ksvmtsls le foarte desss interesseie lors as fostă vostranate mi as sstFer^s ms[t§ din nartea streinilors kare alerga Ia nrotekgisnea streina; în nronessele lors ks irEinsnteniî. Asseminî kassrî ssnts foarte nstne-roase, mi D-nii starosti as rnslte drentate Irend ziks în jsrnalsls adressats ministerislsî, k$ a-neasta; mtssre trebsia Isatx. din vreme asnss’mî de ministeris kare ar fi fteksts mslts maî bine s’o înksviîngeze mi sas o sssgie ks stersingi, ka sna ne este nrerezsto; de legile gerreî mi foarte trebsinnioast în ihteresseîe generali. D-niî starosti areara k’L nentrs aneste ks-vinte stersesks a se nere de la togi streinii ke-zfcinia deskrisş'5 în jsrnals ; destsls timns as fosis jsktria streinilors, mi nrin aneaste nress-re vors ss’mî assigsrese maî bine interesseie iors. Amia maî stersesks a se da ordini ne la bis-rosrile vamali a ns se slobozi nrerfsrile sfreini-lor§ nrare ktnds anostia ns vor§ adsne dovada legale a sta>rostieî de kare nartinin^ k'B s’as înskrisss în kornoragisne. Essiste o ordine ministeriale în nrivinna aneasta, dar ns s’a osser-vats, nentrs kt s’a liberată maî mslfors streini mtrfsrile nsmaî dsire o simnte nromissisne kt se vor înskrîe, Daka ministerisls va refssa aneaslt nerere D-nii starosti se vors vedea siligî a’mî densne demissisnile. D. ministrs de finannie nsblikt în Monito-ris anestă jsrnalS nreksm mi resnsnssls ne fa-ne, mi dsnt ne kombate fte-kare kondinisne în narte. zine kt aneste obligagisnî ne se nretinds de la streini ssntS nefolositoarie, nentrs kt attt strtiniî ktts mi ntmtnteniî nreksm se notă o-kroti de legî, totS assemine vors fi ssnn’sinî la nenalitegî. Ams aretată maî ssss ksvintele kari aă îndemnată ne komersanniî romtnî a nere aneste kondigisnî. IIii daka ssnts nrevtzste de lege, dsnt ksm deklart înss’mî mimsterisls, ns este ănă ksvtntă mi maî msltă a nere sns înskrisă dela streiiiî kt vo.ră osserva anea lege. Este a-devtrată kt gsvesnslâ nrivigiast ka togi st se ssnnsit la legi, dar ns este o sigsrangt maî mare în nrivinga aneasta ktndă strtinslă ks-noasne kondigisnile la kari e datoră a se ssn-nsne? Komersanniî aă krezstă kt anestă înskrissă este foarte folositoriă, fiinds-kt o tristt esneriiengt i-a înkredirigată kt de mi essistă legî dară nş s’aă osservată, mi aă krezstă kt nrin nererea anestsî înskrisă interesseie komer-gslsî romtnă vors fi mai nsgină esnssse de ktts ntnt aksms. Afltmă kt în srma resnsnsslsî ministerislsî kare ns nrimesne nererra komersangiloră, D-niî starosti mi-aă bată demissisnile. Astenttmă a vedea ne va fane ministerisls’. Ams netită ks nltnere în Romîusls din 1516 Oktombriă srmttoarieîe osservtrî drente mi logine asssnra mtssreî D. minisfas de finannie. de a ottrî la 3,000 lei obligagisnile in akone-rir^a îmnrsinstslă nagionale. «Amă zissă, ks esklsderea nettgianiloră mai nsgin ^.vsnî. mi eakt într’sns ksvtntă ntrerea mea de esnresst, ntrerea mea de reă mi a msltors altssig ka mine, kariî — ks toatt do-ringa ne avemă a ne îmntrttmi la ori ne lskrs folositoră gerreî ^ ne vedem esklsraî, resninmî de gsvernă, fiindg kt ns nstemă disnsne d’o ss-mt de trei miî de leî d’o daft. Ks tnima stn-gertnte de dsrere ams vtzstă kt Konvennis-nea ne a resninsă din srna elektorale, ka snii ne n am snistă a agonisi snă kanitale de raeas-se mii galbeni, mi ne a nrivată de drentslă nel DÎMBOVIŢA — 19 OCTOMYRIU. mai iireniosă aliă netegianslsî, de drentslă d’a aliege ne renresintangiî nostriî; dar, de mi ne a stngerată tnima de dsrere, vtzîndă kt Kon~ vengisnea ns reksnoasne drentsrî netegenesnî de ktts nelloră avsgî, totă amă avsts dslnea mtn-gtitre kt Konvengiănea este ftkstt de streini, kari ftrt ’ndoealt ne kredeaă msltă maî avsnî de kttă ssntemă mi kt, dakt legea elektorale ar fi fostă ftkstt d’ai noştri, ns s’ar fi Isată de base nsmaî singsrsls kanitale materiale, ni s’ar fi ftkstă ne-va mi nentrs kanitaleie intelekrsa-le sas, nells iisgin, s’ar fi adontată sns nensă maî notrivită ks sttrile nellsî maî mare nsmtr allă ioksitoriloră. Amă avstă tnkt mtngterea kt, — de mi linsigî de drentsrile nolitine, — ns ni s’aă rtdikată datoriele de netegiană mi totă mai nstemă tnkt da dovezi de siranimen-teîe noastre natriotine, totă maî avems mslnit-mirea d’a kontribsi ka fiii natriei la trebsingele mamei noastre, d’a Isa narfe, •— nre kttă ne arate mizloanele neksniare, — Ia armarea gerreî noastre, d’a artta mamei noastre kt n’o is-bim maî nsgin de ktts anei kari notă disnsne d’o stare mai mare. Vai nost, stranii! Dom-nslă ministrs allă finangeloră ne a lovită de moarte, a nronsngată asssnre-ne nells maî mare blestemă ; ne a rtnită nînt mi kiar datoriele de ne-ttgianî! ISI e a zissă: fsgigî voi, oameni nemer-ninî, kari ns nstegî disnsne îndate de trei miî de leî, Statslă n’are trebsingit de voi, natria ns vt reksnoasne de fii seî; ssntegî stranî, întinagî de strtnit, mama voastre vt resninge! —Ns! Domnsle mifiistrs, ns ne resninge astă-fellă de Ia aîtarislă natrieî, ns desnregsi simgimintele noastre natriotine, fiindă kt ns nstemă disnsne de 3000 de leî; krede-mt, Domnsle ministrs, ssntemă mslgi mi dorimă din totă ssffletslă nos-trs a ne îmntrttmi la îmnrsmstsls nagionale nentrs o kasst atttă de sakrt, nentrs a nro-ksra gereî noastre mijloanele de antrare ssn-temS disnsml togi a da Statslsl dBat irsterea noastre, dar ns avemă 3000 de leî. Ssntemă destsls de nedensigî nrin strţnia noastrt, mi voesnî a ne amtri mi maî msltă amtrtnisnea strtnieî, linsindsne mi de stima de noi înmi.ne ftktnds-ne ks nenstingt a ne îmnlini sna din nelle maî sakre datorie nettgenesnî, aneia d’a kontribsi la trebsingele natriei?! Desmomtenigiî nrin Konvengisne de drentsrile nolitfiie, voesnî aksm a ne desmomteni mi de datoriele natriotine? Ns, Domnsle ministrs, te rsgtm, ft snă amen-damentă la dekretsrî' domnieî-tale, ft akgisnî mi d’o mie mi de 500 de leî. N’araă nststă îngelege skonslă domiislsî ministrs d’a finsa obligagisnile la 3000 leî. Ssntă negremită netegitnî, kari aă disnonibilî 2000 de leî, sas 2500 ; ei bine ks toatt bsnt voinga loră eî ns-i notă da Statsisî ks ’mnrsmstare, ktnî obligagisnile ssntă de 3000 de leî. Anoi ssnts mslgî, foarte mslgî kari bsksrosă ars da 500, 1000 de leî mi krez kt nsmaî din anestelssme modeste s’ar akoneri foarte ksrtnds anele 5 milioane de leî ne trebseskă.............. N’amă nststă îngelege, nentrs ne Domnslă Ministrs mtrginemte inmnrsmstarea ne sns termin de trei ani mi zine kt „niut odats mi ssbs Ttfai sns nretssts, gsvernsls ns