ANULU li -I8G0.
N° ÎOO.
PRINCIPATELE-UNITE.
SAMBATA 15 OCTOMVB1D.
Acestă foiă esse de pone ori pe săptămână Mercuress ?' Sambata Preţiulu abonamentului pentru un an îi 24 fcjf. Pentru '/» ,5 12 „ Trei luni. . . . 6 „ O liniă pentru anun-ciurî se va plăti cu 30 p.
0 lege electorale forte întinsă.
Unirea ambeloru ministerie sub alesulu popor uhu romanii de la 24 Genariu.
FOIĂ POLITICA. SI LITTERAEIĂ
<L
Redactorii Responsabile RADII 10NESCU.
Abonarea se face la Redaetinne în Passa-ginlu Hwmănă callea Mogoşbe ehr prin Diş-, •trie te la D. secretari do /Uhninistraţiunl. Ori ce abouainentu trebuia plătită îndată cu subscrierea.
Ţeranil să devia cetăţeni şi liberi prin a loru improprietărire cu despăgubire.
Armarea ţereloru in oştire regulată, re-servă şi g-lote armate.
Către Il-iiiî abonaff.
Ansnniăm ks nlăuere D-lors abona nî kă neste nsnine zille, aneastă foaiă se va mări ini va erai de trei ori ne sentămănă. întinderea ue voms da auestsi jsrnals o ssntems datori komersannilors romani. A-’iestS korns, kare este snsls din elementele uelle mai tari alle sonietăujî noastre, a simjgits trebsinna d’a avea sns organs de nsblinitate. Ks mijloksls auesta, ks-nosk'Bnds adevăratele salle drentsrî mi in-teresse, mi nstănds a le anrtăra, va ajsn-ge la o mai mare desvoltare.
Ilressa este o. nstere. Ilrin nsmeroa-sele salle mijloaue, ideele se resnăndesks, interessele fiă-kăriî klasse se faks ksnos-kste mi drentsrile dobăndesks o garanniă.
Komersangi romăniî, nrintr’sns jsrnals kare aS înkiăiats, as nsmits sns komitets
de zeue nersoanO din «elle mai onorabili
alle kanitaleî, kare se va okksna de mijloacele nelle mai nraktine snre a ajsuge la tkonsls ne amS aretats.
Kredingele nolitine alle anestsî jsrnalS, mi sniritslg săs de indenendinijă mi ne-năititiire a§ ajsnss să bă ksnoskste; mi, okksnănds-se mi de interessele komersan-rţilors romănî, va merge n’gnea’mî kalle.
Ilrin mărirea formatslsî, emiiids de trei ori ne sentămănă, mi ks konksrssls în-sermiătoris alls D-lsî Ioan Ionesks, kre-demk k’aueastă foaiă, okksnănds-se de.de-osebitele kestisnî nolitine mi ekonomine, va nstea dobăndi mai msltă varietate, si-linds-se a îndestsla mai mslte trebsinge, mai ks seamă ne nelle simgite de kornslg komersangilors romănî.	""
Ks toate aneste însemnate îmbsnătă-njrî kari âddsks o mare adăogire de kiăl-tsele, nregslsî auestsî jsrnals va fi nsrgaî de dosi galbeni ne ans, mslgsmită bine-voitoarie! intervenirî a niegeî kanitaleî.
In nsniărsls viitoris voms nsblika jsr-nalsls înkiăiats de kornsls komersanuilors nreksm mi nsmele nersoanelors nsmite în komitetsls însărainats a ne da konksrsslS trebsipnioss.
Radu îonuscu
\
Buctoresci, 14 Octomvriu.
Se vorbeşte mslts ctesnfe oari kari nsmiri mi skimbări în Ministeris. Auria se zine kă D. Dimitrie Gika s’a nsmits ministrs allS ksltelors mi- alls instrsknisniî nsbline, mi D. Illagino ministrs alls affanerilors străine în loksls D-lsî Ioan Filinesks.
<■ Kănds Monilorislă Ofliuiale ne va fane ks-noskste aneste nsmirî ministeriali, iie voms da oninisnea noastă.
Gsvernsls a otărîfs a trămite în armata re-gelsî Iliemontelsî aieasse offinierî. roniănî sure a srma resbellsls din Italia.	‘
N
D. Ioan Filinesks a destitsitS' ne D. Gri-gore 1 Ier eu din fsnkijisnea de kans alls Mom tonslsî, nentrs nedestoinims \ în loksls săs mi-nisterisls a nsmits ne D. II. Asrelians kare skria kăte-odată în .NatftonqlslS desnre agriksMsrT,. Ks-noasnems bine ne D. AsieliauS; a făksts ^tsdie mea bsne la Grignon în agriksltsră, aneasţa e sne'iialitatea sa. Ministerisls ar fi riststs să’lls nsmeaskă direktoris la skoala de la Ilante-limon, sas urofessore de agriksltsră; în aceasta este sneniale mi ar fi tosts folositoris. Minis-terisls bust. îllg nsraesue de odată kank alls Monitorislsî Offiniale snde ar fi trebsits snS om ks sns alt-fells de stsdie; snim nrea bine kă ministerisls nstea să’118 nsmeaskă mi nr&îome-diks; ne nerraitems nsmai ă csserva kă nrin a-ueastă nsmire îllg îmnedikă de a Iskra «ii a fi folositoris.
Avems a inslifiămi D. Boeresks nentrs o fantă a sa, mi ams dori să ne dea totg-de-sna aneastă okkasisne. Tots-de-odată mai kiămăms eară atfengisnea sa.
Ams vorbit», este kăis va timus, desnre sn nronesss alls D-lsî Blazodins ssimsssg roniăns. Kănds ams krjtikatg nsmeroasele skimbări alle D. Boeresks, ne ams întrebats kă ne va fane tri-bsnâlsls Dmibovitţa srid’e tots nersonalsls s’a skimbatli ? Fără îndoeală lskiările vors fi na-ralisate mi kiar înksrkate. Maî mslte skrisorî ne ams nrimits din Tergovisfe ne dovedesks kă
kă
Din întrş avems a ansania kă M. S. Dom-nitorisls a nriimits de la- Majestatea Sa regele Iliemontelsî ordinea St. Masrine khssea l-is.
Se zine kă neste kăte-va zille va merge la Iainî snre a konvoka Adsnarea legislativă.
aneste temeri alle noastre s’as realisats mi orămianiî ssnts foarte nemshjsmiiiî.
D. Blazodins nentrs o nedrentate kare i .s’a făksts, a tfămiass measse denemie I). Boeresks snre a attrage attenjgisnea sa. YăZănds kă ns dobăndesne. ninî sns ressltats ne a adressats o denemiă noă, dsnă kare .ams vorbits desnre nedrentatea ne i s’a făksts. Atsnne D, Boeresks a nersts dossarisls mi s’a okksnats desnre nronesssls D. Blazodin.
Intr’o adressă trămissă tribsnalslsî, D. Boeresks reksr.oasne drentatea D, Blazodin, dar Tribsnalsls ns s’a konformats anelleî adresse, mi într’o skrisoariă ne ne adresă. D. Blazodins, mi ne kare o nsblikăms, se va vedea tots nro uesssls mi nedrentatea kare ise fane.
Attragems din nos atteniiisnea D. Ministrs asssnra anesreî skrisorî mi kredemS kă va bine voi a se okksna ka ăiităia oară. Noî astentăms ressltatsîs anestsî nronessS ka să fanems tsts-rors ksnosksts ksm se dă drentatea în snele. Tribsnalsrl.
Urotestăms ks energiă în kontra sneî mă-
ssre a D. Kostafors kare esto o nedrentate mi o krszime; mi ki’ederas kă toată nressa ridikăn-ds-se maî nre sssss de ners(,nalităijî, va nrotes-ta înnresnă ks noî în koutra sneî baibarie.
D. N. Orăineans este înkisss nentrs sns de-likts de nressă; dar trebsiă oare a fi înkiss ks kriminalii? trebsiă oare a fi înkisss într’sns.loks de infamiă?. trebsiă oare a fi silitS să ns vază de kăts kriminali, mi baionete? să n’asză de kăts o limbă infamă mi sgomoîsls de lanijsrî.?
Aneastă nedeausă barbară mi degrădătoare de kare este osăndits sug oms’nentrs sns de-likts de nressă, ns revoltă oare mi .mdigneasă ne ori ne oms ks simtiments de drentate mi s-manitate ?
Oare aneasta trebsiă să asteutămS de la D. Kostafors, oms kare se nroklamă liberale? Ar fi frebsitS oa.ie să kinseaskă atăîa timns ne D. Oi’ămeans, kăni loksls nsmkărieî este nelS maî mare kinS? Ka oms mi ka ministrs, ns era da-toris D1 Kostafors a’lls trămite la <5 mănăstire ksm se fane în Moldova?
I). Orămeâns este bolnavs, ssffere mi se îier-de; mi orî ne oms ar ssfferi kănds n’ar vedea de kăts kriminali, lanijsrî mi baionete. Ilrotes-tăms în kontra aneste! asnrimî barbare mi .kre-dems kă toată nressa, kălkăndg neste orî ne konsiderăil nersonalî, va nrotesta ks energiă.
Kestisnea kalonisăriî ks germani, ridikată de Konservatorsls Ibogresists, kombătstă de Ro-mmslS, mi de Reforma, trebsiă să nreokksne toate sniritile.
Astentăms nellg din srmă resnsnss alls Ro-mmslsi, dsnă kare yoms veni mi noî, asssnra a-nesteî kestisnî însemnate.
Rekomandăms foarte mslts o bromsră ti-iiărită aksm : Kolonistii germani. mi Rommia.
. fiiigp's'ssiîB'situIo IVatioîiale.

Mai denarte nsblikămg aktsls nrin kareD. ministrs de finanoie deskide îmnrsmstsls de uinui milioane nentrs îmbsnătănirea armatei.
Dsnă' kăte ams zisss în aneastă foaiă desnre însemnătatea anesrsi vots, desnre însemnătatea srmărilors salle, desnre trebsinga de a întări armata romăflă, maî trebsiă oare să îndem-iiămo-ne romănî ase grăbi să akkonere anests îmnrsmsts ?
Ks toate kă ministerişls singsrg a întăf-ziats deskiderea îmrirsmstslsî, fără niui sns ks-vănts Iogikg, kăni sitănds-se a as trene în bsd-gets, se deskide astă-zî fără să fiă sankgionats, ksm s’ar fi nststg deskide adoa-zi dsnă ne s’a dats de Adsnare, dar însemnătatea votslsî este mare.
Votsls s’a dats de Adsnare; Adsnarea a lsats inigiativa, Adsnarea a avsts înkredere în nagisne, Adsnarea a reksnosksts trebsinga ne are najgisnea romănă de a se întări, de a se ridika; mi naijisnea este datoariă să dovedeas-kă kă Adsnarea ns s’a. înmelats, kă votsls se va realisa, kă îmnrsmstsls se va akoneri.
www.dacoromanica.ro
414
DÎMBOVIŢA — 15 OCTOMVRIIJ.
Akonerirea acestsî îmnrsmstS este sns semn» de vieant nentrs romi.nl, este o dovada eloks-enti în favoarea nanion a litigii romane, este sns resnsnss mi mal eloksents nentrs aceia kari se îndoiesks de viitorisls de nrBrire alls rom’&nilorS.
St ns sitems vorbele D. ministre Kostafo-rs zisse în Adsnare: Daka îmnrsmstsls ns se va akoneri, este o dovada ka nayisnea ns voesue armarea.
Dar atsnce Nagisnea ns ar vrea st trt-easkt, ne ar vrea st se ridice, ns ar vrea st devit mare mi nstinte. Illi kare esteiomtnsls kare’mî addsce aminte de trekstsls strelscits alls nerrel salle, treksts de fornt mi mtrire nagio-nalî, mi ns se simte miskats mi annrinss de idea mtntsitoarit a mtriril natriel salle?
In ktte rtndsri ns ams zissS kt o nanis-ne ns noate trti daka ns are înkredere în vii-torisls ses, mi aneastt înkredere ns se noate dobtndi daka ns are o nstere armatt, nnn kare st’mî anere drentsrîle salle, st areate strsi-nilors kt este o nauîsne nliut de viagt mi vn-toris, mi kt voinga sa nagionale trebsit st fit
Strtiniî kiar, kari doresks ks sinceritate desvoltarea noastrt nagionale, ns înneteast a ne zine, st ne înttrimS ka st nstems fi, st kts-ttms forga în noi înmi ne, st ne kretms o nstere ka st fim» sigsri de nea ne trebsit st tavernă snre a ne desvolta mi a merge înainte.
Ktnds inemiciî namonalitT,niî romtne vors fi înkredingagî kt romtniî ssnts tari mi nots st’mî anere drentsrile lors, vorS vedea înainte-le, o bariert mi se vorS onri.
Ilsterile kari voiesks binele nostrs, kari as nssss o kredingt nolitikt în inttrirea nagiona-littgiî noastre, ns se okksnt de lsntele mi mi-seriele noastre din întrs, se okksnt a vedea daka ne înttriras, daka vieaga nagionale se des-teantt între noi, kt nrin aceasta dovedjms tsts rors simtimentsls adtnks de libertate adevt-ratt; mi ne kttS timns ns voms avea o vjeagt nagionale, ns vom avea libertate, ns voms avea nstere, ns voms fi o nagisne tare mi resnektatt.
Este o nagisne moartt, o nagisne nerdstt anea în kare s’a stmss sintimentsls nsteril nagionale; este o nagisne nerdstt acea kare ns a-leargt la mijloacele celle mal energice snre a se înarma, snre a se înttri, kast fit nregtbtt, ka st fit tare.
Adevtrata libertate, adevtrata vieagt a na-gisinî este acea kare mi-o dt ea singsrt, ktcî atsncea ea scie s’o annere, fiinds kt singsit s a înttrits, singsrt a devenits libert, mi voiesce st trteaskt libert.
Acests sintimentg de libertate, acests sim-tinients de vieagt nagionale este mţntsirea snsl nonols. Acells nonsls ns uere mi ns noate meci. Kiar daka este ssbjsgatş, kiar daka’mî nerde in-denendinna sa, ells se desleantt, se îidikt, se libereast ellS tnss-mî, ktcî vieaga nagionale este viit înfr’tnssls, ktcî simtimentsls de libertate, ktcî simtimentsls de natriotisms ns s’as
stinss într’tnssls.	__
Aceste sintimente st în ssfflegeaskt ne togi ro mtniî, mi atsnce voms zice: ssntems o nagisne; aceste simri.mente st stingt ori-ce nefericite desbintri, st ridice ne romtnî mai nre^sssS de nassisnl mi interesse nersonalî, ktcî mai înainte de toate trebsit st ne înttrims mi st deve-nims o nanisne nlint de vieagt mi libertate. ^ Illi ns nstems ajsnge aice daka ns ne voms arma ne kallea legale, daka ns voms kresce nsmtrsls armateî dsnt Konvenuisne.	^
IUi ksm ams ziss tnkt o datt, ne armtms nsmaî nentrB noî, ka st ne înttrims în kredin-gele noastre; ne armtms ka st destenttms virtsnile trekstslsî amorgite d o lsngt sltbicisne, energit, natriotisms, devotaments; ne armtms ka st ajsngems la demnitatea snsî nagisnî kare este resnektatt, ka st desvolttms în noi vieaga mi forna morale, ka st dobtndimS kredinga kt
nstems fi ce-va; ne ai’tntms ka sa ns tradams sve-reamţele Esronel, ka st’î dovedeims nrin fante kt nagionalitatea romtnt essiste, se înttiece mi
merge înainte.	_
Eatt nentrs ce s’a votats îmnrsmstslg de
cinci millioane.
— - . - —./\j \j \j\t	-—
MANI FESTTJLXJ
Regelui
VICTORE IDIHAXEEEE.
către	'
Popoarele din Italia Meridionale.
Soldagiî italian! se Isntart btrbttesne lîngt neînvinse alle Frangeî. Volsntariî, trtmimî de toate nro-vingele mi de toate famiiiele italiane ssb stindardslă krsniî de Savoia, arttart kt Italia ml investise ka dren-talS d’a vorbi mi d’a mi lanta în namele stă. ^
„Panianî de Stata a terminată resbelală, dară na efektele salle lcareî se. esnlkt nrin înflesibilea logikt a
evenimenteloră mi a nonoarelor.	_
D’am fi avată ambigianea ne se atribaesne familiei mele mi kare konsiste în a na fane nemika dekttă dant timnarî, m’am fi malgtmită ka akisigianea Lom-bardieî; dară vtrsasema stngele nregios allă soldagi-loră mei na nentra mine ni nentra Italia.
„Kiimasemă ne Italian! la arme; ktte-va nrovi-anie italiane skimbasert gavernală lorS snre a konkara la resbelală indenedingeî ne kare saverianiî lora o res-ningea. De la nanea de la Villafranca aste nrovinnie aa nerată nrotekgianea mea kontra restaartriî vekiloră lora gaverne. Dakt fantole ne s’aă întîmnlată în Italia nentrale era ^opseninga resbelalaî la kare invitasema nonoarele, dakt sistema interveniriî strtine trebaia st fiit nentra tot-deana abandonatt în Italiea, trebaia st rekanoskă ăstora nonoare mi st le antră drentala d’a manifesta în libertate mi în legalitate votările lora.
„Amă retrasă gavernală nTeă; eî mî-aă dat snslă regalată; amă retrasă omtirile mele; ei as orgamsata na teri regalate mi, nrotekttgî de konkordit mi da toate virtaijile nivine, aă ajansă la ană ast-fels de giad de foriit ml de renatagiane, înkttă n’afă maî natea fi în-vinmî dekttă de armele strtine
„Malgtmitt banala! simgă allă nonoearelor Italie Mentrale, ideia monarnikt fa înttritt într’an mod stabile, mi monarnia a moderată moralinesne miskarea nanifikt nonalarit- Ast-fels Italia s’a mtrită în stima
nanianiloră nivilisate, mi s’a demonstrată Earonel kt in mtnt mi mari în esihă. Moartea sa a legat	flra an!ji a se gsvema singarl.
ne în ne maî maltă destmtrile familiei mele de alle | nonorsksî italiană, kare de atttea sekole, a ltsats ne tea te ttrîmsrile strtine, gerînele esiliagiloră stT, ka sn titls la revendikarea moştenirii fit ktna din na-gisnile ne D-zeă a msssă ne aste frsntarie mi kari .
voibesks aieeami hmb,B'egserani^ mi B8venirea tattlsl kare monarnia>ră fi imnstinte a satisfane trebsmga re-
„în astă momentă solemnă nentrs istoria nagio-nale mi nentrs destinatele Italianilors, mt adresesă la voi, nonoare alle Italiei meridionale, kari, dsnt ne, în nsmele meă, agi skimbată starea voastrt de lskrsrî, îmi trtmitegî denstagisnile voastre, koînnsse de oameni lsagî din toate rangsrile, de nettgianî, de magistragi de denstagî !*• konsiliele msnininall, snre a’mî nere restabilirea ordinii, a liberttgiî nrintre voî, mi snirea voastrt ks regatslă meă,
„Voiă st vt fakă ksnoskstă kare este ksgetarea ne mt kondsne, kari ssntă datoriele ne’mî imnsne kon-sniinga mea, dakt nrovedinga mt va nsne ne tronslă
Italiei.	w
„M’am ssită ne tronă dsnt mari neirl. Tatt-meă mi-aă dată snă frsmoss essemiils, rensngtndă la ko-roant snre a’ml sktna nronria sa demnitate mi libertatea nonoareloră salle. Karol-Albert ktzs ks armele
Moartea sa a legată din
„Anenttnd anesarea, sniam de ne difiksltate es-roniant era st mt lovesk; dar ns-ml nsteam ktlka ksvîntsl dat Italianilors în nroklamagisnea de resbelă. Mei ne m’aksst de imnrsdlngi în Esrona, st mt jsdene k’sn smirită linisnită ; ne ară fi devenits, Italia în zisa în
„Amă srmată astă meă fs totă-de-sna steaoa mea tstelarit.
„ître koroant mi ksvtntslă dată de allegerea
nentrs mine ns era îndoioast.
„Ams înttrits libertatea în timnsri nsginî favorabili liberttgiî, mi ams voită, srmtndă arnia, ka ea st avsnne rtdtninl mofsnde în moravsrile nonoareloră; n’ams esitată d’a o fane nentrs kt era snă ne nltkstă nagisniî. Ks toatt libertatea datt Iliemontelsî, mos-nenirea ne asgăstsls meă tatt a ftksts s’o nresim-gt togi italianil, a fostă religiosă resnektatt.	^
Ilrin libertatea în renresîntare, nrin iDstrskgis-nea nonorslsî, nrin marile IskrtrI nsbline, nrin libertatea indsstrieî ini a komernislsî, amă ktstată a intri bsnslă trais alls nonorslsî meă.
„Voiă st se resnekte religisnea katolikt, mi st se lasse tots-d’o-datt fit ktrsi libertatea de konsmingt, oii astoritatea nivile st resistt de fagt anelleî fsnkui-snî obstinate mi nrovokttoarit ne se aratt ka singsra amikt mi enitroant a tronsrilovs, dară kare voesne în
nsmele lsî D-zeă st komande Regiloră, mi st îutrensit, între nrinninie mi nonors bariera netolerangeî salle na-nasionate.
„Astă mod de gsvernare ns nstea avea dekttă sn efekts fsnestă nentrs nealaltt narte a Italiei. Konkordia între nrinnine mi rionoră în fantslă indenendingel na-ale, libertatea nivillc mi nolitikt, libertatea tribsneî nreseî, armata kare a reinvieată tradigîsnile mili-tarie alle Italiei ssb stindardsls trikoloră, vors fane din Iliemonte nsrtttorisls stindardsls! mi bragsls Italiei. Ilsterea gsvernslsî meă ns este ressltatslă sneî noliti-ne okslte, ni allă inflsingeî ideieloră mi oninisniî ns-bline
„AstfelS amă nststă mangine, în nartea nonors-lsî italian înt’snitt ssb snentrslă meă, ksgetarea sneî egemonie nagionale, din kare trebsia st se naskt o asemenea snire nentrs nrovinniele îmntrgitc într o singsrt nagisne.
„Italia s’a arttats la întlgimea ksgettriî mele, k-tnd a vtzstă ne soldagiî mei trtmiml ne ktmnsrile Kri-meei, alttsrî ks soldagiî a dose mari nsterl onidintall. Ams vrstă st dobîndeaskt Italiei drentslă d’a lsa narte la aktele mi la tots ne konnerne interesele Esronel.
„La kongresslă din Ilariss trtmimiî mei nstsrt fane ne Esrona st aszt nentrs nrima oart ginetele voastre de dsrere; mi se demonstrt kt nrenonderanga Asstriel în Italia era vîttmttoarit ekilibrislsl esronian; mi în ne nerikole nsnea indenendinga mi libertatea Ilie-montelsî, dakt nealaltt narte a Iitalieî n’ar fi liberata de inflsingele strtine.
gioim mi a
„Mtfinimossls meă frate maî mare, îmntratslă Nanoleone, îngelese kt kassa italiant era demnt d marea nagisne ktria komandt, mi nonele ;destinsrî alle
natriel noa
inaşasrate mintr’sn drents resbelă.
noastre ts* masacrate nimtrsn
www.aacorbmamca.ro
ksnstitsiriî nagionale?
„llentrs anestrî, miskarea nagionalt, daka ns s’a skimbată în ssbstangt, a lsată forme nose, anentt-ndS de la drentsle nonorale aste nobili mi frsmoase uro-vinge, trebsia st reksnosk ks lealitate anlikarea astsî nrinniniă, ns-mal era nermis d’a o mtssra in nronro-gisnea afekgisneloră mele mi intereseloră mele navti-kslarie. în virtsiea astsî nrinniniă amă ftkstă nentrs binele Italiei sakrifinislă ne kosta maî msls tnima mea rensngtnd la dose nobili nrovinnie din regatslă strt-bsnilors mei.
„Ams dată totă deasna, nrinniniloră italian! ne as voită st fit ineminil mei, konsilie sinnere, otarîtă, dakt elle ară fi în demertă, st merg înaintea nerikolslsî în kare orbirea lors nsnea tronsriie mi st anentă voinga Italiei.
„în demertă oferisemă aliange marelsî Jsne înainte de resbelă. Oferisemă ssveranslsî-IIontifs, în kare veneresă ue kansls religisnil strtbsniloră minonoaie-loră melle, dsnt în kitiarea ntniî, d’a lsa assnrt-nîî vi-
kariatslă nentrs limbria mi Marne.
„Era. învederată kt aste urovinge, sssginste de singsrslă konksrsă allă mernenariloră strtinî, de n’ai fi ktnttată garanga gsvernslsî nivile ne nrousneamî ar fi ajsnsg ksrtndă sas maî ttrziă la revolsgisne.
„Ns voiă redsne aminte konsiliele date în tirani de mal mslgl ani regelsî Ferdinands de Neanole d( kttre nsterî; modslă ks kare a fostă jsdekats în kon gressls de Ilaris gsvernslă sts, nrenara firesne ne no-noare a-llă skimba, dakt nitngerile oninisniî nsblin mi înnerktrile dinlomagiel devenia ilssorie,
„Amă oferită alianga jsnelsî stă ssnesoră nentri resbelslă indenendingeî, mi ani amă gtsită sniritel rebele de orî ne afekgisne italiant, mi inteligingele or
bite de nasisne.	^
„Era Iskrs foarte natsrale ka evenimentele intim nlate în Italia sentenxrionale mi nentrale st revolte m* msltă sas maî nsgină sniritele în Italia meridionale.
„în Sinilia aste înklinare a sniriteloră a isbsknit nrintro revolta de fagt. Se lsutată nentrs libertate : Sinilia, ktndă snă valorosă resbelatoră, deyytată Italţ eî mi mie, generarslă Garibaldi, alerga în ajstorisl stă. Eî era Italian!: ns nsteamă, ns trebsia st-î o nresks.
„Ktderea gsvernslsî din Neanole a kon fir mal neea ne tnima mea rutia: kttă este de neantratti-giloră amoajea, gsver’nelorS stima nonoareloră.
„In cele dose Sinilie noslă vegimă s’a inasgsra în nsmele meă. Dar ktte-va akte aă dată loks c temstă kt asta nolitikt, renresintatt nrin nsmele mţ st ns fit rtă internretate; toata Italia s’a temstă f la smbra sneî glorioase noiioralittiu, a sneî nrobita antine, st ns se reformeze o fakgisne, gata a sakiif
DÎMBOVIŢA — 15 OCTOMVRltJ.
415
rismf» nagionale kimerelor» ambirjiosslsî
bS fanatism».
„Togi Italiana s’a» adresat» kxtrx mine ka sx enxrtes» a st» nerikolS. Era de datoria mea a o faie, entr» lot în stare» aktsele a l.skrsriior», n’ar ti mo-erate n’ar fi îngeleniisne, ni slxbiiibne mi imnrsdin-b a ns lsa k’* mins tare direkijisnea uuuikxrii nan,i-nale de kave ssnt» resnonsabile înaintea Esroneî.
iVmg trxmis» ne soldagii mei în Marne mi în 8-ibria îmnrxmtixnds aste grxmadx de oameni din toa-i gerele mi de toate limbele ne se adsnaserx akolo, esi mi strauit forma de intervengisne străină rai nea
ia! rea‘din toate.	^
Am» nroklamat» Italia a Itâlianilor» mi n» voi» emite ninî odatx ka Italia sa deviia ksîbsls sekte-,rs kosmonolite ne se întîlnesk» întrînsa, snre a gese lansrile sa» ale reakgisniî sa» ale demagogiei »m-ersale.
Honoare alle Italiei meridionale.
„Omtirile mele vin între voi sure a konsolida or-inea; ns vis de loks sa va inmsis voinga mea, ni sa iks a se resnekta a voastra.	_
„Yegî nstea în libertate a o manifesta. Hrovedin-ga ne nrotege kassele jsste, va insnira votsls ne vegi densne în srna.
,,Orî kare ar fi gravitatea evenimentelor», astents ks limsne jsdekata Esroneî nivilisate mi n’a istoriei, nentrs ka ams konsniinga kx-mî îndenlinesks daton-ele mele de Rege mi de Italian».
„Ilolitika mea ns va fi noate nefolositoaria snre . rekonnilia în Esrona nrcgressl» nonoarelors ks sta-lilitatea monarnielors.
„IHtis ka nsis sn» termenS în Italia erei revo-sgisnilors.
„Dats la Ankona, 9 Oktombre 1860.
VlKTOR-EmANUELE.
,,tarini.“
Ministru fllnatieloru.
între nsmeroasele îmbsnutugirî ie gsver-i5Îs a nronssS nrin bsgetele nresentate Adunu-rii nagionale, în doringa de a vedea serviiislS tisbliks nssS ne snS niiiorS kQnformS k8 nosa stare de lskrsri, armata a avstS nartea nea mai ariniimilu, ka 8na ie kongine elementele neies-saril nentt'8 desvoltarea mi konsolidarea nagio-aalitugiî romune. Onorabila Adunare, înssflegite de aieiamî doringu nentrs murirea najgionalu, ne lungu înksviingarea tstslorS îmbsnutugiiiloiu arevuzste urin bsgete. a akordats gsvernslsi sn kreditS de 5 milioane, sneiialS nentrs îmbsnu-tegirea materiali, a arm atei romune, nrin votsls dats în medinga de la 29 AsgsstS d, s. disno-sinds ka aiestS kreditS st, se efektsese nrin-tr’snS îmnrsmstS nagionals.	^
Aiests vot», ne kare gsvernslS l-a nriimits ks aieiami kuldsru ks kare mi Adsnarea l-a emiss, dobundinds sankgisne, ssb-semnatsls, ks astorisagia konsilislsî de miniştri date în virtutea înaltului dekretS alls Murieî Salle Domnito-rslisî, de la Sentembre, ssb Nr. — deskide snS îmnrsmsts nagionals de 5 milioane, ni kondigii-le srmutoare anrobate mi de onor. konsilis.
1-	is. îmnrsmstslS se faie ssb titls de, îmnrsmsts nnv,ionalS nentrs îmbsmtr^irea materiala a armatei romsne.u
2-	a. îmnrsmstarea se faie ne termenS de
trei ani ks dobundu nunu la 10% kare se va
iiliti la fie-kare mease luni.	^
3- a. GsvernslS îmi reservi, drentslS de a desfaie îmnrsmsterile kontraktate mi înaintea termensIsî de trei ani, ori kundS se va înlesni, ansniiundS îmnrsmstutorilorS ks dose lsni înainte, şnoka mi modsls desfaierii, Niiî o date însu ml ssb niiî sns nretests, gsvernslS ns va nstea nrelsngi întoarcerea. kanitalsrilors îmnrs-mstate neste, termenslS de mai sssS.
4-	a. înkasarea banilorS imnismstagi se fa-se dundsse îmnrsmstetorilorS obligagii ie mi-uisterislS finaniielor este astorisatS a emite în nsmere guvernului.
5-	a. Obligagiile vorS fi de kute lei trei miî (3000 lei) fie-kare mi la ordin snre a nstea lirksla. Ele vorS konrinde nsmele îmnrsmstu-
torslsî, data denunefii banilorS in kassa treso-rslsi nsblikS, mi vorS fi învestite de ssb sem-nutura ministrslsî finangelorS, a mefslsî de kom ntabilitugl mi a kasierslsi resnektivS.
6 a. Aieste obligagiî, a kurora valoare se va resnsnde de kiitre îmnrsmstutori în menetii astorisate a lirksla, ns se vor nstea întoarie în ntegile kstre StatS înaintea esnirurii termenslui de trei anî.
8-	a. Ilentrs înlesnirea doritorilorS de a lsa narte la aieaste îmnrsmstare, s’aS denss liste de ssb-skrierî ne la toate astoritegile nsbliie ssb sigilislS ministeiislsi fiinaniielorS, Resnsn-derea unsu a banilorS îmnrsmstagî se va faie d’a drentslS kitre vistierie saS kutre ssksrsaleie sale din jsdege, de la kare vorS mi nriimi îm-nrsmstetoriî obligagiile ksvenite.
9-	a. Nsmele îmnrsmstetorilors ie vorS e-fektsa resnsnderea banilorS îmnrsmstagî, se vorS nsblika ne fie kare zi nrin MonitorslS OfiiialS.
Ssb-însemnatslS ansniiund deskiderea aie-stsî îmnrsmstS nagionals, faie anGS la togi Romi, nil kare doreskS feriiirea natrieţ lorS mi murirea armatei romune, ka su kotribseaski fie-kare nre kutS îlS vorS erta mizloaiele, la aiests îm-ursmstS, snre a se nstea efektsa kuts maî ne— înterziatS, kuiî de la kuldsroasa îmbrugimare a letegemlorS mi de la neîntârziata realisare a îm-nrsmstslsî, deninde îmbsnutegirea nronssu de mandatarii nagieî, mi Romuuiî vorS treie în okiî Esroneî de o nagie demnu de gloriomiî seî stru-bsnî mi de nosigia ie ’î-a kreatS nsterile iele mari Esronene.
GsvernslS este konvins ku aiestS anels va 2-usi eko iell8 maî kuldsrosS în inima fie-kursia romunS, mi ku kornslS komenialS kare in toate okasiele s’a arutatSks doringu, de kute-orl a fostS vorba de snS interess nagionals, se va întreie, nrin mizloaiele de kare disnsne, a konksia la realisarea neleî maî mari nurgî din
aiestS Imm'fsirrBtS.
Ministrs finangielorS M. Koskake.
186o Oktobre 8. No. 6927.
în urmarea votslsî onor. Adsnurî legislative datS ks okasia disksteriî bsgetelorS, assnra nro nsneriî fukste de gsvernS, sunrimînds-se Eforia nensiilorS, aiestS serviiiS are a se îndeiilini de la 1 Oktomvrie korentS înainte, d’a drentS nrin kaniilaria korantabilitegiî aiestsî ministers
Ssb-semnatsls, în konseksinga aiesteî dis nosigii, nsbliku snre ksnosiinga tstslors, ku nen-siile nreksmS mi indemnisagiile de sksteîniiî aS a se nluti în viitorş d’a drentslS de kutre mi-nisterS la fie-kare sfurmitS de lsnu, nrimirea ie-lorS în drentS saS a îmnsterriiiigilorS din naltele, nrin nrokuri legalisate. Togi aiestia sîntS sneiialS îndatoragî a înfugima ministeiislsi la iererea rusnsnderiî nensiei, snS aktS legalisats de denstatslS maxalaleî snde lokseskS kare su konstate identitatea nersonaeî, ku adiku, înfu-nimutorslS este în adevxrS? nersoana ssb allS kursia titslS reklamu nlata ie i se ksvine.
Ka aieaste okasie, ssb-însemnatslS invite ks onoare ne toate astoritegile, nreksm mi ne nmtisolarî ka nentrs ori ie lskrare' relativi, la nensiî, si, se adreseze d’a drentsla kutre aiestS ministers.
Ministrs finangelorS 31. Kostake.
Illefol» kontabititeifii Anton Gsgi».
1860, Oktomvrie 8, No. 6927.

Domnsle Redaktors.
.jITressa Romunu nare kx dobundi o infls-innu moralu ne lungu gsvernslS aktsals; asts--fellS ku D-niî miniştrii îniensrx a gine kontS de rekomandurile eî, mi a se nreoksna de iile-galitugile ie se komitS în gearru ')
*). Aaeasta nrovine maî înalt» din inkananitatea fsnk-nionarilors noi ajsnmi lanozigiî ie ns ssnt» nen-
AiestS nenregsitS rezsltatS, ne maî dete o dovadu ku nressa este de imnortangu mare. fi-indS ku ea rusnundesie lsminele, ea dsie dren-tatea în kassa lellsî annxsatS; ea sterarai. sma icllsi tare; ea demteantu ne lellS adormits mi întoarie ne lellS rutuiitS la kalea adevurslsî; mi în fine, ks ea eksistindi, ori kare fonkgio^-nariS mi kiar snS ministrs desnotS în ierksIS suS, ns noate dura nentrs msltS timnS. Eatu dar foloasele ie tragems de la nressu; nrin sr-mare în ea -ss nsnemS toatx kredinga noastru; su o resnektemS, su o snrijinimS, ku numai ea ne noate nrenara, ne noate assigsra snS viitorS feriiitS.,
Ea fs lea din-tuiS nstere ie ne stabili în drentsrile noastre strxbsne; mi dsnu srmele eî-kxtsigarumS snS gsvernS konstitsgionalS ie este nfobatS dsnu alte statsrî, ku va fi gsvernslS lellS maî drentS. Le zik aiestea ks îukredin-gurî ka lellS ie avbseî okazia teriiitu a nroba nsterea de kare disnsne nressa; mi aieasta ks nrilejsls snsî artikolS inseratS în stimabila D-v. foaia No. 92: snde vorbindS dsnu denema mea m’ alte skrierî din Tîrgoviste, desnre starea de fagu a Tribsnalslsî Dîmboviga, agi tras atten-nisnea D-lsî ministrs Boeresks assnra snsî fantS illegalS; voi su zikS ks nsmaî dsnu ie am in-vokatS voiea D-v. amS nststS fi aszitS la nlxn-gerea mea esnrimatu mai înainte D-lsî Ministrs nrin mase" deneme sua dsnu alta. In fine dsnu ie ridiku dosarislS, ns mu onreskS a mur-tsrisi ku D. Boeresks avs naiienga a’118 essa-mina singsrS, mi konveni de illegalitatea komis-su; rustsrnu ks argumente nsterniie arbitrara lskrare, astS fellS ku nrin ordinslS ie liberu, a-nrobînds jsrnalslS komnlektslsî nreiedentS, luat a se vedea ku a IsatS note nentrs komnlek-dslS de astu-zi în kontra kurora oninia nsbliku este deja nronsngatu.*) Aksm unsu vorbinds de aiestS adevurs, krezsî ku nsinds de fagu akte mi farrte^ îmnlmesks o datorie kutre nsblikS alls kursia organ sîntegî; ka su ns fis konsiderats de kalomniators, ne lungu dovada ie voi su fak artikolslui 300 din kodsls nenals, în kazs de am gremi su mu keme înnaintea vre snsî tribsnals; nentrs ku i-am nrovukats ks adevursls în mînu, Ia ksrtea furu anels.
La zeie Islis treksts, ks kontrakts legalisats de ssb nrefektsra Ialomiga No. 4411, ksm-nuraî uiaî-zeii kile grîs de la D. Temeli Kon-statin arendamsls momieî Iloinari Dunemtl a D-lsi Konstandinesku din Bsksremtî, nregsls kurora l’ams mi resnsnss. Ile kunds arendamslS se nregutea, sas nssese în arie ka su ns treaku neste termenslS nredurii, Domnsls nronrietars ssb ksvuntu ku ar avea su ia de la Arendamis ks înskris sns eests de bani din arenda anslsi 1858, 1859 mi 1860: la 28 Islis iers de la tri-bsiials înfiingarea de, sekfestrs ge toate nrodsk-tele dsnu momie; iar komnlektslş nreiedentS kare ns ksnosiea vunzarea aiellors kile, skri-se nrefektsreî snre zissslS sfurmitS, negremitS aieastu mussru onri nredarea gruslsî meS. — Alergai îndatu la ssb-nrefektsru ks kontraktslS iu rai,nu, kuiî legalizarea ie ginea era o gara nuie nentrs mine. — Ssb-nrefektsra rauortu D-lsî nrefekts, ierinds deslegare; I). nrefektS îmnurtumi tribsnalslsî ie ne atsniî su nrezida de onor. D. Anton Fotino ku 60 kile ssnts vîn-dste; tribsnalslS mu kixsau ks kontraktslS, ob-servu data ie noartu, vuzs ku vînzarea este mai ’nainte de iererea de sekfestrs; vuzs ku leg’a-lisarea aktslsî ns noate fi ssnssu bunseleî; nrin osebitS jsrnalS No. 1067: rektifikx jsrnalslS nreiedentS nsmaî nentrs kutu avere va fi- nronriu-a nîrîtslsi; mi ks adressa ie îndrentu m;efekts-reî No. 7080. deslsmi ku sekfestrslS nenstun-
ti'» dxnmiî, mi ar fi trist» sx îî ansie legea ina-movibilitxgiî d»nx k»m snerx Nanionalsls No. 78
*). Ziar» Dxmboviga No. mi 92.
www.dacoromanica.ro
416
DÎMBOVIŢA — 15 OCTOMVgTg-
elsse nsne nt o avere ks totsls streina, st mi st liberese grîsls.
Eatt dar o lskrare demnt de anells kom-nlekts, ne ftnea onoare magistratsreî noastre, dar ne kare D. ministrs îlls destitsi nentrs nt-katele obrnteî. — Dsnt nsgiue zille, st nres-sintt în tribsnals mi D. Kostikt Fssea ka avo -kats allă nronrietarislsî; nertnds urin netigie o maî matsrt kibzsire asssnra anellors 60 kile. Tribsnalsls ka torg-d’asna îî resninst nererea, dar îî ltst faksltatea de a attaka jsdekttorem-te titlslS mies, de i se va ntrea kt are vre 5n drents.
Atsnnî trimise o netigie la ministerslă jss-tigieî kontra tribsnalslsî. ţ) Arion, direktorislă ministerislsî o îndrentt ks ordinsls No. 7895. la tribsnalS observîndS kt mi anelle 60 kile srma a se sokoti avere a debitorslsi vis-a~vi de nlata arenzeî kttre nronrietariă; ks alte ksvin-te dsnt D-lsî, kt nronrietarisls are niefeiengt nentrs ori ne datori* înaintea aktelors ne va fa-ne sns arendams, ka ktnd* noi ksmntrttoriî ssntems datori st snims, sas st întrebtm, ktnd ksmntrtms, dakt arendamsls mi-a nlttit* arenda. IlronrietarislS, din minstsls ne ns i s’a resnsns* arenda la tiran*, mi tolereast ne aren-damis, fane o konnesie; mi nrintr’aneasta devine sn kreditor* ka tots-d’asna; iar ns dsnt ksm kredea D. Arion, konsidertnd* orî-ne idet a sa, sns nrinnini* de lege.
IIe ktnd tnst sosi ordinsls, D. Fssea mi la sekfestrs, nentrs kt es ns eram debitorslS
se nare kt era srkats la nrezedengie; snistn
OU li C*X U 1XU VI CA VJ1 IXil LV	*1*	j ~	~	^	------ '
st kt îî dete nitire în nlint seangt; D, Niks în nsmele snsî ministrs konstitsuionale era ei-
Georgesks nells de alls 2-lea membrs fs de o ninie a resnirge anells ordin* illegals, nea ne’i fane onoare, ne ktnd* nrea onor. D. K. Fsera, kare iskt o disksgisne ks D. Georgnemî; ls-tnds alttsrea ne mea onor. membrs D. K. "Ina-tesks eks. Sekretars de Vlamka din 859; ft-ks majoritate la înkeierea jsrnalslsî ririn kare înksviingt oxiinia D. DirektoriS mi ke kiaals a-nesta îrbî resekfestrt grîsls, ssb singsrsls nre-tests de nreferingt, adekt maî mslts de ktts aneia ne a zisss D. Arion.
Ilrotestaî tribsnalslsî nentrs rekszarea D. nresedents, konform art. 229 din 'regulament*; ktni mi astt-zî, ns nstems sni, dakt vekiîetsls îî este rilttits, sas noartt vre o kondinie. Tribsnalsls, nolitiks mare, de mi ns mi-a resninss nererea, mi—a amînat’o ka st neart deslegarea D-lsi ministrs asssnra nitatslsî art. ne este foarte eksnlinits. Aneasta era o finene a D. Ssnli-ants Strîmbeans, dar D. urezedents konvine kt nronedarea sa ar fi ne kallea legalt. nromittnd kt de i se va attaka lskrarea îmi va da demisia; neia ne st mi înttmnlt; trimise la minis-teriS ranortsls No, 8543, de snde nriimi rts-usnss ordinsls nitats, ne kare îlll* renrodsks aksm; ka s^ vazt nsbliksls kt n’am vorbit*, de ktts adevtrsls.
Ministerial* a essaminats dosarsls nriimitg „ks adressa No. 8543; în nrivinga sekfestrslsî „înfiinnats de D. Konstantin Konstantinesks ne „averea D-lsî Terneli Konstantinesks, arenda-„msls momieî Iloenari Dtnnemti anellsî din-ttis, „mi osservt tribsnalslsi kt sekfestrsls este o „o simnlt mtssrt dc assigsrare kare ns adds-„ne ks sine ninî sns drents de nreferingt; kt „assigsrarea ns se noate, nsne de ktts nt avei ea „nronrit a datorislsi; mi dakt se va observa „datele aktelors în astt kaszt se va vedea kt, „aktsls de vînzare anellors 60 de kde este ft „ksts maî ’naintea nereriî nronrietarislsî de sek-„festrs, nrin srmare anelle kile usraaî faks narate din averea arendamislsî, nreksm s’a. konstats „de tribsnale nrin jsrnalslS sts No. 1067 : dren-„tsls ne are nronrietarislg ne nrodsktele momi-„eî arendate, ns îls noate essernitade ktts as-„ssura obiektelors ne ssnts în kt avere a aren-„damslsî; mi în kasssls de fagt nelle 60 de ki-„le grî§ ns maî era avere a sa; iar daka ear
„aneasta trebse st fakt obiektsls snsî nronesg.
Ministerisls dar kredektrts tribsnalsls a "revenit» asssnra anei lskrtrî ftkste mi a nss „sekfestrs ne avere strtint. Assemenea da „ka este adevtrats kt sna din ntrnî v’a relcs-,zats D-le nresedents ka snsls ne agî fosts ^advokatS ntrniî adverse, ministerisls k'rede kt „erea konvenabilS. mi o konsideragie de delika-„tegt, kt D-v. st vt rekszagî kiar de sine-vt.
— Anestea ministerisls le komsnikt D-v. ka „s’B le nsnegî în vederea aviellsi TribsnalS nen-„trs ka deliberînds clin nos st fakt nelle le-„gisite.
Iltnt aini vtzsrtgî D-l.e RedaktorS kt de-neina mea ne a ftksts obiekts artikolslsî D rt n’a konjjinsts kalomniî; mi alls-2-lea. kt temerile D-rt ktnd§ agî ziss kt ne va fane Tribsnalsls Dtraboviga ks tots nersonalsls nos, mi kt fsnknionari distitsigi s’as ramnlasats nrin al-gi kare ns stnts maî bsnî de kttS dtnmi, s’a konfirmats ks nrisoss. — Vtzsrtgî iartmî kt drenttgile mele dsnt kiar anests ordins s’a dovedită kt a fosts vtttmate- — Aksms întrebarea este, dakt komnlektsls de asttzî nstea st revie la jsrnalslS No. 1067 ne regsleast ke-stia, ftrt st fit nrovokats de o netinie ks iilatt de takst kare st atane sas aktsls mies de lcsrn-ntrttoare, sas st reklame nreferinga ne i st ntrea kt are; kaz în kare ka nersoant streint nsteams fi ssnsss nsmaî la o garangie; iar ns
D-lsî Koo.standinesks; mi dakt D. DirektorS
tats st liberese anells ordin ne nrodsst toatt
ai; remas mai malts nsg^bigi mi de kttă înssmi loks-itoriî ijerreî, neutra kare slsjesks boeriî Ia toate întîm-nlirile nimîntalsî. Daks aksm na ne vom amLri ks snrijinirea Inslgimii Tale la vederatele noastre drenteg! ka mtkar de mi na eartt întîmnlarea vremilor, dan-B kam mi însamî noi kanoamtem, a se ameza dieanta ze^iaialt a slajbeî zileloră analsî, înst .'aela nsgins, o otirîre a îndatoririi slajbeî ueî trebsinnoăse mi nea-risrate sb se fakt nentrs loksitoriî avei ne loksieskS ne mouiiele noastre, fiinds kt ani! dintr’înmiî ks ne-ti-ebnikt srmare slajeskă, mi aneste nsgine 12 zile alle anala! lakrtnda o slajbt nesimgitoare mi ftrt folosi, namtrtnda namaî' zile ftrt st lskreze : lajba ne se ks-vine anal msnnitoră ne o zi, isvorîndă c; i.. tr’aneasta ne kontenite nrigoniri între sttntnî mi sttenî, nrekam. sântă mtiste Întlgimiî Tale, fiinds nararea santrata de jalobele loră. Ilentrs aneasta dar întlgimea Ta asttzî afltnds-te ntrinte mi STTdlIN allă natrieî noastre, mi sansmiî Intlgimeî Talie, întră ntdejdea ntrintoskalai kagetă alia Mtrieî Tale kt vom fi asksltagî Ia drea-ttgile noastre, mi ns va fi trekatt ka vederea nererea mi ragtnianea neamalsî boereskă, adantnda-ne de ob-mte ks lsare aminte ama sokotits, mi ks dsrere kttre loksitoi'iî gerrei simnatriogiî nomtri am kibzait o mt-sart îndatorire a slajbeî anaalî, kare ftrt ninî sarnint mi îngreaere ară natea lokaitopî momieloră noastre st lakreze rîndaita în ksrgerea anei an sttntnilora seî. TUj nentrs toate alkttaindă în nontsrî sokotinga noa-strt, nrin aneastt nrea nlekatt a noastrt anafora, ks-teztm a F artta Intlgimeî Tale, kare sânt?; kanrinzt-toare na namsî nentrs orîndsita slajbt a stteanalsî kttre sttnîn, dar ua maî nagin mi nentrs kaviingele ka^ re sttnînslă momieî se îndatoresne a ntzi kttre st-teanală sts dtnda’î lokă de fînege, lokă de imamă mi mi lokă de arat, înktt dant kargttoarele nregarî de akam, namaî finagală este vrednikS de îndoite slajnbt de kttă aneea ne se arate nentra dînmiî kt aă st lskreze într’ană an. Aneastt dar a noastrt nrea nlekatt gokotingt, o nanemă înaintea întlgimiî Tale, mi o lt-stmă la anea nttranzttoaie îngelennisne mi milostivi-
konfszia. — Aceste lskrtrî demne de algî tirnnî rea Mtrieî Tale, ka st’mî afle nanerea sa la kalenrin int faks st nerzS ut jsmttate nregsls grts- kinairile anele ne se vor sokoti de kttre Mtria Ta, mi slsî, alergtl'ds st’uiî dobtndesks drentatea ne în vremea anea ktndă dreanta jadekatt a întlgimii ltngt nagsba ne am* ssferit* ks ne nredavea Tale o ar gtsi ka kale, ragîda-ne ka nentrs aneastt
de obmte a noastrt ragtnisne mi nerere st avema voia mi nrea nlekatala nostrs magzar -kttre nrea strtls-nitală nrag a nrea înaltaloi Devlet, a fane, adaktnds glasarî de smilingt mi rsgtniane kttre nrea naterni-kală mi iabitorală de oameni îmntratală nostrs, mi kttre nrea întlgagiî sttnînî, snre a se da aksm ks milostivire îndararea SLOBOZENIEI kttre aneasta, nînt ktndă maî în armt eartinT de la nrea naternika sm-brie a XRT»NITOAREÎ NOASTRE îmntragiî vom do-btndi, noî, s&ă armamii nomtriî, dsnt vreme anea mi-lostivitoare destvtrmitt drentate a zeniselit slajbeî zi-lelors analaî, mi vomS remtne nararea mi nentrs aneasta rsgttori kth-e milostiyals Damnezea iientra înde-langarea viegeî nrea naternikalaî mi nrea banslaî nos-tra îrantrat, kare lîngt toate nele-alte ne demertate da-rari mi mile kttre a noastrt bant viegaire as arttats milostivire mi kttre aneastt a noastrt obmtegskt ra-gtnîsne."
Maî denarti srmeast noatarile (arbarîala). Eakt kamă sânt ktte-va din anele nontsrî;
lsî la timn. Ssnts nimts întrebări «ie reklam'B sns n>nssnsS. — Dar lass» sarnina D-v. mi
btrbagilorS komnetingî ka s-n le nrimeask'n ţ rren-
trs ki es, le vois nare innaintea onor. Ksrgî înalte snde voi tîrî ne Domni membri ye kom-îisns tribsnalslg ka sb mi desn'BgsbeaskT^ de na-gsbile ne mi’as okazionat§.
Dsn^n ne se eksnedi’B ordinsls mt întoiseî !a Tirgovimte; Domni membrii Inatesks rai Strîmbeans de mi ns st onssert a desfiinga sek-festrsls ne anelle 60 kile gris dar nrinjsrnals ne înkitiart înksviinnart ka ridiktnds grîsls st das o garangie rtsnsnzttoarit în kaz de a fi tras vreodatt în naintea jssţigieî nentrs nrefe-rinnt, deslsminds mi kt aneastt mtssrt ar fi konformt ks sas ordin allă ministerislsî No. 9598: Ilriimiî st faks kiar de aksms aneastt for mt ns maî st sfîrmesks o datt ks anests Tribs-nal§ — IEi asts-fells lsinds adresa Tribsna-Islsî kttre nrefektsrt de a'mî libera grîsls, nre fektsra a ordonată ssb mefektsrei de- Ialomiga, snde densinds o garangie solvabilt, mi-a înkre-dingats ordin kttre denstagiî satslsî Iloenarii Dtnesti snre zissls sftrmits. Mt nrezentS la de-nstagi ks ordinsl* ssbts nrefektsreî; denstagi îmi resnsi.ds kt din grîsls sekfestrats s’a în-streinatS de D. inonrietars, mi kt ne maî este st gtsesne îiV magasia D. nrourietars snde ns notă smbla ka st ns kirteaskt kt i-a ktlkats dominilisls. — Iatt dar D-le redaktors, kt ninî ntnt asttzî în timn de natrs lsnî ns nstsî st’mî ia§ în sîtnînire o avere a mea nronrie nessnsst la ninî o îmnrejsrare, ba înkt mi garantatt ksm st esnloateazt Konveugia, mi legile noastre. — Sftrmesks în aneste, linii mtrginile rs-e’tndsvt st bine voigî a le insera în koloanele stiraabilslsî D-v. ziars. Ilrimigî înkredingtrile mele eet. etc.
Dumitbu. Pl'azodin.
'	*	■ — — JWWflW/. ■ ■ -
COSIISSEUNEA CENTRALE.
TTTi amia, din vreme în vreme aneî ne slajeskă
iv,	..	.—,	—*	—.—..................................................................^	J .
knntesta valsai'ea aktslsî de vînzare a kilelor. ntmîntslsî mi staă fagi înainte loksitoriî gerreî, aneia
“	... -| irimi „urm     ...........................---------------------, [Hm  .......iwwiwiwitn —

Bibliografiâ,
A emits de ssb tinaris bromsra întitslatt KoSonistiî g-erniaiBi sui Monitnia. nregsls snsî essemnlaris 1 sfangs. se aflt de vtnzare la librtriele Soneks mi Danieflonolo.
„He vinile, momiile Branimtea din Mexedran,! mi Alierea birninil din Doljî, nt-dsrea dsnt morniea Illsmanil din Btlnea, maî mslte loksri mi livezi din- nrejsrsls Kraiovei nreksm* mi loksls de grtclint allS kaselorS din maxalaoa Obedeans;''
Se are,Yl(l6n£rB momiile Illsmanil din V ţinea, Alierea birninî mi Negovani din Doljl nreksms mi kasele din Kraeova. A-inatoriî se not§ adresa, ini Bsksresnî, la nroriietatea lors, Ana loan Ssgis, Strada Mogomoaie vizavi de ministersl* KsltelorS, iar în Kraiova la D. Iletrake Eliad.
Tinogpalia
ns Gepmau No. 27.