ANULUII — 1860.

INÎ { )7\./'«!iU<I
MIERCURI 5 OCTOMVRlO.
> jc.	33Î
A -SLsiţh'-	î
f1t£ i ' /
? - [I 1\I ŢŢT? -■ 8 ‘tiiibn. Lii' uii?a ’şaaii tmiaufuf Mi •A U i-< 1 J-	o o**» aiBJÎ 3hdJ*.îrîrfli sine . A
’ Acesta foia esse de ori p© septamana .jercure» şi Sanibata Pretiulu abonamentu-uî pentru un ană* 24 Sf. Sjpentru '/„ „	12 „
Trei luni. . . . 6 „ O liniă pentru anun-ciurî se va plăţi cu 30p.
riadai) .JînRl tfi i .,	r ,
-	Abonarea se face Ia
ijl	Pedacţiune în Passa-
3 , . giulu Romanii callea Mogoşoe ear prin Districte’ la D. secretari de Administraţiunî. Ori ce abonamentu trebuia plătită îndată cu subscrierea.
O lege electorale forte întiăsă.
Plinirea ambeloru ministerie sub alesulu o* pno. -fi
poporului romană de la 24 Genariă.	«ho3 a ,
-nîf.	. . ■	>. ■ ••	•• •	;'t u-fr- '
' l - — ----------------------- ---------" ^
-	.	_	'	X »i	1 *	' \
_ âfe Ţeraniî .să deviă cel
FOIA POLITICĂ SI LITTFRARIĂ Z j “brS
%	,	. Armarea tereloră in
Kedactoru Kesi»ţyisabi\e KADTT 10NESCTT
cetăţeni şi liberi prin cu despăgubire.
,	,	Armarea ţereloru in oştire regulată, re-
% ■uyerYă şi gl6*te afmâte.
.« . jhi •
Miniştrii vora fi responsabili pentru violarea legiloru si. mai alless rentru resipirea baniloru publici.
Bucureşti, 4 Odomvriu.
a fane ministerieleî o
Ne kredemS datori sinnert întrebare.	'
Krede oare ministerielS kt nrin .artikBlil din JSaifonaMS mi nrin nota narlamentariz, a D. KostaforS, va melgitmi nressa saS o va snti-mtnta ? SentemS konvinmî kt ne. IDi kiar miniştrii, daka togi al nitite anei artikelî mi anea note, mi daka îmi addekS aminte kt sentemS seb regime Tjonstitegionale, se vorS konvinge \t ne notS ajenge la ninî enS reseltatS,
Organe!S semevfc allS D. Boereske, mi nota narlamentarin a D. Kostafore akkest toate jurnalele de kalomnit, de minnient, de anarxit, mi ne nemesne ninî enS jernalS, mi ne niteaşt ninî o frase, mi ne aratt ninî enS fante. îmi înkine-eske oare kt aceste akkestrî vorS fi askeltate nemaî nentrs kt vină de la miniştrii ? Se înuiealt foarte meltS; neblikelS krede neea ne vede,, nea ne nitesne, nea ne simte; krede în fante.
Noi ne mal kalifiktme mi ne mal diske-ttme esnressienile din semeţele Naţională mi din nota mrlamnelario; le ltsstmS la jesta annre-
geire a neblikeleî.	~ *
Oare D. Boereske mi D. Kostafore, ktndS vorS ajenge, eart simnli muritori, ne vorS mal avea keragielS a zine dent ktte zike aslt-zî ka miniştri nentre nresst? La nine se voi o adressa ini ne resenetS vorS avea? Kestiene de nreve-dere.	i4i
FanemS arinelS la drentateatD-leî nresedinte alle konsilielel; st niteaskt jernalele toate inkri-i minate, st niteaskt mi NaiţionalslS, st niteas-kt mi nota, ini st nronennie nine a gremitS.
MelnemimS D. ministre kt n’a voite â în-nene eart nronessele de nresst nemotivaţe, nere-te, ksm ams aszits, de D. Boereske, kare nrin Natţionaisls attakt toate nressa, mii de D. Kostafore, kare o inkrimineast nrin nota sa: Anes-* tea sentS fante. NatţionaltilS essiste, nota essiste mi esnressienile se notS jedeka. Noi ne ne ne-temS, koborî ne tertmelS anesta; ne amS netea resnende anellorS esnressieni?
AkemS, ltsstndS fit-ktreia meiiielS fan-telorS salle.
ScntemS datori tnst, în No. viitoriS, a- în-keia o sokotealt ke NaşionalslS.
Viktoria ktstigate de Gafibaldi, la 1—iS OktomvriS assenra trsnelorS regeşti este enelS din neîle mal freraoase sennesae. alle anestel mare mi bravS ktnitanS. Aneastt bttelit^ mi viktoţ rit zine enS koiresnonciinte alle jeinalelsî Dobats se notS komnara ke nelle de l-a Magenta mi Sol-fevino.
Garibaldiani! era 12,000 ini inerainiî lore 20.000, oameni de oaste alleasst; imb.ttatt de ftgtdsinue, de sneranne, de regalism®. Lenta a ginete de la 3 ore mi jemttate de dimineagt ntnt Ia 7 ore seara. Garibaldi, era nretetin-r
dene, avtiidS 2,000 oameni înreser-vt; era mis-katS, romie, meiatS de sedoare mi ke vonea stinst.
Denemiele mimite de RommslS ne snenS kt trenele niemontese, komandate de regele Vikto-re Emaneele, aS intratS, la 9 OktomvriS, la trei nenterî differite ne teritorielS NeanolitanS.
O altt denemit din IlarisS de la 10.area-tt kt jernalelS Patrie assigert kt trei dia ne-terile nelle mari aS nrotestatS în kontra intrtiiî niemontesilcrS ne territorisle NeanolitanS.
îii Ilalermo, nrodiktatorelS a konvokatS kol-
legierile elektoralî nentre 21 OktomvriS. -x-r l . ^	•nnmm'iui- •	-	■
MonitorislS mblikr, srmstoariete denmie de la Kon
stantinonolei
n 3tf
Libera desvoltare a nettgeaueleî estekarakte-relS timnilorS moderni mianestSnrinniniS este ba-sea geverneleî renresentativS. Toni nettgenii, togi membrii enei soniettgl, iaS o narte aktivt la regelarea interesselorS mi trebeingelorS lorS.
GevernelS assoletS, domnirea eneia singere este o niminire a liberttgiî mi a voingel nett-genilorS; istoria nolitikt a nagienilorS, mi ta-e’mi dreanta jedekatt, ne snene foarte keratS kt anestS gsvernŞ este o tiranit, kare, daka i-deele ne sentS tnkt desvoitate mi întinse, ne se noate ning. de kttS nrin forgt mi des.notismS.
Konvengi?nea, nrin desvojtarea liberttgiî inr divideale, ne a nessS seb o sistemt renresen-tativt, seb enS gevernS konstitegionale.
Nimeni ne noate astt-zî ke kevirite logine a konţesta avantagiele anestel gevernS-; dar mal renettmS eart, neteraS uiare togi îngellege uneşte avantagie? mi ^nimS oare togi a ne- fc-losi de dtnsele?,n
Nemaî ktndS idoele konstitegionali se vorS întinde în toatt sonietatea, mi vorS nttrende în obineierî, nemaî ateune vomS fi sigerl a kon-r serva totS-de-sna-aneastt formt de gevernlmni a .trage dintr’tnsa toate foloasele.
în sistema konstitegionale, adeytratelS. gevernS, resnonsabile înaintea nagienil, este mieL-sterielS. Ori ne ministeriS trebeit st aîbt o nolitikt, o licit de kondeitt bine ksnoskete, ka st snie nagienea daka noate merge înainte saS ne. Ne vorbimS de alte statepl bine organisate a kornelS dinlomatikS. De seai:b iV1^na 5nde însemnttatea nolitinel este anea a relagie-asista la o renresentagie ,1a teatre Ş m nQorg estenoarîe-.. St ne rg^rginimS a vorbi des-
nre StatelS nostre.
, Ori kare st fit ministerielS kare se va afla la netere, anestS ministerie trebeit st aibt o nolitikt bine kenoskett în ktte togi st vazt, togi st îngelleagt ne vrea st takt^ ende vrea st meargt.
în, kaşelS anesta, ori ne îndoingt, orS ne temere linsesne, mi lasst lokS enei înkrederl generale, folositoarit ini ministerielcî, kare dobtn-desne nrintr’aneasta. enS adevtratS ajietorS mi o adevtratt netere, mi neblikeleî, kare ne mai este îmnedikatS în lekrtrile salle nartikelarie.
Ktn] atenne,. saS ministerielS ermeast anea nolitikt kenoskett, mi merge înainte ajutate de înkrederea generale, saS se dentrteast de dtu-sa, mi neblikelS, kare’I keliosnea nolitika, îllS sileăne a se îndrenta saS a se dentrta ke de-ştvîrmire.,
KtndS tnst enS ministeriS ne are o nolitikt bine determinate, se înuiealt foarte melte daka lp-ede kt aneastt reservt kiar este o nolitikt mi este o abilitate. E mal adevtratS a zine kt este 6 linst de keragiS allS kredingelorS salle, saS o linst de konvikgien-e mi de sniingt nraktikt, ,,
SnS assemine ministeriS ne noate fi ninî o-datt sigerS de neterea sa, nentre kt ne noate. fi sesninetS ke temeiS de oninienea, neblikt. Nimeni ne noate sni ne vrea ini ne are de gtndS st fakt; mi neblikele, konrinsS de îndoingt mi nesigerangt, la ori ne lekrare a ministerielel, este îngrijitS mi btneitoriS.
Konstantinonole, 27 SentembriS.71
Mtria Sa s’a desS eri la Iloartt ende a fostS nriimitS ke onorile nele mal mari. Maestatea Sa SeltanelS a trîmisS Ilnnninelel o sabie mag-nefikt ornate ke briliante mi ’î a konferatS de-koragia Medgie nriina klast.
"Stnttaţea IlrinMineleî e esnelentt.
Konutantinonohi 28- Sentemiris.
Eri nrinninele a fostS nriimitS in aediengt nartikelart de Maiestatea Sa SeltanelS. D. Negri a asistate la aneastt întrevedere, Mtria Şa a nriimitS visita Marele! Vizir mi’I a înanoiat’o îndate. Seara, a foste mast la Ali-IIama. Mt-na Sa a înnenetS eri mi ermeast mi astt-zî vi-s’itele Ia kornelS dinlomatikS. De seart Mtria Sa va nerialS.
u:'ia- • -——
Politica nuni ministerul
______ ?o
. r~-j<rjnn-i Siffjl. .
ob
’j ' S i i'î	"
Togi sniS seb ne formt de gevernS ne afltmSj toril sniS kt seb aneastt formt enS ministeriS se nemesne konstitegionale. Dar st ne întrebtmS. tnst daka togi îngellege bine bine aneastt formt de gevernS, mi daka togi sniS kem trebeit st fit enS ministeriS konstitegionale, daka tre-bsit st aibt o nolitikt-mi. kare st fit aneastt nolitikt? 1 -	^
Seneriorîttitea geverneleî renresentativS a ajensS astt-zî enS adevtrS mi o trebeiugt. A-nestS adevtrS a fostS kenosketS din venime, dar a trebSitS st treakt mii de -annl snre a se întinde mi a deveni o realitate-.
O lengt es-neriingt a ajetalS ne nagienî ka st ajengt aine. 'LnttiS, nrogresselS se fane în -idee, ideele skimbt obineierile, mi atenne nroo-resseTS se tradene, nrin fante mi se înteme-i east ne basî sigere. KtndS o idet se întinde mi nttrende într’o sonietaie, se lidikt neste ori ne nedine, mi ninî o forgt ne 0 noate nlmini.
Resntndirea ideelorS’ de libertate mi egalitate aS dobtnditS attta netere în timniî nostriî, în kttS gevernele assolete, saS se retragS înaintea lorS, saS sentS silite a le nrimi. t
Anesta e enS fantS -kare se netrene înaintea noastrt.	~
www.dacoromanica.ro	1
402
. mono f. InilHAlH.
DÎMBOVIŢA — 5 OCTOMVRIIJ.
5n8 ministerig kare snie ini noate st Îs-krese, sng ministferis kare are o kredinţt, mi vrea st gsvernşse nrin fante, trebsit şt se iire-sinte înaintea ţerrei ks ksragis mt st deklare ksrats: eatt ne krezs, eatt ne voig, eatt ne ams st fakS; eatt nolitika mea, mi nsmaî ks anea-stt nolitikt vois intra la nstefe.
Daka aneastt nolitikt resnsnde la trebsin-gele ţerrei, ministerislg. a dobtnditg îtikrederea nsblikt mi merge renede înainte. Ilressa, libert mi nentrtinitoarit, a ktrii nstere mi inflsin-nt ns o noate nimeni kontesta, ajstt ne minis-terig în lskrarea sa nentrs kt resnsnde la trebs-i unele ţerrei, armert mi resntndesne. ideele sale nentrs kt le ksnoasne mi-ssnts folositoarie,. mi: ns se krede smilitt a fi ministeriale.
Amia, ori ne onnosiţisne îhneteast. On-nosinisnea este rienessarit mi foarte folositoarit ktndg ministerislg ns are o noiitikt determin'a-tt, ktndg lskrtrile salle ssntg ssrnrise kari notg fi foarte nenltkste, ktndg nimeni'bs snie snde are st meargt mi *trebsit imninsg, ktndg nres-sa, kare noate ksnoasne mai bine nemslgitmi-rile generali, e dâtoarit a’i snsne totg-de-sna ne trebsit st fakt, snde~ trebsit stajsngt; mi, în interessslg generale, trebsit st kombatt ks ks ragis gremelele salle. ’9:>	-	■ ■
Ns kredemg- ka în1' altt nearrt ist se simţt o trebsiifţt rţiai mare de kttg la noi ka sng ministerig st aibt o nolitikt determinatt mi bine ksnoşkstt.	,n	’<171
Basea nrinninâle a anestei nolitine trebsit st fit înttrirea nanionalittnii romtne, Aneasta st devit o kredinţt atttg de intimt, atttg de adtnkt, în ktts toate lskftrile ministerislsî st aibt de skons realisarea anestsi nrinninig.
Amg sttrsitg mi vomg sttrsi nekontenitg asssnra însemntttţn anestsi nrinninig allg yie-nei noastre nolitine.
ITtnt ktndg idea de naţionalitate. ns seva redestenta vit mi nstinte în toate inimele, ns se va fane iiimikg, ns vomg merge înainte, ns vomg fi sigsrî de esistinţa noastrt, de viitorislg nostrs.
Ftrt înttrirea naţionalittţii noastre ns se va fane nimikg; nini o reformt soniale, ninî o îmbsntttţire, nini o libertate, ninî sng nrinninig mare ns se va realisa; ftrt înttrirea naţionali ttniî,
ne lskrare va trene neînsemniatt, ori ne sneran-nt se va stinge ftrt ressltats: ftrt înttrirea nanionalittnii vomg merge la neire, ltssaţî in voia strtinslsî, ftrt stavemg kredinţt în noi mi ftrt st nstemg fane ne-va nrin noi.
amg ktzstg. Ivtni, într’adevtrg, ne se fane as-tt-zî, ne se lskreast, ktndg este vorba de a trti mi a deveni tari, de kttg a tremsra înaintea akţisnii, de kttg a fsgi înaintea sakrifinjilorg?
Mai întrebtmg eart ne s’a ftkstg de dosi anni nentrs naţisne? He kredinţt sa îmnltii-tatg în ‘ssffletslg' ei ? He smisrare s’a addsssg ssffejrinţelors ei? Me lskrtri însemnate ag îu-ttrit’o în ksragislg mi sneranţa sa? în fine, ne s’a ftkstg nentrs înttrirea naţionalittţii romtne ?
Eatt nolitika kare neremg de la sng ministerig. Nsmaî amia ne vomg desvolta, ne vomg mtri, daka oamenii kari vins la nstere vorg sni mi vorg nstea ridika nanisnea nrin aneastt nolitikt, iar ns st fakt dintr’tnsa sng mijloks de snekslt, de nonslaritate, de ambiţisne.
I»nkt o datt ns ne fanemg illssisne nini as.-ssnra oamenilorg noştri de Statg. Ksnoasnems ne âg fostg, ne snis mi ne notg; mi ns nretin-dems< ns astenttmg fante mari mi însemnate ka ii învieast mi ridikt o naţisne ksmg vedemg în Italia. Ns avems assemini oameni; trebsit o via* ţt nost, o kresnere nost, trebsit sniinţt mi lsngt esneritnţt; mi ninî megttiţr ns ssntemg,
i Dar neremg energit, neremg aktivitate, ne-rems IskrtrL.snte a ne nregtti nentrs timnsls anella ? neremg a destenta în naţisne natriotismg mi devotamentg'; neremg a întinde mi a desvolta ideele konstitsţionale ka st devit o kredinnt nestrtmstatt mi st fsgt toni ks oroare de diktatsrt, de tiranit, de gsvetris assolstg ; neremg modestit mi stingerea sniritslsi de esklssivisms; neremg nentrtinire în allegerea oamenilorg mi esakta annlikare a legilorg.
Hellg mai bsns ministerig va fi anella kare va lskra ks energit, mi în toate lskrtrile salle se va insnira de idea naţionalittţii romtne mi va înrtdtnina ideele konsţitsţionali.
Sng assemine ministerig va ktlka neste ori .ne snirits de koterit mi oiinoşiţişne._pn8 assemine ministşrig va avea ks dtnssls toattnres-
sa, toatt nnţisnea.
Ktndg sng ministeris va urimi aneastt nolitikt, vomg fi mtndri mi feriniţl a striga: este nellg mai bsns ministerig ne nstemg avea.
Ftrt aneastt nolitikt onnosinisnea ns va înneta; se va înttri mi va trismfa, avtndg ks
ori ne înnerkare va fi naralisatt, ori nejdtnsa interessslg generale.	'
'	’	Ftrt aneastt nolitikt, ori ne ministerig,
fit de ori snde. nş se va nstea înttri; ns se va nstea anntra, ns- se va nstea sssuine.
Ile kttg ţinemg la demnitatea nressei mi resningemg deftimtrile ka nelle din Naqionalsls kari întineast sng jsrnalg, ne atttg avems ksragistg snei adtnnî ‘ konvikţisni ktndg vorbi mg desnre fante ksnoskste mi desnre nrinni-niele mtntsirii noastre.	ţ
IUi ksm nstemg âjsnge aine, ksm ustems redestenta idea de naţionalitate, ksm nstemg do-btndi înkredere în vieaţa mi nsterea noastrt, daka minîstfefislg ns este konvinsg kt naţionalitatea ns se desteantt mi ns se înttresne de kttg nsmaî nrin armare.
Strige oamenii nrsdinţî, slabi, frikoinî, ftrt kredinţt mi nrevedere, kt este natriotismg es sageratg, kt inemikslg ns este la norţile nett-niî; rioî vomg striga armare; mi armare ks ori ne nrenis. St nstemg dovedi la orî-ne întîm-nlare kt ssntemg o naţisne, mi voimg a trti ka naţisne.
Atsnue vomg dobtndi snirea komnlentt, a-tsnne vomg dobtndi libertatea nolitikt, atsnne vomg realisa reformele soniale. Ns vomg fane nimikg, ns vomg fi nimikg, ns vomg ajsnge ninî la mtrire, ninî la libertate, ntnt ktndg ns vom sni mi ns vomg nstea anntra ks armele în mt-nt dorinţele mi trebsinţele noastre.
St ne konvingemg de anestg adevtrs; ade-vtrata libertate, adevtrata mtrire, este anea kare se kanttt nrin lsnte, nrin sakrifinie; atsnne nsmaî se simte tots nreţislg lorg mi vorg fi an-n trate.
Ns nstemg ajsnge de odatt aine. Ns ne fanemg illssisne asssnre sttrii noastre de astt-zi. Dar ne nstemg destenta din aneastt indifferinţt ne nstemg skstsra de aneastt anatit în kar®
Despre comercialii romana,
Orî-ne gsverng kare ksnoasne adevtratele isvoare alle avsţiei sas! Statg trebsit st se gtn-deaskt la toate mijloanele nraktine snre a desvolta komernislg naţionale.
Komernislg în orî-ne Stats este sng mijloks nsternikgde. înaintare mi de mtrire a avsţielorg; mi de ktte ori gsverilslg îi înlesnene relaţisni-le ini ktile de kom,snikare^ tots-de-sna komernislg nrodsne nose avsnje^
Lskrarea ekonomikt a Komernislg este de a da nrenis mtrfsrilorg, servinds de mijlonitoris între aneia kari le urodskg mi aneia kari le.kon-somt.
Anella kare mi fane o nrofesssisne de ksmntra mtrfsri snre a le vinde se nsmesne komersantg.
Komersantslg kare trtmite sas merge de kastt mtrfsri la uaţisnile strtine, fane komernig es-teriorg. Anella kare ia în ţearra sa mtrfsri snre alevinde eart’miîn ţearra sa, fane komernig in-teriorig. AnWel^nc05m^mrtimtrtm-i ks tonta-
ns> ks ridikata snre ale vinde kt mtrsnţmislg fane kernernislg în mtrsatg. Anella kare ksm-ntrt mtrtsrl ktnd nreţsls lorg a sktzst^ mi le ntstreast snre a le viade ktnds. se srkt la jjug nreniS mal, mare, fane komernig desnekslt.
Eatt deosebite ramsr®a alle komernislsî,. mi fit-kare Famsrt are însenMttatea mt foloassele sale, mi trbesit st se desvoltese nrin ajstorislg
mi ssb nrivigitrea gsvernsLsî.	w
Komernislg este sng agentg însemnats nen-trs mtrire a avsţielorg snsi Statg, mi nentrs formarea snei nsteri naţionale.. Ktndg amg fane istoria komernislsî. amg vedea kt naţismle anei-lea snde anestg isyorg de avsţit a fosts mai clesvoltatS mi mal naţionale, anelle ţerre as a- ; vstg-o vieaţt mai aktivt, o desvoltare mai in-întinst mi o însemnttate mai mare. ^
Ft-kare din rarasrele komernislsî ne amg aretats are foloasele mi trebsinţele salle nronrie kare trebsieskg bine ksnoskste mi ajstate snre a dobtndi toatt desvoltarea neantratt.
Komerniolş, mai, înainte detoate, snre a ns-tea nrodsne foloase însemnate îutr’sns Statg, mi a deveni o adevtratt nstere de avsţit mi desvoltare trebsit st fit naţionale.
Iltnt aksmg în ţearra noastrt, komernislg Vea din vekime nisne drentsri însemnale alle salle, kari s’ag înntbsmits de legi asnre mi ne-drente kari ns era în armonit ninî ks starea în-naintatt a nellorg alte statsri, ninî kiar ks tre-bşinţele komernislsî romtng.
Legile era foarte nedrente kttre sna din ntrnile «aelle mai însemnate alle soniettţiî. Daka datinile trebsitskg konssltate la formarea legi-lorg, mi legi ie notg skimba aneste datine mi forma datine noşe. Legile insnirate mai msltg de datine strtine, ktndg se nsssert în lskrrare, skimbars mslte din vekile datine romtne. Intr-’anestea se skimbart mi datinele kari forma uis-ye drentsri nentrs komernislg romtng.
Komersantslg ne ajstatg mi ne înksragiatg, dar kiar desnreţsits de legi, mi de mslte ori anntsatS. în interesele şalle^ nerds înkrederea mi ksragislg mi ajsnse în sonietate sng obiektg de nentssare.
Aneastt lînst de drentate mi nrotekţisne a legilors, neosservarea kiar a anellors legi ka- ţ ri arg fi. nststg fi favorabili komernislsî romtng,
avs. srmtrî foarte nenltkste. Silitg st vemtit în nerksls nellg strimtg allg lskrtrilorg salle, mi vtztnda ks dsrere kt ns este ajstatg de gsverng, kt ns este sigsrg de nrotekţisnea nenes-sarit a legilorg, kt se înkide toate ktile la ls-lasrile nsbline, krezs kt komernislg ns are o însemn'&tate mare mi kt între dtnsslg mi ţear-rt este o bariert ne nimikg ns o noate sftrtma.
IIrin aneasta, ajsnse a fi indifferinte la ls-krsrile nsbline, mi ftrt, msltt kredinţt în re-ssltatele komernislsî. IUi ne este mai tristg, nrin aneasta ajsnşe ka nei mai mslţî komersanţi st ns’mî mai desvoltese intelliginţa nrin stsdisrl sneuialx, ne mai kreztnd» în desvoltarea komer-aislsî, mi st alerge ssb nrotekţisnî strtine snre a’mî assigsra libertatea individsale mi a fi. an-ntraţi în nsţinele lorg interesse.
Dar ssb regimslg de astt-zi soartea komer-nislsi mi a komersanţilorg romtni ns noate a m ai rerotnea anea’mî. Legea este egalt nentrs toţi, mi nrogressslg ideelorg addsne dreanta es-
sekstare a legilorg.
Interessele mi drentsrile ori-ktrii ntrţî a soniettijil ns mai ssntg ssnnsse la kanrinislg nu arbitrarislg snei voinţe singsre mi aşsolste kare noate trene mi neste lege. Astt-zi trebsinţele mi nedrenttţile se fakg ksnoskste nrin Adsn^-re mi nresst.
IIrin (Jrentatea legilorg, nrin formarea kre-ditslsî, nrin înksragiarea gsvernslsî, mi mai ks seamt nrin desvoltarea ksnosninţelorg mi trebs* inţelorS komerniali, kretjemg kt komernislg 6® va ridika la întlţimea snde meritt st fit, i*11
DÎMBOVIŢA — 5 OCTOMVRltJ.
403
va addsue toate foloassele nentrs desvoltarea na: gionale.
Silă gsvernă îngelleiită e datoriă a des-volta toate isvoarele de avsgit a favorisa ko-meruislă interioriă, a înksragia notrkită ks iu— teressele salle komeruislă esterioriă, rai a nri-vigia rai nrotege komeruislă de snekslt.
Adevtratslă komeruiă insnirfc rai înrtdtni-Heast virtsgile ne tnss’mi le !are. Ordinea, e-saktitatea, înkrederea, ekonomia, issntă kalittgi neantrate adevtratslsi komerşantă, rai or! sade komeruislă a nrosneratg, aneste kalittgi ag domnită în souietate. Ile kttă timnă komeruislă suie a konserva adevtratslă stă karakteră de akti-vitate oneste rai de bsnt kredingt este foarte folositoriă Statslsî rai foa,rtp onorabile nontrs ko-mersangi.
Ilrogressslă suiingei: ekonomiue asssnra a-devtrateloră isvoare de avsgit a ftkstă st kazt nrejsdegele desnregsitoarie asssnra nredsknisniî komerniale rai iudsstriale. 8 : -3bn-i
Interessele rai trebsingele komernislsi, nea-ntrate nentre ridikarea sa, rai resntndirea Idei loră neantrate neutre înlesnirea mijloaneloră salle de avsgit, trebBitskă nernetate rai desvolta; te snre a deveni ksnoskste tstslorăi1' komersan-gilorg.	" , t fc’ioic ti iraigmde ‘Slsn* ovbi \
TTTi trebsit Ist shdttnîă ikti ssb regimălă institsgisniloră konstitsgionalf, jsnde mai fauile şe noate ksnoasue rai desvolta ramsrele de a-vsgit alle 5U5Î Stată, k'omeruiîdă romtnă, înks-ragiată nrin dreanta flrotekgisne a legiloră se pa ridika rai va dobtndi o mare însemnătate.
ioei (i	si lO-i"
itnoilf id Ivolo <if ;
Kttă neutre nellă d’tntîiă motivă, înlttsră ks totsl komnetingia D. I. I. Filinesks de a nronsnnia în assemenea materit.
Kţtg nentre allă dosile, ellă ns mi se noate anlika; ktnî totă-de-sna amă fostă ssnsssă la datoriele ue’mî imnsnea fsnkgia mea, de rai am snistă st konservesă între toate întregimea demnitatea inea de ktte ori a fostă aueasta în jokă.
Este înst adevtrat kt în zilile trekste, D. 1. I. Filinesks ’mi -a rekomandată a trata dsoe ssbiekte: „Vermi de mttase„ rai „regimslă msni-uinale.“ Mtrtsriseskă kt între ueia ne nrivesne Vermii de mttase„ m’amă gtsită nedestoînikă a nonslarisa ks toate suiingia nerstt ksnosniu-giele întinse ne nosedt D. I. I. Filinesks ass-nra viegeî rai metamorfostreloră anestoră insekte lenidontere.; saă kttă nentrs Regimslă Msniui-nală n’amă kstesată a trata aueastt materit fi-indg kt n’amă avstă onoarea nini odatt a ksnoasue oniniile gsvernslsi assnra euestsî ss-biektg imnortanţă. Nb kredă nrin sfmare, kt a-nestea st fi nstBtă motiva akqstrile ue’njî faue
Di I. I. Filinesks de nedestoiniuit rai inssbordi*
1
nagit.	“ -■*-»	-•>	• •
Dar sftrraeskă, D-le Redaktore, nevoindă a abssa mai mgltă de nreuioasele D le mOmentej ir.., Gregorie. P, Peretz,
------------------------------•
sb
A<
-V
^...... jrb®-..
-r.	-UI.
; . •: 1t b
Bl i :■i
o.
'w-rţ; uhu.-'m ,on Jisuja. .îbr >i .t -
I. Ifiy’ o
’Î-Jiis »Iaî i.
oig
l-v
Varietăţi,
Despre poesie şi frumoasele arte. \	(Simefe).
BskbTesaî 4 Oktomvrig.
' ‘	i ii	« 4t/j /."/■»i. ■
Domnule Redaktore,. [l7r,.-.-;.jll0ai Qn
Amă uetită în nsmerslă de azi allă MoniJ torislă, la rsbrika eratelor,. Ermttoarele linii: „Ileatre nedestoiniuie în îndenlinirea dato-rieloră fsnkgiHnii salle, ka raefă de bisrgă nro-visoriă la Monitorislă Offi^ială, rai nentrs inss.-bordinagie, Domuslă Grigorie llereg ks inksvi-iugarea kousiliBlBÎ de miniştri estfe dentrtatădin nostslă seă.	A Filifiesks. “
Auestd rt'ndsri mlaă silită^. D-le, Redaktore, st viă a te rsga ka st bine-voiesuî a treue în koloanele stimabilslsi domniei talie ziară.demisia ne amă dată eri la. 3 Oktomvrig Ja 12 ore din zi în mtinile D. I. I; Filinesks din nostslă meă de Redaktore nii administratoră^aJiă moni-toriBlsi Offinlală, "	! •i’în i ălseiiîilnoîJ
Eatt testslă demisiei melle;-0 al	;
Domnsle ministre.	o'in 01	'
„Kană de sekgie rai Redaktore ■ allă Moni-toriBlsi Offiuială, amă avstă noronirea de a măl4 gitmi în lrersă de uinui-snre-ţzene lsni trekste ne raefiî mei. De la 10 alle lsneî innetatei, de ktndă amă trekBtă SBb ordinele Domniei voastre, ks toatt stersingia rai aktivitatea de kare 8Bntă kanabile, ’nii amă attrasă din nartea Domniei voastre renroniBri mi înkrimintrî, ne toatt sisa: mt vtzg dar silită, Domnsle ministre, a rt rsga st bine-voigî a’mi nriimi demisia din iostslă de Redaktore grovisofiş ne oksnă în Ministerislă Domniei Voastre.
Amă' onoare sul. 3 Oktomvriă 1860.“	^
De m’am denisă a da nsblinitate anestsi akts de nsgint însemnătate, kassa este, Domnsle Redaktore, kt voiă st konstatesă ksm kt mie ns mai !mi a konvenită a servi ssb D. I. I. Filinesks; rai în adevtră eă amă okksndtă nostslă meă nsnt în momentslă ktndă ’mi amă dată demisia, rai nsmai în srma anestei demisii. D. I. I. Filinesks a sokotită de ksvnngit a mt des-titsa.	>
Dt’mî voie aksm, Domnsle Redaktore, a mt anera în kontra motiveloră akssttorii alegate neutre destitsirea mea.
Aneste motive ssntg, zine D. I. I. Filines-ks, ^nedestoininig rai inssbordinagit.‘‘
1
,îl (!) (incuri oiit an limom . «*. - y,
' Omslă este finită ; din toate fiingele narti-kslarie kare’llă înkonjoart, fit-kare este fatalmente finită ka dtnsslă, rai nere infinitslă fit-ktria din aneste fiinge rai lsi înssrai: ssffere, se indigneas^E, se iHut®, nmoart, se simte -murindă. Isbesne ral se roagt; este isbită rai bine-ksvîn-tt; komnttimesne rai nltnge, se jertfesue. late isvoarele adînni, nesekate, mai înttiă a întregei înnalte noesie lyrige, religioase, nagionale, rai individsale; rai mai ttrziă a Tragediei mytolo-gine, istoriue saă .romantine/, formt rara îmvtga-tt,-esnressisne mai snontanet, mai nsgjnă naivs, dar mai nsternikt, a anellsiaral simgimtntă.
Dar se înttmnlt omslsi st’mi vază kant-tslă intelligingei salle, se rttenesne, se dentrtea-st de skonă kreztndă kţ merge snre dtnsslă, se leagtnt în momentslă ktnds krede kt este -mai-forte, kadektni ktndă estejossăla ntmîntă se nrivesne; atsnni se noate ka inima lsi st stnv gerese, dar se noate asseminea ak intelliginga lsi st rai rîztr. late origina a orî-kt.rii noesii bs-fone, nsgin semnifikativt.
. Aueastt .divisisne a seriosslsi rai a komi-kslsi îmnarte în dost jsmtttgi, ns nsmai totă domenislă noesiei (tragedie rai komedie, enonet eroiks, enonet eroi-komikt, odt rai ktntekg, etc.), dar kiar totă domenislă artei, niktsrt, ms-sikt, dangă, skslntsrt kiar. Skonslă ks totslă nraktikă rai sonială allă arxitektsrei nare nsmai a o esnenta de aueastt lege, ba înkt vedemă noi mai mslte fagade, din nelle mai veki rai mai saki'e, konfiormtnds-se ks aneasta ne fs-rimg nini mii de statsete rai bas-reliefsri bs-fone, rai kiar ninine. In Egintă, statsele rîdeaă nsmai în fsndslă temulslsi.
TTTi arta komikt ns este neantrată ama de inferioară artei serioase nre kttă s’ar nstea kre-de, aneia kari o kondamnt ks totslă ssntă gre-, raigî, Din toate animalele kare nonsleast aneas-tt mamint rotsndt, este adevărată kt nsmai o-mslă singsră nltnge ks lakrime adevărate; dar iartrai nsmai ellă singsră rîde adevtrată- — în nsterea ktrsi lskrs kominii nei mari ssntă ei ama de tare isbigi de imnerfekgisnea reali-ttgiî, dakt ns în nsterea idealslsî divină kare ns e stnată mai nsgin adînkă în ssffletslă loră? Rea mal mare differingt între Aristofan nji
www.dacoromanica.ro
Sofokle între Rervanotes rai Tassa, între'Kornelis rai Moliere, este o differfngt de formt rai de es-nressisne; nsmai nrouedeslă diflfert essengailmen-te. —• Tel Îs mai idealistă dintre artiştii greul în-nainte de Anelles, Zesxis, niktorslă Elenei, ms-ri, dakt trebsit se dtmă lireztmîntă gramma-tikslsi Festssă, din kassa rîsslsi nellsi msltă nrivindă la o karikatsrt ne ftkssse, de fe-me!t bttrînt. Este îp Aristofaue, neutre agella kare suie s’o observe, o rensblika ideală mai frsmoast de kttă a lsi Illatone.
Marea glorit a lsi Shaksneare; este kt s’a ridikată ama de ssssă nrin intellegingt îii kttă nlant ftrt grestate ne d’assnra ambeloră lsmi de kare vorbimă. Inteliginga, iate adevărata s-nitate â nekomnarabililoră rai monstrsoaselorg salle komnosigisnî; snitate kare skant nellei mai mare ntrgî din imitatorii sei a aktrora arint mai slabă n’ară nstea, nare-se, st’ i înnaîge nt-ntnt ‘la anelle regisni senine snde ssffletslă ns mai rîde nentrs kt a înnetată d’a mai nltnge.
în genere nstemă nsmb dramt ori ne s-vragis în kare noetslă, dîndă la o narte ner-sonalitatea st, vorbesne rai lskrt, saă faue se lskre rai st vorveaskt nisne aktori în iismele snoră nersoane fiktive, k's skonă d’a agîga ks-riositatea rai simnatia snsi asditoră. In drami, nrinninislă imitagisneî -domină. Anestă instinktă mimikă este allă tstsroră loksriîoră, -allă tstsroră timniloră, rai natsj^le omslsi tnkt din konilltri6. Ktllttorii aă observată mini akgisni dramatine la Mexikă, la Ilers, la selbatinii din interiorslă Afrinei* la in sslarii mtrii ssdslsi. — Mea ne fane drama, este nlanslă, fabsla. Aminii lsi Menandrs. vtztudă kt se amironie zisoa nentrs kare nromissesse o komedie nsot, îi îmnstaă kt ns se anskasse înkt de dînsa: „ Este. .gata, resnsnse noetslă, nsmai verssrile mai amă se le mai fakă. „ Ns trebsit de kttă o eroare în nlană saă îri alegerea ssbiektslsi ka st rîdine snei drame oră-ne iuteressă, rai ka st ttraskt la o ktdere nea-ntratt ne anellami noetă allă.ktrsia talentă mai bine îndrentată, s’ară fi insemnată în aneiarai ka-riert. Iloesia dramatikt are în anestă nsntă snă rannorts nartikslară ks nixitektsra. Ea are snă altă ranortă mai evidentă ks niktsra-, uii snă
»	,	,	i. -	•	*
altslă, mai.iadînkă, ks statşaria.
Este oare adevărată kt noesia af-fi tare bolnavt rai anroane de a neri? „ Oră ne lskrs îmi are leakslă saă ainea jossă, f^inea D. J. J. Amnere în 1830, rai noesia îmi va ntstra ne allă seă» Totă d’asna va fi în noi oare-kare trş-bsingt ide ideală, oare kare renezire kttre o lsme mai nre ssssă de a noastră, kare negremită va deveni din ne în ne mai difinile de satisftkstă. dar de la kare ns ne va nsten abate nini înaltele. abştrakgisnî alle ksgettriî, nini ksrioasele ressltate. alle suingeî, nini deskoneririle Istoriei, Oră ktte s’a nststă fane, totă mai ssntă abissrî de esnlorată în imaginagisnea nii în inima o-mslsî. Este de desemnată nsoî simgimînte ne se desvoltt de nrogresslă sekoliloră; kiar înssrai a-nelle mari idei alle suiiugeî, anelle ksnosninge înnalte alle filosotiei rai alle istoriei îraî aă noesia loră rai aueastt noesit este de ftkstă. Este ani nentre noi o mare de entssieâsmă kare iis este anroane de a seka. „
Ftrt îndoealt, simgimîutslă noetikă natsrală omslsi este neneritoră, dar formele ^arteî ssntă skimbttoare, noate kiar trekttoare mi ns se noate ttgtdti kt noesia ksrată zisst n’a nerdstă msltă din imnortanga ei în vieaga nagisniloră. — Ilrogressslă rai stsdislă mai generalmente res-ntndită allă sniingeloră devenite mai nositive, aă omorîtă de msltă noesia diktatikt. Istoria mi romangslă aă ssnnedată nretstindeni marei enonet, ftrt ai lsa lokslă. Mssika, desvolttnds-se ntbssesne nsgină ktte nsgină noesia lyrikt nii ksgett a domni nretstindeni ka o ssverant. Rt-mtne drama, adekt forma nea mai îmvtgatt mi mai ksgetttoare a artei. Ilpegi din timnslă nostru, aliani-vt ka s’o sktnagi ks oră nenregiă
404
DÎMBOVIŢA — 5 OCTOMVKltJ.
de nasfragig. N’agl nstea oare srini istorine rai romangelorg o mare narte din Moştenirea, de mBltg deskisi, a noesiei enine. Aneste mirege remassri ne sdrobeskg ne istorini mi ne kare romancierii el fsri ks nersminare, lsagile voi înnanoi, vosi nsmaî vi se ksvine dsni legi Ksrata filosofic, nereligioasi, org ne ar ns tea fane, krede kt îmninge înnainte trebsrile o-menireî okksninds-se nsmaî ks omslg abstraktg mi ks globslg; dar ne nimintslg viegsitorg kaBtg ne onig mi nB vizg de kitg rase de oa meni mai msltg sag mai nsging selbatinî, mi no' noare mai msltg sag mai nsging nivilişato; mi deja nonoarele se dissolvi din toate nirgile, mi sstentindg nini si ajsngi regnslg smanitinii. nsmaî egoismslg mi lamitatea nedantismslg mi de ş’ar lissa, neste nsging stimniî Ismei n’arg mai nsmira tsrmele lorg de oameni de kitg ds-
nt kanete de dobitoane......... Dar ssbg nerslg
klasikg, akolo snde ssfflarea nositivismslBi des-notikg ns nsts, dsni mai mslgi sekolî, jsistear-g% reveria noetiki, akolo Idaalismslg se in-karns midesne dingii lsi Tasso aresinteasi asti^zi Ismei simiti, nea mai mireagi, nea mai ssbli-ms drami moderni! în tinerea religisneî, noi anemtr lalgi desnendingi ai altorg era totg ama de gloriomî ka mi ai nimîntslBî klassikg se ri-dikimg glasslg nostrs kitre noegii noştri gene-romî mi si i kemimg a veni ]îu ajstorslg sin-nerilorg kamnioni ai libertigilorg României mi reînviind» în inima masselorg sakrele tradinisni mi nobile asniragisni, si mîntsiaski nagisnea, a-deki norgisna gensslsi smang.
16; art. allg 16 artikolS nsssg la sfîrmitg ssni amia: „Loksitoriî ne se vorg afla ori ne a kaî momii ks mederea, si aibi voi5. amî fane toată trebainjia xraneî ne avea inoiuiă mi neonirnds-se de kotre slăninii momielară, mi de vor fi vîndate kq anslS niskai-va momii, earsmi lokaitoru anei momii, sa fia neonrinî desnre nei ne dana vreme se vor înlîmnla kamnaratorii anei mo-
tslS trebuitori, mi ka loksitorii' ns mai nsteag g ge mrtagl de ne loksrile ne anaka o date a le okSna.« ~ La art. 7 se vede ki mi nentrs nodsrî se l5a nsînaî dijmi ne atanni, otirîrea era dsni kondika Vis-terieT, adiki: mdsrile se nriveaS mal msltg ka onro-nrietate a Statslsî de kitg a nartikslarilg: aneasta se noate vedea mi din mai mslte el te legisirl kari stator-
mii; de a-mi (ane toata xrana lorS; mi slăninii momi- | ni'icska kinsls toierei nidsrilor».

n	.
COMISSIUKEA CENTRALE
4iiif i, 1
ălBlUîllt ol,
9A
elor kari vor avea. momii de vîndstS ka anală, sa levînd ka anală, sa le vindă ka aneasla tokmeala, ka lokaito-riî onestei momii sa aibă voia dp a-mi fane toati xra-ua lors, nonrinds-si desnre ksmniritors mi vor da loksitoriî obinînsita dijmi, din nelle ne vom avea ne anea. momii, ksm mi nentrs slsjbi vorg urma dsni ksm nre largS se otiram'iernai sssss.“
Ams zisss, Domnilor»', ki aneasti lege ns are deossebire de legisirea nea de mai înainte a lsi Gika Vodi; totsmî deosebirea sag nrogresssl» este mare, ea determini în kitg-va drentatea. TIea ne se zise în srbarislg lsi Gika ki s’a fikstg dsni drentate, ani se vede mai limsritg ksm mi în ne sti drentatea; adiki oksitorslg si’iui aibă asigarala xrana sa. Ns sitaiji, Domnilorg, ki mi în srbarislg lsi Kalimax se vorbes-ne de nari mi vlangeri mnl.
Dsni srbarisls lsi Kalimax, vine anellg allg l«i Mixai Ssijs din 1794.
„Art. 1. Togi ,loksitoriî de nrin sate vemomid ande se afla ka lokainna, akolo se are îndes tale mi sa semene kam [mi finau, so-mî fako ne momia aneia: kit va fi nentr» trebsinga lorg: mi avmdg lokg îndes-
Hellg dsni -srin® srbaris înainte de regslamentg este allg lsi Aleksandrs Morsz de la anslg 1805; ellg este fikstg dsni nererea Divanslsî boerilorg kari as fikstg srbarislg mi s’ag întiritg de Domn. — Dar mai întiig dagi’mi voii, Domnilorg, si vi nitesks ,kite-va nassage dintr’o anafora a boerilorg kitre G. A. Gika în a doga Dom.nii. Ea ssni amia:
■ ab fonf	g;	.. (Va Urmai)
nli. i n , ii.
.31
Prefectura Poliţiei.
Ansnuits.
^Fiindg-ki aksmă, kB okasia MobIbi bBd-gets,. y©- şe- va- nsne îu lBkrare la nrefektsri, ■neste kite-va zile, sBntg a se deskide mai msl-te vakangii în kannelarîa sa, nentrB nostBrile ne ne se kreesg din nsog, nre-ksmg: Redaktori,
tslg la momia ne inedg, si ns fii îngidsigi a merge	® mese,) adjBtoaie, koniratî, etc. dinsa
ne alte momii stnine si are ini si-mi falii finag, ni ^a,Ie ane^r Semgimintelorg natrioti'ie mi bBnslsî
ipriorpn «	SlHing a tstnlors îsnilnrs nvplnra karp QV Ofî? —
'M
Ilrogressslg legii sti in anea ki nartală de 24 zille s’a nrefikstg în 12 zille, determinmds-se zillele klfe> si fii de mari, adiki, kitimea lskrolsf kiti se vere a fi sevîrmiti într’o zi, mi negremitg ki aneasta era sng nrogiessgr nrogresg se mai vede mi în aneea ki se vorbesne de o drentate; legea vrea si ns fii asss-nriti nini o narte nini alta; în adevirg ns se zinc în ne konsisti anea drentate, îndestslg ki se vorbesne de dinsa.	.
O differiniji inare între aktsjs din 1749 mi. srbarislg lsi Gika Vodi este, ki srbarisls ns se vede fikstg ks konksrssls vre sneî Addsnirî, ellg este de-klaratg de kitre Domng.	,	•	-
Eati mi sng altg srbarig, anefla allg -lsi Grigo-rie Kalimax din ansls 1763:	’
„Fanemg snire ks anestg xrisovg allg Domniei melle, nentrs loksitoriî ijerreî anestia, ne se afli ks mederea ne momii boeresni, monastiresnî, mi nsimesni .ki deansrsrea de jalobe ksm ka s'ar fi assanrindă de kalre slăninii momieloră la lakra mi la alte ajigariî neste drentate, mai msltg de kitS s’ar ludea a finea nentrs xrana ne ag ne anelle moiniii. Amimderea mi sti-nînii momielorg neksrmate jalobe da, ksm ki loksi-torii ne se afli ks mederea ne momiele lorg ns vor ka si Iskrese nini anelle obininsite de demsltg 12 zille ne ans, mi nini sng folossg desnre nei ne lokseskg ne momiele lors ns ag, ini înki strikinisne mi nagsbi ks kilkarea ne fakg ne momiele lorg. Denî vrindg Domnia mea ka si intre anestg lskrs la orîndseali, ks ka re si se notoleaski aneste nrinihi ne era nîni aksmg nenreksrmate, mi nini loksitoriî si ns se asssnreaski de lskrs de kitre stinînii momielorg neste drentate, nini stinînii momielorg si ns se linseaski de venitslg momielorg ne li se kade a avea, amg nernetatg ks de amirsntslg atitg obineisrile veki, ne avea stinînii momielorg la alle lskrslsî, ksm mi krisovslg Domniei Sale Grigorie Aleksandrs Gika VV. ne a fikstg nentrs nndseala lskrslsî la let. 7274 Genarie 1. Kare oti-rasne lskrsls loksitorilors si fii neste anng iarimi 12 zille, d^ni obineisls vekis, mi aneste zille la ne vre-jne si se Iskresse ini ks %e orîndseali; mi dsni ksm ams sokotitS a fi ks kalle mi ks drentate ka si ns se asssnreaski nini o narte nini alta, ams fikstS onnds-eali la ficsne lskrs, dsni ksm nre largg se areati în josss nrin 16 nsntsrî, ne s’ag nsssg într’anestg xrisovg allg Domniei melle11
Hli anestg svragis amintesne mi de xrisoavele de mai înainte mi de obineiS, nreksmg mi nentrs niri mnl. în fondg srbarislg lsi Kalimax, ks nsnine modifikiri neînsemnate, este întokmai ks legisirea lsi Grigorie Gika; aneia era ssmjrinsi în 15 artikoli, aneasta ara
nsmaî ne monnă aneea ne se afli ks njederea.
Art. 2. „Kmdg loksitoriî de la vre sng satg ns le va fi îndeştsls mi si’mi faki finag, dator si fii vor-ninelslg satslsi si. meargi si se arate la isnravninii ginstslsi, mi isnravninii fikîndg nernetarea, de se vor înkredinga ksm ki ks adeviratg ns ag lokg îndestslg, ne momia snde med, de aratg mi de finag, si kaste ne alte momii (!) kare si megiemeşkg nrin snirea sti-ninslsî anei momii si le dea 6 bskati de lokg de o narte, kit» Ie va fi îndestula nentrs trebsinga Iors(!) snde si ns faki strikinisne mi nagsbi stinî-nslsi momiei, mi si’i nsie si are snsls lîngi altsls; ear ns reiukiratg; mi si’iiii iea stinînslg momiei ns-mai dijmi; ear ks klaki sas ks alta si| ns se ssnere,
mi irijinîntîîrîle ie io vor ara lolisiioriî at^tS ne momia
ne medg, kitg mi ne loksls ne li se va da ne momia ne medg, kitg ini ne lokslg ne li se va da ne momia megiemiti, lsiuds’ini stinînii momiei (lijini obinîns-iti, si ns fie volniks a Ie Isa mmintsls, nini kindg ns’lg vorg lissa ei singsri de vekis, ksm mi la vremea koaseî earimi si aibi nrevegierea isnravninii de a li se da de kitre stinînslg momiei earbi de o narte ka si’mî koseaski fin : ear kinds vor vedea ne vre sng stinîng alls momiei înderitniks; ini ns va voi ka-.si dea lokg de arata, în Yrenie kmdg nsindi nri-ninsesne strikinisne ini nigsbire: ne snslg ka anella, ori de ne stare va fi, si ns’lls îngidsiaski, ni .si’lls faki si ingelleagi a Ie da lok de arats ksm mi de kosifg(!) nizindg întokma rîndseala ne mai ssssg se araţi; de assemine mi loksitoriî si ns fii volninţ de a intra ne moniiî striine în sili mi firi snirea is-nravninilors mi a stinînilorg momielorg, nini ks ara-tslg nini ks kositsls.,"
Art. 7. Fiindg ki nentrs rîndseala nidsrilors este fiksti mai din ’nainte otirîrea nrin nontsri ks nenete gosnod, în ne king si se srmese, mi fiindg ki ne-kon.tenitg jelsesks loksitoriî ki. ns srmeasi dsninon-tsrî stinînii anei ks mdsrile, mi îmnotrivi îi onreskg mi-i zenisesks, nentrs aneea tikinds-se nontsri aase-mine ks nenetea gosnodg, s’as trimisss la isnravninii ginstsrilorg, de la kare skagindg B-lorg konie, si trimite ka si se niteaski nrin toate satele atitg loksito-rilorg kitg mi stinînilorg de nidsrî, întrs aszslg tsts-lorg. ka ks togi si.se ssnsie norsnnei mi si srmese, întokma, mi si ns îngidseaski isnrivninia nini ne lo-ksitori a srrna îmnotrivi, nini nre anei ks mdsrile si iea bani, fiind» îmnotriva nbntsriloi*8(!) mi si iea zenisiali de la fiesne-kare fellg de lemns, dsni- ksm se otirasne nrin nontsri, afari de lemnele de fokg, ne ns ag si iea nimika.; ear ne kare dintrs anei ks nidsrî ns’i va nstea fane si îngeleagi, nentrs snslg ka anella si trimite îndati isnravnikslg îsniingare la domnii, ka si se faki îndrentare rai nsnere ,1a kalle!“
A
In legea aceasta se vede ean&inî «n nrogres«, ainî se nreniseasi mai msltg drentslg ne are sitoansls ne momia înveninaţi loksitorsls noate si meargi si-mî are mi si’mi koseaski, llsmdg nsmaî dijma; mi ani se vede. nistr-atg nrinninisls: ,ki siteansls era datorg-ks msnki nsmaî, stinînslsi sig. Mea ne trebse si m se nan mai ksrioss de vizstg, dsni idea ne avem astizî desnre nronvietate, este ki ns se adreseasi. siteansls la nronrietarî mi la isuravisiqii, snre a le da nimîn-
simgS a tstBlorg jBDilors acelora, kare a§ sts-diatg, nellS nsging. natrB klase gimnasiale, mi ■kari ag skriere frsmoasi ml korekti, d’a veni a konksra nentrs nostsrile de konistî.
Assemenea mai are onoare d’a invita ne tog! anei jsnî, kare sivîrmindg gimnasislg, sag yellg nsgin, measse Idasse gimnasiale mi se afli elevi la drentBri, si bine-voiaski d’a veni si konkBie nentrs nostBrile de adjBtoare mi Re-daktorî; nentrs aneste din srmi, se va nere ka DD. konksrengî si nossede mi rstini desnre 1b-kririle kannelarieî. — Anestea nentrs kannela-riâ nrefektsrei.
KitS nentrs astoritigile komissiilors de kslorî, snde se vorg deskide vakangii, nentrs nostsiile de ssb—komissarî mi cnistanî, ssntg in-vitagl togi Domnii kare vorg nosseda o rstini mai întinşi, desnre Iskririle administrative mi nsgini instrskgisue, daki ns mai mslti, si bi-ne-voiaski a nofti mi anemtia si konksrese, nentrs nostsrile de ssb-komissarî; iar jientrs nelle de enistagl, nrefektsra, se mBlgiimesne, de o-kam-dati, ka anestia si snie a skri mi neţi bine, mi si noati înfinima' a garangie morali de la Maxalagiiî seî, nentrs kondsita lorg.
Konksrsslg va avea lokg în lokalsls nre-fektsreî la 6-7 mi .8 a le ksreiiteî, de la 8nî-ni la 10 ore seara. — i» ^ Ilrefektslg Iloligiei M. Maegiloman.
■'.î î U3i 0P3V ANUNCIU, ;	- '
, „Se vinde momiile Branimtea din Mexe-,dingi mi Mierea birnini din Doljii, nidsrea dsni momiea Illsmanii din Bilnea, mai mslte loksri mi livezi din. nrejsrsls Kraiovei, nreksmg mi lokslg 4® gridini allg kaselorg din maxalaoa 0-bedeans.
Se arcndeazT& momiile Illsmanii din V-il-nea, Mierea birnini mi Negovani din Dolj! nreksmg mi kasele din Kraiova. Amatorii se notg adresa, în Bsksresnî, la nronrietarea lors, Ana Ioan Ssgis. Strada Mogomoaie vizavi de minis-terslg Ksltelorg, iar în Kraiova la D. Iletrake
EJiac^.i .i .Q du.
staoa- 3)ini .»ljlo:

4 i)
-fjecî -de mii de lei, No. 20,000 sunîfi de datu cu dobândă, cu ipotecă sicură. Doritorii se yoru adresa la Redacţiime. jr
Tinogpafla Magioiiaa'ii StpafSn Neinjjeafikii Xîuis Gepsuan No. 23.
www.dacoromanica.ro