ÂNJR(^II-_J8G0. Nb 95 MIERCURI 28 SEPTEMVRlC. PEINCIPATELE-CNITE. Adest'â foiâ esiSc doue ori pe septăniână Slercurea ş; Saiubaia Preţiulu abonamenlii ui peritrA un anu 24 Sf. Pentru \ „ 12 'l’rel luni. . . . B „ ‘O linii pentru aiîun-ciuid se va plăti cu 30 p. o -- 1. 0 -- 9>- iji' Abonarea Jse face fa RedacţlUne !în'*Pa'ssa-giiilu Homănă callea Mogoşde env prin Districte la ’D. 'secretari de Aclininistrsţţiunl. Ori ce abonamentu trebuiă plătită îndată cu subscrierea. 0 lege electorale forte întinsă, FOTA POLITICĂ ŞI OTTERAKIA Unirea ambeloru 1 ministerie tsubralesulu poporului romănu de la 24 Genariu. ] Redactorii Responsabile RADU 10NESCU. Ţeraiiiî sa devia cefăţeni şi liberi prin k lof'ă împroprietărire eu despăgubire. Armarea ţereloru in oştire 'regulata, re-servă şi glote afmatfc. j Miniştrii voru fi responsabili pentru violarea leglloru şi mai allessu pentru resipirea baniloru publici. 1 Bucureştii, 27 Septemvriu. PRESSA ŞI MIMSTERIULU. Ne adresămS 4a oameni? indinendingi mi modeşti, kari im ginteasă a fi lanStere ks or-Pne ure-giS ,kari n’aS în Yedere-de-kătS binelejnsblikS, kari văds ks dsr-ere kă ns se fane ninî o înbună-tăgire materiale, uri: îi întrebămS ne immessiu-ne a avut» nitindS Natfionalsls de Dsminikă, or-ganulu mi nTonrietatea unui ministru noS, kres-kstS în IlarisS, doktoru in drentS, denstatS, mi odată nublînistS liberale? Me imnressisne a-vstu nitindS nota asssnra nressei din MonitoriS, Organuls unui ministeriS liberale, konstitsgionale. a kărsî nrograniă este Kofivenţrisnea ? Oare asseminî oameni’la kari im adressămS nu s’aS’revoltatS, ns s’aS deskuragiatg kiar nitindS a-neste organe offiniali? Trebuit o mRfe forgiă de karakteriS^ su» mare ksrag-is morale snre * nu deveni reS, sau sme a nu fugi denarte a nu mai vedea aneste skimbărî de oameni,. de idee, de kredinge, a nu maî vedea aneste triste manifestări alle nuferii. Akum întrebămS ne ministeriS kare vrea «ă deskonsiderese libertatea nressei; AvemS sau nu libertatea nressei? AvemS sau nu drentulS de' a korabate' ku demnitate o lukrare a ministeriulsî? Avemu sau ns drentulS de a fa ne ku ks+: viirigă ministeriului osservări motivate de fante dovedite? Daka avemu aneastă libertate,, daka avemu anests drentS; daka aneastă libertate este legată ks reanonsabilitatea ministrilorS,. daka este snSnrinninis allu Konvengiunii, daka'este o base a regimului Konstitugionale, ne însemneasă disnre-niulu mi inkriminarea ne arunkă ministeriulS kon stitstfionale asssnra nressei? ? vje însemneasă limbagiulu Natfionalşlsi ? ne însemneasă limbagiulu Monitorislsi? Ns mai vorbimu desnre indifferinga minis-teriului neutru nressă. Aneasta este o nolitikă otărîtă, dar koaseksingele ei nu notu fi' vătă— mătoarle de kătS minist-eriulsi. Este unu ade-văru. de esneriinuă. Vorbimu desnre linibagiS numai, vorbimu desnra esnresiuni, desnre, disnregiu mi inkriini-nărî. Natfionalsls nu diskstă osservăril'e făkute ministeriului, ns nerneteasă natura fantelorS are-tate. KăndS toate jurnalele vorbeskS desnre unu ’tentu, trebuiă să essiste ne-va. Natfionalsls zine - jurnalele nlme de vorbe un debXiiJixw^ii^ suntu imninse de unu sniritu de koieriă a desnatura 'oi,Ş, a kalomnia, a injuria tui a tnvoka toate nassi-tnile, NatţionalslS este satsls de vorbe late ud frasi de Tioeifi, iui va dtsnreifa diskstţisnile de nas-sisni individsale, ne fiindS aneasta demnS de sns or-9ans mbliks. Dar oav'e demnS este de NaifioiialslS a niiie anestu limbagîu ne revoltă iui Wligneasă?‘Oare dentnu este ‘de organuls ufiui ministru, nublinistu jiliberale a ihki'im’ina nressa ku asseminî akkusărî de dekiamaniî, de kalomniă, de injufiă, de “a invoka toate nassiuuile, de vorbe late de disnre-giu? DemnS este aneasta ’nenti'u Natfionalsls? Kăndu ârsn'kă asseminî inkriminărî grave kare clbskonsidereasă nressa nentrs ne nu nsmesne jurnalele kari as injui;iatu, kari ,au kalomniatu, kari au invokats toate nassiunile? neutru ne Natfionalsls arunkă ane’ste nete kulnabilî ăssunra nressei întregi? llentru ne daka este sătslu de vorbe late mi deklamagii nu areată fante kăndS fane nisne akkusărî atăts de grave ? DemnS este1 He unS brganS iiriblikS kă Nă tfionalsls a fesnunde jurh'aleldrS kai'i vofbeskS ku demnitate mi areată fante rai le dovedesne: nu este adevăratS, mi fiu este adbvăratS, lukrurî neadevărate mi de nassiune, geafa va vedea a-devărulu din minniună. Aneasta e demnitate, a-nesta e limbagiulS organului unui ministru liberale, mi ne addune aminte esnresiunea anestuî minisirs kttre D. D. Gika: ns este. adevtrats. Eată limbagiulS organului kare inkriminea-să alte jurnale de kalomniă, de injuriă mi nu areată o fiinţă, mi nu numesne unSjurnalS mile akkusă ne toate, mi le deskonsidereasă ne toate, l'e desnreguiesue he toatfe. O liberalismu, daka vei fi anneratS mi renresen tatu numai ama, vei : lajunge a fi o snaîmă nentrd sonietate. Nu mai stăruimS a vorbi desnre fantele a-retate, dovedite în atătea răndurî mi kunoskute de togi, desnre kâri Natfionalsls zine k’unS tristS kuragiS kă nu suntS adevărate; nSmai vorbimu desnre kuvintele mi mal triste ku kare an'neră miriistriulS, kuvinte ka nellS nentru uniforme: ko'ndigiune de egalitate ini ekonomiă. S’a siiussu kă membrii de la munînînalitate au demissionatu. nentru kă s’aS kălkatS drenturile muninînalî; ns este ădevzratS* zine organulS D. Boefesku, ministru liberale, membri singuri aS nerutS mi Gu-vernulS i-a indemnatS, fiindu însăfninagî ku alte okkunagiî. Nu fanemS nifiî unS kotnentariS assunrH'a-nestuî limbagiu; oamenii drengi mi inderiendingî îlls voru' anilregui kurti merită. Ne niărginimS a' zine kă Natfionalsls kăndS sfiune kă s’ă tăzutS atătea essemnle de oameni kare vorbesku multe mi fakS nugine s’a g'ănditS ,1a nine se noate annlika'bine aneasa? s’a gănditu kă gura riăkătosuluî adevăr'ulS grăesne? Monitorisls Offiuiale merge iiiî mai denarte de kătS Natfionalsls, mi nublikă o notă kurd nu s’a nublikatS întf’unS fiinî uns StatS konstitugi-•onale, mi kum n’arS nutea să nubline ninî unS ministeriS liberale. AmS văzutS în Ei-anga, unde nu este gu-veruu renresentativS, multe note nfivitoarie la nressă, dar ninî una ku limbagiulS, ku esures-siunile notei D. Ministru din înţru, kare ne fane a ne îndoi kă suntemS sub uiiu regimS koîisti-tugionale, mi kă avemS unu ministeriS libefale, kare ne fane a krede kă nressa este kăzută în m . ,in. .oft!* ministru am întru:,, Dai mi- linengă, kă introdune anârxia, kă se susgi'ns uriri kalomnie, kă minniună este arma loru ini fii'eri-tă disnregiulS. Eată limbagiulu D nisteriuls nu se va kobofî ne terîmulu riătime-loru uneî nolemine a kăria gintă nu noate fi de kătS a introdune anarxia în snirit.e mi a ne deskonsidera în okiî străinilorS: — jninistenulu este de'nisS a nu resriunde la kalomniele unoru j'ufnale kari kredu kă nu. se no1u suBgine în nublinitate de kătu nrin ajutoriulS unei oţinosi-giunî sistemaline mi de rea kredingă. — Min-niuna este arma nellorS slabi mi dakă kăte o dată, invenstindu-se ku frumoasa mantiă a natn-otismului, reumesne a amăgi oniniunea nublikă, mai kuiăndS sau mai tărziS îmi urimesne adevărata sa resnlată kare este desnregiuluD Dună aneastă notă, agi krede oare kă D. Kostaforu este ministrulS din întru ? Nu, negremitS, dar din neferinire, amia este. Ani văzutS ne limbagiS amS ăjunsS a ve- dea mi niti în Monitorisls Ofiuiale ? mi D. Kostaforu este ministrulS din întru. . Kăndu suiitemS konvimnl desnre unS ade- vărg, kănds snimu a konserva demnitatea ne se kuvine nressei libere, nu ne tememu a deklară ku energii mi kuviingă indignarea ne trebuiă să simgă ori ne omu indenendinte kăndS nitesne assemine notă. Kăiid D. mibistru din întru de nolemikă ne introdune anarxia im nedeskdnsî-deră înaintea străinilorS, să are'ate fante, să nu-measkă jurnalele anellea kare kalomriieasă, kari falcS onnosigiune sistematikă, kari suntS de rea kredingă, a kărorS armă este minniună, a kărorS resnlată este disnregiulS. ’ Nu este gravS, rai foarte gravS, D-le‘ ministru .a (deskrie nressă în aneastă stare? Nu este gravS, D-le ministru, a fane ne străini să kreasă kă nressa este in nea mai mare linen gă, kă introdune anafxiâ, kă suntS jurnale a* kărorS armă este kalomnia mi minniună? Nu este gravS, D-le ministru, a fane ne străini să ne akkuse kă suntemS nedenahî de libertatea nressei, kă suntemS în linengă mi in-trodunemS anarxia în sriirite? Nu este gravS, D-le ministru, a trata nressa ku disnregiulS anesta, rai a o deskile într’o stare afătu de snăimăiitătoariă ? Snde. esiste starea aneasta? Snde suntS jurnalele kari kalomniasă, introdukS anarxia mi se serveskS ku minniună? mi kiar de ar essis-te unulS, trebuiă nentru aneasta, D-le ministru a deskonsidera înaintea străinilorS toată nressa? trebuiă nentru aneasta a nublikă în organuls u-nSÎ ministeriS liberale, sub un rdginiS konstitu-gionale, assemine notă? ' Ifi numele demnităgiî ne sn'ie să konserve nressa liberă mi indenendinte, kare noate nentru Natfionalsls mi nentru Monitoris are deffektulS de a nu inkide okiî mi a nu tămăia. nrotestămu ks energiă înaintea nsblikulur mi a străinilorS în kontra graveloî-^ inkriminărî, arunkate asssnra nressei de Na,tfionalsl§ mi de MoniloriS, mi kre-demS kă toată nreâsa va nrotesta ks noi. ■mat/ ii,er.-in . varbesnede Iraennă. www.dacoromanica.ro 394 Tots-de-sna ne ams nrousngiats ks asnri-me în kontra liuengei ini a defBimBrii, ns ţjs-mai în kontra gsvernslsi, dar kiar între jurnale; dar snde este kalomnia, snde este anarxia, sn-de este minnisna desnre kari vorbesue nota D. ministrs din întrs? Eatb ne ns vedemş iui ns îngellegems. ^ns ministrs este resnsnzBtoris de orî-ne yorbi. ne zine, ne skrie; de ori ne lskrare, de ori ne mtssri. Orî-ne ministrs, d?ka nriimesne a fi ministrs konstitsuionale mi resnsnz’Btoris, e datoris a nrimi a se ssnsne la neadormita nrivigiire mi la dreanta jsdekatB a nresseî. Daka sns ministrs ns voesne a înnellege libertatea Hresseî, dalia ns are taktsls a se folosi de libertatea nresseî, desvoltBnds-o nrin în-ksragiirî morale, ninds sokotealB de konsilisri-le eî, iar ns deskonsiderind’o nrin inkiiminiri nedrente, atsnne sb nrimeaski libertatea nresseî ka o kondigisne la kare este silits a.,şe ssn-nsne. Daka sns ministrs ns vrea sb reksnoaski libertatea nresseî ninî ka kondigisne, daka vrea sb fii assolsts, sb ns nriimeaskB a fi ministrs konstitsgionale; sb astente timnsrile de gsverns assolsts. Hressa liberi are mai mslte mijloane de a se. informa; ns este amestekati în gsverns, a-neasta o fane indenendinte mi kariabile de a js-deka lskrsrile ssb adevirata lors fanii. Sns ministrs noaie fane res fes konviknisnea ki fane bine; s’a vizsts de mslte ori. Ilressa jsde-ki lskrsls ksms este în realitate mi snsne a-devirsls. Oare sns ministrs, kare se noate înrnela, oamenii de Stats neî mar mari s’as înmelats, mi noi n’avems oameni mari de Stats, oare trebsii a se krede nerfekts ? a krede ki ns noate gremi? Oare trebsii sns ministrs modests, sns ministrs kare snie ne a fosts mi ne este, kare are sniinna mare de a sni ne noate, oare trebsii a striga: kalomniB; injsrii, neadevirsrî, dekla-, manii monotoane, onnosinisne de rea kredinni, mi alte inkriminiri, de kite ori nressa, ks nea mai mare ksviingB mi demnitate, areati fante, dovedesne fante, se înteraeasi ne fante? D. Kostafors, ministrs din întrs, kinds .nressa se înmeali, mi aneasta se noate, sb dove-deaski nrin ksvinte logine mi ks resnektsls mi demnitatea ne se ksvine nresseî, kare este o ns-tere mai mare mi mai dsrabile de kits nsterea snsi ministeris, iar ns ks limbagisls mi esnres-sisnile întrebsingate în Moniloris. Nanoleone III în onerele salle, voi. II, zine: Ns ksnosks nstere mai mare de kits libertatea nresseî, mi nsmai nrintr’Bnsa sus gsverns noate dobindi o nstere îeale.,, Ile kBts voms avea înaintea noastrB fante, ne kits voms disksta fante,, ne kBt§ voms fi demni în limbagisls nostrs, ns ne voms teme nini odatB de a kritika ks energiB ministerisls kare arsnliB asseminî inkriminBrî mi disnregis asssnra nresseî, .asssnra snei libertBni min alls kBriî ajstoris D. Boeresks, mi D. Kostarois se afli astB-zî în ministeris. y^riitim Programa şi scolele. i o --------------- ' ‘T n. Ams mai vorbits desnre nrograma efonana mi ams aretats linsa desBVÎrmitB de nvdine mi metodB în klasifikarea sţsdielors. Dar vom vorbi BnkB, mi voms vorbi meres, nBiiB kBnds D. ministrs alls instrskgisniî nsbline, kare ns rane onoare nresseî de a’i da nsginB attengisne bine voitoariB, ostenits noate de strigBi'ile ei, va a-jsnge a ns mai krede ne Natţionalsls kare la toate kBte se snsns ministerislsi, resnsnde foarte narlamentaris: ns este adevarats. Hrograma snsi kollegis este o kesfisne foar- DIMBOVIŢA — 28 SEPTEMVRIU- te diffiuile Este destsls a zine kB de la sistema ne va domni în învBgBmîntsls din kollegisrî deninde desvoltarea bsnB sas rea a snmtelors.. 0 nrogramB este basea instrsknisniî nsbline; ne dBnsa se înalnB viitorisls intelektsale alls snei nagisni; mi kBnds o jsnime înuene res, mi se nregBtesue res, ne se noate astenta de la dBnsa? Onorabilea EforiB este însBruinatB ks uri* iVigiBrca ssnerioriB a instrskgisniî nsbline. A-ueastB missisne frsmoasB ns o noate disnensa biisb de konsilisrile urofessorilors komnetingîîu nea ne nrivesne învBjjBmîntsls kiar, sure a fi tots-de-sna sigsrs mi molgsmitB în konsuiinga sa kB a fBkstş tots ne i-a fosts nrin nstiugB. Kredems kB Onor. EforiB are toatB bsna-voingB mi intengisnile uelle mai frsmoase nentrs desvoltarea instrsknisniî nsbline; kredems kB D. Lasrians, kare min lskrBrile salle asssna ro-msnilors a aretats doringa desvoltBriî noastre naţionale, a dobsudits nrin. învBgBtsra sa mai mslte titrsrî de konsideragisne;. mi kiar aneste titrsrî, aueastB renstauisne ne obligB a astenta mai mslts, a nretinde mai mslts de la D. Las-rians, mi a ne mira ksms tokmaî D. Lasrians a nststs lskra sas nrimi assemine nrogramB; kredems kB D. ministrs alls instrsknisniî nsbline, mi fosts direktoris alls skoalelors, îngellege în-semnBtatea snei nrograme mi doresue ks sinue-ritate ka ea s’adskB ressltate folositoarie. Kredems toate auestea mi desnre onor. efori mi desnre D. ministrs; dar ne res. ar fi fosts daka s’ar fi nsmits sns konsilis de nrofessorî, fiB-kare komnetinte în snenialitatea sa, nentrs lskrarea sas nentrs nrefauerea nrogrameî efo-riane? Ni se nare foarte Datsrale ka sns nrofes^ sors, kare s’a okksnats mai mslijî ani d’o sni-inijB mi a trBits ks skolarii, sb tiB mai komnetinte a klassifika auea sniinnB în kollegis ds-nB vBrsta mi nsterea skolarilors. FiB-kare nro-fessore va lskra ks modslS anesta nraktikŞ, ini armonia mi klassifikarea regslatB va domni în .stsdiele din nrogramB. Dsiib kritiuile foarte meritate ne mi-a at-trasss aneastB nrogramB, eatB mBssra ne ams fi dorits sb ia onor. EforiB mi D. ministrs. Vom snsne biisb kB ns s’a fsksts nimiks mi nrograma ns s’a nrefBksts, ks toate ltB nrofessorii as fosts kismagi la EforiB. Daka ams zisss k’avems a nretinde mai mslts de la D. Lasrian, ams ziss’o nentrs kB Bnss’mi D. Lasrian ne a dats drentsls anesta nrin lskrBrile salle ani, nrin renstaiiisnea sa de oms ersdits. Hli nentrs ksvintele auestea ams kritikats ks asnrime konksrssls sekrets la kare s’a kin-mats romBiiî din Transilvania, kari nots fi nro fessori, dar konksrssls trebsia sb 6b ansnniats mi romBnilors din geaira snde se aflB skoalele; ams kritikats kismarea mi nsmtrea snsi nreots snits; ams kritikats aneastB nrogramB originale mi enniklonedikB alls kBi si ressltats sigsrs va fi dea ns folosi ninî de ksm ne şk.olarî. ? Oare ns avems drentsls a kritika ksm onor. D. Maioresks, ksm onor. L). Lasrians, ksm onor. neî alnî efori as tolerats aneste konksrssrî sekrete, aneste nsmirî arbitrarie ? ksm ,i;is voesks a vedea kB aneastB nrogramB este rea, kB este linsitB de klasifikare metodikB mi ns se noate realisa? Ksm se noate skolarî din klassea III, mi skolarii la noi în klassele anestea ssnts slabi, sb noatB stsdia ks folosss nsmeroase leknisnî: Re ligisue, limba romBirs mi latinB. istoriB mi ge ografÎB, elemente de mineralogia^ elemente de fi-si^s, artmetiks mi algebrs, eksaşisni ks dose mi trei neksnoskste, Geometria dsna Legendre Jiatrs kanfi, gonometriB reivunniB mi srerjKB, geomeirxB anaiiu-kB, geometriB deskrintivB, kalksls infinitesimals,fi-sikB; ks ajstorisls matematinelors, kimiB, istoriB natsrale sistimatikB, mineralogiB mi botanikB, zoologiB mi fisiologiB; statistika Esronei; adB-ogagl limbe, romBnB, latinB, ellenţ, frannesB mi germanB, astorii frannesî togi, klassinî mi romantini, istoriB sniversale, geografiB, nsiko-logiB emnirikB, logikB, metafisikB, filosofiB morale mnl. în aneastB grBmBdire enniklonedikB sns singsrs lskrs s’a sitatS: metoda ; mi dose ns s’as nrevBzsts: skolarî ks iiitelliginsa *** Leib-niij mi nrofessorî enmklonedistî. ^ ‘ Aszissems kB SBinbBtB nrofessoiii eni kiB- mani Ia EforiB mi kredeams kB anests konsilis o sb aibB de îpssltats o nrefanere metodikB a nrogrameî; dar o sb vb jpii'anî de ne, s’a uetre-& io p-y— 1 j kbTt§ în aneasta. medinijTj. SBmbBta trekstB1 D-nir m’ofessori as fosts kiBmajgî la. EforiB nrin D. Risreans ssb-direk-toris. Fantele nelle ma^ imnortannî ssnts nelle srmBtoarie: 5ns nrofessors de limba eileiiB osservB kB este îndatorits a fane esserniijie nenreksrmate din limba ellenB în nea romBnB mi latinB, mi vine-versa, mi kB D-lsî ns ksnoasne limba lar-tinB. D. Iloenars, efors, resnsnde kBi ns se noate aneasta; nrofesorisls snsne kB se aflB in nrogramB. D. Maioresksi renetB kB ns noate fi amia. Ilrofessso.vsls nitesne nrograma; mi toni eforii se sitB ks mirare la D. Lasrians. ; ţ, Sns alts nrofessore de limba romBiiB mi latinB, de istoriB mi geografii osservB kB este îndatorits a nreda aritmetika ranionatB, elemente de algebrB, geometriB mi formarea figsrelors mi ar fi mslgsmits a da 'dose sste de leî din leafa D-lsî nsmaî sb Ab lBssats în elenientslS sbS. D. Markovinî, efors, resnsnde kB ns este algebrB mi aritmetikB ranionatB în klassea II. : Ilrofessoi’slS îlls invitai a nitinnrograma ; D. IIo-enars renetB kB ns se noate, dar dsnB ne se nitesne nrograma, togi se. sitB ks mirare Ja D. Lasrian. >\ . D. Marin fane viisne osseTvBri asssnra nro-grameî, mi D, Lasrians nresnsnde ks’! nlane a-neste osservBri^ ■ nsmaî daka s’ar sni mi neî algî nrofessorî. Dar kBnds s’a lskrats nrograma e-foriaiiB s'as gBndits oare astorii enniklonedinl la konsimgimBiitsls urofessorilors? D. Lasrians zine sb fanems tokmaî' ksm este în Frannia dar atsnne nea mai mare narte dintre nrofessorî ssntS' i.etrebsinniomî. Ams dori bdsb a sni nentrs ne, kBnî dsnB nrograma aneasta nrofassoriî ns ssnts nsmeromî nentrs kB ssnts înnovBragî ks mean- -te lekgisni. kiar daka 'mBrtsrisesks singsrî kB ns le snis ne toate. |1U" Amia snsis zinea kB în klassea VII este geometriB analitikB mi skolarii kari treks din divisisnea litterelors ns-ksnosks algebra ssneri-oarB mi ns nots îngellege; i s’a resnsnss ki, nrofessoiisls va nregBti ne skolarî în ninnî-snre-zene zille ks kBte-va leknisnî. 'O! sermanB sni- ţ- mi ingB! Mus altsls zinea kB n's nrea snie aritmetî- ka ragionatB mi skolarii ssnts nrea mini ka s’o îngelleagB, sns efors a resnsnss IiB urofesso-rsls n’o va fane tokmaî' ragiotiatB. O sermanS kollegis ’mi sermănB tinerime ! "‘e-'-uai 1 Dshb aneastB konfssisne kiar în EforiB, 111-gellegegî daka nstegi sui uine a lskrats aneastB nrogramB, liinds kB mslnî din onoi'. eforţ/iis o ksnosuea daka resusiidea kB aneasta este îii 1 “* ' nrogramB, Kb ns risteâ fi amia. ' D. Ministrs alls instrsknisniî nsbline ini limba frannesB în kare nsne dsnB Lafontaine ne Bossuet, onera nea mai konuisB mi însemnatB a sa Discours sur Vhistorie. universelle. AneastB konfssisne domnesue în toate klas-sile, toate suiingele grBmBdite; aritmetikB ragi-onatB, algebrB, algebrB ssnerioriB, geometriB, tri- fosts direktoris allS skoalelors ksnoasne aneste* fante.? nentrs ne ns bine voiesue a fane onoare nresseî asksltBnd’o kBte odatB? nrofessorii as fosts kiBmanî SBmbBtB dar n’as ajsnss la ninî sns ressltats. Din rnease ore s’a skBzsts o oib, eatB tots. nrograma totsge- www.dacoromanica.ro 395 DÎMBOVIŢA — 28 SEPTEMVRIE. gr^uiftiva niBiOio eiJUlge. I11H11B18 tl'6- ■je iui koufasianea domnesye. Ve va x.esulta? Ilentra ye onor. ministeriă, neutru ye onor. Eforii ns voeskă a r.umi o komissiune de .-nro-fessori komnetingl sure a stadia mi îndrenta a-yeasti nrogrami? Ori ie omă ku bună simnă vede îudati ki ayeasti nrogrami ns este nrogrami de kolle-giă, ki iib noate avea ni’iî silă resBltatS folosi-toriă; mi este o adevirati konfasiane, ks toate ki D. Laariană a avata sinyera doringi de a da o dosvoltare întinşi instrakgianiî gimnasiale. In-tengianea este framoasi mi lăudabile, dar uro-grama din neferiyire iis .se noate aimiika, nen-tru kl togi skolariî n’aă intelliginge mari mi togi nrofessorii kunos'iinge Biiiversalî. Nb va faye nimikă onor. Eforii ? iib va faye nimikiă onor, D., ministru allă instrskgiBgii nu-bli’ie? . , :-t Este vorba desnre instrukgiunea nsbliki mi meriţi attengiBnea mi. meriţi solliyitudinea D. minisţrş. Lukrurile ns se notă onri la medinga de Sirabiti. Monitoriulă de Luni publică următoriulu suplimentă: DEPEŞIĂ TELEGRAFICĂ DIN CONSTANTINOPOLE, A sean guvernulă a nriirajtă uimitoarea de-nemii de la agentulă IJerreî din Konstantinonole: Dsni o kilitorie noroyiti, Inilgimea Sa a ajunsă Vineri seara IA 11 ore la Bosfor; Ora înaintat! a silită ne Beyroutli a se onri la garele Bosforului. Simbiti la 10 oare de dimineagi, îuilgimea Sa, însogiti de suita sa, a debarkată la IlalatBlg Imnerialg Emirgian, residenga Inilgi-meî Sale, Blide a fostă salutată de 19 lovitsr-î de tsnă. Miri a Sa a nriimitg în ayea zi visitele de felîyitagie de buni sosire din nartea Maiestigii Sale SBlfanBlsi, nreksm mi ne înalgii funkgio-uarî ai ssblimeî Ilorjnu. -Ministi-slg af»ueriloi-§. streine Safet Efendi a venită si feliyitese ne în-mlgimea Sa în numele guvernului. In srmi, Ml -ria Sa a nriimitg feli'iiiagiele hornului dinloma-tikă. Notabilii nagieî romine, kare reside in Konstantinonole, veniri si uresentese mi ei omagiele lorg Imlgimei Salo. Asti-zi Inilgi-mea Sa a fostă nriimitg în aadiengii solemneli de Maestatea Sa Imneriali Sultanslă. Simtatea îmlgimei Salle este ntea buni. ■ . ... ai.oi' i.taiifi : ■ Toi' (’i Teatralii Romană. *1rt )Â îuse t, . iti® i : »< • p i : .1 li’. Este foarte tristă mi darerosă a fi silită totă-de-Bna a kritika ne faye gavernală, a kri-tika nelBkrarea gBvernBlBÎ. a kritika nagina sa îngrijire neutra a mKlgsmi trebsingele generali. Iloate si se indignese ministeriBlă, dar este miă adeviră ne kare singsră îllă va rekanoasye kindă va voi si askslte nressa, si askalte oniniunea nabliki, si askalte nemBlgBmirile ne noate nro-daye„ Atanye va intra ne kallea nea bsni, va fi sal8tată ks bakarii, mi vom fi mindri a’llă sssginea nentrB ki va lskra nentrs desvoltarea noastn. Altă-fellă vomă kritika kită vomă na-tea mai energikă, mi sautem» konvinmî ki vomă ekina de ayeasti stare de inergii mi de dis-nregig nentrs oninianea nabliki. IlBblikBlg întreabi kb îngrijire, kindă se deskide teatrală romină? A luata guveruală di-rekgibnea teatralul, Adsnarea a votată o subven-giane îndemnaţi, mi snenmă a avea ană teatra framosă. . Te înmielî, nablika romină, kamă te ai în-inelată de multe orî în snerannele mi astentiri-3e talie. Gavernală a laaţă teatrala de la nar~ t'kBlarl, dar în mBlte întrenrinderl gavernală a mersă mai reă de kită nartikslarii; Adunarea a votată îmbanitigirea teatrala! romină, teatrala! mi ns se faye nimikă, ns se iBkreaşi nimikă. Ve se faye neutra magistraturi ? ne se faye nen-ti'B administranisne ?-ilje se fane nentrB îmnrBmB-tBlă nagionale? Nimikă, toni astentimă mi iib vedemă nimikă; uniforme, skimbiri mi destitairi, eati totă. , Teatrală romină este. o institugisne nagionale. KBvmtBlă anesta kare ar trebui si im-ningi ne gBvernă de a desvolta teatrală romină, se nare din kontn ki kontribBii la dekadinga anestei institugisni. A mal snsne ressltatele salstarie ale ^nsî teati’8 nagionale este a ziye nea ne este ksnos-kut de togi, kiar de aneia kari ns sânt în stare, sau nu vor, a se oksna seriosă de desvoltarea Ibî . » Teatrsl este skoala unei nanism. Este singura skoali de unde se vorbesne la mie de oameni.; dsni saena resBintoarii a anestel skoale, komedia, ks rissl siă, isbesue vigiulă, rsne maska inokrigiloră, deşviles'ie innoranna nre-tengioasi, înfnneasi nersitinarea skandaloasi derimi ne ambigiomiî nenBtinyioml, îndrenteasi moravele mi moraliseasi lumea; dsni şnenai a-nesteî skoale drama serioasii, lţB natetika sa er loksingi, desfiiiiiun înaintea noastn vieaga o-ineneaski, aneasti drami eterni, înssfflegesye simtimentele inimet, mi ne esalteasi nentrs nele bBne, ne revolţi în kontra nelloră relle, ne în-tiresne karakterele nrin înnerkirile la kari le vedemă esnsse în vieagi, ne formeasi gustBlă, ne deşvoiti inteliginga, ne uerfeknioneasi limbaj mi ne di o litteratBii. Tit Numai ne onrim a da esemnle de la alte iiagiunl. Illi în. timnii veld, rai în tiranii moderni, la ori-ne nagisne, teatrslă este ună titra de glorii) mi inflsinga sa asunra moralitigiî mi instrBkgiunil ansi nonslă este ună adeviră reksnoskBtă. Rumil au ună teatru kare a ajunsă la o desvoltare însem.-nati, mi ks totă assolBtismslg gsvernulă, teatul s’a bukurat de o mure libertate kiar sub Niko-lae I- iă. Vine ns ksnoasye yelebra komedii a loî Gogol, Censorulu, kare, înînresm ks ro-mangulă siă, Suffletele moarte, a fikBtg o re-volugiune în moravBiI. în starea în kare ne aflimă asti-zî, numai teatrală noate nroduye ayeste resultate mmtBitoarie. Dar ye desvoltare noate lua teatrslă daka g-Bveriisl nu faye nimikă neutru dmsBlă, mi este ună adevir ki nB fdye nimikă. Trsna italiaui înyene la I-iă Oktomvriă. Guvensl mi a dată toate silingele ka si faki kită a nstută mal bine mi mal nisltă sure a ne da snu nersonalu bună. Ama se ziye mm akurn. A îngrijită de totă ye trebuii ayestui nersonalu, a înkiriat kasse mi nentrB koristl. An-nrobimă kB mslgBmire ayeasti lungi nreoksna-re a gBvernulBl neutru teatrală Italiană, dar a avută oare ayea’mi îngrijire mi nentru teatrală romină? Este bine si avemlif bdb teatrs italiană, este bine si avemă mi Ună teatru fraimesă, dar înainte de toate si avemă ună teatru romină. în toate gerele teatrslă nagionale este yelă mal îngrijită, yelă mal desvoltată. Komedia fraune-si faye gloria Frânge! nentrB teatral klassikă la kare a dat nasyere, nentrs artiştii yeî mari lie a urodussă. Ve s’a fik8tă la noi snre a se desvolta tea^ trulă nagionale? Ni'iî Bnă guvernă n’a voită si faki toate sakrifiyiele neyessarie ka si dea teatralul o mal mare desvoltare, mi din neferiyire, ks to.ati buna voingi a Adaniril, niyi guvernulă ayesta ns se oukkBin seriosă. Se ziye de mulgi ki n’avemă renertorîă o-.riginale mi nu nstemă avea teatru. Este tristă a konstata la mulgi o kulnabile indifferingi nen-tru totă -ye este nanională. ..Romiril nu notă avea skriitorî mari, nu notă avea artist! mari, nu notă avea teatru bană, nu notă avea litteratBri. vată, ye înkBregierj agi dată ka si nutegî avea ayestea? < ^ Kare guvernă mm aksm s’a okksnată seriosă de teatru ? Vine s’a interesşat de aktori mi a kiBtată si’î formesse? Ni se snsne ki gBvernslă are de gindă si organisese bii Konservatoriă; intengisnea este foate lăudabile Dar nini atsnye? Bl nu a-vemă teatru romină fiind» Ui nu avemă artist! fovmagl în Konservatoriu. Teatrală romină s’a ginută mm aşti-zi Iîb aktori! ayesti; renertorislă kare ’llă avemă s-’u formată ka ayesti aktori. Sniî aă adeviuată talentă rai se notă forma; dar oare guvernală I înkuragiasi, dar oare se înyearki a ridika kondigianea lor, ka si se noati înbanitigi teatrală rommă mm vpmă avea artist! din Konservatoriă? -■« Adayem aminte gavernalBl ki Adsnarea a votată o subvengisne nentrs îmbsnitigirea teatrala! nagionale mi gsvernulă n’a fikstă mki nimikă. Ilsblikulă ksnoasye votală mi asteanti în demertă real.isarea IbI.. Nb şyie gavernală ki, daka este indiferinte înaintea nresseî, dar are se resnuiizi înaintea Adaniril desnre totă ye faye? ■ anii j! '11 '■ ' Varietăţii - . i ; rii.v. Despre poeşie ?i, frumoasele arteţ, . - tî (Srmere), ( .niub Vea ye retorii întrej dînmiî nsmeskă gsstă, banslă gsstă, na este maj de mulţe op de kită oare.kare sasyentibilitate rBtinjeri, saă, de vregl, o delikategi mal totă-d’aBiia essagerati, o nrs-derie tormalisti kare, îmîi are mi ea ridikolslă mi fBriile salle, kare se offensi nrea lesne mi mea ksrîndă de totă ye i se nare ki iassi kită de nsgină din ayelle o mie mi sna sBngirl mi mini konvengiBnî ye oamenii djn fie-kare gearri, din fie-kare sekslă, se gribeskă ks înnismBire a înnilga între- dînmiî, în negura loră, ne ninir ite, mi ea din xasardă, ka si fie sigur! d’a ub avea niyi odati intre dînmiî, de la ssffletă la sBffletă, relagisnl sinyere, nrofuijde mi vil, lame de karton, efemeri mi ks totală trekitoare, în kare yea mai mare narte îmi netrekă ka toate a-yestea vieaga, mi kare îl skatesye yellă nagină de a loksi golală inimel loră. Dar mai nre ssssă de ayestă gustă nrefikată mi skirabitoră ye ană sekolă saă o vămi xotirasye, se afli ană altă gastă neskimbitoiă, eterna, în ranortă na ka obiyeiarl lokale mi vane nrejadekigî, yi ka natura intimi a omalsî; deosebire morali, grabnic ki mi siguri ka ayea a limbel saă a yerulaî gareî, kar re totă d’a una di de syire.rafiekgianil mi kare ades-seao lumineasi, an felă dereligisne liberi mi nătărăii între toate ssffletele nobile kare trekă în lame mi ne kare le desnart.â în darna, neutra o un abia, mungii mi mirile salle. Ayestă gastă, adevirat-slă gastă, este kitre yellă altă nrekam niefatea esre kitre devogiune, saă nrekamu este amorală kitre galanteria banali. Sna killitoră englesu nirîndai-se nrea barbari /mi ridikoli masika anei semingiî din Oyea-n;a, voi st, dea mefalal ayelloră barbari, gasda lai, o idee de instrumentele noastre mi de ma-sika noastn din. Earona Namaî asnektală a-yestul konyertă se nira bizară la toatl truna, mi akamă fa rîndulă loră de a rîde.Dar masî-kanniî kîntari tntoaruerea Vanilor8, ayea arie simnli, atită d,e attingitoarre mi atită de dabie în kită, se ziye ki Elvegianiî yeî bravi na notă s’o aszi fin a deşerta dranelele streinalal ka si’ml revazi mangil în kari s’aăj niskat». Bitrînală selbatikă deveni seriosă, a-noî kiza în reverie; ano! askanzmdu mi ka-nală între mîinî, askalti multă timnă mi uluise. Emogianea lai înlnnmtiinda se în adunare, bjiŞ momentă, nu mai furţ în aye^a ^şli^^iiyî yjvi- T in io n ale, dar Adunareş a votată multe lukrurl Da Dar ye şakrifiyie ani fikută, ye îngrijiri ani a- .0^1.; 4 ■ www.dacoromanica.ro ■ <â 396 dîmboviţa — 28 septemvrie lisau;!, riiuî selbatiuî, -ui nisue oameni kari t •im-a clsueag îmnresnr& aminte de nerg într’sng kolggf nsstîg. iallS n’&mîntslsî. ©ar snslg ddin oameni^ si,! rsn’&ndg farmekslg nrintr-o eslriamaifte, ue-l volBntari’B, mefslg, destentends-se f'Br'B -veste mi ks rterere de ras, 'lovi ama de tare ks nsninslsj n’auestg nenorouitg în kstg nsging linşi sb ns’118' omoare în loks. | VersBls este forma ■noetik'E par excellence; dar ns snika formB. Iloate si> fie noesiî mi fi-1 1 ira verssrî i/reksmg ssntg verssrî mi fora noeste.j ■a „Montaigne isbea verssrile. „Tloesia, zine! „ells, este nredilekgisnea mea; kinî, dsni ksm „ziuea Cleante, tots ama nrekBms vonea strîin-„ forate în kanalsls sneî tromnete iassi mai as-„ksgite mi mai foarte, tots ama mi se nare ks „stanjja‘strîmntorats la numeroasele minioare al-„le noesieî, se renede mai iste mi’mî -ds o ma! „vie sgsdsitsra.^ z Voltaire ziuea: ka ss fie sng versS es^-‘klleîitS trebse ss âibs dmnresns, ka 'O 'bskate de moneds, ssnets, titls mi grestate. Trebse ka rima, anestg eko allg ksgeteriî, nreksms o nsmesne doamna de Stael, st. fie foarte -natsrăle esnressisnii atfeknisnilors ssffletslsî, ksn! nestine o gssesue la toate nonoarele kare a8 o noesis, la Kinezî, da Indieni, la Arabi, înj ksntenilebarzilors mi a sealgilors ka mi in alle trabadsrilorg. i Rimate sas ns, verssrile nars a fi fost 8 nretstinden! nrimslg limbagis alls omslsi. In Grenia nrosa ns se nssks înfr’adevtrg de ksts dsns ansls 600 (în. de Cliris). La Romani, tok-maî ne la ansls 307 în. de (I-C) sns oare-lcare Appius Coecus întrodsse obineisls nrosei într.o ksvîntare ue nronsnnis înaintea-senatslsi ka ss’lls -konvings a ns se allia ks Pyrru. La Maxo--mets ŢVl-lea sekols) se ranorte origina noesieî arabe. în Irlanda, ns dateass de ksts din alls Xll-lea sekols. Ordinea noetiks, ziss-s’a foarte bine, n,ine de sssuessisnea natsralte mi libera a msvemen telors; trebsîs ka între nsrnile snsî svragis st fii armonii mi ranortsii: toate st se nit de dînssls dar nimiks st ns fin nironits. „Din nrinninisls sneî noeme, ka dintr’sns „«Tentrs, trebse si se resntndeaskt lsmina neste toate ntrnile mi, totS ama nreksms sns nik-„torS ameazi zioa într’sng tablos, asts-fels ki „dintPsnS singsrs loks e!Is înnarte fie-kirsia o-„biekts graduls sts-de lsmini. „(Fenelon) Dsni „D. P. Leroux, snikslS nrinuinis alls artei fiind» simbolsls'; imaginea ar fi essengia esnresisne! noetine. Limbagisls abstrakts, kare ns esklsde ninî eloksinna ni'iî kiar ssblimsls, n’ar fi nini odati auella alls noesieî. „Esnresisnea în noesit, zine D. bainte-„Beuve, trebsîa si fii neînuetats nrodsssi de i-„dea aktsali ssrmsss armoniei totslsî îmnresnt de simnimîntsls înmimkats animinds-se ‘latie 1 bsinni de kitre imagine, ssnets mi mimkare, ” ajstinds- se ks abstraktsls 'kiar, ks ors ne’i ”vine la sokoteali; kreînd’mi într’snS ksvinţs, în tots momentsls forma sa nronris mi vie, neea ne ns fane ksrata ranisne. ” Nesnine întrebi ne Melanthius ksmsi se iii rea o tragedii a Îs! Dionisis nells vekis : „N’amS vizst’o de loks, zisse ells, ama de mslts este înts-nekati de imagine,, (Plutarchu). — Marele tra-gik§ Talma ziuea snsî jsne astors. „Feremte-te de verssrile frsmoase; kinr verssrile noastre frsmoase vi omoari niesele. — „Bdranger zi-nea: la plupart de nos pofctes, ne s’attacbent pas assez â mettre de la podsie en dessous. Divisisnea noesieî în naţii gensii este o divisisne în deobmte nriimiti: eniki, didaktiki, lyriki, dramatiki. Aueasti divisisne foarte ns-n,ins filosofiki resnsnde la povestire, la învmfî-tsrs, la kmteks, la akifisne. — Toate nelle alte gensrî: novestea, satira, elegia, anologsls, etc. notS si se rannorte la anellea. în nrefagia lsî Cromvell. D. V. Hugo a nsss's înainte%i nelle'treî nrinuinale gensrî detra noesie ne le nriimesne ks ‘toati lsmea, gensls lyriks, gensls eiiiks mi gensls dramatiks, mats trei ‘nerioade în istoria noesieî smâne. Llls krede ki genslg sman§, în jsnenea sa, a kin-tatg ii rimele mi fresnelo salle emonisneî, 'ki mal în srmi a novestits aknisnile ^eroinei salle bii-bigiî, mi ki în fine, lsminati de kristianisms kare 'îî deskoneri'îndoita lsî natsri nereaskb mi nimîi-iteani, ssblimi mi groteski, a iisssS la bi-j trîneije’î în akjgisne (opa^a) lsnta binelsî mi a raslsî, a frsmosslsî mi a srîtdlsî, issb Toima. shaksperiani sas romantiki, -singsra kare se noate nsmi drami nentrs D. V. Hugo. Jean-Paul Ridbter a zisss: „Eroarea’i'enre-sinti evenimentsls degajinds se din treksts ; drama, akgisnea desvoltînds-şe «nerltr-s mii kitre vi-itors-; lyra, simijimentsls înkisss în nresinte.,, Divisisnea noesieî în treî sas natrs gensrî este foarte kommodi în teor-ie; ea este kiar de o annlikaijie foarte fanile nre kits nesnine nsj esse din timniî în kare gensrile eniks, lyriks mi dramatiks ssnts bine deosebite; darsnsis'din marele inkonveniente alle anesteî ‘divisisnî este de a n-s fi annlikabile de kits la eno.nele de bt-teratsra klasiki mi regslati. „GenislS niskoneste, gsstsls u,x în timnslg lsî Lsdovikg allg XlV-leg, „Arta, zine Le Batteux (kare ansblikatg îm-nresnate apeste nalr^ noetiue, sag maî bine a-neste natrs edirjisnî alle anellea mî noeţi'je,) arta. trebsii, ka natsra, si fii simnli mi regsla-ti în nlansrile salle, bogaţi mi variate în a-mirsntele salle, îndestslati mi liberi în kinslg eî d’a onera; mi, daki si distinge de raodelslg ;e(, ane sta ns. noate fi de kitg nrin oare-kare alegere de trassri rai de kolorî kare’î înmnodo-beskş nortretde firi a le ridika nimika din a-seminarea lorg. „Hli în anestg nsnktg nellg ns-ging anestg skriitors n’ars nstea fi desmingifS de ninî sng sekols, de ninî o skoali. Unitatea, adiki esnressisnecâ, ordinea, lsmî-!na mi armonia, este legea statorniki, legea ss-jnremi, ns nsmai a ori kiria noeme, dar a ts-