ANULIJII - 1860.

N° 94.
SÂMBĂTĂ 24 SEPTEMVRlO
PRINCIP ATELE-UNITE.
1 ’
Acestă foiă esse de doue ori pe septămănă Mercurea şi Sambata Pretiulu abonamentu-ui pentru un anu 24 Sf. Pentru % „ 12 „ Trei luni. . . . 6 „ O liniă pentru anun-ciuri se va plăti cu 30 p.
O lege electorale forte întinsă. f6iâ politică şi litterariA
Unirea ambeloru ministerie sub alesulu poporului românii de la 24 Genariu.
a ăna lai?;.ir
Redactorii Responsabile RADU 10NESCU.
Abonarea se face la Redactiune în Passa-giulu Romanii callea Mogoşoe ear prin Districte la D. secretari de Administraţiunî. Ori ce- abonamentutrebuiă plătită îndată cu subscrierea.
- ^	;tii ,
Ţeraniî să deviâ cetăţeni şi liberi prin a loru improprietărire cu despăgubire!
Armarea ţereloru .in oştire regulată, re-servă şi glote armate.	. ; —£l1
- «; in ă .,<r i
• 1 Miniştrii voru fi responsabili pentru violarea legiloru şi mai allessu pentru resipirea baniloru publici.
Konvemţisnea art. 15.
Bucureşti, 23 Septemvriu. ,
Dsnt o lsnt anroane de la votslă Adsnt-rii neutre îmnrsmstslă naţionale, dsnt sttrsin-ţele neîncetate alle jsrnaleloră îndemntndă ne gsvernă a deskide acestă îmni'smstă, dsnt jsr-nalslă înkitiată do komitetsls nsmită nentrs aceasta, nrin kare amtnt orî ce lskrare, fiindă kt ns a dobândită astorisarea ministerislă, dsnt attta astentare, dsnt atâtea îndemnuri, D. ministre din între nsblikt o cirkslsrit kttfe ms-nicinalittţi nentrs a strtnge daniele. Tmnfsnra-tslg ns se deskide tnkt; ministerislă asteantt sannionarea bsdgetelore de Komissisnea Centrale.	‘	3K
Avemă konvikţisnea kt îmnrsmstslă se va face, nentre kt avemă înkredere în naţisne; dar ministerislsî scentikă kare s’a îndosită de a’llă deskide îudatt, îî vomă snsne: este nrea ttiziS.
S’a snssss ministerisls! kt Konvennisnea zice ksrată art. 22 : bsdgetele ssntă definitive dsnt votslă Adsntriî-; s’s snssss' kt art. 37 vorbesce de leg! snecialî, ns vorbesce de bsd-gete; desnre acestea a vorbită ksrats în art. 22. I s’a demonstrată într’snă kină logikă kt mt-ssra ce a Isată ns este basatt ne nici o lege, dar ministerislS este infaillible mi scie ce tace.
Ks toate aceste ne nare reă kt rs nstemă vorbi bine desnre acestă minist.eriă; amădoriks sinceritate aceasta, nentrs kt (Jorimă st vedemă Iskrtr! serioase, energit. aktivitate; dar minis-terislă este mal nresss.sss de kritil^a nressei nreksm mi de lasda eî. 0
Ma! mslte jsrnale aă kritikată ks drenţate arbitrarislS ce domnesce în Onor Eforit mai ks seamt în îormarea mi imnsnerea nrogrameî. Skolari! aă nrotestată, nrofessoriî aă nrotestată; fantele ssntă atttă de ksnoskste, atttă de învederate în ktts ns ne trecea nrin minte st vit cine—va a le desminte. Dar NuiţionalslS cetie-bsit st fakt ? NatfionalslS vine mi aksm mi ne snsne: ns este amia.
Sas n’a voită st se informese bine, saă kt voesce st annere ministerisls ks ori-ce meniă.
Ne snsne kt ksrssrile în gimnasis ssntă încenste de mai mslte zille. Avemă onoare a’i resnsnde kt este foarte înmelată; klassile de la a IV ntnt la a VUl-a ssntă deskisse dar ssntă goale ; mi nrofessori ini skolari nş rxotă srma ks nrograma efori ani.
Mai adasgt ks nrograma ns s’a ^kimbată, ci nsmai îmntrţirea leknisnilors s a ftkstă dsnt bsdgetă. Avemă onoare a i resnsnde kt mea îî nlace a se nronsnţa într’snă kină Jkategorikă. îirograma s’ask’mbată mi este o mare deosebite, îirograma aceasta, efomans, este ce--va ks to-tslă r.oă, kari ns s’a mai vtzstă ne lsme, one-rt de oameni foarte snecialî mi maliţiei kare Ta trece nosteriftţii, D. 1. Ftlkoians, licenţi-
ată în sciinţe, ne adresst o skrissoarit în kare kritikt Hirograma ks komnetinna sa de omă sneciale.
Ili’Ograma eforiam iii se nare atttă de originale în kttă trebsit st mai vorbimă nsnin de dtnsa.
în ldassea 13-a snă nrofesoră este înştr-cinats a nreda mi skolarislă înstreinată a în-vtna limba romtnt mi latint, istoria imneris-lsî romtns ntnt la a 479 mi geografit resnek-tivt, istoria imnerislsî bizantină mi a cellsi bsl-garo-romtnă mi geografit resnektivt, elemente de zoologit, elemente de botanikt ks komnsnerî în limba romtrit mi latint, aritmetikt raţiona-tt mi elemente de algebrt ks o neksnoskstt, elemente de geometrit, formarea figsreloră, ea-tt ce are st nredea snă singsră nrofessoră; ne Itnfft acestea skolarslă mai are st înveţe re-ligisne mi limba francest!
Orî kttă st ne mirtmă ns ne nstemă mira în destslă.
Toate aceste lekţisnl ceră measse ore ne zi, natrs ore neîntrersnte de dimineaţt, dose ore neîntrersnte dsnt amiazî. He vor deveni skolarii mi nrofessoriî kari vor sta natrs ore ft-rt st se misce?
în klassea Hl-a s’a nsssă elemente de mi-neralogit kare ns se noate stsdia ftrt noţisni de Kimit. Klassile desntrnite annslă trekstă se sneskă ansîă acesta; în klassea VII se ns-ne gemetria analitikt mi skolarii ns ksnoskă celle alte ntrţî. S’a nsssă fisika ks ajstorslă matematicei kare este fisika matematikt, în termini teknicî, mi oameni komnetiiiţi' snsnă kt este totă ce noate fi mai dffiriîe mi ns noate figsra într’snă nici snă kollegiă. In klassea VIII se aflt kalkslslă infinitesimale!
IIentrs filosofit într’snă ană s’a nsssă nsi-
kologia emnirikt mi logika, mi în altă Metafi-
sika mi filosofia morale.
^ '
Originalittţi d’astea ssntă mslte mi ns le nstemă snsne ne toate.
lIe este tnst mi mai originale este stsdi-slă limbei francese.
în klassea EU sciţi ce astoriănsne? Sciţi ce karte, snde skolarii ssntă mici mi abia notă sci elementele limbei ? Bossuet, discours sur Vhistoire universelle! ns mai facemă komentarie! în klassea, IV Ţhealre de Racine, mi Louis XIV de Vollaire! în klassea V vedemă eart Racine, Boileau, Motiere; în klassea VI Corneille, Voi-laire, Rousseauf Ei bine! această disnreţis nentrs astorii francesă revoltt. A da ne Moliere în klassea V, a da ne Corneille, ne Voltuire, ne Rousseau în klassea a VI la skolari kari înainte de toate ssntă strtini kari stsdia.st limba francest în klassea I. mi n>a de trei ori ne sen-ttmtnt mi în klassea HI mi IV de dose .ori nsmai,?. IUircine- mi^a rţ>ssă amia de astorii kla,-sici,' â stsdiată -oare aceşti astori, snre g. av.ea ksragislă a’i nsne în aceste klassi ? Illi ce va da din Moliere, ce va da din Voltaire, in Rausşe'au. în klassea VU nsne Lamamne, Victor Hugo,, Beranger etc. Guiwt, Ihiers etc. mi
..	1	9F»
www.dacoromanica.ro
în klassea VIU vedemă ks mirare lektsra mi esnlikarea astoriloră frances moderni!
Eaks kt kollegianii pomtni aiă st stsdie-se mai mslţi astori francesji de l^ttă kiar kol-legianiî francesi.
Ne mirtmă ksm D. Boeresks ministre allă instrskţisniî nsblice, kare a fostă odatt direk-toriă allă skoaleloră, rai trebsit st ksnoaskt organisarea instrskţisniî, ksm D. Boeresks iEa avstă ksriositatea st vazt aceastt nrogramt, rai daka a vtzst’o, ksm a nermissă a se tintri ks aceastt distrsbsire de lekţisnî, mi de a-stori?	.	.	1
Se zice kţ este dsnt bsdgetă; dar kiar a-mia st fit, oarer Adsnarea trebsia şt ottraskt
distribsirea. leknisniloră? Adsnarea a votată le-
• * * ' file. Era datoria D. Ministre st cerceteşe nrograma mi st nsmeaskt snă konsiliă de nrofes-sori komnetinţî, iar ns st îngtdsit assemine înksrkttsrt de sciinţe rai de limba, ftrt skonă, ftrt ressltată.	n
Ni se snsne kt orele s’aă snorită nentrs kt mi lefile saă mtrită. Ksvtntslă acesta este ka cellă de sniforme, kt ssnt^ o kondiţisne de egalitate mi ekonomit.
Am kalkslată ks nrofessori kt nentrs skolari este ks nenstinţt d’a învtţa ce-va ks a-tttea lekţisnî: ka st ia Iekţisnile 6 ore, ka st le redige tnkt 6 ore, ktrţi ns ssnţ; ka st mear-gt mi st se ’ntoarkt de dose ori tnkt 2 ore, nentrs mtnkare, îubrtkare 3 ore, fakă (17 ore, ka st înveţe afrstea sciinţe, atttea lirabe cellă nsţină 6 ore, îi mai remtne 3 ore de somnă, Aceasta nentrs skolarii cei mai bsni, ce ns voră nerde snă murată, ce ns voră sstferi de ameţeala ce nrodsce natrs ore ne întrersnte de lekţisnî differite.
Uentrs nrofesorî zi ce mă kt ns li s’q, mtrită leafa ka st’i înstreinesi a sta meăse ore mi a face mslte lekţisnî. Li s’a mtrită leafa ka st se oksne seriosă de o lekţisne, st se nerfekţionese, st, Iskrese ksrsslă stă mi st fo-loseaskt ne skolari. Ks ce mslţsmire, ks co interesă, ks ce folossă kredeţi kt snă nrofes-soră va da mease lekţisnî differite mi va sta în klasse mease ore. Snslă osservt, kt rra scie botanikt, zoologit mineralogit, mi i s’a resnsnsă: No.- da lasst kt faci D-la.
Eatt starea instrskţisniî nsblice în kani-tala Romtnieî; ce trebsit st fit ne la distrikte! Eatt ksm se intereseast de bsna organisare mi desvoltare a Instrskţisniî nsblice D. ministre allă Instrskţisniî, mi fostă direktoriă allă skpalelor.
Aceste ssntă fante, fante; skolari mi nrofessori. nrotestt, nrograma esisste; ori cine o noate cerceta mi jsdeka.	,'
Mergemă înainte, mi ne desvoltsnra! ’
ii» _'0a ir.j
n- Jni.	,,	\ ih<,.
,L.	,.,n . OisPOSITUJ.\EAv .T.	-
h»«'T	,	•
-	. O	. . ■	i •. r •»
Guizot, în memoriele ce nsblikt aksm, voi. „Il-le, zice:,, Ktndă eram ministre, onnosiţi-„snea mt interessa foarte msltă; "ea m’a ftkstă
’^ionj si!
3j1c?3 n’rl strana iVrafi
390	*s Atian
DIMBOYIŢA — 24 SEPTEMVBIU-
„si mt feresks de mslte retiiiri, si nrofitg de „mslte idee, rai Si as ridiks în kontra mea oni „nisnea nsbliki.“
Aieasti idei ni se nare snS mare adevirs, rai ne nermitems a invita ne ministerisls nostrs sientiks a se gindi raslts la dinssls. Ilini aksm, avem? drentsls a krede ki, daka ksnoasie atestă adevirs, se îndosesie foarte raslts. desnre dinssls. .Raiaif'»*
tLIi eaki nentrs ne kredems ^aieasta. De kite ori i se ^faie kite o osserbare, ks demnitate, ks ksviingi, ministerisls se revolţi, rai indignarea sa se manifesti nrin NaifionalslS. A-iestS jsrnals, nrin zelsls ks kare anneri ministeiisls tots=de-sna rak nentrs toate, ne faie a krede ki este org’anslş ministerislsi. Daka ns este araia, ministerisls ar trebsi Si aibi taktsls a i osserva ki nrea raslts zel» este vitimitoris, rai kinsls trist» ks kare este ariiiirats îl faie mai raslts res.
în adevsrs este foarte trist? nentrs Natţio-nalsls, rai mai trist» nentrs ministeris, a nermite. anestsi organ» si’lls annere ks assemini esnres-' sisni: organe, de kliki, instrsmente de nasisne, f^ri grestate în gearri, faks omiosigislie mi»H-ij
sterislsi ks orî-ie nregis areati fante desnatsrătej
OtS'
rai meriţi disnrenis.
* Treiems ks nenissare asssnra aiestors vio-linue ; in si. avem» drentsls a krede ki ministerial» ns ssffere onnosinisnea, rai nrin aieasta sing’srS nc d’B. o armii m<iî ms-tC*
° Sns ministeris k’o kredingi nolitiki tare, k’o sistenii ksnosksti de nsblikg. ks energii rai ks siiingi de a gsvernâ, tis se teme de bnnosigisne.
Kiiid» sns ministeris este bsns, kinds, nrin lskrxrile raî nolitika sa, a dobindits înkredeea nerreî, onnosîgisfi'ea, kiar sistemtiki, kade osteniţi în aintea oninisniî nsbliie.
Dar si ne înkinsims sns' ministeris moale, nenissitoris, firi kredingi nolitiki. firi şilingi de a organisa; neanirats aiests ministeris va faie greraeli, ns va îngellege trebsingele nerreî, mi ns va resnsnde la astentirile generali. Ilressa este datoarii a’i snsne ki faie res, dar ministe-risls feri takts va striga; onnosigisne siste-matiki, nassisne, invidii, sri. Iloate strigă mslts, daka ns va askslta ne i se ziie, ounosigisnea se întinde, se întiresie ne fante kari se faks ksnoskste, ml în/kassls aiests onnosigisnea, aistati de oninisnea nsbliki, trismf'» tots-de-sna rai ministerisls kade. Esneriiuga ne dovedesie
-	:tj7 .	. a(!o
aieasta.	_	i	. r
Yoms faie tots-de-sna omnosigisne 'sns
ministeris kare nesokotesie nressa, nesokotesie oninisnea nsbliki, ne sokotesie adevirsls fantelor». Vom» faie tots-de-sna onnosigisne, ks demnitatea. ks ks'viinga ne trebse si konserve nressa kare îngellege nsterea sa, dar firi temere, firi nregets, firi niii o menagiare nentrs miraste-risls kare krede a ns grerai mii o daţi, kare se krede în toate nerfekts, ns ssffere niii o osservare, niii sns konsiliS, rai faie greraeli, rai sti în loks, rai nrodsie nemslnismirl-
Voms faie onnosigisne ks eloksinna fantelor?, ks konvigisnea adevirslsî; daka ministerisls va reminea nenissitoris, krezinds-se in-vsluerabile, atitg mai res nentrs ministeris; ora npsigisnea va Irisinfa.	_ _
într’sns Stat» konstitsgionale Onnosigisnea este o neiessitate. Ministerisls gsverni rai are toati nsterea. Oamenii ns ssnts^ nerfekm; rai iei mai bsnî adessea as devenit» iei mai rei; liberalii rai nrogressistiî s’as skimbats de mslte ori în assolstisti mi reakijionan ; oamenii^ kari era sokotiiji kanabili, nsrai la îiraerkare, as dovedit» innoraniia rai linşi de intelliginni nrak-tiki. Ilsterea farmeki, ameiiesne, fane ne oameni tirani ini’î ritinesne. Aneasta ns este ninî de ksm nog.
O nstere inşi kare înfrineasi ne ministe-risls ie se amegesie, kare’lls onresie d’a erai din nerksls în kare trebsii si remiii înkisss, kare’i snsne k’a fikstS reg, ki ns merge ne
kaîlea legale, mi si se îndrentese, kare îlls res-toarns kinds ns askslti, kinds ns lskreasi rai komnromite interessele generali, kinds devine ameningitoris libertinilor» nsbliie, aieasti nstere este nressa, rai arma' sa este onnosigisnea, arma neriksloasi nentrs iei kari ns se feresks de dinsa.
Onnosigisnea se manifesti rai în Adsnarea renresentativi. Dar ns trebsii si nerdemg din vedere ica ne ne snsne istoria rai esneriinga, Ministerisls are nsterea,- rai aieasta. îi di tots-de-sna, daka ns snS nrestigis, dar mslte mij-loane de inflsingi,. avindg la disiiosinisnea sa rsnkgisnile, rai uoate adessea forma o majoritate în Adsnare.
Ministerisls noate rai în nressi .sra’mi kre ese ajstoarie, dar foarte nsnine rai foarte tslabe; sns jgmalS kare sssgine sng ministeris res es } te tots-de-sna slabs, nentr» ki n’are konvikgis-ne, nentrs ki skrie -dsni ordine, nentrs ki [a-jsnge si’i fii rsraine de oninisnea nsbliki,, nentrs ki ori ie ar ziie se isbesie de fante rai nerdc ori ie kreditsji >	h, il
r.? sJsrnalela kari siis- si- uregseaski libertatea nresseb kaii siiS si nrofite în interesssls ns-bliks de nsterea -lor», rai konservi ks orî-ie nregs indenendinga, rai ks nenirtinire, rai ks ks-raffig, ne konsiderinds în miniştrii de. kitş nisJ ie instrsmente • de a gsverna, ssntă datoane, a ns krsna nimikS snre a le faie si Iskrese bine, sas daka aieasta e ks neustingi, a faie ne togi sb simgi ki trebsiisks skimbate,	o
- Si venim» rai ia ministerisls nostrs kare ne 11 imnstats în mai mslte rindsri ki faiems on-nosigisne.
Si dovedim» daka trebsii si faiems onnosi gisne sas ns, sas daka trebsii si fims mslgs-migi fiii reservi, rai Si ziieras în fii-ie us-mirs: ministerislg este bsns, este nrea bsns, este leii» tnaî bsns.
Sns nsbliiists însemnat» Armând Carrel zi-lea în National miniştrilor»: vorbele ie ne snsţ negi treks rai ks dinsele vegî treie raj voi; fantele reniins, aieste faks nsterea mea, rai trebsii si yi învingi.
Ksnoasiems togi rai ams ziss’o tots-de-sna, rai kiar D-niî miniştrii as zisss niiii ns nri-misseri nortofolisls, ki gearra are trebsingi de lskriri, de reforme, de energii, de aktivitate. Este sns adevirs ne kare îlls voms rerreta ni ni kinds va deveni o realitate.
Ams rsnssss ki niil sns ministeris n’a dobindits de la Adsnare mai mslte mijloaie, n’a avsts o nosigisne mai bsni d a lskra. Avems oare drentsls a ziie, ks toate aieste înlesniri ie faie ministerisls ? Adsnarea va avea oare drentsls a’lls întreba ks mslti asnrime: gi-arns akkordats toate kite ai iersts, ie ai fiksts?
Kinds ministerisls faie lskriri serioase, togi nots si le ksnoaski, vidă fante rai, daka ssnts bsne, taks rai ssnts mslgsmigî.
Lskriri serioase rai folositoarie ns s’a vi-zsts niiî sna nini aksm. Daka ssntg, rai mi-nisterisls le gine asksnse. îmi faie singsrg res.
Daka ministerisls krede ki faiems onnosi-nisne kinds snsneras aiesis adevirs, voms faie tots-de-sna assemine onnosigisne.
Me fante, ie lskriri ams vizstS nini a-ksm? skimbiri rai iar skimbiri în magistratsri, skimbiri rai iar skimbiri in administragisne, skimbiri în msniiinalitate, skimbiri în toate iiirgile. Aiestea ssnts fante, orî-ie nrefaiere este skimbare.
Daka ministerisls ne imnsti [ki faiems onnosigisne kinds kritikims ks energii aieste skimbiri infinite nrin kare vrea si se întireas-ki rai si’raî faki nartits, kari ne addsks a--minte nenotisms rai kivernisele, kari korrsmns ne oameni, îmiiediki Iskririle tiri niiî o îm-bsnitigire, rai nrodsks nemslgsmiFÎ generali, voms kritika neîmetats assemini fante rai voms faie onnosigisne.
www.dacoromanica.ro
Daka ministerisls krede ki’i faiems onnosigisne kindS ridems de sniforme, rai ori ie omS ks bsns simgs trebsii, si rizi, nentrs ki noi avems trebsingi de reforme folositoarie iar ns de sniforme,- noi ierems lskriri serioase iar, ns sniforme, no! astentims înbsnitigiri nrak-tiie eari ns sniforme; vom?: kritika aieasti re-fornii ministeriale rai voms faie onnosigisne.
Merems toni aktivitate, energii, kredingi nolitiki; ministerisls ns faie nimiks, se okks-iii de sniforme rai de skimbiri, se îndoiesiemi este sientiks.
Adsnarea voteasi ka addasss la bsdgetslg armatei sns îmnrsmsts de linii millione. Ministerisls s’a îndosits de a’lls iere, se îndoiesie de a’lls deskide îndati.- Trimite bsdgetsls la Komissisnea Yeihtrale; Konvengisuea ns o ziie mi ns nstea si o ziki, dar ministerisls se în-dosişsie, le trimite, lskreasi în kontra Kon-vengisnii, timnslg treie mi trebsinga srginte este komnromissi. ; ■oa*- «v
Distriktsls ‘de la VlaskâT allesss sns de-nstats, allegerea este bsni, Adsnarea o reks-noasie, dar voteasi ki ns nrimesie denstatsls nini nş se va jsstifika;. denstatsls este sssninsg rai ns se noate allege altsls; ministerisls se în-dosiesie de aiests vots, lskreasi în kontra lsl .rai di ordine a se faie nosi allegere..
. Teatrsls romins ns se. deskide rai ns se faie nimiks snre ase deskide. Adsnarea a votat» o ssbveugisue, a invitat» ne ministeris si şe okksne serios» de teatrs, este o institsgisne na-gionale rai trebsii desvoltati; dar ministerisls se îndosiesie rai ns faie nimiks, nsbliksjs astea-nti, aktoriî astjeanti, timnsls treie rai teatrsls sti înkiss^., , ' io/l -
Skoalele se afli în lea mai trişti miserii. Adsnarea a votats ks mslgsmire addassse nentrs desvoltarea instrskgisnii nsbliie, rai a stirs-itS foarte mslts de ministeris si se okksne serios» de skoale. Dar ministerisls se îndosiesie rai ns se okksni de skoalq. Ilatrs skoale ss-nerioarie stas înkissq, skolarii ns nots si sr-mese, nrofessorii ns nots si srmese, nrograma este rea, nrofessorii ssnts skoral dsni kauriiis, nsmigi dsni kanriiis firi konksrss, Eforia faie ie vrea, amegeah, înksrkitsri. desorgauisa-re. Ministerials se îndosiesie.
Msniiinalitatea are drentsrile ei, Konven-gisnea otirasie art. 46 desvoltarea lors, Adsnarea o iere, dar ministerisls se îndosiesie rai lskreasi în kontra-, faie skimbiri, faie nrefa-ieri, redskgisnî, rai tots ie’1 nlaie în kontra dren-tsrilors msiiiiinalitigiî.
Eati ie a fiksts iiiirn aksm ministerisls; s’a îndosits, n’a fiksts nimiks rai a fiksts res. Ams kritikats rai voms kritika assemine nels-krare. Strige ministerisls ki faiems onnosigisne; daka va merge ne aieasti kalle, voms faie firi nregets onnosigisne.
5nde' ssnts Iskririle serioase? Snde ssnlS reformele folositoarie, sude ssnts îinbsnstigirile neiessarie? Eati ie togi întreabi, ie togi as-teanti.
Ministerisls are mijloaie materiale mslte; nentrs ie ns faie nimiks? Adsnarea i-a snsss ie trebsii si faki, Konvengisnea îî areati ksm trebsii Si Iskrese. 8nde ssnts votsrile Adsni-rii? 5nde este Konvengisnea? Ministerisls a snssss ki Kpnvengisiiea este nrograma sa; este nrea msitS, dar ie a realisats dintr’iiisa ? Mijloaie materiale are mslte.
Ams aretats lea ie a fiksts, ams kritikats rai ams fiksts onnosigisne.
Daka va lskra tots în kinsls aiesta, daka ns va dovedi niiî o energii, niii o aktivitate, -daka va fi tots sientiks, rai lskrsrile vors merge tots araia de trists, voms faie onnosigisne, avems fantele ks noi, mi aiestea faks nsterea noastri. Daka ministerisls se krede invslnera-bile rai mai tare de ksts oninisnea nsbliki, on-
'DÎMBOVIŢA — 24 SEPTEMVBlP- ,
391
nosiginnea va trismfa, nii mal zicem» tnkt o-dati; attt» mai re» nentr» ministeris-. Este »n» adevtr» mi ssntems datori a’118 zice. «uu
îj>	- * '
Domnule Redaklore.	1,1
în nBmtrBl»' din srmt all» stimabilslsl B-tale ziar», am» citit» artikol»l» „ministerială mi skoalele“, mi daka informagisnile D-tale s»nts essakte, n» mt mir» de gravitatea lskrsrilor», dar mi mir» ksm a» n»tst» ajsnge nînţ akolo.
4	Vtzînd» kt toatt nressa se grtbesce a face acelleamî osservagisnl, ns m’ams iiststs onri de a-ml addsce aminte zikttoarea,, IItnt ,i?S fam fok»ls fsmsl» n» esse.“ mi a krede kt trebse st fie ceva kare noate s’a internretat» în sens»' re». Sner înst kt On. Eforit se va grtbi de a desmingi toete aceste îmiisttri daka n» ssnts
jm.
motivate.
Fiind» mi es »n»ls din tinerii kari a» st»-diat» la Ilaris», îgî s»nt« datori» m»lg»mirile melle nentr» konsideragisnea ce ne dai, ini krez» înkt mal nsgin» de kţts D~ta kt Domn» Las-rian» ar fi ziss» asseminî vorbe, nentr» kt krez» a ksnoasce ne Domn» Lasrikn» kstotsls alts-fell».
D-lsI scie mea bine kt în sciinge oamenii se jsdek» anevoe; trebse ani mslgî, okazii favorabile mi komnetingt, cell» nsgin» eksiva-lentt, nentr» a jsdeka »n» om» în ttrîmsls st».
De ktnd» ssntems în gearrţ_ este foarte nsgin» tiran», okasisnile ssnts rare, mi n’ams n»t»t» îngellege. kt D. Lasrian» ar fi sneciale în sciinge.
LUi nentr» aceasta, d»nt ksm am» ziss», n» nocis krede, nentr» kt ksnosks ne D. Lasrian.
Ktnd», vine înst kestisnea nrogramelor», a» noci» st n» konvi» ks D ta kt skolariî'ssnts foarte m»lt8 îmnovtragî k» lekgi»nile. Am» vt-zst» mslte1 institsgisnî în Franga, am» fost» mko-lar» nînt dt»nţ-zî mi not» affirma kt trei lek-gi»ul ne zi, afart din desemn» uri kaligrafie, este cell» mal m»lt» ne noate ssfferi »n» sko-lari», mal k» seamt în klassile ssnneriorie, ft— rt a’I esnsne de a’mî nerde mingile mi stnt-tatea.	s
Dar mi nrogramma orelor» se va îndrenta de sigsrs, nentr» kt n» krez»,, d»nt k»m zici D-ta, kt„ voinga mi kauricisls a ajsns» st fit lege.“
Ssnt» înst alte lskrsrî. mal anevoe de în-drentatS, nentr» kt este nree ttrzi», mi nentr» kt nrofessori! n» not» vedea l»kr»riîe de ktt» d»nt ne n» se mal not» îndrenta.
Seini kt în anusls treksts era in kollegi» sekgisnea sciingelorg mi sekgisnea litteriloi».
Ann»l» acest» ns va mal fi bif»rkagi»ne mi celle do»e sekgisnî s’as «nit», hlasse k» klasse. Skolariî diil klassa VII-a de littere as tiekst» în klassa a Vil-a d»nt no»a organisare, mi trebse st srmese k»rs»ls de Giometrit analitikt, ftrt a ksnoasce celle alte ntrgi indisnensabill. Tot»’ assemine, mi înkt mal mslts, nentr» sko-laril din klassa VUI-a, ne ktnd» se nstea Its sa celle do»t sekgisnl st’ml srmese ksrsslsdor» regslatS mi ne fit-kare annS st se sneaskt kt-te^o klasse, încentnd» de la, nea mal de jossS. Astg-fell» în trei ani toate klassile ei a ş.£
snite.	,
Astt-zl am» vtzsts imnrimatt nrogramma
st»dielors gimnasiale mi ainî nsmal am» ksnos-ksts snS rt» reale din nartea On. Eforii, ktn’a konssltat» o narte din nrofessoril komnetingi.
Domn» D. Ilavel» era. st’I konvingt kt în klassa Il-a gimnasiale n» se noate n»ne antme tikt ragionatt mi algebră; asseminea mi nentr» kosmografit kare se esnlikt nrin figsre în sfert, iui linii drente, mi linii ksrbe, în toate direkgi-»nile, »nde trebsit nsgint nttrsndere, nentr» kt n» s»nt» l»kr»ri kari se ia» în mtnt mi se not» ninti,*) kt algebra ssnerioarit în klassa Vl-a ns’mî are lok»l»; mnl.
*(. Skolariî essă asts-fells din kollegiă ks ţotsls ni-
D. A. Marin era st osserve kt minorologia s»nn»ne ksnosninge de Kirnit”); ktfisikll'sa j»torsl» matematinelor»’, se îngellege fisika ma tematikt, kare este tot» n6 noate fi mal diffinile; m d.
Algiî era st adaoge kt ont» ani de bmba Romtnt mi latint este nrea m»lt».
Eli tot» ast»-fell» nentr» nelle alte.
Este adevtrat» kt sniingele s»nt» foarte înaintate astt-zl, mi kt nrin srmare nartea ns mitt elementarii kresne : n» krez» înst kt a venit» timn»l» de a se introds'ie în instrskniS"-nea gen'erale algebra ssnerioarit mî kalksls m-finitesimal»’, nentr» kt elle ner» nsuint di*no-sigisne nartikslarit, kare moate n» o are toatt lsmea.
Iloâft' st ni se zikţ kt toate anestea se nreda» într’»n» kin» elementari» mi mal bdes-ninios». La âueasta vomS resnsnde ka F»klide kt„ n» essiste dr»m» domnesks în matematice.
Ltsstnd» mt ntnt la redakgisnea iUO,gia' mei, osservez». kt daka era kitmagî nrofessoril sneniall, în redigerea nrogrammeî, n»mer»l»
5 din CI. VI-a algebrt ssiierioart. — Eksagî» nile SHiierioarie. Teoria f»nkgi»nilor». Sene i°-garitmme mi alle f»nkgi»nilor» trigonometiine, era st se vazt redigiat» în kinslk srmttor».
Algebrt s»nerioart. — Nogisnî din teoria derivatelor». — De.svoltarea f»nkgi»nilorS în Serie, annlikagi»nî la kalk»l»ls logaritmilor» mi aii» linielors trigonometrice. Teoria generale a elcsagisnilor». — Nogisnî din teoria ditferinge lor», annlikaglsnl la risolsgisiiea n»merikt a e-k»agi»nilor8. — mnl.	,
în fine observez», kt snS nrofessore din gimnazisl» inferiori», în CI. H-a, de essemnls, este înstrăinat» k» limba romtnt Sa» latint, Istoria mi geografia, zoologia ks uiuilikaiţisni de komnsneri în limba lăţind mi romsns^ elemente c e Botanikt, aritmetikt ragionatt, elemente de Algebrt, mi elemente de G-eometrit.	^	_
Not obiekte differite nredate de sus sm-gsr» nrofessor» !!! Te viitori» mal noate^ avea anell» nrofessor»? Daka va nstea st le întîm-nine ne toate, este redsssS a îemtnea stâgio nar» în nerk»ls k»nosningelor» salle, im nr”A urmare va retrograda în ranort» k» nrogiess5^
Isminelor».	_	.
Anesta este viitorsl» înksragiat» aîl» kari-
| ei'el salle ?	.
Mal bine narale mai nsnine mi konsidera-gisne mal m»ltt, nentr» kt nsmal aneasta lin-sesse, mi n»maî k» dînsa se noate attrage oamenii kanabilî, ka st n»tem» aj»nge la des.tma-gisnea noastrt.
Daka krez! nenessariS1 de a fisblika aneas-tt enistolt, disnsne de dtnsa în kirr»lS ce vel
j»deka mai stile.	''
Ilrofit» de ancastt okasi»ne nentr» a te as-sigsra, Domnul» me», de konsideragisnea ceara nentr» D-ta. mi nentr» ziarisl» D le.
i. falcoianu.
--------------L
<ra
»n» na*-
—	Tine este Domnul» anella?
—	Te-fell»! ns’ll» ksnosăî? este
triots, este »n» liberal»r	' ' ,<u
—	Mi se nare kt aTost» skoss» nentr» a—
b»s»ri.	.
—	Amî, este foarte liberale, i s’a datS a-k»ra o fsnkgisne, este foarte ktstat».
—	Dar se zine kt annast ne genvanT, îî semnesne, le n»ne kondigi»nI grelle.
—	Bre 1 ne rt» jsdekt l»mea. Este om» nolitik»; elle este neiitrk îmnronriettrirea ger-ranîlor», mi vrea st’I dcnrinzt k» msnka. '
—	Da, tnst n» se înav»ges'ie gerransl».
.n A mia, dar gerransl» aflt ksm se va îna-
v»ni mi ellS odalt.	■'-*
. — Ksrios» l»kr», mi se nare kt n’a dat§ nini o dovadt de kauanitate, mi n» kredeamg st fit om» nolitik»; ns nrea vede denarte, este foarte mtrginit».
—	Este foarte gremit», dt’I oklcasisnea st lskrese mi vel vedea atsnne. Ileste nsgin» va fi ministr» no», mi nsmal k» aşseminî miniştrii
nost Vom» merge înainte.	^
-l^Wa fi ministr»? Dar a 'ling»mit» toate gsvcrnele ka st fit în f»nkgi»ne, dar n’are ninî o kdloare, n» este de ninl »n» nrinniniSi nentr» kt a fost» de toate, dar este ambigioss mii se zine kt a îmiielat» ne »ml k» kari a lskratS îmnresnt, dar va nerseksta ne togi kari n» 118 vor» ttmtia, dar îmi va kivernisi toate rsdele, dar astt-zl este modest» mi mtne se va smfla de mtndrit ka »n» k»rkan», dar astt-zl stngt
Patrioţi iiouî şi liberali noul-
Mal mslte boale triste a» konrins» societatea noăstrt, boale kari a» ajsnsS adevti'Me eni“ demie kontagioase ne merits a fi analisate, snre a vindeka, de se noate^ nrin ridikslS, ne cel kari se nroklamt ftrt rsmine: natriogi nosî, liberali no»î, nolitinr no»I, miniştrii nosî, nrogre3-sistî nosî, reformatori nosî, konstitsgionalistl no»I, mi tntti qnanti.	^ w
EmI ori ktnd» ne stradt, d»-te orA ktnds la Fialkovski kafesls natriotism»l»I, no8 un în-treabt ne orî-kare:
Torâjogi asssnra sistemb’lsl lsmiî, vea ns 118 se mai vede nrin alte in>rrjî.
Aveam! erroare se vede mi în m-ogram»* ®"oa~ lei teknive (instrskgisnea nbblikt. Fevi'salis^-
www.dacoromanica.ro
euergit mare, ksragi» mare ffli> mtne .va fi tri-kosS ka »n» iensre; dar astt-zl1 strigt st'mear-gt renede, iste, mi mtne abia se va miska ka »n» bos înjsgkt» la »n» kar» gre».	^
__ Anol, est! denarte de adevtrsl; gi-am»
snsss» kt n» k»noscI bine ne este »n» natriots no». Toate aceste noate st fit amia, e» tnst ssut» sig»r» kt va merge înainte, nentr» kt es.-te nrogressist», mi nrogressisst» noS.
__ Bine, dar n»mele n» este niraik» daka
va merge totS ne vagajisl» veki», k»m a mers» ntnt ak»m, k»m a învtgatg st meargt.
— Nici de ksm»; este reformatori» mi- reformatori» no». îngellegl ne va st zikt reformatori» no»?	3
________ Mt tem» kt nătfiot»18r nostr» n» îngellege, rai noate st ne red»kt într’o stare mai rea daka n» se nrinene în reforme. Mi se nare kţ snre a fi reformatori» se nere mult».
__. AI drentate, dar n» trebsit st sigî kt
ell» este koiistitHgionalist». Konstit»gi»nea este kredinga 1»I, vieaga l»î, xrana 1»I. KonstitBgi»-nea în nainte, de toate mi orî-neva faUe sa fi nentr», înttrirea Konstitsgisniî. Daka va merge nrea înnetg, sa» va sta în lok», este în interess»18 KonstitBgisniî ka s’o înttreaskt bine mal tntti», daka va face mereS skimbtri mslte este in in— teresssl» konstit»gi»niI snre a denrinde ne ton! oamenii k» dtnsa; daka va nerseksta ne »nii mi ’mi va resbsna ne algiî, este în interesssl» Konstit»-nisuiî ka st’I învege s o isbeaskt, daka n» va voi armarea gerrel sa» garda de orarnie este în interesssl» Konsiitsgisnil ka st n’o esn»it la nerik»le ţ daka va înbrtka ne togi in-»niforme, este în înteresssl» Konstit»gi»niI snre a o înssf-fleni mi a fane ne togi s’o simgt, s o vazt; daka va fi mtndri», daka va ridika nas»ls în s»ss», daka n» va sal»ta, n» va nfiimi. ne togi, este în interesssl» Konstitsgisnu |ka s’o ridice, st’î dea însemnttate, st areate tstslorg ce va st zikt Konstit»gi»ne mi ministr» konstitsgionalist». îngellegl aksm» ce etse »n» natriot» noS? ne este »nS liberalg no»?
Dragt cititori», de la »n»l» îngellege ne togi, ab uno disce omnes.
Bn» nessimistS îmi zicea odatt: st f»gî de cismt, st fsgî de fok». st f»gî de oamenii k» semne, st fsgî de tineri foarte elegangî, st j»gl de j»rnale ministeriale, st f»gIdeavokagiiinsni-ragî, st f»gî de miniştrii scenticî, dar sţ fsgî,
392
DÎMBOVIŢA — 24 SEPTEMVBlC.
6i îsgi ko>t8 vel iistşa de iiatriogl nosi nii de Jiberalî nosî.
Hisma este snS bi'iiS dBtnnezeeskS d.e kare •iiB se molinsesks togi. este o enidemit nsstie-toarii, dar trene; fokslS este § kalamitate, dar se noate stinge; oamenii ks semne ssntS foarte rei, dar îi ksnosni de denarte mi te nogî ferj de dmmii; tinerii elegangî aS kanetele seni dar mai ssntS mi tineri seriomi; jsrnalele ministeriale, te revolţi, te indigm, te addormS, msi te nogî sksti de a le niti; avokagî insniragi ssntS klonote snarte kare ssm de ţp amegeskS, dar din fericire togi oamenii ns ssntS avokani; miniştrii snentinî te desksragieast nrintr’snS kontinsS noate: noate si fanemS, no^te si ns fanemă; noate e bine, noate e nS; noate si mergemS noate si ns mergem», mi noate mi ear noaţet jeste snS reS mare, dar miniştrii se skimbi: Inşi natriogii jîosî, liberalii nosi, este biuisls nellS mai, mare ne ar fi nststS is.bi gearra jioastn-AnestS res se întinde mai reS.de kitS «risma, mai reS de kitg lenra.
Ori snde mergi, dai de natriogî nosi; ori ne fani, dai ,de liberali nosi; togi niokoiî de la kase boeresni, natriogî nosî; togi minkitorii de bani nsblini liberali nosi; toni lingsmiloriî de orî-ne gsverne a foştS, natriogî nosi; togi nenro-konsigii,. togi ambigiomniî, liberali nosi.
IUi te site ne faks anesti natriogî nosi, anesti liberali nosi ksnds ajsngs ne-va. A fostă amiksls teS mm eri, mi aste-zî daka ns te nersekste, îgî fane o favoare, o gragii; s’a nrokonsits în kassa ta, mi aste zi ns te bagi în seaml, ns te nrimesne, îgi destitsii konii, mi îgî fane tots resls ne noate si’gi faki; nlinide sre, de natime, de resbsniri, goneskŞ ne togi kari ns’i timiieasi, kari ns kreds ka dmmii, ns strigi ka dînmii, kari ns bats din naline la tots ne fakg. Daka le snsi kite odati ki faks reS, eşti minninoss, eşti inemikslS lors, eşti organS de natimi. Kinds sns natriotS nos, kmdS snS liberală nos ajsnge ne.va, înkini-te mi strigi bravo, bravissimo daka vei si te nroklame nâtriots nos mi liberalS nos-Daka n’aî aneasti ambinisne enidemiki, stil la o narte mi rîzî. Ridendo câştigat mores.
Anestea m’aS nssss ne gindsri, mi m as îndemnată a analisa aneasti enidemii. 4fnŞ aj^gsS la ressltatele srmitoarie:
Uairioiţil nosi tui liberalii nosi ssnts oamenii foarte res bolnavi mi foarte kontagiomi. ^r
- ■ ■ . ;i a-ma ă Simntome. [{j jA _
ki eşti instrsmentS de nassisne, ki n’ai grestate în geam, ki merigi disnregisls, ki fani onno-sigisne gsvernslsi la kare se afli natriogî nosi
SnS altS karakterS ssb kare se manifes-teasi enidemia este servilitatea. Kmds vei ner-neta ne aS fosts, ne aS fiksts mslg> din natriogii nosi, afli ki snslS a fostS niokoiS dsni tnssri mi asti-zi înjsre ne stimnslS kare l’a nrokon-sitS, dar lingsmesne ne alts niokoiS nos, natriotS noS, mal nrokonsits de kitg dinssl^; altslS kare a zissS de Bibesks, gsveruS nagionale, de Ştirbei gs vernS nirintesks de KaimakarnslS Gika, gsvernS natriarkale, kare de la snslS mi-afikstS o ka-si, de la altslS o gratifikagisue, de la altslS mi a kivernisitS o momii, asti-zi le înjsra ne toate, mi strigi nentrs ori ne gsvernS vine la nştere, foarte bsnS, foarţe liberale, foarte nro-gressistS, natriogî nosi, mi timiii kits vei vrea.
AltS karakteriS este mindria nersminati. Mslgî din natriogii nosi, emigî ns din kondigisni de jossS dar oneste, din gerranî msnnitprî, din uegsstori onorabili, formagi nrin msnka, mi in-telliginga lorS, dar natriogî emigi din noroiS, dir. lakei dsni irissn, din ksrgî boeresnl, tnigi ks binislS în mini, mslgî kş înjsiiţsre ssfferite, ks nalme mijikate. smiligi mi inssl-tani adessea; eî bine kindS assemine individe ajsngS la ne-va, ns te mai anroniî de dînmii daka ns te afli mai nre ssssS. Tots ne ns este mai msltS de kitS dmisslS în nstere, n’are nregis, n’are meritS, n’are viitoriS. este sns zero. BnS singsrS lskrs este totS nentrs dm-sslS: gsvernslSc-
SnS altS karakterS foarte însemnatS este nesniinga. Ksnosnî ne sniî natriogî nosi foarte bine, nogî jsra ki ns snis nimikS, nentrs ki n^ni eri dormea în nesniingi, mi te miri si’i vezi ki s’as destentatS învigagî, dar min-te mi tani; ssntS natriogî nosî, liberali nosî. Algii, kari dsni trei şaS natrs ani în striimtate abia aS învigatS ksra si» învege, se întorks mai invi-gagî de kitS togi învigagii kari aS Iskrats toa-ti vieaga lorS mi abia se kredS învigagî într’o sniingi. Dar natriogii nosi sniS toate, nolitiki mi dinlomagii, jsrisnrsdingi, administragisne, fi-nangre, ekonomii nolitiki, istorii, filosofii, sni-inga de a gsverna, de a organisa totS, mi in-strskgisnea nsbliki, mi singsri notS fi miniştrii neî mai bsni, neî mai nrokonsigî. Daka te în-doiesni de aneasti minsne, si tani: ssntS natri-ogi nosî, liberali nosî.
llatriotslS nos snie totŞ daka snie a ti nsţ-triotS noS. ,
llatriotslS noS este filpntronS mm ajsnge la nstere, mi odati akolo, se fane misantronS.
llatriotslS noS are o idei, nsterea, o kre-dingi, nsterea, o ambigisne, nsterea, o voingi, nsterea. KmdS a ajsnss la nstere, l’anski a-megeala, mi se învîrtesne mm kindS kade maî jossS de kitS era.
llatriotslS noS mi liberalS noS este ka bi.-mika de sinsnS ks kare se joaki konii; foarte goali, foarte smioari se înalgi kite-va; konii ridS mi batS din nalme,, dar îndati.se saar-
ge, uxj ne remme l
QOINE-VA.
(i ~~ ,ci - >
■^aaaaaa^-
j ;t>i
oft -r ,
. 6‘Jt
ADUNAREA NAŢIONALE.
TEREI ROMANE8CI.
tlt la 21 Jiilm 1860. -
.	Verse dina D-lut. D. Gika.
1 i
(îîrmare).
oi
n I
. -(
llatriotslS noS smbli ks kanslS în ssssS, ks bsrta în ainte mi ks faga zimbitoarii. ITati îotsls noS ns se siti ninî în dreanta ninî in stingă, «e sitl drentS în ainte, nentrs ki vrea si ajsngi ne—va. llatriotslS nos vorbesne taie ka si fii aszitS de togi, lasdi totS-de-sna ministerislS kare este la nstere mi înjsn ne nellS kare a kizsts. llatriotslS noS umbli msltS, vorbesne msltS, înjsn msltS, mimnki msltS, se îngi amil msltS, ka si dobindeaski aerSde ministrs. Ilatri-otslS noS într’snS nitratS de ori zine de kite zene ori natrii, gearn, virtste niviki, karakterS inte-grs, nrevedere nolitiki, libertate, nrogressf, miniştri liberali,. regimS narlamentariS, konstitsgisne, oameni liberali, tnditorj mi mslte d’anestea.
Aforisme.
liaraktere
Dsni ne simntomele anestea ssntS ksnoskste, este nenesaris a ksnoasne mikaraktele ssb kare se manifesteasi aneasti enidemii de natriogî nosi.
SnslS din karakterele nelle maî însemnate este arroganga. Daka ai neferinirea si sigî ki vorbesnî k’snS natriotS noS rai si’i zinî ki se noate imuiela, fii sigsrS ki eşti nerdstS nentrs dmsslS, îgî strig* în gsra mare ki ns^ sniî m-mikS ki ns ingellegî nolitika, ki n’ai Aiatru, ki n’aî inimi, ki esnî vmdstS inemimlprs na-anestea gi le snsne în fagi; daka are snS
. llatriotslS 1108 mi liberalS 1108 este snS ani-mals binedS, ks vorbi mslti mi kreeri nsgini, ks nentslS mare mi inima miki, ks annaringi de opiS, dar ks instinkte de animalS; anests binedS s’a ivits în sonietate la noi de odati ks Konvengisnea.	.
llatriotslS noS este ka floarea soarelsî; dsni ksm aneasti floare se învîrtesne meres dsni soare, natriotsls noS se învîrtesne dsni gs-vernS. -	■	”
Ilatriotsle 110S este snS skamatoriS, mi nre-ksmS aneasta skoate dintr’o bsttii totS fellsls de bistsre, natriotslS noS skoate dintr’o nsngi toate virtsgile, toate talentele, toate sniingele.
llatriotslS noS are dose arme tari: vorba snre a se nroklama ne ns este, mi minele ka si annlasdese totS-dersna ne nei kari ssnts la nstere.	■
llatriotslS 1108 kiuds ese jossS se t^raşne la neî de ssşss; kindS este ssssS kalki. ne neî de jossS.
llatriotslS 1108 este ka neara, kiria nogi si’î dai toate formele ne vrei, fin si konserve msltS ne ninî sna. KmdS ns este nimikS are o formi ne o nerde kmds ajsnge la nstere ki si ia aftele din kare ns noate kouşer-va bine ninî sna.
triei;
isrn
IlS skrie	mari ki snsî neadevirsrî,
__^	'■'» TiAiriistfil
srmare Adsnarea trebse sa se grtbeaskA a da azi an
vota nrin kare sa nearA a înneta an assemenea abas^.
D. K. Kanlakoiinu areatA kA ană vota saă o lege de s’ar fa'ie noate avea aulikarea sa ne viitori», daţi mi ană efektă retroktiv nentra nersoanele ne vot if deja intrate în anests drentă.
D. Vornikg resnande Isa ani na e vorba de re-troaktivitate, fiindă kA na se fane. akam aneastA le,, ni esiste de maî ’nainte mi e o kAlkare a ieî de a se fi dats nensisnî la strAinî, e ans abass ne tre bae sa înnetese.
(Va iîrma.)
D. I. Brdiiam zine kAjj dakA e vorba a se fane o elcomnensA, atannl namai e- trebaingA de anii servi-nialaî, ni se noate laa alte disnosigianî; de aneiadaka D. Merimeska va dovedi legale kA boala de kare sa-fere e din kaasa servinialai, saă kA se aflA imnregiş-rArî kare sa-I de drentă dea asemenea rekomneiise, statală atannl e datoră'a lsa o altA otArîre, în-nrivingt-î
D, K. hanlakozino aratA ks în aneastA kategoriţ e mi D. A. Gika kAraia î: linsesne asemenea kAt-va timn.	,
Adanarea iiriimesne în aneastA nrivingA ntrerea D. I. BrAtiana, ka ori-nine a servită Statala!, mi kre-de kA are vre an drentă ne vede kA na i se akord'A sa vîa a-llă nere ka dovezi in toate formele legali.
D. Boleam trene la o altA kategoriA,, aneea a ner-soaneloră ne na ar avea v Ars ta legiaitA. mi aratA di-fikaltAgile ne sekgianea a întîmninată snre konstatare?, anestei vîrste în lokă de aktarî nivili. în aneastA nrivingA sekgianea na a natată fi ananimA, in. D. BAlea-na nitesne narerea maioritAgii mi aneea a minoritgii
Asanra anestei nesteî nestiani a vîrsteî mi a dr— veziioră se iveskă mai malte diskagianî kari se terminA nrin denanerea la biaroă a anai amendamentă alia D. Gr. Margiloman, lp oninianea jninoritAgii, kare se resninge.
D. Teii denarie assemenşa armAtorială amendamentă.
„DovadA a trei saă maî maltoră nersoane de kon-sidei'agiane kare ară înkredinga în konsniingA, urin-tr’ană înskrisă legalisată de aatoritate, kA kanoskă enoka lsAndă s’a nAskată nellă ne nere nensiane sa se konsidere de aktă formală konformă art. I- din le-giairea analaî 1852 nentra nensianî, nrin [armare dovezile adasse de neî kanrinmî în listele sekgianii ks No. 2 sa se konsidere de bane.“
DanA kare nronedAnda-se la votă, se nriimesne nArerea minoritAgiî modifikatA nrin sab amendamental D. Teii.
D. Dreuiedinle nane la votă aneastA adosa lists mi se nriimesne ka osservarea fAkatA de D. Ilreinbea-na, ka D. Zefkari sa se trealcA între strAinî.
1 D. I. Brâlians deklarA mi nere a se konstata, kt de kAte ori va fi sA se votese nensianî danA o lege a-mia de vigioasA ka nea de astA-z;, D-laî na noate de kAtă a se abgine.
D. Baleans nitesne în rănortă ană nasagiă relativ la o atreia kategoriA, aneea a sti-Ainiloră.
D. Teii întreabA dakA mai noate ti vre-o îndoia-Ia Ica strAinii na aa ninî ană drentă la nensiane.
Mai malte voni resnandă kA negremita naaă anestă drentă.	**
D. Teii oservA kA ks toate anestea sântă strAinî kari, în kontra legii nriimeskă astA-zi nensianî, nrin
Tiiiogpaiia Nngiona.lt ^tpada Nenigeask* Aiuis U«piunii JNo. ZI.
www.dacoromanica.ro