ANULIHI —1860. .uui7i/:;tTi.T^^' "voatmi • ;S ©3. !' iu honit (idam i .... _. iu «sti * PRINCIPATELE-UNITE. i Kr - , r { t»bn-;r-îjfo u . iî'ţ *■ ' r ; ;> . : Abonarea se face la ^ Redacţiune în Passa-■ ■ giulu Roniănîî calica . Mogoşoe ear prin Districte la D. secretari '■■■ de Admimstrafiunî. Ori ce- abonamentutrebuiă l j: rani, . plătită îndată cu sub- 1S Jţ, " scrierea. ' f ‘ 1 *T -LgBWt „61 Ţeranii să devia cetăţeni şi liberi prin’ a loru împroprietărire cu despăgubire, ■<> Unirea ambeloru ministerie sub alesulu . B4 „ T. . T. „ AVrtinTT ponorului romană de la 24 Qenariu. , , ’ HedilCtorU1 KCSDOnSîlbllC RADU 1UJNJDuiUU^ ‘ ' ,f tinH) «poli .ir u. o ,.rv) Armarea ţereloru in oştire regulată, re-1 .•-j'.nîlfll fei loitm servă şi glote armate. I r — IJSSCllNŢIARE. împilai' i i«ai oB RedacţiuAea Jurnalului s’a mutatu in Passagiulti Romanii. Miniştrii voru fi responsabili pentru violareaJ legiloru şi mai allessu pentriţ resipirea baniloru publici. Konventţisnea art. 15. , i -• v- ' Bucuresci, 20 Septemvriu. . tWay DEIIEIIin> TELEGRAFIEI cogMI, (Serviciulii partifcuJaru allS Romănuluî) ’ IXUliRl i - ■ Tsrino 30 SentemvriS. Ankona a kanitslată erî: Lamorisiere iui g'aruisoana ssntg nrisonitrî de resbellS, : Bolonia 30 SentemvriS. ’ IlortofolislS Îhî Lamorisiere, ktzstg în mâinile generalnlHî Fanţi, konijine dovezile de intrige srzite kontra gBvernBlHi franuesg nrin îu-geJlegere ks legitimimtii. r i : îlcf. îrt ;—■—S ’ ':.iin 3iaai aJ*-* .u‘ ‘Bufi u» , inirmoi. M. S. DomnitoriBlg a nlekatg erî la Kon- stantinonole. Sueramg a fa^e IndaţR ksnoskBtg Mititorilorg noştri ktllttoria sa ţui nrlimirea ue i se va faae. J,fiiai . -1 Amg snBssg. îii mai mBlte i"BndBiî kare do-rimg st fit ressltatslg aaestel visite^ Esneriin-ga de dosi ani, ftkstt ks kombinarea nolitikt a regimBlsi asb kare ne afltnig a trebsitg st konvingt ne ton! romtnii k^ H5 notg merge în-nainte mi uh se notg bgkBia de toate liberttni-le mi reformele kari ssntg stabilite eart de Kon vengisnef1 O singsrt Adsnare, sng singBig mi-nisterig, întinderea legii elektorale st fit nrogra-ma romtnilorg. Ktndg a’ieasta va deveni o kre~ dingt generale, ori kare ar fi ressltatBlg visitel de la Konstantinonole, nagisnea romtnt, voiudg a trti, voindg a merge înainte, va falie singsrt. îmriinst de nsterea imnrejBrtrilorg, aktB^je- Hessarig esistinneî salle. M. S. fane ksnoskstg romtnilorg kt merge la Konstantinonole nentrs surijinirea interes-selorg Romtnieî mi înkredîngeast ktrmsirea Ilriiujinatelorg-Snite ambelorg konsili.î de miniştrii kari vorS dirige trebile nsbliue în komnetin-%a tors tui în. mărginirea legilorS îu vigoare. ’Skim-btrii în fsnkgisnl iib se v.org faue de kttg la kasBri grave mi vorg fi nsmai nrovisoriî. Toatt nsterea armafb a gerrei este nssst ssb nemijlocita aşksltare a amblorg nresedingr db konsi-liBlT. Ne nlaue a krede kt D-niî miniştri! kari ag st gBvernese singBri ntnt Ia întoarcerea M. S. Mii ftrt Adsnare, se vorg sili a se. kouforma fidele rekomandtrii ue- li se faae, mBlgitmindg nrin kondsita D-lorg nolitikt ne toni. Ilressa va fi desteantt? mi ks kuragislg ne’I va da adevtrslg fantelorgţ îmi va îmnlini datoria de a anutra totg-de-Bna drentsrile mi liber— legile noastre nsbline, invittndg ne ministerig a ' ' ' ' ‘ * desftinsra, ne kallea legale, mai msltt aktivitate. xIea ne dorimg mi maî msltg este ka Mi-nisterislg nostrs st_ aibt maî msltt kredingt în Nagisne mi .în ellg înss’mî. Kg aneastt kredingt va merge înainte, mi fit sigsrg de ajsto-rislg nr.esseî kare. înnene a deveni în gearrt o nstere. .• , K Altg-fellg noî vomg zine ks drentate kt a-vemg la nstere şng ministerift snentikă. ,r | Ktndg amg sttrsiig de ministerig, st des-kizt îmnrsmstsls cţe ninnî milioane mi st asto risesb ne Komitetslg nsmitg de onorabilii dens-tagiî de a lskra, vedemg kt D. Kostafors res-nsnde snei adresse a komitetslsî st mai astenie ntnt bsdgetele vorg fi sankgionate de Ko-missisnea Hentrale. Aşsemine mi JSatţionalslS dok-torale ne snsne ex-ofiuio, ftrt nea mal mikt îi^-doealt, kt Konvengisnea îndatoresne ne Ministerig de a trtmite bsdgetele la Komissisnea Hentrale. D ministrs din întrs nreksmg mi Aa-tţionalslS as zissg âneasta întrsng king attlg de assolstg în kttg nare k’ar fi gtşitg aneasta kiar în Konvengisne. KomitetslS în srma resiisusslsi D. Ministrs înkieit sug jsrnalg nrin kare amtnt orî-ne lskrare ntnt ne gsvernslg va gtsi de ksviingt a deskide îmnrsmstslg. Eatt dar kt ori ne ls-krare este narajisatt nrin mtşsra. lsatt der mî-nisteris. Intemeiagî ne testsls mi sniritslg Konven-nisni amg nrotestatg îndatt în kontra anesteî mtT ssre kare este arbitrarit odatt ne ns este nres-krisst de Konvengisne; kare este anti-konstits-gîonale, ktnî konveDgisnea kare ne dt sng gs-verns konstitsgionale, ns o nreskrit nentrs kt ns noate fi konformt ks anestg regi mg. Bsdge-tslg este sng drentg allg Adsntriî, ne.’î este datg de Konvengisne art. 22, mi ori kare înnerkare d’a i se Isa anestg drentg este kontrarit Kon-Vengisniî. kare zi ne kt bsdgetele ssntg definitive dsnt votslg Adsntriî. Amg doveditg anesta ks lo-gika mi nrenisţsi^ kare, ,ne a daţ’o tnss’mî .Konvengisnea. RommslS assemine, dt mi maî msltt nstere . nellors ne zisse, de noî vorbindg njaî ne largg desnre sniritslg mi testslg Konvengisniî în nrivin-na aneasta. Dsnt ne.areatt kt touî sssging kt bsdgetslg este sng drentg alls Adsntriî, nreksrn .O iiij legaljsarea sa de renresintangii Nauisniî, kt auests drentg de a re.fssa bsdgetele, a btrii? konseksînnt este de a sili nstera esekstivt de â se ssnnsne, dt o urenonderangt atttg de mare Adsntriî elektive în toate Statele konstitsgionalî, kt Konyennisnea a reksnoskstg anestg nrinni-nis, Românele zine:„ Lnkt odatt dar ksm gs- renresentative. Şsnţems înkrediiigagî kt gsvernele noastre n’ag ftkst’o ks anestg skong’ tnst ssntemg; datori a, le addsne aminte anestg fantg istorikg ksnoslistg de toatt Esrona snre a le areta k’ag ktlkatg ftrt st şniţ ne srmasltra-reakgionarilorg de la Dieta Germant. . \i , „Art. 22 zi ne ksratg kt bsdgetele vors> fi definitive dsnt ne se vorg’ vota de Adsnare mi nrin srmare kredemg kt ssntemg în drentg. a zine kt trtmiterea bsdgetelorg la Komissisnea Mentrale, este omtssrt anti-liberale mi în kon-tra literei Konvengisniî." -tj; Dar Naiţionalslp ne z;ine ? Ks aneastt foăit doktorale avemg o sokotealt de regslatg nentrs tristele salle înnerktrî snre o anntra ministerislg, desminginds înlr’sng king diktatoriale mai mslte fante ne amg aretatg, ksnoskste de togi mi kon-firmate kiar de Mcnitorig. Iî ftgtdsimg kt vomgregsla aneastt sokotealt: Ies bons comptes tont Ies bons amis. Ilentrs togi, Konvengisnea în nrivinga bsd-getelorg este foarte esnlinitt. NaqionalslS tnst zine kt aneastt kestisne este de regslatg, este o kestisne kontraversals! Msltt msnkt mi-â datg Nagionalslg snre a fane. aneastt deskone-rire. Zine: ktneîne as vorbits desnre art, .22, as sitats st nitese mi art. 31 (39 a voitg st zikt). Aksmg asksltani sng modelg de logikt nec plus ultra-, „Art. 31 (39) zine kt toate legile de interessg' snenialg vorg merge Ia Ko-misssisnea Mentrale. Anoî toatt Ismea snie kt bsdgetslg este o lege; nrin srmare ka lege se noate sssgine ka st meargt- la Komissisne. Se noate oare ksmg sltbi anestg art. nrin artî 22 kare zine kt bsdgetele ssntg definitive dsnt ne se vorg vota de Adsnare. Dar se noate eartinî sssgine kt ksvtntsls definitivS ns îngellege a ns merge la Mentralt!,, Aneasta este nea maî frsmoast floare a logineî nagionale. . Kş toate kt Konvengisnea zine ksratg, esnlinitg mi konformg ks iirinniirislg admisss în toate Konstitsgisnile, kt bsdgetsls nsmai dsnt votslg Adsntriî va fi definitiv», aflanî tnst kt dsnt logikR strtnst a Naiţtonaistul, daka ams a îngellessg nsmai aneasta, n’anig ingellessg totg; se noate sssgine kt ksvtntsls definitivă ns în-înellege a ns merge la lIentrala !■ Konvengisnea ns o zjne,, dar aneasta se noate sssgine! assemine se noate sssgine kt ks.vtntsls definitivă ns îngellege a ns merge mi la Ksftea de, Kas-sagisne. NaiţionalslZ, ks kinslă anesta noate zi-r ne: Eatt dar kt kestisnea noate fi Kontraver-satt. Esiste sng tratată de logikt din enoka skoîastikt, în kare astorisls, -kare se deklart ks msltt modestit nells maî tare dintre loginî, vrea st dovedeaskt kt nrin nsterea logineî salle vernslă n’avtzstg kt, trimintndg bsdgetele Ko- ori ne nronosigisne este kontroversatt. Amia missisnii Mentrale, ridikt nrin aneasta astoritatea dedsne o sstt de kontroverse din nronosigisnea : Adsntriî. Elektive asssnra nsngeî mi kade în Soarele, strelsnesne: Este adevtratg, zine ellg, ntkatslă reaknisniî nellei maî de ktnetenit îu dar se âsksnde de nori, dar se akonere de e- kare s’a înnerkats ă ktţîea ne la anslă 1849 reaknionariî de la Dieta. Germant? In adevtrg anelis kornă monarnikg s’a silită a fane ka Ka, merele st trimigt bsdgetele Dietei snre a ne-stralisa aslg-fellă sniritslg liberale din Sţatsrile www.dacoromanica.ro klinst, dar noantea ns’llg vedemg, mi altele totg amia de frsmoase, ntnt konkide: Soarele stre-lsnesne, kestisne kontroversatt. Este foarte esnlinitg, kt Konvengisnea, ktrid vorbesneînart.39delegîde interessg sneniale kari 376 si fii trimisse la Komissisnea Ventraje, nsîn-gellege bsdgetslă, nentrs ksvintslă foarte tare, ki otirasne în artv 22 ki bsdgetslă este snă drentă lissată nsmai Adsnirii, mi nsmai dsni votslg siă este definitivă, mi definitivă ns are de kitS sas îngellesă, ne va otirîtă, desivîrmită, kare maţ disksti, kare ' se eseksteasi. Mipisterislă trebsia, konformă ks testslă esnlinits allă Konvengisniî, konformă ks nrin-nîniele konstitsgionali, şi nsii în daţi în lskra-re bsdgetele, si astorisese komitetslg nentrs îm-nrsmsţă mi si lskrese ks aktivitate a nrofită de miskarea nrodsssi nriii votslă Adsnirii, Miss-ra lsati de ministerig este o întirziere, o ner-dere de timnS kare a naialisată komitetslg mi noate konmromite îmnrsmstslă. Ministerislg, mi NatţionalslS,. areati o îndo-ingi nrin aneasti missri. Assemine îndoingi ia maî aretat’o ministerislg mi"1 în Adsnare asss-nra îmnrsmstslsî, zikindă D. Kostafors ki Na-gisnea noate .resnsnde, nea ne D-lsl krede, dar noate eari si ns resnsnzi. Noi avemă trebs-ingi asti-zi de kredingi în Nagisne, în noi, în drentsrile noastre, în drentsrile Adsnirii, în drentsrile Komissisnii Ventrale; aneasti kredingi trebsii si o vedemg întirinds-se ;/'mi daka vom konsţata eari ki Ministerislg maî areati îndo-inge, vom g" avea drentslg a zi ne ki este sng ininisteriS suentikS :' îzraoM : .. Togi dorimg si meargi înainte ks kredin-gi mi ks aktivitate. - ' D. Kostafors, ministrslă din îiitrs konvoa-ks kollegisrile din Vlaska, din Dsmboviga la 24 Sentemvriă nentrs allegerea delegagilorg mi 26 nentrs allegerea denstaniloţă, ear nentrs kolle-gislg din Briila otirasne zioa de 25. } Kitg nentrs ’ nea ne nrivesne allegerea din Ylaska, noi ns îngellegemg ninî de ksmg mi-ssrâ lsati de D. ministre. Este o kestisne de nrinninig, de sng drentg sakrs allă allegitoriloră, de- sng drentg. sakrs allg denstatslsi lorg. Ilro-testimă în usmele anestsi nrinninis, fikindg ab-srakgisue de orî-ne nersonalitate. Snimg ki-kollegislg din Vlaska a allesă sng denstatg, snimg ki. aneasti allegere a fostă annrobati de Adsnare, snimă ki în nrinninig anestg denstatg.a fostg reksnoskstă allessg de Adsnare; dară, nentrs oare karb konsideragi-snî, Adsnarea n’a voită a’llă nroklama în si-nslă siă nini ns se va jsstifika nellă nsgină moralinesne înaintea sa; snimg ki anestă denstatg s’a adressafs kitre jsstigii, dar D. Boeres kş i-a ssnsssă ki legea ns’llg astorisi a’î nrimi nererea; snimg ki dsni aneasta denstatslă de la Vlaska s’a adressată kitre Adsndfe, reklamarea sa a fostă annrobati de oameni sneniali ai legei, mi D. Bosians a deklaratg în Adsnare dsni oninisnea sa, ki D. Boeresks, ministrslă jsstiniei, ns nstea si înkizi nronesssls. Iletigisnea s’a trimissă la şekgisne sure a se lsa o otirîre. Aksm, daka Adsnarea, kare este omninstin-te în alegeri, n’a nststg resninge assolstă ne denstatslă de la Vlaska, nentrs ki ar fi fostg în kontrâ Konvengisniî, ni l’a sssninsă nini si se jsstifiine ini a deklărată ki aneasta o fane nsmai nentrs snă kasă de konsniingi, nentrs ki legea ns’i da anestă drentă, ksm noate D. ministre; kare ns are alt» drentg de kitg a eseksta votsrile Adsnirii,. si iaomissride la sine, ne kare nini Adsnarea n’a Isat’o nentrs ki ar fi fostă kontrarii legii? Oare allegstorii de la Vlaska u’aă drentslg a zine: Ve! D. ministre nesokotesne votslg nos-trs ne kare nini Adsnarea ns s’a krezstg în drentg a’llS nesokoti? Ksm noate D. ministre ss fa-ki nea ne Adsnarea n’a fikstg ? jAdsnarea re ksnoasne de bsiii allegerea noastri mi D. mi-nistrslă vine singsrg de la sine s.i o strine?A-dsnarea resnekti votslg nostrs dar ne sssninde denstatslă nentrs kitg-va timnă, mi D. ministre DÎMBOVIŢA — 21 SEPTEMVRIXJ. V. Ji _ are ksragisls si kalne neste anestă votg uii neste oţirîrea Adsnirii. Eati ne notă zine ks drentate allegitorii din Vlaska, întemeiagi ne drentsrile loră, rte tes-tsIs’Konvengisnii mi ne oţirîrea Adsnirîf; întemeiagi ne fante ksnoâkste, ne kare nimeni ns le noate kontesta, afari nsmai de Naiţionalsls kare noate zine ki este o kestisne konti’oversaţi. A In nşterea anestoră. fante, în nsterea legali^ tinii ne voimS a fi osservati, mi mal ks seami a resnektslsi ne se ks'vine snsi nrinninig kare este basea libertigiloră elektorali, ks toati bsna voingi mi resnektslă ne avemă nentrs anestg mi-nisterig, ns nstemă a ns nrotesta în kontra mi,-ssrei ne a lsaiă Ksviossls egsmeng de Tirmioră a fostă destitsită, mi în loks’î, Onor. Eforii a Suitaleloră a Isată ferinita iniagativi de a rekomanda snş nreotă mireană, ne resnektabitslă nreotă Grigore de la Rads-vodi. Vei mai mslgî ksnoskă ka~ rakterslă frsmosă' allg aneşts nreotă, mi stima kare a dobindităn rin rîSrtarea sa adevirată krestini mi morale. * Se zine ki II. S. Mitronolîtslă s’la onnsssă foarte mslts la aneasii missri de â nsmi egs-meni din nreogi de miră, mi nini ns a voită a’i da voii si nlene; ki toate anestea nreotslă Grigore a nlekată la monastirea sa nerttrs ki asţoritatea ni vile i-ra dată aneasti voii. ’ -a Ne ar nirea foarte reă daki II. S. Mitro-uolitslă s’ar fi onnsssă într’adevirg la aneastg missri. Missra este foarte feriniti mi dorimi si o vedemg annlikati la toate nsmirile de e-gsmeni la monastirî. A nsmi egsmeni nsmai dintre ksviomiî kilsgirî este, sns adevirată mo-nonoli, sng nrivilegg, mi Konvengisnea ns mai reksnoasne nini mononolă, ninî nrivilegiă. Afari de aneasta, ssntemă inkredingagi ki monas-tirele voră fi maî bine administrate de nreogii de miră, kari, nrin vieaga de familie, înuellegs maî mslte simtimente, voră fi maî smani, mi voră^ fane-măf msltă bine de kitg fakă asti-zi ksviomiî kilsgirî kari nş mai trieskă nentrs a Inii.. ÎDJ ,*>b . • " i -i , „„ i Ministeriulu şi jsctilele. Amă nriimită o mslgime de adresse, de fante, de nemslgsmirî din nartea D -loră nrofessorî mi skolarî nentrs îs.krerile triste kari se fakă în Etoria rai Direkgisnea skoaleloră, în kită voin-ga mi kaniinislă a ajsnsă si fii lege. Esusnemă anestg fante snre a fi ksnoskste mi annregsite de nsblikă, mi aneasta este destslă asti-zi, kindă amă ajsnsă a ne konvinge ki mi-nisterislg, în lokă si a.ibi abilitatea foarte în-gelleanti d’a ginea sokoteali de osservirile ne’i fane nressa, ks demnitate mi în inleressslă biue-lsi nsblikă, ne snsne nrin organele salle, ki a-neste fante, kari ajsngg mai lesne lanoidekitg la ministerig, mi kari ssntă ksnoskste de togi, ssntă desnatsrate mi inventate, nreksmă snifor-mele, skimbirile desse, msnininalitatea, întirzie-rea deskiderii îmnfsmstslsi. Toate anestea ssntă fante desnatsrate. Amă nromisă ki vomă vorbi ksm trebsii snă ministerig konstitsgionale si konsiderese nsterea nressei libere mi indinendinte.. Adsnarea a aretată nea maî bsni mi natri-otiki bine-voigi în votarea bsdgetslsî nentrs des-vpltarea mi organisarea instrskgisniî nsbline. Dar nea ne se intimnli asti-zi în skoale ns nromite ninî de ksmă a resnsnde la doringa generale a Adsiiirii. Ns snimă daka D. Boeresks, ministre allg jsstigieî mi ministre ad-interim allă instrskgis-nii nsbline, snie mi are timnslă a se okksna de neea ne se netrene în skoale; kredemă inşi ki daka a nriimită aneasti sarnini, a krezstă ki este destslă de aktivg ki si o noati îmnlini. Adsnarea a votată în bsdgetă a se trimite www.dacoromanica.ro mai mslgi tineri în Ilari să, mi iiini aksmă D ministre ns a nsblikatg nini konksrsslă; timnslă este înaintată, mi kinds o si se noati nregiti tinerii, kindă o Si konksrese, kindă o si nlene? Ns se va fane nimikg anslă anesta? mi noate nentrs ki se asteanti sankgionarea bsdT getslsî de Komissisnea Ventrale. Aksmă eati ne se netrene Tn Eforii. Merksţî la 14 Sent. D-nii nrofesorî Hill mi Aron ag fostg însirninagi a essamina ne D-nii Virka mi Faner kemagi din Transilvania nentrs katedre gimnasiale destinate D-loră. Konksrsslă n’a fostă nsblikatg mi essamenslă s’aă fikstg în sekretg. IIona (snită) Mixali din Blajî a fostă kii-mată din Transilvania.mi nsmită ne asksnsă mi firi* nini sng essamenă nrofessore de morali în gimnasislă din Kraiova. Se maî kine, nea ne vomă nsbllika kindă vomă» fi sigsri de. fante, ki mai mslte katedre ssntă destinate ks kinslă anesta snoră individe kiimate într’adinsă din Transilvania. Rominii din Transilvania ssntă fragii noştri, ssntă, romini mi avemă anellea’mi interesse kommsne./Dar aneasti konsideragisne ns noate da dfentslă D-doră Efori mj D. Direktorig d’a lsa missre arbitrarie mi o fane nedreiitate nro-fessoriloră de la noi, kari aă lskrată mi s’aă destinată nentiS' Snă skonă. Kindă ns se voră gisi nrofessorî la noi, îngellegemg atsnne si kiime din Transilvania, mi nsmai atsnne amă annroba nredilekgisnea D. Lasriani mi Maioresks d’a rekreta nrofessorî în gearra ssrori a noastri. Dar a nsmi nrofessorî într’snă kină arbi-trariă, firi si nsbline konksrsslă, nrintr’snă mikă essamenă sekrets, mi kiar firi essamenă, este a kilka drentsrile nrofessoriloră noştri mi a’i fane si strige ks drentate. Ilrofessoratslg este kariera nea maî grea mi ingraţi, este, snă, sanerdoniă, o karieri de devotamentă mi msnki. Ka si noati addsne frsktele mintsitoarie ne adsne în alte gerre libere mi divilisate trebsii si fii înksragiată, resnektată mi asksltată în nererile salle. Si se dea nro-fessoriloră mijloane mi nersnektiva de a se des-volta snre a’mi îmnlini ks religiositate missisnea lorg. Ilrofessorii si fii liberi în oninisnile lorg rai resnektagî în drentsrile loră. Ns nrimimă ar-bitrarîslă ks anestă kornă mi ns nrimimă es-semnle din Âsstria nentrs kondigisnea nrofeso-riloră mi organisarea instrskgisniî. Snslă din revisorii neî mai konsniinniomî, mi din nrofessorii neî maî bsni D. Ionasks s’a destitsită nentrs ki n’a nlikstă D- Maioresks. Assemene se zine ki se va maî des-titsi mi snă institstoră ssnerioră din distriktslă Oltslă totă nentrs snă assemine ksvintă, kon-sideriri nolitine kari ns konvină D. Maioresks. Se zine eari ki Onor. Eforii este otiriti si jismeaski insnektori dosi nersoane kari n’aă avstă inki nini aksmă nini o katedri. Ni s’a snssg de mai mslte nersoane foarte stimabili ki D. Lasrianh se noarti riă ks nro-fessoriî kari ns notă sslferi, nentrs demnitatea loră, a se vedea tratagi amia. întf’o sedingi în kare era adsnagî DD. Bs-esks^ SlitineanSi Rakoti, doktorslă Lskani, As-reliauă, snre a vorbi desnre skoala de Agriksl-tsri, D. Lasriani, în faga snoră oameni sneni-ali, mi ks înkredere în sniinga loră, s’ar fi es-nressă într’snă kină foarte tristă, zikindă între altele ki Eforia are nrogrami nentrs skoala a-neasta, mi daka D-loră îi voră da alta, o va rene. Assemine D. Lasriani ar fi zissă desnre tinerii snenialî, kari mi a dobindită gradele loră în faksltsgile din Ilarisă, ki D-lsî va sni si nsii la lokslă lors asseminî kanete seni. Dar tinerii anestia, D-le Lasriane, aă ti-tlsrî serioase mi grelfe de dobindită, dar ssntă snenialî, aktivî mi desvolti instrskgisnea nsbli-ki mi sniingele, dar tinerii anesti aă dobinidţă 377 laşele de la nrofessoril eminenţi din Ilaris^, aş dată dovezi de kananitate ini trebsitskă înksra-giajgi, D-le Lasriani mi D-le Maioresks, mi trebsitskă stimagmnentrs kt'nrintr’tnmiî se noate întinde sniinga^ Kredemă tnst kt aneste vorbe în nrivin-naj dnrofessoriloră de la skoala, de Agriksltsrt nii asssnra tineriloră snenialî- kari aă stsdiats la Haris, noate* îri realitate “n’as fost» zisse, ktni altă-fellă ar fi foarte tristă. Ne ar addsne aminte trista mi memorabilea nirkslarit a D. Maio-resks kare ar ktsta ne ttkste s’o-nsit în lskra-re, dsnt kinslă ksm se .zine kt trateast ne nror-fessori, ksm îî skoate mi ksm îi nsmeşne. Ne ar addsne aminte mederea D. Lasriani~în leamî, kare dsnt ktte s’a skrissă ar trebsi st fit si-tatt ne kttă D. Lasfiani se aflt în Bsksresni. Dorimă ka kgndigisnea nrofessoriloră st fit indenendinte mi,gînkongi5rattt de resnektă; do-rimSi organisarea instrskgisnii ^nsbline într’snă modă largă mi stabile,0 -rai în amtndose nriviri-gele ns dorimă sistema Asstriakt. Ilrograina Este .snă adeytră tristă kt-ori ne direktnriă mi în ori ne ană kastt a se deosebi nrin skimba-rea nrogramei, din ne în ne mai kmonlikatt^ mi addsktndă nea mai mare desordine în stsdiele skolariloră. Illi nrograma trebsia st se konforme -an-> nsls anesta ks totă ne se fane în Eforit. Ne amă okksnată nsgină de organisarea inştrskgis-nii nsbline mi amă vszstă mslte nrograme, nini sna tnst ka la noi. Skolarii ssntă obligaşi a sta ne bannele skoalei meante ore ne zi mi îmnovtragi ks att-tea lekuisni în kttă le va neste nstingt a le învtga, ne toate bine, ks nea mai mare silingt mi bsnt-voingt. Limba romtnt mi latint în toate klassele, mi în toate zillele ntnt în a IV-a mi de ninni ori ne Sentemtnt ntnt în a VIII-a, limba ellent din klasea V ntnt în VIII de ninni ori ne Senttmtnt; limba frannest în klasile ss-nerioare snde se noate da într’snă kină mai fo-lositoriă nentrs skolari. Vl-a mi VII este faksl-tativt. Eatt kt stsdislă limbeloră okksnt nellă mai msltă timuă allă skolariloră. Matematinile în klassile V, VI, VII mi VIII de ninni ori mi de natrs ori ne senttmtnt, filosofia în dose klassi de trei ori, limba frannest odatt ne senttmtnt, în klassa VIII limba germant obligatorit mi nea frannest faksltativt. St arettmă lekgisnile din klassea VIII: Limba romtnt mi latint de ninni ori ne senttmtnt, limba ellent de ninni ori ne senttmtnt, limba germant, Kimia de natrs orîş/ mate-matine de natrs ori, statistika de natrs dri,. fi losofia de trei ori. St lstmă mi klassea Hl-a: limba romtnt mi latint în toate zillele, Geografia în toate zillele, istoria natsrale de natrs ori, religisnea de dose ori, desemnă de trei ori, limba frannest de trei ori. Nini într’o klâsse ns vedemă snă ksrsă de litteratsrt, de retorikt, de komnosigi-sne, nea ne se vede în toate kollegiele frannese, snre a învtna ne skolari de timnsriă a ksgeta mi ami esnrime ideele loră. Mtrtsrisimă ktdsnt aneastt nrogfamt, nli-nt de nedantismă mi linsitt de ordine sistema-tikt kare st denrinzt ne skolari ks amorslă stsdieloră, ftrt a’i obosi, st’i nregtteaskt ks ksnosninge variate, ftrt st le mtrgineaskt mintea, mtrtsrisimă kt skolarii ns voră nştea învtga nimikă. Ilrofessoril ssntă înstrninagi ks atttea lek-Sisni mi ore în kttă le este neste nstingt de a nreda toate bine mi a fane ne skolari st nro-fite. Eatt ne se înttmnlt ktndă nrograma ns Se fane de snă konsiliă de nrofessori, kari ssntă komnetinijî, kari ksnoskă ne skolari, kari sniă nrin esneriingt de kttă ori mi kttă trebsit st DÎMBOVIŢA — 21 SEPTEMVRIE. iu;edea o lekgisne, ka st foloseaskt ne skolari iar ns st figsrese nsmai in nrogramt. Onorabilea Etorit ansnnit mai mslte kon-ksrssri nentrs nrofessori gimnasialî, dar anestea se voră fane laTriă Okt. Este ks [nstingt ka neste 15 zille, mi neste o lsnt st se noatt nre-gtti nine-va nentrs asseminî konksrssri foarta serioase? Şe zine tnst, dar ns garanttmă, kt mal mslgi nrofessori din Transilvania ar fi avtndă sniingt mai din ainte de aceste koilksrssri. A-nestea noate st fit nsmai vorbe, de. aneia ns nsnemă temeiă ne elle, dar D. Direktoriă trebsia st ansnnie konksrsslă mai din ainte, iar ns la 16 Sent: Kredemă kt D. Boeresks, ministrs allă jss-tigiei rai ad-interimă allă instrsknisnii nsbline, va bine-voi, nellă nsgină în nrivinga instrsk-gisniî, st ns ne sokoteaskt nea ne zise nressa; îllă rsgtmă st bine voeasks a askslta, nellă nsgină in nrivinga aneasta, ini vonea nressei kare noate astt-datt va merita atengisnea sa îîi interessslă drentsriloră mi dehmittjgii kornslsi nrofessorale, nreksmă mi a nrogramei de la kare deninde întinderea saă mtrginirea inştsk-gisniî.-:9s qj • lo-i-u r jti ' , . ’ ,.vl>in. ' '.. * -v/ ’-tc—i——: «iiiiMf-iâ ■ , \ i a-n> ! :• . • • ' Ah - •- ALECSANDRU ION. -OJl io* ai) Ks mila Isi Dsrnnezeă mi voi'nna nagionalt, Domnă Ilrinninateloră-Snite IJearra Eomtneas-kt mi Moldavia. - , La togi de fagit rai viitoră stmtatp; ~ Ilentrs snrijinirea-intereseloră Romtniei Noi srmtmă a ne dsne ne snă sksrtă timnă la Kon-stantinonole; în linsaJ1Noastrt din IJearrt Domnia Noastrt înkredingtmă ktrmsirea Hrinnina-teloră Bnite ambeloră Noastre konsilii de miniştrii din Bsksresni mi din Iaini. Atttă konsilisrile Noastre kttă mi miniştrii Nostriî fie-kare în deosebi, voră dirigea dai* trebile nsbline în komnetinga loră mi în mtrginirea legiloră în vigoare. Din lskrtrile kare neră sanknisnea Noastrt, ns se voră nsne în anlikagie de kttă nelle re-klamate de o neantratt nenessitatef Ilentrs a-neasta se va nine o ansme listt snre ,a ni se înftjgima la întoarnerea noastrt. Skimbtrî în fsnkgisnile nsbline atttă ni-vile kttă mi militare, ns se voră fane de kttă la kassrl grave, mi nsmai ks astorisagia kom-netentslsi konsiliă de miniştrii, nentrs nostsrile la kare se fakă rtndsirile nrin ordonange ‘saă A tril din Bsksresni mi dini IarnH ssntălînstrni-1 nagi ks esekstarea anestiî ordonanfie. 11 aas'- ■ Dată în J3sksresni la 14 Sentemvriă la 1860: ăîdef •• • , ALECSANDRU ION, ,' *- iO Presidentii consiliului de miniştrii din ‘ ' Ţera Românescu şi Moldova. ^ <1 Iflanolachc Costaelie!1 N6Vt46l!Ufli-^B^ M. Kogăluiccnaj u ...'.iio’A, 1 • ■ i ; . . • . -■ viiL itnom ■ •fte/.1' ‘ ■ irtubrimT - is sn \Z\arts. -*■;I jdii" ' — „Noi, ssbskrimii,1 adsntnds-ne aşte-zr în^I tîmninartmă resnsnsslâ D-lsi Ministrs din în^« trs ks No. 8,029 Sentemvriă 9 la adresâa noastrt, nrin kare i-am [berstă astorisarea a deskide: lskrarea nentrs snă îtniirsmstă de ninni miliaaneţT lei nreksmă mi de ssmele ne voră veni ka danii. „In aneastt adresst D. ministrs ne zine kt ns"st noatei deskide îmiirsmstslă în toate: formele salle, ntnt ne ns va fi1 sankgionată—votslă Adsntrii (bsdgetele) de kttre Komissisnea MeA-trale, mi kti dsne aneasta gsvernslă va deskide îmnrsmstslă rai va înstrăina mşnininalittgile kt-rora le va înkredinga listele salle. f .-„Ih aneastt nosigisne, nensttrids-se deskide îmntsmstslă mi nekrezîndă kt ririmai mi . de ktr netenit a noastrt înstminăie ar fi nsmai d’a a- p dsna daniele ne s’ai; nstea fane, ne vtzsrtmă si-ligi .aamtna mi noî x)ri ne Iskrare ntnt ne gsvernslă va gtsi de ksviingt a. deskide lskrtrile nentrs îmnrsmstşlă nagionale.ast-fellă nreksmă a fostă votată 'de-Adsnarea. elektivt. Dimitre Gika, K. A. Rosetti, R: I. Rerntr tesks, Al. IUaiano, Gr. Kantakozino, B. Kostan^ tin, S. S. Meliik, Gredians, Alek. Konst; Golesks.m — sfat i v 1 i ;oisld Lista de^l&nbsciiere* Ia ” CI PENTRU ARMAREA T EUR El,™, o Lista a IV. -s;lmm Ofrande din nartea kornKlsî nrofesorale din IHoesuT. Mixail I. Georgesks nrofesoră de klasa IV. 1200 Vasiliă Drtgtmesks nrofesoră de klasa III. 320 Zaxaria Antinesks nrofesoră de klasa I IL ’ 320 Ilavel Eliad nrof. de kontabilitate . . 204 Franniâ Robin nrofes. de limba Frannest 1 200 Ioan Dimitris nrof. de limba Greakt. \,,r 320 - r|Jf - Ilie Vâsiliad nrof. la skoala ssksrsalt. . 120 Lsisa Verle direktriga estefnatslsi nsblikă de fete. . . . . . . 124 „ , Ssma 2808 ordine de zi Domnesnî. Iu assemenea kassrî, nost densmirî voră fi nsraaî nro vi sorii, ntnt la întoarnerea Noastrt. Noî ne nsnemă toatt înkrederea în natrio-tismslă Romtniloră. Noî ssntemă siksii kt na-giavasni a nregsi simtimentele Noastre de Domnă mi de Romtnă, nreksm mi nekontentele noastre stt-rsinge nentrs a întemeia ferinirea mi nsterea Ila-trieî, mi kt nrin srmare în linsa Noastrt din IJearrt toate klasele soniettgii se voră sni ks gsvernslă nentrs a fane a se mengine legalitatea mi ordinea nsblikt. Aneste dose neantra-te kondigiî alle nrosnerittgii nsbline rai kiar alle viitorslsi Nostrs le rekomandtmă ks de osebire fsnkgionariloră nivilî mi militari de toate tren-tele. Ilentrs aneasta rai nsnemă ssb direkgia mi nemizlonita asksltare a ambiloră Nomt.riî nre-sidengî de konsilisri, toatt nsterea armatt a JXer-reî, mi ansme: a nellsi din Bsksresni. oştirile stagionate în IJearra Romtneaskt, mi nellsi din Iaini oştirile stagionate în Moldova. în întrebsingarea armatei mi ne resnsude-rea loră, nresidengii konsilieloră Noastre ssntă singsrî îndritsigi de a ottra timnslă mi onsrts-nitatea mtssriloră ne voră fi de lsată. Jlresidengiî konsilisriloră Noastre • ‘ j .„..9'-' .7■i0r) Ilrin dekrete Domnesnî se nsmeskă: D. Nikolae Msrgtmeans ajstdră la kanne-laria nrefektsref de Dolji,— D. Ioan Teodorian arxivar ; -— D. Ioan Sakelarie nresidentă la |kon-sistorie- — Kostake Sakelarie [mi Ionigt Ilroto-notarislă membri; — ksviosslă eromonaxslă |D, Ilartenie legisită egsmenă la monastirea Gr^is; — D. George Meitanî ajstoră la masa I-iă din seksia II-a a ministerislsi drenttgiî, — JD- K-Brags registratoră la seksia I-iă, —D. IoanFrones. ks grefieră la tribsnalslă Ilfov seksia IH-a; — Ior-dake Karakaiuă ajstoră la grefa tribsnalslsi ko-rekgională; — D. N. Deleans nroksroră la Vlam- www.dacoromanica.ro 378 ka; —■ D. Xr. Eliad moksrors la Olt»- —DD: Iletrake II. Oltnesks ajBtors' la grefa tribsna-lslsi Vîluea mi Iordake Jsnaniotg ajstors la Gorji; —uD. Ionijii Ilolesks se nsmesne ofinerg în komnania jandarmilorg nrefektsreî kanitaleî; — D. M. Dimitronols ssb-nrefekts allg nlaislsi Ialomiga din jsdegsls 'jDimboviga ; — D. Al. Notara ssb-nrefektş allg nlumiî Amadiî din dis-iriktsls Gorjî; — D. Konstanting Xristodorva-memî allg 2-lea la nsnktsls Islassls; —■ D. Trandafir Gisvara nrefektg la distriktsls Brăila; — D. Fmikt Iletrek.esks nolirjais allg oraras-lsî Gisrgis, — mi D. lokotenentg Ilaleologs noliijaigi allg oramslsî Illoesnî, — D. T&nase Dsmitresks. noliuais la Kraiova; -r- D. F. E-liad noligaig allg orainslsî Tsrns din, jsdeijsls Teteorman; — D. K. Konstantiuesks ssb-nre-fektg la nlasa Ttrgslsî din jsdegsls Teleorman; — D. T. Mixtlesks ssb-nrefekts la nlasa Ki>1-mtgsislBi, — mi D. K. Samfirols la nlasa Mtr-ginib; — D. Aleksandrs Kristofi nrefektg allg jsdegslsî Dîmboviga: — D. Grigere Ilereg re-daktorg mi administrator» allg monitorslbîi offi-^ials, nrovisorig, — DD. Senofonte Stilesks mi. I. Al. Dimitresks tradskfctorî, korektori, —*-mi D. Nikolae Zotesks arxivarg; — D. A Roqueş mefg allg bisroslsi koresnondennei streine din afara, — mi D. Ioan Kotonslo ajstors la anestg bisros; — D. Ilie Meg vamemg kasierg la nsnk-tsts. Oltelniga; — D. Iletrake floenars membrs allg komisier ad-hoc, konvokata nentrs kestia monastirilorg ntraîntenesHi înkinâte, în loksls D. A. G. Golesksv demisionată; — D. Grigorie Soresks mefg allg bisroslsi vamals de la risnlt-tb’lg Bsska Roşiii, — D. Marin Tsmsdfcians mefg allg bisroslsi vamalg la nsnktslg Ksrmt-tsra Oltegslsi, — mi D, Stan Enesks mefg alls bisroslsi vamalg de la nsnktslg KalafatS; — D. Kostake Kirianesks ssb-nrefektg la nlasa Vedenii din jadeiisls Braila; D. Ioau Simon ssb-nrefekts la nlasa MarginLde sssg din jsdensls Ilîmniks-Siratg. x ' r ' .b?g,oiII nib ' 1 aib- .sbtwi ■ l—r—t «y.i----- , .. . 00£. '/! sesiii ■ - ;«r -I bs.tr oaîADUNÂREA NAŢIONALE. ®‘'‘‘ ' DÎMBOVIŢA — 21 septemvriu. oc Uf an TEREI ROMANEBCI, JMnta de Ia 19 Jutiu 1860.- ' . 11J • u 'i* / , & ’ Persedina D-lm. ţ)- Gika-v „e:- 1° (Srmare). D. Ştirbei a zissă ka se fakă Ministerială în 4 zile sns bsgetă noă, vi întreba dakă este ks nstingă de a alkătsi sn» bsdgets într.snă tiran» amea de mărginită. Kăt» nentis ueea ne a zissă D-lsî kă nine a nresintată ini nine sssgine aueste bsăgete, n amă de kătS săi adskS aminte lasdele din ranortslg D- lai de erî, kă se saie kă este nreşintats de ăntîia generauie a Ministrilo.1». Dar este nresintat» de ne va mal nre-sBsss de toate, de nevoije geret. Togi kredegî, D-lorS, de trebsinijă a da gBvernslsî mizloane de a akoneri bedgetelg, însă ns mizloane anăsătoarie kăiiî gsvernslg H8 noartă maî nagină interessS nronrietarilorS fiindS kă Jkonsideră nronrietatea ka singsrsls elemeiitS de bogă-giă în geara aneastea. Amia MiuisterislS ns va kădea în esnesS ninî ks nererile sale, ninî în redsrierea.tre-b8ingelor«. Ilrin srmare dakă D. Katargis mi nellalnî onor. Denstam vors bine voi a adera la nronsnerea D. Floresks noi ssntemS gata a o nriiiui mi arata a noasti-ă rek8nosninn,ă. D. 1. Floresks, Iag ksvîntsl a da oare karl es-nlikagiî asenra nronsnerii mele mi assnra skonBlsî ieî Te s’aîntîmnlts azi Am venits ka să srmăinB deskBiji-snea bsdgetelors, trei atikolS s’a votată erî, mi văzăndS greBtatea diskBuisnea D. Katargis a kăstatB sn ^mod xaaî esneditivs de a nronede la aneastă disksgiBne. A-k8m viS ks nronsnerea mea mi zik să astorisămB g8-vernslS ka în timnBls uelă maî skBrtS să-mî fakă rn-dsk^snele 'ie sokotemte elS în bsdgetele nernetate de sekHÎsnî. AksmS insă ns se zikă kă ns sniă de snde vin bedgetale, ns nriaenS ksm ni se mai fane aneastă întrebare dsne 50 zile, dsne ne AiBnarea a nsmits sek-jjisni sure a le nerueta mi a konsakratS ast-fellS! anele bsdgete. IlronnnemS aksmS ka gBvernsls să fakă re-dskgisnile nossibile. Dar ssntB redb'kniî firesnt, a trekstg aksms 7 Ibuî, sânt» anele kredite kare sBntS ne ansls „întregS. se vafauedarre dsk^e nclsnile kare a treksts As-semnea se va fane redakHie nentrs lskrările kare ns s’a nssss înkă în Iskrare. Ama mi se nare kă-este sin-gsralS mijlokS de a isnrăvi odată. Ama dar- să se ni-teaskă ini să trenemă la vota. D. I. Brstiann ners o esnlikare. S’a zisă ka ministre să fakă o redsknine kăts' se Aa nstea bsdgetlorg nresintate în Kaîneră. Dar întrebă kărors bsdgete, nel.los modifikste de sekgisnî saS nellors nesintate de gsvens ? D. I. Floresks se înuellege kă nelloră niodifikate de sekHisni. D. I. Erslians.. Atsnnî D-lor, krezS kă ns maî este timns ka gavernals să modiline bsdgetsls, fiinds kă în anelle 4 iille ne i se' akordă ka şă le stadie mi să fakă redBkjgiBnea nstinnioasă, krez kă ar-fi ks mslt» maî bine ka în anelle 4 zile' să diskstăms mi să le nernetăins mi gsvernsts dinnresnă ks noî să-inî faăk modifikările salle snde va găsi de ksviingănrin amendament», kănî es snsls ns riots înijellege sn bsdgets nediskstat8r D. Ministre de Interne. Sokoteskă kă se înlesnesks mslte desbatere, kănî nronsnerea D. Floresks dsne nărerea mea ns difere mslt» dea D. Katargis. de kăts nsrnai kă este maî nraktikă mi D. Br^tians vine aksms să maî komnline lskrsls. Să ne adsaems aminte kasşa kare a silită, ne D. Katargis să nresintese nronsnerea sa. , D.-lor sniijî kă bsdgetele ,s’a lskrats de sekijisnî lvs msltn trsdă, Ministerslă o să ia în konsideraijio no-sidilitatea financiară mi o. să fakă ksnoaskstă Ads-nărei kare ssnts resssele snlle, mi anoi.o să vază kare ssntă keltselile ne s,ar nstea skădea sare e se anronia de nifra venitslsi mi, atsnnî onor. Kameră avăDds înks-nosningă de ţoata anestea va avea înaintea sa no-sibilitateâ sneî lskrărî. fiinds kă în altă-fellă la ne ne ar folosi, dakă ns vomă sui kare ssnts venitsrile? Termină dar mi zikă kă mă snesks mi es ks nronsnerea D. Floresks fiinds maînaktikă de kătă a D. Katargis D. Ilresediule al Konsilislsî; ne lăngă nelle zisse de:,D. Kostators maî adaogă doă ksvinte kare va linişti krezs ne toată Adsuarea. Ministerială nresinta-va bsdgetslă din ansi trekstă saă ne nellă din anală ko-rentă? negremită kă avăndă să întrodskă redskgiî la fiă kare kans, va fi silită a nresinta bsdgetslă anslsi treksts, însă înbrăkats în xaina bsdgetslsî anslsî 1890. D. I. Floresks Adaogă sns ne ne ns s’a snsss. Dsnă ne vomă desbate.bsdgetele mi vomă ajsnge la o uifră oare kare kănds gsvernslă o să fakă stsdiele nentrs redskgisnile făkste de nelle 7 lsnî trekste, atsnnî în lokă de 18 miloane noate să fiă 14 saă |15 milioaoe. D. Bsleans. Amî dori să mi se deslsmeaskă ne se va fafie ks adaossele făkste fără konsimgimăntslă Kamereî, se vors reksnoasne de bsne? D. Katargiă. Firesue kă ps, se zine kiar în nro-nsnere,. > D. Katargis nitesue auellă nasagis alls nronsneri: ^ D. I. Brstians. Dsnă ksmă îngelegs daka ns vomăi vota, keltselele anslsi trekstă în blok, ueea ne ns ns-temă fane, vomă disksta firesne artikolă ks artikolă, m atsntî ns suiă ne maî fauemă, fiinds kă auestă este tokmai neea ne amă înnensfă erî. D. Ministre de interne Ilermitegimî a vă arăta difiksltăgile la kare esnsnecî ne gsvernă. Ilsteiiî în momentslă auesta deklara ,kă ns’I dagî ninî o' nara, nstenî săanrobagî bsdgetele ne ssntă înaintea D-v. mi atsnnî să mergemă înainte, sas nstenî' anroha nronsnorea D-lsî Floresks; dar oservagi bine kă nrin nronsnerea D-lsî Katargis- ne kondemnagî să îmbrăgimămă bsdgetslă anslsî trekstă, atsnni revine totă sna ka kăndă amă nresinte sn bsdgets allă r.os-trs, fiindă kă mslte kieltsele din bsdgetslă anslsî trekstă' se. desfiiinges, mi tredse a vă areta neuts ne, mî aneastă ns este de lokă o înlesnire. Teea ne esto înlesnire este de a lsa bsdgetele kare vi sa nresintdtă mi a fane redskgisnile ksviinniioase. D- Katargis. N’am îngeless aueaşta ks nronsnerea mea X.-. t ii ' D. Kosiafors. Nsfiotă nriimi bsdgetslă anslsî trekstă, de kătă ka sn stsdis ne l’amă fane întf o karte. D, Ilresedinte. Amî vota mi eă nronsnera D. Floresks dakă amî îngellege-o, dakă D. Kostafosr îireksmă mi onor. Adsnare ns m,a nriuensts, este kă ams avstă nenoronirea să ns mă tălmănesks bine. Amă îngel.essă kă ssntă keltsele neskimbate, ko-ringî, karî ssntă auelleamî mi estinmă ka mi ană; dakă îe veî adăoga, ajsnge la o giîfră oare kare, dakă vcî adăoga ne srmă mi keltselele ne ns a fostă ană anrobate.de Kameră sas de konsilis, ne kare vei ssnsne la votă, nrisosslă kare va fi neste venită îll ăveî treue din kolo în nrisossă mi adsnni vomă vedea din ne kassi-, ressltă anestă nrisossă mi lă vomă ssnsne la v otsis Kamerieî Se iisne la votă nronsnrca D. Katargis. Se voteasă nronsnerea D. Katargis miseresninge. } Anoî se nsne ia votă a D. Floresks mi se nrimesue. D. Ilresetinte rădikă igedingala5 ore. ■ fîu. \ . Şedinţa de la 21 Iuliu 1860. Preşedinţa D-lui B. Katargiu Se komsnikă o nerere de kongediă a I Katargis assnra kărsia D-lsî ia narola sure a-ini esnsne motivele ne-llă sileskă la aneasta. Din aneastă esnsnere srmează sn innidintă între D-lsî ini D. Vernesks kare se termină de D. Ilrese-dinte nrin stărsinga Adsnăriî de trene la ordinea zileî, Iar kongedislă D. Katargis se amănă nentrs finele isnii. La ordinea zilei fiindă votarea în totale a nroe-ktslsî de lege nentrs advokagiî Ministerislsî KsltelorS D„ I. Gika vine ia fribsnă mi dă nitire nroiektslsi ksm s’a amendată de Adsnare, D. Tsrnavtts, reviinds assnra uestisni onorarieloră fane maî mslte oservărî ne karî m srmă le ressmă în srmăitorisls amendamentă. „Ilronsis ka să se dea snsî advokată dfe jsdegă leafă de lei 450 ne lsnă mi disrnă 350 fiinnă îndatorată Advokalsiă a merge la toate nemeturile ks a sa kieltsială fură să mai aibă alte kieltsieli- straordiuare de la Gsvernă.“ ' Dsne oare-karî disKsgisni, se nsne la votă amen-damendamentsls D. Tsrnavits mi se resninge. Dsne aneasta se nronede la votarea în totale a nro— iektslsî, mi se mimesne nrin 40 de bile albe kontra a 13 negre. D. Ilresedinte' invită Adsnarea ka, dintre lskră-rilo ne ssntă la ordinea zileî, să dea nrekădere ranor— tslsî nentrs nensisni de' la kare îmî -amteantă soarta neste o sstă de familie mi ar fi o gremeală din nar— tşne de a ne desnărgi fură a oţărî aneastă nestisne, D. Baleans ranortatorislă sekgisniî a IU viind» la tribsnă nitesne ranortslă în aneastă nrivingă. Dsnă aneastă nitesne mi lista nensionariloră ne^ I kdntestagî, din a kăroră kategoriă esnentează, trei ner-soane la kare a oservată diferite imnregisrărî ne le va ssnsne Adsnării. ^ D. Magers întreabă de kăndă are a se înnene darea nensisniî? D. Bsleans resnsnde kă de kăndă se vâînromslga de Domn votslă Adsnăriî. D. Teii oservă kă sekgisnea a skăriată din vedere kă esiste sns vot« alls Adsnăriî din 1848, kare zine kă pensionarii as a-ini nriimi nensisnea de kăndă as făkstă nerere. D. 1Ministre de jinamie doresne a mti dakă ssma de sns milion» uitată în ranortslă sekgisniî intră în naragrafslă- de 4 milioane- destinata nentrs nensisni ka— re figsrează în -bsdgets. Mal mslte vouî resnsnds afirmativă. D. ilresedinte konssltă Adsnarea nrin skslare mi medore dakă astorisă ne bisroă a komsnikă Ministe— rislsî ka reksnoskstă lista mi nifra arătată de sekgisne D. 1. Brsiiâne renete mi de astă dată kă -se ab-gine de a-mî da votslă în nrivingă sneî. legî amia de monstrsoase. ; > r Adsnarea, konssltată din nsoă, înksviingeasă lista mi nifra aretată nentrs nersoanele nekontestate. D. A. Floresks uere să se konstate kă în anestă votă ns intră mi anele nersoane la kare s’aă ivită îm-uregisrărî de nedomirire. D. G. Bsleans arată kă între aueste nersoane se află mi fostsls tist» de dorobangî Geană, kare aksms se află în servigisls Ministerislsî din între ka ofinier la garda de noante, mi în a kărsî nrivingă s’a ivită îînnre gisrarea kă ellă nsmură in amî de nensisne ini ne aneia ne a servită ka soldats. Assnra auestei nestisnî de a se denide dakă anii ne serve uineve ka soldat» trebse a se nsmera sas ns întrs aneia ne daă drentslă la nensisne se înnens maî mslte disksgisnî în karî toni nellă ne aă Isats narola aă fostă de părere, kă servinislă ka soldată în armată fiinds o datoriă obligătoariă nentrs fiă-kare, ns noate konstitai snă drentă de nensisne- Aneastă disksgisne se termină nrin nronsnerea D. Ministrs de Interne, kare se adontă mi de Adsnare de a ns se denide nimikă assnra uereriî anestsî ne-tigionar», kare noate îmî va estrage do o kamdată a-neastă nerere, vuzîndă kă s’a înmelat» de a konta ne anii kăts a servită ka soldată, mi ne onorarielc nostn-lsî din srmă, ne kare însă sekgisnea ns le gine în seamă. . . D. Bsleans nere părerea Adsnăriî assnra netigi- smî D. Merimesks kărsia îî linsesne 18 zile ka să îm- nlineaskă dose termene. u D. Magers arată kă D. Merimesks mi-a neidsts sănătatea în serviuiă, mi merită a i se fane o gragre de anele 18 zile, kănî e mai msltă o rei;omnensă a i le akorda. (Va 5rma.) il Tinogpafia AJagl ptaiis Gepnian An>- 22.