AN ULUII -1860. / Acesta foiă esse de doue orî pc septămână, Jlei-curea Ş' Şambaţu Preţiulu abonamentului pentru un anu 24 Sf. Pentru '/o „ 12 Trei luni. ... , 6 n O liniă pentru anun-ciurî şe ya plăti cu 30 p. î;i.Thpifnrno>r ]\^° (I) -jj^' OQMICI^ — PRINCIPAT ELE - UN IT E. MIERCURI 14 SEPTEMVRlC. 9j j O lege. electorale' forte întinsă., Unirea ambeloru ministerie sub alesulu poporului romănu de la 24 Genariu. FOIĂ POLITICĂ ŞI LITTERARIĂ 9 Redactorii Responsabile RADU 10N.ESCU. ' j , < ■ -î j;v şîva-:.f'* ,o. »->a ii'j -'îyt ...ojj9ţ!M»td * • 'i. objsiiî r‘ 'S«l :g,Tc[ ‘‘"Abonarea se face la RedactiuneOtelulfl Ger Vlîtlî mar“ *No. strada ’ '/ Nemţiască, iar prin dis- trictc la D. secretari de A'-lniinistraţiuni. Orî .. ce abonainen tu trebuia plătită îndată cu subscrierea. ' *■ L-‘ «pc ; :*7‘ J'&r Ţeraniî să devia cetăţeni şi liberi prin a loru împroprietărire cu despăgubire. Armarea ţereloru in oştire .regulată, re servă şi glote armata .1 îlîiU > ifţUfî ^ ^l r INŞCIINŢIARE. , ,, Domnii abonaţi allu quăroru abonanicntu a espiratii suntu rugaţi a bine-voi să trimită la ad-ministraţiune plata cuvenită, reinnoindfi a^Q.ha-nieiîtulu D-loru. Suntu mulţi abonaţi quari ţşra datori a plăti la 15 Apriliii trecută şi n’nii plătită Ancp până acuinu; Itedacţiuiiea îi invitesă cu deosebire a trămite banii fără quea mai mică intărdiere jurnal ulii s’a trămissă regulată şi are dreptulă a pretinde de Ia D-nii abonaţi a’şi implini aqueas-tă datoriă pentru quarc a aşteptată atâta timpii REDACTIUNEA Bucureşti, 13 Septemvriu. Comitetului pentru îinprumntti. ,H îu No .trekută amă nublikatu komitetuiu înto-kmită nentru realisa rea îmnrumBtuluî nagionale de yjnyi milioane votată de Adunare nentru îmbu-tţgirea armatei romtne. Komitetuiu, ku toatţ buna-voingt ne are, nu noate^'st lukrese ftrt st aibt ajutorulu offiyiale allu guvernului^ kare nrin mijloacele rai autoritatea sa noate st aibt ună ssyyesss mal renede. Ams snussă kt nentru îmiirumută amă fi dorită ka singură guvernulă, înnellegtndă trebuingele nagisnii mi avtndă în-kredere într’tnsa, st fi wBtg.de la Adunare a-nestă îmni’BmBtg. Daka n’a ftkutu aceasta, eram înkredingagî kt îudatt durit votă va, lukra ks Mea mai natriotikt bunt-vdingt mi akţivitate snre a realisa îmnrumutBls, ka st ridi'ie nagisnea înaintea strtinilorg mi înaintea el kiar. Vedemă înst kt în nrivinga ayeastâ ş’a formată unu komitetă kare tnkt hb noate st 1b-krese nentru kt n’are automarea guvernului. Fantulă ni se nare neînnellessă. Eakt ne a ftkstă komitetBlă. S’a adres-sată d’a drentulă kttre D. Kostafoiu, ministrslă din întfB, arettudB’î kt, numită de kttre Qnor. denutaul al Adunării, ks okkasiunea vottril unui amendamentg în addaussu la bsdgetBlă ministe-riulaî de resbellă, nentrs Bnă- îmnrBmştB în gear-rt de Minn! milioane, ka st îndemneşe rnîmaî ks seamt ka st fanilitese GsveniBlBi realisarea. a-Mestsl înmrBmBtă, e simgît» jieneşsitatea de a â vea. mal tn.fiiă astorisarea gBveniBlBî. a D. MinistrB resnsnde kt în nea «le nrives-Re îmHrBmBtslă nronriă zissă, komitetBlă noate îndemna kiar d’aksma ne nettgein ka st ssb-skrie la ImnrBmBtă, dar gaveriudă îiB’lIă ya ns-nlika mi ns’llă va deskide de kttă dşrit Re vo tsls AdBntriî va fi sankgionată de Komissisnea Centrale mi de Domnitorig, Numai atsnnea gs-vernBlsî va înkredinga liste mBniMinalittgilorg, mi va în nene' st lskrese. ' Naifionalsls assemine se mirt de „imnani-enna unora kt gsvernBlă ns deskide îmnrBmu-tslg de uin'ji milioane. Amă mai aretatg kt gs-veniBlg e tnkt giiistg ^e formele nreskrisse. de Konvengiune, mi fiinds kd ns .vrea sv o kalue în re§, ns o va o kr>lka niui in bine. Mal înainte de a resnsnde la akeste vorbe sgomotoase rai arankate ftrt ninl Bng kBVtntă, ne nermiterag a întreba ne D. Kostafors, minis-trslă din întru, ne NatţionalslS, mi ne togi aneia kari ag nitită Ronvengisnea, st bine-voeaskt a ne snsne daka esists dose RonveDgisnl, ktaî în KonvengiBne, în demertg amg ktstatg st ved.em'g Bilă artikslg, kare st kom inzt kt bsdgetele tre-bşitskă sankgionate de Romisisnea Hentrale./ Konvengisnea art. 22 zine kt bşdgetslg vă fi definitivă nsmaî dsnt ye şe va vota de Ads-năre. Anşasfa ni se nare ksratg mi ob noate. da lokg la dose internrettrl. Silă bsdgetă se noate amenda, mi toate a-memjamentele votate ,ks okkasisnea bsdgeteloră se notă esekşta îndaţt ne budgetală este votată de Adsnare, fiindă, nfin aneasta, definitivă. Ea-tt ne ne zi ne. Konvengisnea. Ksmg s’a nBtstă dar zine kt este nenessa-rit sankgionarea KomissiBnii Hentrale! Kămă s’a nBtsţă esnlika în kinslă anesta Bng teştă nre-nisg alls Ifonvengisnii? ImniBmBlBlg nagionale este sng amanda-mentg votatg la budgetBls! ministerislsl de res-bells, mi anestă budgetă, votatg de Adsnare este definitivg. Este Bnă kredită akkordată minis-terislsT, rekBnosktiids-se nenessitatea dea seîn-bsntttgi armata. Assemine kredite s’aă akkordată în mslte rtndBi;! ministerislBî, mi aă fostă totă- de-8na konsiderate ka addas.se. la bfidgetă. Aneasta s’a diskstată adesse rai fse- noate kon-stata în nronessele verbale. Este konformă ks testslă Konvengisnil. Kreditsls anesta tnst, votată ka addasssă la bsdgetă, în lok§ d’a se akoneri ka nelle alte kredite nrin venitBiile votate de Adsnare, s’a o ttrîts de Adsnare a se-akoneri nrin înmrsmstău Eatt si’tigsra deosebire. Kari kredite votate nt-tnt aksra de Adunare au trebuită st fit sankgionate de Komissiune H Eatt nea ne vedemă nrin kuvinte logine. 1 Oare guvernulă nu va nune nimiku în Ju-kraredin add.assele.votate în budgetulu annulul ane-. stuia, ntnt nu va dobtndi sankgionarea Romissisni Henlrale? Kredemă kt ns^ ktnl altă fellă ar fi fes, geara are o mulginime de trebuinge a kt-roră realisare o asteantt de attta timnu, .mi a. o mai faa.e st astente, neutru unu kuvtntă kare nu noate essite, ni, şe nare a’mî kfea singură greuttgî.., Deklărtmă, mi suntemă konvinnji - a fi în adevţru, kt guvernulă nutea deskide îmnrums-tulg îudatt ne a fostă votată de Adunare. Votulă Adu.ntril, în nutefea Konvengiunil, este tare rai definitivă, mî aaeasta era destulă ka st îndemne ne guvernă a’llu nune în lukrare ku nea mal mare înkredere. înttrzierea este o gr.emealt kare noate avea urmtii relle. St nrimimă kiar kt Konvengiunea ottra ka budgetulS şs fi^B san.kuiunatu de Komissiunea Centrale; fanemu o inotest gratuitt. Oare gu vernuls ar fi trebuită st aibt ună singură -mi-nutu de îndoingt kt Komissiunea ar .fi resninsu unu assemine votu nagionale? N’ar fr trebuită mi atunyea st lukrese îudatt, st nrofite de m.im-karea fruigoaşt grodusst de votă,' st aibt dc- nlint kredingt în natura mi nutefea a*ţşstă votă? Ftrt komntnire, zinemă; da. Numai adtogţmă nimiku dunt aneste ks-vinte. Amă aretată ne a zissă D. ministru, ne a zissă NaifionalsiS, amu aretatu assemine np zine mi Konvengiunea. Akum Namonalslă înainteast o frase kare nţî SMimă kum s’a strekăfată în koloaiiele salle: fiindă k t guvi hulă nu vrea st o haine (Konvengiunea) îţi rts, nu vrea st o kalne nini, în bine, Era. de nrisosă a ne snune .kt guvernulă nu vrea şt kalne Konvengiunea în reu; îngel-legernă nfea bine aneastaftrt îndoealt ar ad-dune uns reu, mi kredemă kt nimeni nt vrea st’rnî fakt singură reu. Esţş unu instinktă de konsorva-, giune. ; n Kttă neutru nartea a doua kt nu o va ktl ka nini în bine, aneasta e altt kesţiune. A se gine striktă de ţestulu legii este o îngellnMiune. Ilermissu este Natţionalslst st aibt ori-yq nolifikt va voi. Kttă nentru noi, neutru Steaoa Duntrii, nentru alte jurnale, mi nentru mulgi omtriî,kredemă ki» mtntuirea noastrt. Jiţ sin? gurulă mijlokă de a merge înainte, este dş a do-jbtndi Snirea komnlektt, o singurt Adunare, ună singură ministeriu, întinderea legii' elektorale^ Ayeasta amă deklarat’o de multp ori;- noate nu este konformă ku testulu Konvengiunil dar> este konformă ku snirituiă . stă^ mi este o neaesitatş kare amă dori st devit o kredingt. tare nentru togi romtnil, ktyî atunye se va îmnlinj. Ktndă o idet se inkarneast într’o nagiune mi ktndă ayea nagiune voesye, idea^ triumfeast. 1 Amu aretatu în mai multe rtndurî kredinga noaştrt, kt M. S. Oomnitoriulu va nutea dobtndi la Ivonstaninole ayestă resultatu, mi’l ur^mă idin toatt inima ayestă triumfă. ... Ayeastt idet se devit o krpdingt nentru romtiiî, mi st fimu îiregttigîa o înbrtgimia mi a osusginp: . . _ . i*. y oI mi Recompense Xnţionalî. Snu votă allu Adsntril, în ultima sa se-dingt, kreast, nentru tqtîia Oart, unu frumosă anteyinde. Este unulu din yelle mai feriyite voturi alle salle nentru însemnttatea morale ye are iiii nentru dşsvoltarea. ye kredeip.ă k^ va ayeş în viitoriă. „ ■ ,t. Adunarea a votată, rekomnense nagionalî D, I. Ktmnineanu 2,000 ne lunt, D-neî Voinesku, 1,000 lei, mi D-neî Neguliyî, 600. Annlaudtmă ku yea mal mare bukurit la ori ye fantt kare desyolteast vieaga în nagiune, mi kare desteantt î^it-r’tnsa simtimente generoase. Este yea mal. mare virtute, nentru o naniu-ne rekunosyinga kttre oamenii kari au mtrit’o, kari i-â» addussă serviyiurl mi aă ftkut’o stre-luyitt nrin fantele mi talentele loră. Ayea na-gisne este mare, este yivilisatt mi sigurt d’unu viitoriu mare. Ayea nagiune îngellege o fantt fvumoast, îngellege o nobile, virtute, îngellege www.dacoromanica.ro DÎMBOVIŢA — 14 SEPTEMVRIU. 368 sns -art.is.t8 de geniS, înrjellege sug mare qets-yeans, mi snie s^’i nrejgsi-a'sks, mi aleargă st ajste tristele lors bttrîneije, ini eterniseast firin monsmente memoria lors, lssasncl’o posteritsniî în admiragisne, He vieagt este într’o nagisne ktnds deosebite monsmente îi addsks aminte deosebite yir-tsgî, deosebite talente, deosebim oameni însemnai.? Te vieant frsmoast, ne ambinisni nobili se desvolfiE într’tnsa^ avtnds ne st admire, ne sţ imitese, la ne st. doreaskt a ajsnge: ne vi itoris de nrogresss. nentrs nagisnea anea în kare nettgeniî a§ kredinga kt vors trene uii ei nosterittgii daka vors lskra ka st ajsngţ k:\ aneia ne kari îi admira înaintea lors! Te a ftksts mtrirea Grenieî de kttsanells simtiments de admiragisne nentrs frsmoss, anca nobile lsntt de a se deosebi snre a se fane ks-nosksts, illsstrs, nemsritoris? Te a ftksts ne Atenian! nells d’tntiis nonsls din lsme nentrs attgia oameni mari, nentrs atttea monsmente ne-neritoarie, de ktts simţimentsls gloriei, mi gloriei nagionale. Nagisnea era geloast de oamenii sti illşstri, era geloast de monsmentele salle. Ktte fante frsmoase ns ne-a remasss des-irre anests admirabile simtiments de glorit nagionale! Ilerikle voia st. fa kt statsa lsî Josie Olimniansls nsmai de asrs. Atehianiî as strigat» kt kosti mslts mi strtnesne teşasrsls ns-bliks; Ilerikle le deklart kt o va fane ks kitl-lsiala sa dar îmi va înskrie nsmele ne dtnsa. K’o singsrt vone, resnsnds Atenianii; ns, o fanems noi o fane Atena. Eatt ktts.de mare era sim-timentsls gloriei nagionale mi ksm a snists Ileri kle st’lls destente. - Ams insistată âsssnra anests! simtiments de rekomnenst nagionale fiinds kt nentrs tntîia oa-rt se 'manifesteast lâ noi; mi ams dori st se desvoltese în nagisne anests simtiments; nrin ells se va mtri mi se va nivilisa. Ktte monsmente ris ssntems datori a ridi -ka bravilors strebsni kari nrin lsntele lors eroine s’as Isntats nentrs nagionalitatea romtnt mi ne as ftksts nea ne ssntems astt-zî mi ne as ltssats drentsrile kari le avems astt-zi! Oare simtimentsls de admiragisne ne aneste monsmen te ars destenta ne fit-kare zi în nagisne, adds ktnds’î aminte, înssffleginds înainte’] virtstea, natriotismsls, neattrnarea, eroismsls, ns ar destenta assemine într’tnsa nose virtsgi, nose sim-timente de mtrire nagionale? Oare ns ar fi o îndemnare vit, mtntsitoafit nentrs nagisnea ro mtnt. de a imita ne a fosts mare, ne a fostă frsmoss în întreksts? St înssfflegims ne a fostă mare în treksts, snre a însssfflegi nresintele mi a nregtti viitorisls. Lammenais a zisss: tre-kstsls este lamua kare strelsnesne în nresinte mi Isinineast viitorisls. ----»a>E3«}«- CRONICĂ STRĂINĂ. Trsnele niemontese komandate de Genera-lsls Fanţi aş intrată în Ilersgi'a. Assemine Or-vieto este okksnatt de o garnisnnt sardt, mi de la Ilersgia la Roma ns se mai aflt trsne non-tifikale. Ilrovinnia maritimt nreksms mi Kam-nagna Romei s’aă revoltată. Frosinone, kani-tala nrovinniei s’a nronsuniată în kontra Danei. Rommsls ne snsne kt o korabie ks vanoa-re sositt din marina merkantile frannest, kare a sosită la 19 la Triată, viindă de la Ankona, a addsssă nsvella kt oramislă a fostă attakatg la 18 totă-d’o-datt din nartea mtriî mi din nar-tea sskatslsi. Zene korabi! italiane se afla a-kolo. Titadella de la Snoleto a kanitslats, Gsvernsls Sardă a adressată sns memoran-dsmă nsteriloră esronene, ne kare îllă vomă ns-blika îi) No. viitori», nrin kare areatt ksvinte- le kari aă determinată ne regele Viktoyă Em-mansele a tramlte trsne în Statele romane^ ks-vinte tari kari i-aă fostă imnssse kiar de nro-nria sa seksritate, va resnekfa residinga lianei mi o va anntra kiar de ori ne attakă sas ame-ningare, mi termint ziktndă kt liana ktnds va reksnoasne kt regenerarea Italiei este în ksge-ttrile Ilrovidingei, va fi din eara ntrintele Ita-lianiloră, ksm n’a înnetată de a fi ntrintele As-gsstă mi venerată allă tstsloră kredinniomilorg. Generalslă Lamoricidre a nsblikată o or-donangt kare dsnt ksm zine Indenendimfa Bel-giks este sna din nagi.nile nelle mai rsminoase din istoria, aventsrariloră din orî-ne ţimnsri. Ssntă atttea kassri de moarte în ktts s’ar kre-de kt ns mai ssntă fţlte nedense, mi ks toate anestea mai ssntă zene kategorie de msnkt şi-litt ne timus saă ne vieagt. Este o rsmine, zine Indenendinga, nentrs nellă kare a ssb-sem-nat’o mi nentrs gsvernslă kare are trebsingt de a nrotege astoritatea sa nrin assemine mtssre. Generalslă Srnidt kare trebsia st nreside-se şnestă konsiliă de resbellă a fostă ftkstă” ' * «7 - nrisomeră la fsarea Ilersgiei; Generalslă Benedek, aktsalele gsvernators allă Sngarieî este keraată a lsa komanda armatei asstriane în Venegia, mi esle înloksită de Generalslă 5rban kare în Lombardia a fostă on-nssă lsî Garibaldi ini ns a Itssată ssvvenirî de nrea msltt Bsnttate. . . ■ ‘ . % m. v- d ' Proclamaţiiinile adressatc de Gări-baldi către pop ului ii din Palermo şi ca-tre armata Neapolitana. '! ' llomlslsf din Tlalermo. D’anroane sa§ de denarte sântă ks tine, nonsls din Ilalermo, ks tine nentrs viaga toatî. „Legstsre d’affekgisne, kemsnitate de lskrT>ri, de neriksle, de glorit, mi leg» V s tine nrin legttsre etex1-ixe. Miskat» din adtnksls ssdetslsi, vorbinds kskon-sniinga mea de italiană, snis kt ns te îndoiesul de vorbele melle. „Desntrgits de tine de interesssl» kassei komms-ne, gi-ains ltssats sns altă es, Dem’etis. Denretis a fost» akkreditată de mine ltngt bsnsls nonsl» allă Si-nilieî. Ells reiiresintt maî msltă de kttă ne mine, re-nresintt idea nagionale, idea stntt: Italia mi ViktorS Emnxansele ! Denretis va ansnnia sksmnslsî nonsls allă Şiailiel zioa anessisnil inssleî ks Italia libert. Dar De-nretisă, fidele mandatalsî meă mi interessslsl Italiei, trebsit st determine zioa fei’iaitt. „Miserabilii kai'i îgî vorbeskă de anessisne astt-zi, nonsls allă Sinilieî* ssntă totă aneia kai-i îgî 1 A • -voi’bia aksms o isnt. Intreabt’i., o nonslă, daka anii fi asksltată iniserabilele lors interesse individ săli, ksm» amî fi nststă srina st mt lantă nenti1» Italia. Amî fi nststă oare a’gî trimite astt-zî o salstare d’amoră, din frsmoasa kaiiitalt a kontinintelsî italiană? ,,Amia dar, nonsls allă Ilalermslsî, kodaniloră kari era asksnmi ktndă ts te lsntai ne bai-ikade, vei zine din nartea lsî Garibaldi kt anessisnea ks regatei» regelsi galanton:ă în Italia o vomă nroklama.în-datt, dar din kslmea Qairinalaluî, ktnds Italia va ns-tea vedea ne togi fii stî, a’i sti-tnge ne togi liberi ne. strelsni.tslă seă stnă ini a’î bine ksvtnta! Garibaldi. 1 Armatei Nanolitane. ^ .. Daka ns nesokotigi ne Garibaldi ka sonă de arme, ells voesne, dtnsslă, a se lsrita ks voi în kontra inaraîniloră na’triei. St neart ori ne diskordit, rane sekslarile alle ge-rcî noastre. Italia, skstsi’tndă sftrmttsrele kâteneloră salle,, ne areatt snre Nordă kallea onoaril kttre nellă din srmt ksibă allă tiraniei. ' Ns vt nromită de kttă sfi» singsrs Iskrs!1 d’a vt fane st vt lsntagî. - y Garibaldi. Navale 9 Sevtemvris 1860. Murnimi- Vast konsidert kemarea D-de Talleyrand din Tsi-in mai msltă ka snă semnă mi o simntomt a sneî sttri de lskrtiă kritine de kttă ka snă nreksrsoră sigsră saă kiar nrobabile allă -sneî rsntsre între Fran-nia mi Sardinia. „Okksnagisnea Mamieloră mi Ombriei, zine jsr-nalslă, ar nstea kondsne la komnliktrî esroneane a-tttă de serioase în kttă nştemă fanile îngellege dorin- www.dacoromanica.ro ga îmntratelsi Frannesiîors d’a fngi de annaringa ori ktrii komnliniţtgî direkteîn nolitika gsvernslsi Sardă ‘ ks toate anestea Nanoleone noate ks gţes st desannro-be o rntssrt ne a ţrebsită s’o jsdene ksrtndă saă ttr-ziă ka nenessarit. Kiar skrisorile salle, instrskgisnile kttre miniştrii sti la Roma, Iimbagislă miniştrilor» sti ja Ilarisă, broiuisrele skrisse ssb insniragisnea sa, lim-. bagislă ne a ginstă de ksrtndă arxieniskonslsî de Bordeaux, skrisoaria kttre kontele Ilersigny, disksrsslă komitelsî Persigny kttre klerslă din nrovinnia sa natale; toate aneste doksmente as konksrată a stabili fan-tslă kt starea de Iskrsri kare esistea ssb gsvernslă nanale era ks totslă nessfferitt; kt nresinga trsneloră salle la Roma ns era nrelsngitt de kttă -ka st assigsre seksritatea mi libera akgisne a nontifslsî, iar ns ka st mangjt snă gsverns krsdă mi offensivă; kt va sosi tei'minslă okksnauisniî mi kt la sosirea anestsi termină ţrebsia st se înttmnle snslă din aneste dose evenimente: sas gsvernslă klerikale se va konfoi’ma ks do-ringele ssnnsmiloră stî, saă va fi ks violingt mttsrată. llenti’s kt relele în kontra, kti’oră toate gsverne-le esroneane aă nrotestată, denarte d’a fi înnetată, din kontrt s’aă mi.rits, ns este de niirare ka dsnt tntîia nsvellt a ssnueselors lsî Garibaldi, oi-amiele Marmeloră mi alle Omb)-ieî st fi srmată essemnlslă ne le a dată Legagisnile mi st fi ftkstă neea ne îmntratelă Nanoleone tnssmî a ni’ezissă de ninni-zenî de ori kt voră e . llfl-W .uliii' I fane. - ^ Este ktts-va timnă de ktnds s’a nrezissă ksrată evenimentele kari se vors nrodsne în Mai’ine; daka mtssre maî effikanî ns s’aă lsată snre a le onri, nştemă admite ks sigsrangt kt înnitratelă Frannesiloră n’a avstă nini odatt intengisnea d’a le fane o onnosi- gisne reale.,, . ___ In Omnione se nitesne: „nolitika gsvei’nslsî nostrs ns noate st aîbt altă şkonă de kttă indenendinga nagionalt. fsndatt ne nane, ne .oi’dine mi ne libertate. Este o missisne gene-roast aneasta ks kare s’a însti'ninată mi ne kare a kt-staiă s’o îmnlineaskt în kinslă nellă mai ksviinniosă, ne desiiţi’gindă kassa nagionale-de intei’essslă genera-1 le allă Esronei. , v - „Dar toate nsterile ns’î gină sokotealt de solii— nitsdinea ne areatt nenti’s interessele esi'oneane. Nne-le dintr’tnsele s’ar sntimtnta daka revolsgisnea, res-tsrntndă bai’ierile, ar insnda gei'rele venine mi ameninţa nanea nsblikt, mi ks- toate anestea ns voi’S st aîbt nini o reksnosningt nexitrs gsvernslă kare a mo-dei-at’o, îxi kttă s’o fakt a ajsnge la skonă, ferinds-se de relele ne maî toate marile revolsgisnî nolitiue as kassată kiar Stateloră kari snera st ns remtit de kttă snektatoarie. Daka mimkarea italiant a fostă nreser-vatt de esnesse mi desordină, daka a nsssă în niirare Esrona nentrs modoragisnea sa, ssntems datori aneasta bsnslsi simgă allă nonslagisniioră mi konkordiei nagionale; dar, de altt nartc, ssntems datori assemine mi direkgisniî ne i s’a dată de gsvernslă Sardă, zels-Isî ne a nsssă sure a îmncJika ori ne desordine, infls-ingeî nstinte a lsî Viktoră Emansele asssnra Italiei întregi, 1 rr . V „Odatt ne dinastia bsr.bsniant a ktzstă mî Garibaldi a intrată la.Naiiole se nstea oare krede kt no-nslagisnile Marmeloră mi alle Ombriei se vors areta resemnate ssb jsgslă generalelsî Lamoriciere, mi, ne ktndă fragii lor» se renaskă la libertate, elle voră nri-mi rogimslă sneî sttrj-de înkongisrare ? „S’ar fi nerstă lăkrsri ks- nensţingt dp la nons-lagisnî kari n’aă nentrs gsvernsls lors de ktts simti-.mente de desgsstă, de srt mi de disnregiă; mi kari, în alte. îmnrejsrtrî, aă aretatii Esronei ksm sniă st’mî fakt. singsre drentate, daka Esrona ns voesne st le-o dea. Saă gsvernsls nostrs intervine snre a modera revolsgisnea în Statele romane, saă trebsit a se nre-gtti ,nentrs tsrbsrtrî mi konvslsisnî îngrozitoarie. „Ar fi o iiolitikt infernale anea kare ar konsilin snsî gsvernă italiană de a remtnea snektatoriă indiffe-rinte Ja ts.rbsrtrî mari kari ar înlesni kallea la o in-tervengisne strti.nt, j^j^ră distrsge avantagiele dobtn-dite ntnt aksmă. ,,0 assemine nolitikt, kondamnatt de Italia, n’ar nstea fi srmatt de gsvernslă Sardă. Nini snă minis-teriă n’ar voi st'mî ia asssurt resnonsabilitatea sneî attitsdine kare ar deskredita ne gsvernă mi. l’ar fane st nearzt orî-ne nrestigiă. Miniştrii lsî Viktoră Em-, manşele n’aă st alleagt intre deosebite ktî- Sna singsrt este deskisst. înaintea loră, ini n’aneia ssntă datori s’o srmese'. ,,Daka Esrona ar voi st’I nsit obstaksle, Italia va ssfferi maî msltă tnkt, kt ni, Italia; tare în drents- rile salle, va isbsti a se konstitsi, ks toate gresttgile ne o îmnressoart, ne ktndă nelle alte State voră în^- ttmnina în desOrdinile nrodsşs,e tns.s’mi de elle o ne-, dikt snre a se întoarne la nane, mi snă isvor» de nose înksrkttsre.'1 , , ' ni îl'ii: ; n’as nrodsssg uellă mai.mikg effektă'. Idea' kt Frannia ns se noate desntriti de noi mi no va auntra dăka vomă fi attakaiji, este attts de. înrtdtninatt în snirite, în ktts ns npate fi ■ smslst nrintr’snă fantă brstale. Este nrea ks nstinijt ka st se minele; dar aneasta este oniriisnea oameniloră în a-neasti ijearrt. , . - " „D. Markiss ncnoli este desemnată Fa gsvernoră allă Marmeloră, mi D. Valerio va merge în Ombria. „D. Talleyrandă s’a întorss. Erî seara a rilekatS ţa Nizza st nresinte omagiele salle îmntratslsî. DD. Komistă mi Klanka ssntg tnkt aine. Ei trtesks nrea retrasul.“ ' ‘ 1 ' mtnii c ţrefksts dosi arii iui nini sng minisl-| terig. n’a nststg gtsi sng assemine mijloks. in-geniosg; nini snslg n’a .avstg aneastt glorii,.A-an Ministerislg-de astt-zî a avstg înalta noii-tikT> d’a ktsta mai înainte de toate anestg mi-jlokg, kt nrin ellg se va dobtndi toate reformele, toate îmbsntttgirile, tots nrogresssls ne romani! asteautt k’o vit nertbdare, mi a avsts ferinirea de a’lls gtsi. Anestg mijloks este 6= informa nentrs kare gearrai.toatt trebuit stb fit reksnoskttoarit. » • ' • in • Ams aretats toate avantagiele nelle mari kari se vors dobtndi nrin snifome; egalitate, libertate, armare, desvoltarea argilorg mi a industriei; ns mai noate fi niui o îndoealt. IHi Na-iţionalslS, nells seriosg ini doktorale, a venitg st înttreaskt nrin autoritatea sa nelle ne ams snssss noi; foarte seriosg, ziktndg, tnsu’mî kt. snifor-mele ssntg o kondigisne de egaltate, mi mai adtsgtnds sng ressltatg ne ne a sktnatgeko-nomia. qî mrr u t 1 ' Mijlokslg este mare mi nolitikst e- destsls sng ministerig st lasse aneasta în srma sa ka st trteaskt tots-de-şna în memoria nosterittnu. iF ”St nernettiţig aksm în souietate legea os-servatt în natsra fiisikt; skimbarea. Ressltatete auesteî legi a sldmbtrii. ssntg reksnoskste de toni în natsrt mi. ns mai as trebs-inn.t de a fi dovedite7 Orî-ne omgdenrinsS a os-serva se noate konvinge de anests adevtrg ,în . _^«uo8'o ini ni ■ a-- Progressnlu prin schimbar!, 71 ~'r3Jr,fiiujl« ouat oP) Filosofia ne- învârt ks toate legile mari, kari domnesks.în natsra fisikt, mi toate fenomenele kari se >iveskg în sniversg, se aflt mi în omg; nentrs aneâ omslg s’a nsmitg sng nţikro-ko'sms sag o Isme mikt. r - St dtmg dose esşemnle ne kari st le an- nliktmg mi la oms. , ;, ' Vedemg in natsrt kt nelle mai mari fenomene, nelle mai mari effekte ag o kasst mikt, adesse ori neînsemnate, ne kare de ams jsdeka-o ftrt st fi ksnoskst.g nea.ne nrodsne, ns ne amg astenta Ia sns ressltatg estraordinarig. Vedemg assemine kt vieaga, miskarea, desvoltarea essistt în natsrt nrin skimbtrî. Aneasta se noate demonstra numai nrin skimbarea nel-lorg natrs timnsrî alle annslsî. Vedenî Lanonia snde domnesne numai frigslg mi nsstiele nisi— nbase alle Saxarei, arse de .o ktldsrt sntimtn-tttoarit. ITerre neferiuite, ftrt vegetanisne, ftrt vieaijt, ftrt nrogressg. _ ^ în sonietatea oamenilorş ne înkredingtms de aueste âdevtrsri. Ressltatele nelle mai mari, deskoneriri grandioase, reforme mtntsiţoaiie, ie-volsjgisni terribile s’as nrodBssg nelle mai multe din kasse mini. înst anellp kasse ns le gt-seskg toni oamenii,,. nentrs kţ toni n’ag gems. Assemini oameni: ssntg rari, mi nentrs aneasta trebsitsks mi- mai msltg- adoragi. Tots nrogres-sslg soniale kare essiste astt-zî mi kare se des volteast renede a ressltatg. din aneste nsgine ksvinte nroklamateîn revolsnisnea nea mare.fran-nest: Togi oamenii ssntg egali înaintea legii. Konvengisnea a nroklamats iui nentis noi egalitatea nrin kare st mergemg la nrogressg; dar de la a o nroklama iui. utnt a o realisa distanga este mare. Trebsia. sng mijlokg nrak-tikg nrin kare. st =se no_aţt îmnltnta în togi Ro kare zif* •j i ic/ fit- Voimg a demonstra ressltatele nitnţsitoarie alle. skimb^rii între, fsnkgionarî, nsinds auests nrininig: ks krAs fsnkiţionariî se skimbs mai desss ks atsts V/earra se organiseass mat bine. Dar, snre a nstea konvinge mai lesne ne nei: kare se îndoeskg de anestg- adevtrg, strigtnds kt este o naradosst, st dovedimg mai tnttig ressltatele folositoarie alle sldmbtrii în alte ra-nortsri, mtrgininds-ne nsmai la noi în gearrt. A Skimbare îu blee. In ne stare ne ams afla noi astt-zi, ks tots regimslg narlamentarig ne, avemg, daka romtnii voştri arg avea ideele din timnsls lsî Mavrogeni ? I-ai vorbi de dpmi-nilig inviolabile mi ar trtmite jandarmii st te lege în kast; i-ai snsne kt nettgenli ssntg liberi a se aduna mi i-ars strtnge mai bine îm-nresnt în inkisoafit; i-ai zine kt nressa este libert mi gi-ar fane nronesse în toate zillele ; i-ai deklara kt trebsit st domneaskt integritatea iui gi-arg resnsnde nrin kivernisealt, mi altele mslte. La ne ressltatg amg ajsnss tnst nrin skimbarea ideelorg ? Togi romtnii îngellegs regimslg konstitsginale, mi togi as o mtndiit a se nroklama. Domiuilisls este resnektatg ka sng njonsments iştoriks ; nettgenji se adsnt în nea mai-, marer libertate la grtdint, la klsbg, la Fialkovski, la teatru, mi vorbeskg de interessele natrieî îiitr’sng ’kins foarte narlamentarig; nressa este foarte libert 1 ini gsvernslg o înksrageast mi gine nrea mslts şokotealt de dtusa,.— do-vadt kt vrea. st armese gearra întRsns modg indirektg, nrin uniforme; aibsssrile as nerits ks destvvîrmire ksms as neritg mi ideele tre-kstslsî, sng fsnkgionaris abssivg este alttg de rarg nreksms pste mi sns natriotg minninoss. Ams iistea tnkţ st dtmg mslte essemiile. Skimbare ia kredinfe Ani ressltatsls este mi maî mare. Şnde ams fi ajsnsg noi ks kre (Jingele nolitine mi morali din timnsls Domnilorg fanariogî ? Ams fi fosts ks destvîrmire nerdsgi. Anelle kredinge ssntg ksnoskste, st arettms ne nelle de astt-rzi, Oameni de ’Statg, oamenii iis-blinî mi însemnagî nreksmg mi togi, simnli ms-ritori ag o vit kredingt tare mi adtnkt în nro.-gressg nrin libertate rai egalitate, nrin desvoltarea mi înttrirea naTnjonalittgii romtne, nrin armare, nrin îmbsntttgirea gerranilors, nrin întinderea legii elektorale, nrin gsverne energine mi nrevtzttoarie; odatt romtnii kredea în strt-ini uii. în regslamentg;, astt-zi togi kredg în ns-terea nagisiiii_ ini__în_ Konve.ngisne, Assemine ssntg mi kredingele moralîA E destsls a snsne kt kredingâ în jvirtste este generale; ksnoas-negi togi resnektsls koniilors kttre ntripgi, îeS-nektats de kare este famillia înkongîsratt, onestitatea nea maî mare în fsnkgisnî mi în între-nrinderî, umanitatea nellors mari kttre neî Plini, modestia oamenilorş învtgagi mi illsstri, sinne-ritatea neRors natriogî mi liberali, rai alte ressl-tate assemini kari, gragit legii de skimbare, ssnts astt-zi trismfttoarie snre ferinirea natrielv-»-Skimbare îu obhieiftri. IXIi. în nrivinga a-neasta nstems konstata sns mare nrogressu, mi n’âvems trebsingt a lsa mslte essemnle. Oamenii s’as deminsg a se okksna mai msltg de interessele nsbline de kttS de interessele lors; s’as deminsg a sakrifika nentrs finele nsbliks, sre mi nassisni fiartikulare, atfekgisni S sng ministerig moalle, inkanabile, ttrt nrevedere, nling de iiatime mi resbsntri, ris s’ar maî skimba? ktndg sng gsverng desnotikg, assolstg, as-ssiiritorig ar sta nesgsdsîtg în nsterea sa? Ftrt aneastt skimbare neantratt ksm s’ar desvolta libertatea, ksm s’ar întemeia egalitatea, ksmg s’ar gtsi odatt oamenii neî.bsm, oameni mari de Statg? Assemini oameni ksmg notg dovedi genislg lors nolitikg daka ns vină la nstere, la fante, la akgisue ? Afait. de anestea nrin dessele, skimbtrî ■ A uiiui’.}-»*) =- a'-iv iJiinij/l «ii ««{goii- i www.dacoromamca.ro 370 DÎMBOVIŢA 14 SEPTEMVRIE. de ministerie se formeasB raglgii oameni de Stat», kari învagB seringa de a ggvernă, ksnosks starea gpeî gerre ini tvebsinnele ei, clobBndeskă o kreşnere nolitikB sedenrindă kă maniere mal bsne rai kg seringa de a se nresintanrin srmare se îmmglgeskă oamenii nabliei kari seiă a gsverna o gearrB- Assemine nrin dessele skimbBri de ministerie se introdgee konkordia rai- îpgelegerea între oamenii însemnaîjl nentrg kt togi din ggstB ministeris rai’raî mglggmeskă o aitnbigisne foarte fireasks nentrg oameni kg merite.. Toate anosteai ns sgntă oare. adevBrgri, konskginge foarte Jogiee alle nrineiniglgî skimbBriî? Skimbare de fâiikiiionari, Dsnt ne aras âretată toate ressltatele ne se dobBndeskă nrin skimbBri în alte nriyinge, vomă fi amirobagi de togi în nea ne avemă a ziee desnre skimbBrile de fsnkgionarî. Kg kBtă fgnkgionarii se skîinbB ■mai dessă, kg atBtă gearra se or’ganiseasB mai bine. Illi eatB nentrg ne. Sng omS se desvoaltasB în nronorgigne kg ideele ne dobBndesee. Kg kBtă aneste idee sgntă mai variate kg atBtă aeellă omă este mai deosebită rai mai kanabile, rai kg kBtă o gearrB rio,s.-sede mai mglgi oameni araia, kg atBtă merge mai renede înainte. TrebgiB sb mBrtgrisimă kB as-semeni oameni ng nrea sgntă ngmeroraî la noi, ne e drentă. llriu ne mijlokă dan se no'tg forma? Totă nrin skimbare^ t * Sb lgBmă ne jgdekBtori. Este kBnoskgtă kB gnă jgdekBtorig trebgiB 'sb snîe drentglg: Dar kgm îllă noate îuvBga gnă omă daka ng se ng-mesne jgdekBtorig ka sb jgdene? Kgm se for-measB gnă zidariă daka ng înnene sb Igkresse la zidă? Nini- gnă omă gg Stpada \mifteaski Xan» Gepman No. 2Î. www.dacoromanica.ro