ANULUII ^60. . I sjl Sambata Preţiulu abonamentului pentru un ană 24 Sf. Pentru % „ 12 „ Trei luni. . . . 6 „ O liniă pentru anun-ciurT se va plăti cu 30 p. 0 lege electordle forte întinsă, Unirea ambeloru ministerie sub alesulu -poporului română de la 24 Genariu. nici ; Abonarea se face la J RedacţiuneOtelulu Ger ' mani No. 27 strada Nemţiască, iar prin districte la D. secretari 18,1 de Administraţiunî. Ori i ce aboDamentutrebuiă i plătită îndată cu sub- scrierea. I r ,r> t, } 1 hv FOIA POLITICĂ ŞLLITTERAIIIA PI! ^ ;>1 Bucureşti, 9 Septenwriu. -pmoJt ni 3 tc?e .4-ii/ Adunarea şi guv^rnuSii. -Ut Adsnarea nagionale s’.t îiikissS nrintrsns messagig domneskg n®n® la sessisnea viitorii. Gsvernslg rem®ne liberg mi nekontrolatg în ak-gisnea sa. Este adev®ratg k® are s® resnsnz® de toate lskrtrile salle, dar ns mal se afl® s»b nrivigitrea Adsntriî, mi nrin srmare 115 mai are a se teme de interiiel®rile ye i s ar fi nststg fa'ie în fii. kare zi. Aneast® stare neattrnal® a gsvenslsi ne îndatores'ie a faye oare-kari osservtii ţje ni se narg nenessarie^ 1 In mai mslte rtndsrî, ne amg nermissg în ayeast® foai®, konvinmi a fi neri®rtinitori, a kri-tika Adsnarea nentrs nsuina aktivitate ye des-femisra în lskrtrile ye era mai neyessarie. Faii-tslg ayesta s’a konstatatg adesse ori kiar în A-dsnare, mi, imnsttrile kari ni s’ag f&kstg kt in-krimintmg Adsnarea, ag fost.g nedrente mi kon- trarie fantelorg. ( _ Ast®-zi, ks ayella’irii sniritS de fientitirn-re, venimg a konstata înaintea nsblikslsi bsn®-voinua mi aktivitatea folositoari® ks kare Ads-narea a terminats ayeast® sessisne, dtndg gs-vernslsi numeroase mijloaye ini inlesnirî de a lskra, mi ne i®ss®nds’i niyi sns ksvtntg ks kare snstea îndrenta daka ns va avea energia neyessavi® mi ns va taye nimikg. Trebsit s:o susiiemg tare snre a se syi de toni, kt niyi sng gsverng ns s a aflatg înti o nosinisne mai bsnt, niyi ring gsverng n’a tostg atttg de ajstatg mi n’a dobtnditg atttea mijloaye de la Adsnare, niyi sng gsverng n’a vtzstg înainte’! o kalle mai bsnt snre a merge înainte- nrin srmare aslt—zi totg astenttmg de la gsverng mi nsmai de la gsverns, îmbb*ntttgirî, reforme, instrsknisne, armare, totg se noate faye w V- nrin gsverns; ^ Trebsit st snsnems tare mi totg-de-sna ka gsvernslg st ns site. ye are mî ne tiebsit se fakt, st ns nearzt sng minsts din vedere resnsnderea yea grea ne s’auass® asssnrt i, st ns nesokoteaskt oninisnea nsblikF nn nressa kare este desteanţt mi irrivigieas®, mi totg-de Bna vomg nrivigea, st aibt în vedere kt ns’i remtne niyi sns ksvtdtg de îndrentare. ^ HellS mai bsng gsverng, ks yelle mai bsne intennisnî, ftrt mijloaye materiali, este amor-nitg ~este naralisatg. Voinţa yea mai tare se sftrarat linsitt de orî-ye mijloaye. Assem,ne sns «•sverng moalle mi nerrtssttorig, ftrt. voingt, ftrt nttrsndere, ftrt energit mi nrevede. e, remtne ksfsndatg în amornire, ks toate mijloayele .mi înlesnirile ye’i vei da. ks toatt îngT.jirea mi ajistorslg ks kare’llg vei înkong.sra. ^ Ayestea ssntg adeNtrsrî mi ns este res a le snsne. Sns gsverng bsng ns nesokotesye nimikg, ori snde gtsesye o idet bsnt se folo-sesye de dtnsa. înkrederea nemtrgînitt de a ns konssltn ne nimeni mi a ns gremi niyi dat®, este nerderea snsi. gsverng. HIi nstemS zme .desnre gsverng neea ne Senekaziyea desnre yi- (iiedactoru Hcsponsabijc RADIJ 10NESCU. tire.! yitesye ori ye karte mi tot» te vei folosi k’o idet. Ilsfenig ziye snsi gsverng: konssltt oninisnea nsblikt mi totg înî va addsye sns a. . .w -*■> Adsnarea a votatg .^ssemine o -dîsrnt de 2,500 nentrs miniştrii, uri. sns miliong nentrs de ftkstg mi ns’mi dagi bani, voeskg a merge | ktllttoria Domnitorislsi. înainte ini mt onrigi în l'okg Gsvernslg aktsale ns noate ziye nimikg din toate ayestea. De ns va Iskra. orî-ye resnsnss s’ar gtndi a fane va fi înŢibsmitg de voyea fantelorg; mi- ks nimikg ns se-va nstea şksti în kontra sneî asnre sentinge. R022,180; allgjsstinieî 5,132,000; al)g ksltelors, 14,130,328. - Ilentrs venitsrî, Adsnarea a votatg mai mslte legi nentrs kari voms vorbi desnie fi®-kare. legea nentrs imnosits- fonyiaris d<> 3 ânns; legea nentrs ni'onriet®gile de m®n®-moart® de 10% ne anng; legea nentrs timbrs; legea nen-trs natente;. legea nentrs tassa btstsrilorg snii— Eat® nosinisnea avaiitagioas® în kare Adsnarea ks yea mai mare bsn®-voing®, a nsssg ne gsverng ka s® skane de ori ye îmnst®ri ye i s’ari fi nststs fayei ELstems ziye k® Adsnarea mi-a îranlinitg o datori® imnsss®»de adev®rat^le interesse -alle genei, n u; ^ d S® vedjemg aksmg ye ,Va fabe gsvernslg mi ksm va resnsnde la astent®rile generali. Kredemg k® are -intengisnile mi doringele yelle mai frsmoase; Kiar în nolitik® Imai ks sea-m®, sns' gsverns s® jsdek® dsn® fante. Dsn® fante se lasd®, dsn® fante şe kondamn®* A ziye sns gsverns.; amg doringa, ams inteugisnea, este a te ,tr®mite ş® astengi, mi s® ns astenijx nimikS. A ziye: amg ftkstg, ini vois faye, te nsne în realitate, te nsne înaintea fantelorg mi n’ai de k®tg a ziye: bine sas reg. .-'ţi.-.or Eat® ksm se noafe jsdeka sng gsverng mi ksm îlls vomg jsdeka. Esneriinga ne învan® s® ns ne înkredemg în intemgisnţ, s® yeremg fante, s® vedemg fante; s® ns ne îiitemeitmg ne doringe, s® yeremg energi®, s® . Vedemg ls-kr®rî. ^ F®r® temere, f®r® niyi o reserv®, f®r® k.on-■sidertri nersonali, voms kritika tots-de-sna ks ksragig, dar ks ntrtinire, fantele de esklssivismg, de nenotisms mi nersonalitţni, în loksls lskr®-rilorg serioase mi srginnî. ...diO .G .G. • . Konsidertmg ka o datori® mi o voms îmnlini. j ilinisterislg ';a avsts sng trismfs ye i s?a akkordats de bsn®-,voinga : Adsntrii snre a fa--ye îmbsn®t®giri reale; dar ne nermitems a ziye s® ns adoarm® ne ayests trismfs; k®yi ks k®tg trismfsls a fostg dslye iui mtgslitorig, kg at®tg resnsnderea» va fi gravtsb 3 novr1 jd Este sng adevtrs, u i. ori-ye’i adevtrg este bine a fi snsssg, uellg nsuins snie şyiing®. 1 Radu Ionescu. ' ScSriHibai‘7 Ta iiîiuuei|ialitate. ■ f ; . i ‘ . ■ - *ns ivia . ■ ., . . . .. -j!;d^li537n o Onorabilele D. Kostafors, mir.istrs din în-ti*sf a f®ksts o mslgime de skimbtrî . la msni-yinalitate, mi oare-kare nemslgsmire Ăare. s’a nrodssss ne îndatoreze a ziye de va. oBioim Ams komb®tsts dots-.de-sna skimbtrile rie-motivate, nentrs k® este isng r®s obiyeis allg trekstslsi, nentrs k® desksragias® ne fsnkgio-nariî 'rei bsni, mi iie mslgî îi demoraliseas®, nentrs k® addsye desorganisare în serviyis nrin oameni f®r® e.sneriing®, nentrs k® ns mai vedemg niyi o deosebire între merits mi nekanayitate. Daka amg komb®tstg skimbtrile ia magis- www.dacoromanica.ro 364 DÎMBOVIŢA — 10 SEPTEMVRIE. tratsrt, kari as nrodsssă sns rtă desnre kare vomă mai vorbi, vomă kombate rai mal msltă skimbtrile în msnininalitate. ţ D. ministre, în konfrg p'nstitsgisniloră ms-nininall kari as fostă o'sservate kiar de gsver-nele trekstslsi, nekonsslttndă majoritatea mem-briloră konsilislsî, nsmai ks konsimgimtntslă, ksm se zine, alls DD. ITetresks rai Oresks, des-titsie ne sekretarislă generale, ne uinnîkondsk-torî de kltdiri kari ssntă foarte nenessari, natrs şjstoşrie de. bisroă,. vre-o ktgî-va konisti rai jandarmi^ şredsktnds kia-r da- snii rai ansnta-mentele. 9: ^ # In lokslă sekretarisls! a nsssă dosi, rai ke zine kt va destitsi mi dos! kan! de bisros. înstrnintrile uellors uinui kondsktor! de ■kltdiri se îndenlineskă aksină de D. S. Oresks. -r Vedemă kt de ktte or! s’aă ftkstă vre o skimbare în organisarea msniuinalittgi.s’a ftkstă tnttia oart în 1854 de o komissisne ssb nre-sedinna D-. II. Iloenars, rai de atsnni tot-de-sna de konsilislă msniuinală, uri ottrîrile anestsi okonsiliă s’as resnektatăr k-T D. Kosţa-fors nentrs tnttia oart, ssbă snă regims konstitsgiortale, în kare îmsnininalitatea trebsit st aîbt sns karakteriă nronriă alls stă de neaftrnare în Iskrtrile şalle, neah ne vedemă kiar în Frannia, nentrs kt konsilisls msni’rina-le este allesş» de o.raraiă im ns trebsit a fi ne-sokotits, D. Ministrs vine rai fane toate skim-r btrile anestea de la sine, în kontr_a vekiloră in1 slitsgisni minininalî. i Msniuinalitatea are drentşrî> kari ns notă fi ktlkate, ftrt a vedea în aneasta arbitrarislă, fiindă-kt D. Ministre ns avea nini de ksmdre-ihtsls a fane aneste skimbtrî în modslă anesta. în Adsnare amă aszită adesse ne gsvernă desvolttndă teorie asssnra dreritsrilors; msniui-nali rai. ârettndă intengisnea d’a le uitri, d’a le desvolta. Jsdene aksm orî-uine ksm s’as tra-dssss în fante aneste vorbe rai ’interigisni frs-moase. ■** ** î o Eatt nentrs ne nerems totă-d^-siia fante.. Ilsbliktmă mai la văile o adresst a D.. Me-• liks kttre D. ministrs din între asssnra msni-ninalittniî. 1 • a i .pi 'i’vO îi n fio.l rf'h •. ' ’ ’ '■ | . în No. treksts amă vorbită desnre artiko-lsls atttă de nsnin natriotikş din Konsrvatorsls. în No., de Jos! âmă vtzstă ks mslnsmire o skris-soarit a D. I). Gika, ne kare o nsbliktms, nrin .:kare desannrobt ks idestvîrmire anells artikslă, o eroare kare a-nrovenită din nesuiinga în kare se aflapastorisls de nelle netrekste în Adsnare, rai kare sia nsblikats în kontra reg&lelorS admisse de skomitetslă jsrnalslsî. F & «< , O telegramt a addsssă nsvella snsî atten-tată în kontra îmntratslsi franuesă; la Tslon, snă englesă kare s’a konstată kt este nebsnă, a traşsă ks nistolslă în M, dar ns l’a nemerită. . 1 xIelle din srrnt nsvelle din Italia ne .snsnă kt ţrsnele niemonţese aă attakată mi .lsată Iler saro, O mit dose sşte soldagî gprmani, koman-dagî de Monsjniore Bella, kare şe înkissert în forteregt, aă fostă ftksgî nrisonierî. ,, Şella kare ordinase nsstiirea oraniislsi a fostă dsssă la Tsrină. Garnisona germant. de la Orviedo a kanitslată mi s’a dată inssrginni-loră. La 11 Sentemvriă, trsnele komandate de generalslă Fanţi aă intrată în. -Tetatea di Kas-tello, rai se îndrenta snre valea Tiberina« Allă ninuilea kornă mergea snre Fratta. Trsnele lsî Tialdini aă intrată în 5rbino. Armata niemontest ka rai Garibaldi ns în-ttmnint ninî o resistingt serioast. Se krede kt o lsntt mai Isngt noate fi ssb zidsrile An-koneî, ktnî akolo genefalsls Lamoriuiere îmi konnentrt trsnele în nsmtră de 8,000; dar raî ani Iliemontesiî voră trismfa ks înlesnire fiindă anroane de 45,000 oameni. MonitonslB.Franuess konfirmt nsvella kt am-basadorislă franuesă de la Tsrină a năimită ordinea a se întoarne în Frannia, Itsstndă în lo-ks’î sns sekretară de legagisne. Ks kinsiă a-1 uesta Fiannîa desannrobt intrarea armatei nie-montese în Statele lianei. Aneastt mtss' t ameningttoarit n’a nro-dsssă tnst o mare imnresisne în kanitala nos-Isi regată italiană, nentrs kţ se zine kt komi-tele Kavsr a fostă la Nissa snde a avstă o în- www.dacoromanica.ro trevedere sekretţ ks îmntratelă frannesă asssnra nolitiuei aktsa.le a lliemontelsî. Se zine assemine kt sns kornă franuesă de trei zeni mie de oameni se strtnge In Savoia, snre a kontra-ksmntni konnentrtrile de trsne asstriane la Borgo-forte. Snre a nreveni noate o tevolsgisne ne s’ar nstea fane în Roma în srma intrtrii niemonte-siloră în Statele lianei, garnisona frannest din anestă oraraiă s’a mtrită ks trei mie de oameni, rai neste nsgină va nriimi snă ajstoră de 4,000. Generalslă Goyon a nriimită ordinea d’a merge st’mi ia iart komaiida. Şsntă mslte versisni asssnra nolitineî fran-nese’tn nrivinga Italiei. Din Genova se skrie Indenendingeî Belgiue kt snii attribseskă kiar îmntratslsi Nanoleone attitsdinea neastentatt a Iliemontelsi. Skonslă ar fi d*a iirovoka ne A-striay rai daka intrarea Iliemontesiloră în România, ar gtsi n’aueastt nstere nentsttoarit, s’ar Isa .îndatt offensiva în Venegia. Iliemontele ar fane annelă Franniei kare ar desninde Alnii mi ar komnlekta nrograma trsnkiatt la Villa-franka. Se nressnnsne kt în anestă kasă tlrssia n’ar remtnea indiffeţ-inte rai aneasta ar kddsne res-bellslă ne Rină, la kare ftrt îndoialt voră st ajsngt. Totă de odatt se va favorisa mi nrovo-ka,. la trebsingt komnliktri în Oriinte, mi atsn-nea se va zine ksrată Angliei rai Rsssiei: alli-angt în Oriinte ks nine va favorisa resbellslă ne Rină. Eatt ne kredă nei mai mslgi în Italia; rai nea ne treflă rai mai kg sigsrangt, ks toate snss-sele snoră jsrnale frannese, este o snire nerfekr tţ între komitele Kavsr mi nolitika frannest. Regele Nanolei a nlekată din Gaeta în Sna, fnia la Sevillia snde, vara sa, rogina Snaniei îi of-erţ osnitalitatea în vekislă nalată allă regilore; masri. Ninî snă vanoră nanolitenă n’a voită st srmese ne regele la Gaeta; marinarii se temea st ns fit kondsraî la Tristă rai dagi în mtna Asstriei. Mornmg-Post desminte în termini nositivî nsvella kt Anglia ar fi kontraklată o aliangt ks Asstria ral ks Ilrsssja în kontra snei în-tervenirî a Fran.ni.ei în Italia rai in kontra ori ktriî înuerktrî de mţrire ţerritoriale. Anglia ns se va dentrta nini o oatt " de nolitika sa liberale mi ns va lsa ninî o mţssrt kare st îmnedene miskarea a taliant. A r In Oriente lskrsrile se komnlikt, rai ks toate mtssrele de asnrime lsate de gsvernslă tsrks krestinii ns ssntă adtnostigî de fanatismslă mş-sslraană. Mtnellsrile ş'p srm.east; Fs.ad-naraa a dată 120 de kase alle mssslmaniloră krestîni-loră ftrt,asilă. Dar loksitorii i-aă maltratată în-tr’snă kină neom'enosă mi i-aă silită st intre iar în nitadellţ, snde zene miii din anesti nefe-riuinî ssntă esus.raî la arraiga soarelsi rai lin— sini de toate. Soldagii ,tsra.î nenlttigl deserteast rai fsgă la Drssî. Armata frannest se aflt trtă la Bei-rstă.. Skrierî inuendiarie în kontra krestiniloră uţrksleast în nsmtră mare. Anglia a refssată d’a garanta îmnrsmstslă tsrkă. jşrnalslă otfiniale din Nanole nsklikt kt te va akte alle lsî Garibaldi rai srmttoam nrokla-magisne sksmnel salte nomlaiţisni din Nanole: „Fii ai nonorsls;, k’snă 'adevtrată resiiektă mi k’snă adevtrată. amoră, mt nresintă anestsi nentrs innsitoriă de nonslagisnî Italiane, ne kare mslgi sekolî de desnotismă ns le-a nststă smili nini sili st’rai nlene genskislă înaintea tiraniei. „Tnttia trebsingt a Italiei ei;a konkordia snre a ajsnge Ia snitatea marei familie nntaliane. Artt-zi, Ilrovidinna a ajstată konkordia, msl-gsmitt ssblimei snanimittgi a tstoră nrovinnie-loră nentrs rekonstitsirea nagionale. St îngrijimă assemenp nentrs snitare! Ea a dată gerrei noastre ne Victorii Emmanuele, ne kare îllă nstemă nsmi din 365 DÎMBOVIŢA — 10 SEPTEMVRltJ. acestg minsts adeviratslg nirinte şl 18 uatrieij italiane. „Victorii Emmanuele, modelslg ssveranilorg, va areta srmamilorg se! datoria lorg nentrS nos teritatea snsi nonslg kare ’llg nssse în kanslg seg k’sng devotament»' frenetikg. „Ilreogii: îtaliani ks konsciinna missisnii lorg, ag drentg garanţii a resnektslsi ks kare vorg fi tratagi, avintslg, natriotismslg, atitsdinea adeviratg krestini a konfragilorg lorg nensme-rorni ne kari ,dela kilsgirii meritanig de la Gan cia, nini la generomii nreoni ai kontinintelsi nanolitang, i-amg vizstg totg-de-sna, în kanslg soldaniloi‘8 noştri înfrsntinds celle mai mari neriksle alle bitilielorg. O mai renegeskg, kon-kordia este intiia necessitbte a Italiei. Amia dar, imnrotîvitorii de alţi daţi kari aksras voîiskg s’addski kg sinceritate neatra lorg la edificisls natriei, îi vorag nrimi ka fragi. In fine kiar res-nektind kasa altsia, voimg a fi stinini într’a nostru, voeaski sag ns voieaski a tots-nstinrui Jredscerea nersonalslsi ne jsraitate, iii kare dis-lokare îmi figidsiserigi; ki vegî amina nini kindg komisisnea kare voiagi si nsmigi ini agi mi nsmitg la 1 Sentemvrig ksrentg, îmi va termina lskrarea ce i se va da, a agravatg mi mai msltg nosinisnea mi realisarea lorg. Ile de alţi narte, dsni nirerea ssb însem-natslsit, koronsnerea komisignii n» este komnlek-ti, kici îl linsesce sng membre medikg nentrs kestisnile de igieiii nsbliki, mi D. arxitektg allg kanitaleîi karele ne lingi ksnosciinijele întinse ce are de lokalitigi, este natsralmente kematg ka si anii ce mi se realiseze nroektele elaborate de komisisnea ce agi nsmitg, mi kare ssntg si-gsrg ki o vegi. biue-voi a koranlekta nrin ns-mirea acestor» dosi membri nreksmg nstegî js-deka indisuensabilî nentrs bsna konstitsire a ko-misisnii. u , Driimigi, Domnsle ministre* esnresisnea de-osebitelorg melle istimi mi konsideragisnej L I. Melic. Uimintslsi. Salerna. 7 Seiitembris 1860 dimineaija „ Garibaldi. u Italia si Victore Emmanuele „DiktatorslS dekreta: „Toate vassele de resbellg sag de komercig alle Statslsi Ambelorg-Sicilie, arsenale, materiale de marini, ssntg snite ks eskadra regelsi Italiei Victor Emmanuele, eskadra komandaţi de amiralslg Ilersano. . Nanole, 7 SentembriS 1860 — „ Garibaldi..., tSr ‘ ' j . Italia şi Victorii Emmanuele ; „Diktatorsl« dekret-ji: : ^ „D. Libario Romano este ginstg în lokslg sig la ministerislg de interne. — Generalslg Enriko de Kosenz este însircinatg ks denarta-mentslg resbelslsr — Avokatslg Gissene llisa-este însircinatg ks denartameutslg Jsstigei-. — Direktorii de finangie, D. Karlo de Vesare, mi interne, D. Mikele Giaki ssntg gînsg! în nosts-rile lorg. — Este nsmitg direktors la noimii avokatslg Gissene Arditi — Lokotenintele^gene-ralg Giullaume de Saugel este nsmitg direktorg la denartamentslg de resbellg la ordinile Gene,-ral.slsl Cosneg.1 Nanole, 7 SenmtembriS 1860 — „ Garibaldi.„ ----aesci ;:.ll ‘elir ; Domnule ministre. în anelslg kare facegi konksrsslsi ssb în-semnatslsi nentrs elaborarea nroektelorg de îm-frsmssegare mi salsbritatenia kanitalei, amg kre-zstg ki, nrin ksvintele ki veiţi affeue totS snirifele de konuiliaiţie iui ideele realisabile md. facegi o allssie direkti mi nini la oare-kare nsntg mi o blami noate, la lskririle elaborate de komisisnea nsmiti în lsna lsi Isnig trekstg mi la kare, nreksmg o scig togi, Isasemg o narte foar- te aktivi. TTli ks toati srginga lorg, simgiti de togi, acelle nroekte de întiia necessitate ns se vidg nini a,sti-zi lsate în konsideragie serioasi. Ks toate acestea liSindg la onarte ori ce ssscen-tibilitate nersonale, înki voi îndenlini iarimi, nre kitg însi va sta nrin nstingi, datoria im-nssi fie ki.rsi bsng cetigiang ks okasisnea a-nelslsi ce’mi facegi,. însi, neutre a ns avea md o solidaritate la întiiziarea snorg lskriri de assemene natsri karele aksmg din kassa timnslsi înaintatg, ns va sta noate nrin nstingi ka si se noati face ,în anslg ksrents lskririle nreliminarie, nreksmg ridikşrea rilansrilorg nentrs fiksarea într’sng modg ifivariabile alinierii stradelorg, krearea niegelorg nsblice, a kiesrilors mi ridikarea nivelagieî generale nentrs kombinarea kanalelorg ssterane md. kare ls‘ kriri nrin însemnitatea lorg ag trebsingi de sn nersonalg ks sne.cialitate msltg mai însemnatg de kitg acella de kare disusnea msnicirialitatea kanitalei. Dislokaiea recenţi a acestsi servicis nrin :.1TI « : r ■ U.ţ 7 'Iii ! î '—-'WVAA/Vv- .rrşnua oii?- - 1 iu A Fj ’i * - • 4 ‘ a!" că 'Ha. ti«Imi>l« Lista dc subscriere, 'y.in iyt PEiMTRij Armarea TERRGI. (Toate ane sie sume sânte dăruite.) Lista Il-a. ^ II S. Mitronolitsls Niîoir . . 15,750 D. N. Sergisks . . . . . 310 — E. G Stiteskg . ' / 1 i > îoo — Al. Isvorans . . . . 600 — D. Teoxaridi . . . ,...t 614,10 id. sng bong alg Vistieriei . / 1221,22 id. sug inelg ks 7 diama^itsri . 1,260 — Kj Glogovanş . \ . i „..ş . . 3,000 — K. Deleans. . . . 300 ■ virr'V' — Andrei Ilrijbeaus . .. . . 1,000 —- D. Krisiesks . ?'"F ’ . A 300 — K. Bsrlan . , ,t ; u ,, « ' 157,20 — K. Anagnosti. . . . . 300 — Kolonelslg Kostafors . . r 3,000 -— N. K Zitreans . . . -tr 1,000 — T. M Mexedingeans . ( . 10,000 — K. Arion . . , „ f 2,000 — K. Kostesks . . . . . 620 — Iorgs Gioka . . * . ^ 630 —- M. Dsrma . . ua-.. . . 1*500 — Dna A. Dimboviceans . . . “ 500 — A. Kironslo . . , • ^ . 1,000 — D. Floresks . . . ' ‘ . “ . 1,000 Comitetulii Generalii pentru iinprumn- tulii Xaţionale. ' f." . • . • U sil ■ , D-ns D. Gika. , * Si A- ; £ i [ — Al. Illaiano. r ! • • • j:v. •- Grigorie Kantakozino. 't'. mif • — Grigorie Brînkoveans^ ?■ f1 r Tr 1 ri — Kostake Rosetti. ! >1- — Iakov Melik. — Xristian Tel. — Enake German. ■ , ... ... — Mirs Blasto. — Mixailg Kalifars. 1 — Vasile Kostandiri. ' t ‘ — Al. K" Gidesks '*■' — Vâsile Grideans. —■ Iletrake Hernitesks. — Dimitrie Kslogls. — Xiler Mansax. t . . ' c r -'a ■ j ' . , m Varietăţi, Despre poesie şi frumoasele arte. Abatele Dubos, Le Batteux, Marmontelg a- www.dacoromanica.ro vea8 oare 'drentate al rannorta, dsni Aristotel, noesia mi artele în genere la sng singsrg nrin-cinig, instinktslg imitagiei? 5ng ksvintg sniri-tsalg a! 18 lsi Horagig, Ut pictura poesis, adesea citatg, dar abitstg de la înnelesslg seg nri-mitivg era niva acestei teorie niiisiti în zilele noastre. Daki snikslg nrincinig allg artei fera imi-tagisnea. skonslg ei ssuremg ar fi komnlekta il-lssisne a simgsrilorg, mi aceasta ns este, kiar nentrs niktsri. Ilsnktslg la kare trebse si tin-demg, mi de kare ns ş’ag abitstg kitsmî de ns-ging maeştri cei niari, ns este oare a tie servi ks seml-illssisiiea simgsrilorg snre a face si naski mi a întregine farmekslg imaginagisnei? Kinds Anele zsgrsvea msmte [mi ks atita nerfekgisne în kitg nestine kredea ki ssntg vii, aceasta o fscea ka şi netreaki mi si se dis-trese sns moment». Oare ns ssntg destsld msmte ? „Adeviratslg skong allg artei, zice D. De-l^cluze, este de a face si se naski sng felIS de nlicere kare resslti diil kontemnlagisnea a totg ce este frsmosg; mi imitagisnea^ kare are de-o-biekte nsmaî adevitslg, este nsterea nrin kare se nrodsce aceasti nlicere. Nsmaî dsni ce a stsdiatg msltg timns mi bine veritatea natsrali, realitatea, sng artistg va nstea si se asvîrle ks sigsrângi, mi ka dintr’sng nsnktg fiksg, in ab-strskgisnile frsmssegiî ideale, sag în kombina-gisnile komikslsî^ ridikolslsî, bizarslsi,, mi kiar allg sritslsi. I ' ** Acella kare imiteasi natsra ks servilitate, dsni întîmnlare, mi bskati ks bskati ksmBÎ se nre-sinti înaintea okilorg, ns va fi nici odati de kitg sng konistg de rînds. Nsmaî acella este artistg kare îgi ordoni imitagia ama în kitg si nro-dski effektslg doi-îtg mi nrevizsts de dinsslg. Observindg neîncetatg nemirginita varietate a natsrei, mi nonolslg asssnra kirsia voeste si faki eflfektg, artistslg koncentrbasi mi adsni în imaginagisnea sa, ka într?o oglindi ardenţi, totg ce simte, vede mi ksgeti, mi le kombini în astg-fellg de king în kitg nercengisnea mi. siratimeiitslg lorg le face si fie nentrs cei algi oameni mai tari mi» mai neanirate. ^ Artistslg, lskrindg* se* gindeste totg-d’asnb la jsdekitorii sei, mi or ce oneri de arti este sng rcssltatg kombinatS allg genislsi astorslsî mi allg ksnoscingelorg, nassisnilors, gsstslsi gerrel salle mi allg timnslsi seg"; iati mai ks seami în ce senss este adeVitătg a zice ki arta este esnresisnea societigii, mi istoria sa istoria civi-lisagisnei. Artele fiindg de aceeami familie Tea mi noesia, îngellegemg ksmg sng rânnortg intim», ksra o legitsri de asseminare frigeaski trebse si essiste între toate- kang-d’onerile acellsia-mî se-kolg. Assemenea iari-mi, în toate nerrile ls-mei, vedemg fii-kare arti realisindg ssb o for-mi differiti, acella-mî simtiments religios», â-ceămi ksgetare generali ka mi noesia.Marea skslntsfi greaki, zice D. Amnere, astg-fellg nreksmg ea se araţi în Niobe din Florengia, în •statsele ITarteiionslsî, este-noesia omeriki în mar-tasri. Dante îgi desemni figsrMe ks acea-mi manieri asnri, îndrisneagi mi grandioasi ka mi Michel Angelo; mi freska Jsdekstţit dsm «r-ms este sng kinteks allg lsi Dante.a între toate simtimentele ce s’ag amezatg ka divisisni natsrale alle istoriei sniversale alle artei, ns ssntg, nî se nare, de kitg naţrs kare meriţi acestg nsme iţii- kare offeri sng karakterg distinktg; sistemslg eginteang la kare se rannor-ti inaî msltg sag mai nsniug d’a drentslg cea mai mare narte din monsraentele intîislsi Ori-ente; sistemslg greceskg, kare imbririimeasi toati aritikitatea klasiki; sistemslg kresting kare konrinde Celle mai originale, daka ns celle mai frsmoasc kreaiiisni alle artei moderne, mi sistemslg renaşterii, kare narticini din celle dose din srmi? 1°. „Arta Eginteani, zice Rasl Rochet- 366 .uţ dîmboviţa — io septemvrie, te, nean'Ei'ata siniboJik’B în fondS ka rai în forma imaginelorS ne ea întrebsingeast, db fs nici odafcb fig-Brativ-B de kstB nBmai ne ksts avs tre-bsinTj'E de a renresihta kornBil snre a eksnrima idei: araa în kstS figsrele ne ea nerede la artele desemnslsi, or ks Ieşti isk8sing,t fara ek-sekstate, totS trebsir’B s't, fie nentrs ea maî ms.l-tS nişte semne ideografine, de kştş nişte adevărate figsrî.,, Aneastă artă, ka aneea a anticei. Asii, avs. totS-d’asna ne-va konveriiiionals kare i-ar li -interzisă întreagă imiţauisne a. natsreî, kiar kănds religisnea ns ar fi onrit-o în aneas tă kalle }a uBnkfsIS la, kare, îl konvenea să se fiksese. .. K.t;r -iara* ■ 2°. Liberă de această filă, genislă grekă fs neanăratg imitativă, astă-fellă în kătg n?;t8 să noarte renresentagisnea eksaktă a fiă-ksrsia individă nănă la nellg mai înaltă gradă de. ner-fekgiăne, de kare fie-kare snenie era nriimjt.oa-re în aneastă gearră a frsiuBseijiî; kănî nea ne noi nămimg aksnaă kş drentate ideală în kană-donerile vennikă admirabile alle artei grene era oare kltă ne-va în totă fellălă de kătg kiar realitatea. în nea mai înaltă a şa esnresiăne? Fra-„masegea fisikă este urivită ka elementalătreb^-inniosg acestei arte rai totală fă săbordinatg ei în alegere ka mi în eksekBgia sBbiektslBî. — Sniinna sakră a egintslsi zidea dobitonerate mangi geneni kă nstere de ln age sklave; vikto-riosălă gemă allă Ibî Aleksandră voia să fakă din măntele Atos o frămoasă staţse de omă liberă-; ,H .. L - a-maj ,Jfn» A ..j* 3°. Arta kreratină Ibş rai ea de kălăssă uatsra; dar eksersănds-se ne uirate tinsrî kă toj tălg deosebite, se înnerkă maî măllă a interesa simgălă morală de kătg a lingăini simgBlă fisikă. Snă Omă dămnezeă, o vergină-mamă, martiri frămorai nrin ranele loră,-sfingi solitarii sdro-bigl de nostă rai de- maneragiî, dar kăronagi de o nereaskă aareolă, esnrimară o lame întreagă de simtimente mi de idei mal nresasă de nată-ră: mi în aneasta este adevărată a zice kă re-volăgisnea onerată de kristianismă în artă dă fs ninî mai nsgină nrofBndă, nini mai nsgjnă sniversale de kătă ageea ne u oneră în Ismea njorală. Dar, aneastă artă nsindă la o naite ve-nerabilălă 'nrestigis ne’I 'dă kredinga, anro-dssă e.llă în naivitatea Ibî nrimitivă ne^va ne kare să l’ă nstemă onuane ks seriositate artei antine. ? — Hine ns vede kă sniritslă dogmei' krerat.ine, îngellesg în toată rigoai^a sa logikă, ar fi fostă negăgisnea kiar a artei.? Hine iib rafie marea neartă a ikonoklastiloră karejdesgină atătă timnă toată biserika? — Dakă arta kre-stină a esistată; aneasta, a fostă nrintr’o ferinită nekonseksingă rai ni;int|’8n§felă de konnesisne fă-kstă de biserikă natBi'el lBkrBriloră, instinkteloră Italiei, genislBi artistiloră; uri inkă aneastă konce-sisne n’a fostă făkătă de kătă tărziă rai într’snă modă imnerfektă. Sure Ivonstantînonole, cearta iko-noklastiloră.avea.a fane ks toate obineiBrile imagi-nagisiiei grene. Kind ortodoksia ikonok-laşto da ordine să se- tae mîinile saă să se skoagi okii ănăî bietă kălăgărB kslnabile kăni a zăgrăvită o Vergină saă snă Kristă,- nonslslă noveştea kă Vergina venise însBini ea de innanoese .rţdVnele rai okii acelsî Ivfclăgşră. - fi:-.; A L/hiV: ’ii* 4°: Renasnerei. fs intr’adevără datoare arta krestină toate kono-d?onerele salle ;.nsffiai în skoa-la cel 1 oră veki_ a isbstită a realisa ssbtă o for-niă nemBi'itoare, ekoală dska ns SBnerioară nelloră mai frBtnoase monsmente alle antikităgin finii noăeî Isme ideale, kreată de măltă de dogma sa. Dante este fără îndoeală nellă inaî mare noetă allă krestianismslBîi Dar Dante este maî kontinurerans ks Renaşterea rai iib ia ellă oare ne Virgile de kălăăză în imaginar^ sa kăllăjo-rie în lsraea kreding^î? Rafaelă este noate sig-gBi-ălă artistă ks adevărată demnă de a fi on-GBsă greniloră, rai divinele salle vergine nar kă saă năskătS iiBinal ka se fakă a se skîrbi Eb-rona de imaginele regăsite alle Dianei antine. -,jj s „Nestine-noate stsdia genislă artei kreratihe în nefea ne ns a semănată mi în neea ne a-a-vstă de kommBnă ks arta antikităgii, komna-răndă în ksgetă iliada, Ilartenonslă Atenei, Les-neslă din Delfe, teatrală Isî Sofokls Eneida, Forslă Ibî Traian rai Kojiseslă ks Divina komediea Ibî Dante, kslsîa Domnslă din Orvietto, kB Kamno-Santo din Ilisa, Erssa limslă deliberată leatrslă Ibi Ranine, Kanella Sistină rai ks logele Vati- kanslsi. „ " Idealjsmslă ni se nare kă a fostă religis-nea kommBnă atîtă a artei nretinSă materialistă a greniloră rai kătă a. artistiloră nelloră mari înge-nere foarte nsgină; sniritBalis.ti, ai Esroneî kre-stine. Kiar ssnosăndă religisnea năgîniJorSAnkă rai mai materialistă de kătă se krede dbinusită, totă va fi adevărată kk arta tindea neanăratăla dănniii ka nret-stindeni, a sniritBe'lisa materia, araa nreksmă mai tărziă, mi kb' totă smritslă krisfianismBlBl, a armată ksm amă.zine a mate-rialisa sniritălă rai a da snă kornă ksgetării salle. Illi ksm ar nstea fi alt-felă ? Arta, esnre-sîsne simnlă rai snontaueă a - viegei, nş trebşe oare se fie, ka vieaga, neea ne este mâi konti-ii5, rai mai „identikă, . ori kare ar fi skimbare>| ne ar nstea adsne îi fisionoinia ^sa_ difforinga timniloră jni a loksriloră? i 1 I T. TăsăsEscu. (Va Brma). .... Ţ - ’ i L ‘ .a n otg a. a ti ADUNAREA NAŢIONALEr - oi Mia C'.lSi ‘ oasfi ' 000.K 008 uoaio» a TJERREI ROAIALlSrFrSCI-illedinga de la 19. Isliă 1860. Perfedina D-luf, D. Glka. ) (drrnare). Ui .hi :a D. îlresedtnte allS KonsilisM. NegreiuitS de bsd-getele kavi sisiitS ia diskb’n,isnea Adisn-bril, la acestea vomă fa^je redbkgibnile nosibilî. ' D. I Brstiam. Este o diferingt, Domnilors; între nronaneraa D. Katargis iui aveea a D. Minissrs. D. Katargis zine să ne jiinemă de bsdgetslă anslsl tre-kstS .mi să ns miimimS dekăts kăteva kieltsiele înks-viingate de Konsilisls Ministrilors mi altele adontate de Adsnăre; iar D. Ministrs nronsne a avea în vedere bsdgetsls anslsi asesta - mi a fase într’înssls redsk-uisnile nosibilî. 1 ~ Aneastă diferingă, D-lors, e destsls de însemni,-toai'iă, mi es, în aseasti nestisne, mă anrems mâi mslts de nronsnera D. Ministrs dekăts de a Jt Ka-targisj nentrs ksvintele ve ams esnssss mi în sedinga jrekstă mi rie karî trebsc să le maî renets mi de astă dată, Meea ne ■ mă nre.oksnă mal mslts ns este de a găsi mizloauele snre a maî dsse kăteva lsni si akeilea karî ssnts astentate de atăta timns mi karî, în srma Konvengisniî. kredeams kă* in fine as să fiă nssse m ■lskrare, mizloasele adiki de a reorganisa geara ne ni-sne basî ks totsls' nose. Sna dintre a-ieste reorganisărî, saf; maî bine nrir ma mi de la kare deksrgS toate selle alte, este reformă sistemei finangiale, mi Vă înkrcdin-iez» kă nînă kinds ns se va organisa finangele dsne nrinniuisrile stabilite în toate statele Esroneî, nînă aţsimî orî-so sp va fane va fi ka sns edifisis alle kărsî temelie se amează ne nisins, Kănds in ans'ls treksts gsvensls mi a nresintats bsdgetsls, es ams nrotestats.kontra ascllsi bsdgets ne. se kalkase ue vekisls tin regslamentars, nii ams kăstats a konvinge mi ne Adsnare kă ar fi o grăiueală foarte regretabile de a se nsne ne sns asemenea tărinis.. Âdsnarea însă ais a voită a srma ast-fellS, mi es, nenstînds fane maî msltŞ, a trebsiţs a-mî nleka kansls, Dar urovisisnea mea s’a îmiilinits, kănî tots aseî Domni renresintangî vin mi estimns a se onsne la amezarea fsudameiitelors sneî sisteme nrin kare să se noată reorSanisa finangele gereî mi nersists a remănea in tots uelle trekste. Dar vi întrebs, Domnilors renresintannî, ne vi konstrslgî îu defensori eşklssivî ai întereselors nronrie-tăiiiî, agi servi oare saă agi komnromite maî mslts a-neste interese, kănds anî veni a'ksmS din nos a kon-solida basile neriksloase alle trelistslsî mi- a konsaîjra nentrs a dosa oară iiisne legi de kontribsgisne, atăts de vigioase,- ka să ns ziks msî mslts? Nimeni, D-lorS, mi ninî o narte din aneastă Kameră ntare drentsls să vîiă a se ndika in faga s-nsî altsia sas' sneî alte nărgî din Kameră ka anără-torî aî nronrietagiî, ka ksms neilalgî as atakato. Kamera e komnssă nsniaî de renresintangî aî nroiifietăgiî, aneasta noate fi sns res sas sns bine, dar ns e maî nsgins sns fantis, mi es nrotests kouţra aneliora ne-inî arogă drentsls dea vmni Să arsnne in-direkts asemenea akssiri assni-a noastră. A zţss?; D. Katargis kă ssnts sniî lîarii osnloată aneastă nestisne ka să-mî servo arabfifisniîe lorf;, mi să- bombată saS Tr.' * să anese o narte din sonietate, adikă de nionrietari. Ei bine, D-lors; mi eg ssnts nronrietars mi ti-ămiss ainf de nronrietarî, mi noile maî mslte din relagisnile mi fiininielle mele ssnts earăinî ks nronrietarî. ~ Modsls nellS maî efikane de a restabili krebitslg mi a asigsra interesele nronrietăgiî este de merge ks nainî răuezî ne kalea amelioragisnilors mi a rekonsti-tisriî nerreî- Toate nelle alte ssntg mizloane indirekte de a remănea tots în trekstg, mi karî notă să konviă snora ne s’as obinnsits ks trekstsls dar kontra kărora noi ams nrotesfats mi .amS IsntatS totg o’asne, dsne ksms nvotestăms mi aksms mi ne lsntăms a konsti-tsi statsls romănS ne basile ne Eşrona :î-a înksviin-gats. Ilrin ne altă mi'zloks voigî a asiksra linisnoa mi uavea, viitorisls Romănieî, nekare nagisnea de asMean-tă ks atăta nerăbdare? KsmS, fără sinisne mi na-ie, fără soliditate mi ks a-îeastă sră între klasî, ksms veni asiksra interesele- iirornietăgiî, ksms vegî reorganisa kontribsnisnile ne anasă, ns ne aneia kari as venită de kite-va sste sas mii de galbeni, dar ne aneia kari n’as nimikS dekătS dose brage, mi assdă în msnkă snre a-mî xrăni koniii mi a îmnlea vistieria maî mslts în folossls nostrs de kătS alls lors? ne kătă timus, kontribsgisnile vors fi amezate ne aneste basî, vă întrebă dakă este mizloks să intere-săms mslgimea Ia stabilitate, mi dâkă se vors obinnsi maî mslts a resuekta legea mi astoritatea, fără a kărorS resnektare ns văzs ninî o- asiksrangă ns nsmaî nentrs intersele nronrietarilorS, ni gentrs toate interesele so-nietagiî întrege. De aneea ziks kă. niai ăntîis de toate să kăstăms a nronede la reforma kontribsgisniî mi a sistemei finaugiali, kănî aneasta, va nrodsne o nlăks-tă imnresisne de a ne vedea in tragi în îndreiitare, mi în sneranga kă vomă merge înainte se vors linisni snirirele sas în alts-fells, nrotestările Kamereî întrege ns vor,”: avea ninî sns efekts, ori kăts de energine a-fi, kănînrotestările seAeas în seamă nsuiai kănds sni-ritele ssntg linisnite mi în -disnosigisne dfc a le kre-dy mi askslta. . fl>- :B- , Ilrin srmare maî renets, să ns fanems gremeala de ans, adikă să kăstăinS mizloane de a o dsne kă-te-va Isnî, mi să nronedemg de aksms mi, avemă destsls timns kăndă e vorba de siksranga gereî, kănî denstagiî ns se tokmesks ks timnsiS, să nroncdemg, ziks, la disksgisnea bsdgatelors în toate naragrafele mi dsne basile arătate de konvengisne, kănî alts fellă societatea romăiiă va merge tots înanoî. Insistă dar a ns se vota bsdgetsls de ans mi saă sa se fakă snS bsdgets regslats, sns bsdgets kare să nsiă o sistemă finangială nosă, sas de ns, să meargă înainte ne res-nonsabilltatea minimtriloră, ks adaosele votate de Ads-nafe mi noate să maî seară mî altele ne kare Aosnerea va jsdeka de trebse a le akorda sas ns. N’agî nriimits aneaste în ansls treksts, mi dakă o' nriimiagî eâkă ne era să se întînnle Ministerisls ns maî nstea trene ks bsdgetsls nellă vekiă în . ansls viitor», mi era silită a ne nresinta dela înnenstslă anslsi snă bsdgets nos în kare. ams ii nrelskrats toate nestisnile vitali- nentrs nanisne. Dar noî ams votată sns bsdgets regslamentars, aină dats gsvernslsî înlesnirea de a trăi în tăndăviă, să mi se ierte esnresisnea, aksină ka să ne nresinte bsdgetsls ne la finele sesisniî. Dakă mi estimnă fanegî ka în anslă trekstă vegî fi legagî .nentrs dosi anî ănltă, geara este îngrijite, mi anoste griji, kari nentrs sniî ssnts ilssorie, îmi este teamă sx. ns. deviiă reali. Dar zinc D. Katargis kă iieste trei natrs lsnî sue.ră kă mi gavernslă, ml noî, mi Komisisnea fIen-trale vomă nstea eiui din starea aneasta* Dar aneasta s’a zisss mi ană ini ns s’a făksts nimik'S. E» nrotesteză din toate nsteriţe mele ka. o Kameră renresintante a gereî, kare este kiămetă de doi anî snre a îmnlini legalitatea, îmi kalkă datoria, mi-sisnea iei iui legea nrin kare esiste, mi kăts nentrs mine, ns notă- a mal veni- să konsakrs ks votsls meă nisue dări, ne ns ssnts amezate dekăts ne ilegalitate. (îu timnsls anesta D. Katergis oksnă skasnslS nresedingeî, ne kare D. D. Gik$, î-llS lasă snre a lsa narola.) D. D. Gika. Este sns ue nessfefită kă de kăte orî D. Brătians iea ksvîntslă să fims kondamnagî ra vedea kă înkriminează o narte a Adsnxriî. D. Brslianu. D. Katargis ne a inkriminats mal ăntîîs ne noî. r110' (Se tane skomotS în Adsnare.) -I D. D. Gika.‘ Renets neea ne amă inaî zissk kă ns este nentrs nrima oară kăndă D. Brătians iea ks-vîntslă ka să înkrimineze o narte a Adsfiăriî zikănds-î: D-v. mi totă D-stră ssntegi neî ne gină geara îe loks iui voigî să vă întoarneg; Ja trekstă, kănds noî ne lsn-tăins din toate nsterile mi în ns inele Konvengisniî -pentrS ilegî. nose mi înaintare. 21 Okasisnea însă s’a .nresintată, DomujlojŞ, mi se va maî nresinta ka să vedems kare din noî ssnteinş maî zeloinî nentrs înaintarea mi reorganisărea gerei, ini ns nstemă admite akssarsa kă noî ssntemă sta-giobarî, rsginigî ue voieskă a gine lskrsarile în lokă. Argsmentele D-Isi Katargis ns avea» de gintă dekătS a sssginea o nronsnere allă kăriî skonă era de a simnlîfîka lskrarea noastră assnra biidgetslsî, mi n» suis de ne D. [Brătians se kondamnă sigsrs, lsăndS ksvintele 'D lsî Katargis kă nisue atâksri nentrs D-lsi, ka ksm.ă D. Brătians' ar fi auella lie -ameningă. uro-nrietatea. D. Katargis a uitats scă fantă, o nreoks-nagisne ue din nenorocire a intrată în kansls maî msltot'i, kă adikă nestisnea nronrietăgiî se va regsla întrJsn& modă desfavorabile nentrs nrognetarî; mi a-nests fantă esiste, Domniloră, uănă la evidingă, nimeni-ns nstegî tăgădsi kă în geara noastră, snde niuî odată ns s’a nlătită 6 dobîndă mal mare ne 10 la sstă, astă-zî, abia nstemă găsi bani ks 30 la ssţă. A-uestă singură esemnls Vă dovedesne kă uronrietatea kare este basea kreditslsî se află în sniritele snora a-meningată. . . (Va srma,)., WŢTa»i»j.t in î inoggr.ba Aagif,'WWW';i IrilCOiOi Liiis’Gcpmaii No. 2Î,