ANJUJLU - 1860. Acestă foiă esse de doue ori pe septămănă illercurea şi Sambata Preţiulu abonamentu-. lui pentru un anu 24 Sf. Pentru Va » ^ „ 'l’rei luni. . . . 6 „ O liniă pentru anun-ciuri se va plăti cu 30 p. 0 lege electorale forte întinsă. Unirea ambeloru ministerie sub alesulu poporului ronţănu de la 24 Genariu /am^ N° S0. , PRINCIP ATELE-UNITE. MIERCURI 7 SEPTEMVRIU. î* t ~ i , ‘ Abonarea se face la RedacţiuneOtelulu Ger mani No. '27 strada Nemţiască, iar prin districte la D. secretari de Administraţiuni. Ori ce abonamentu trebuiă plătită îndată cu sub-şcrierea. ^3 FOIA POLITICĂ ŞI LITTERAMĂ $ Ţeranii să deviă cetăţeni şi liberi prin a loru împroprietărire cu despăgubire. Redactorii Responsabile RADU 10NESCU. . Armarea ţereloru in,oştire regulată, re- servă şi glote armate. 2 n 1 bDnS INSC1MŢIARE. Domnit abonaţi allu quăroru aboilamentu a espiratu suntii rugaţi a bine-voi să trimită la acl-niinistraţiune plata cuvenită, reinnoindu abona-inentulu D-lorii. Suntu mulţi abonaţi quari era datori a plăti la 15 Apriliu trecutu şi n’au plătitu ancă până acumu; Redacţiunea îi invitesă cn deosebire a trămite banii fără quea mai mică intărdiere jurnaliilu s’a trămissu regulatu şi are dreptulu a pretinde de Ia D-nii abonaţi a’şî împlini aqueas-ţj» datoria pentru quarc a asteptatu atâta timpii REDACŢIUNEA- Bucureşti, 6 Septemvriu. Of . Ga ver nulii şi iinpruiinitiiltt. Hellă mai bsnă gsveniă, a zissă Aristote, estt acella kare noate îngellege timnslă în kare trtesce. Istoria ne a doveditS în kinslă cellă mai Învederată adevtrslă acestei vekie definigisnî: mi, kiar în tini nil nostriî, ktderea gsvfcrneloră assolste din Italia, ne notă servi de essemnle, mi altoră gsverne de lekgisne. Ni se nare d’snă folosă nraktikă a sttrsl nsgin asssnra acestsî fantă. Nu ne îiidoimă kt cei maî mulgi ksnoskă adevtrslă acesta, dar scimă eârt kt oamenii kari ajsngă la nstere aă trista nefericire de a’llă sita. IUi noi, kari în-cenemă o vieagt nolitikt maî bsnt, kari avemă mare trebsingt de reforme mi d’o vit energit, snre a merge înainte, st nrivigitmă totă-de-sna daka oamenii de la nstere îngellegă gsvernslă ksm l’amă definită la încenstă. Este foarte greă a gsvernă o gearrt; este mi maî greă ktndă acea nean t se aflt într’o stare de transigisne, ktndă totă trebsit st se kreese, legi, obiceisri, instrsknisne, administrare rai, mai nre ssssă de. toate, nsterea nagionale. îir ce stare ssntemă noi astt zi? Amă snss-s’o de mslţe ori, amă ajsnsă a ktnta aceH’ami ktntekă, dar îllă vomă ktnta ntnt vomă vedea kt va veni snă gsvernă intelligente mi energikă ka st ne- skoagt din aceastt stare mi st ne îmningt înainte. Nimikă ns amă essagerată; noate tnkt ii’amă snsssă totă. Oare ns este adevtrată kt ne desksragitmă din ce în ce mai msltă mi ner-demă ori ce snerânge? Oare ns este adevtrată kt entssiasmslă d’aksmă dosi ani s’a recită mi ks dtnsslă se stinge kredinga în viitorislă nos-ţrs ftrt de kare ssntemă nerdsgi ? Oare ns este adevirată kt ne îmvîrtimă într’snă cerkă, kt gmegeala anskt ne oamenii de la gsvernă, mi ns vedemă reforme de îmbsntttgire, mi ns ve-demă energit, mi. ub mergemă înainte? Ei bine ? toate acestea ssntă adevtrsrî sim-gite de togi ; ssntă triste, mi este maî tristă kt gsvernsrile kari s’as si’mată 11 aă voită alle înţelege. Ns mergemă a jsdeka kassele nentrs kare ns ne-a. skossă din starea în kare ne afitmă; k'on-stattmă snă fantă ne kare nimeni ns’llă noate ttgtdsi; linst de inteligingt nolitikt mi de e-nergit nraktikt; st îngelleagt adevtratele tre-bsinge alle gerreî mi st lskrese snre ale re-alisa. ‘ - ■ > Amă fi dorită cellă nsgină ka defektele mi erorile gsverneloră trekste st 115 fit moştenite mi de gsvernele srmttoaric. ■ ‘ ' De ktte ori se skimbt gsvernslă, togi kre-demă kt vomă fi maî bine mi vomă merge, dar îndatt vedemă kt ne amă înmelată din noă, rai ks drentate nsteraă zice: ns este gsvernslă kare ne trebsia, ns este cellă maî bsnă gsvernă, nentrs kt ns îngellege timnslă în kare trtesce. Dsnt ktte amă vtzstă, dsnt fantele ce amă nststs stsdia mi jsdeka, amă ajsnsă a kredekt ne trebsitskă oameni kari st nriveaskt nste-rea de a gsverna ka snă mijlokă de a lskra ka st îndestslese -trebsingele gerreî, iar ns ka> snă skonă allă ambigisnii loră kare st’i amegeaskt, uii st’i fakt a sita ce as skrissă mi ce aă krezstă; ne tres itskă oameni tormagi d’o lsngt esneriingt kare st’î fakt a askslta dentatea iar ns nassisnea mi resbsnarea, kare st’î îmnedice d’a ti esklssivi, movtitorî mi ftrt ksfagislă konvik-gisniî loră; ne trebsitskă oamenii ks nsme, ks nrestigiă, încerkagî nrin fante, ksnosksgi nrin ls-krtri, resnektagi nentrs intelliginga mi talentslă loră; assemine essemnls avemă în ministrsls nri-mariă din Moldavia. Snă gsvernă rnoalle, ftrt nici snă nrestigiă, ftrt esneriingt, ftit dovezi-învederate de sciingt mi intelligingt, ajstată ns-maî de înttţnnlare, amegită de nosigisne, ce noate ajsnge? He fellă este ministerisls nostrs de astt-zî? Ns ne amă nronsnciată tnkt; fantele vorbeskă mi vors vorbi maî bine de kttă noi, mi ns vomă astenta msltă.. 1 St vedemă tnst “ie face gsvernslă de astt-zî, amia ksm este, nentrs îmnrsmstslă votată de Adsnâre St ns ne zikt rtimenl kt voimă a vecfea reslă snde ns este, kt ceremă Iskrsri ks nens-tingt, kt ssntemă nemslgsmigî ftrt ksvtnţă, kt facemă narad’B de natriotismă essagerată^ Ne ginems la fante, fiii ne fante ne înte-meitmă totă-de-5na. Jsdece ori cine fantele ftrt ntrtiniie, aibt în vedere^ înainte de toate, înlti'irea nagionalittgii romtne, uii ssntemă în-kredingagi kt va zice ce amă zissă de atttea ori, mi va cere de la gsvernă, nrevedere mi energi'B Ilatriotismă essagerată este a zice: kare este romtnBlă kare’mî addsce aminte trekstslă de vi-eagt mi mtrire nagionale, kare este înkredin-gată k’o nagisne ns noate trti mi ns se noate desvolta daka 115 trtesce nrintr’tnsa, kare, nrin logika tanteloră, nrevede ks certitsdine mtrirea nagisnii salle, mi ns va zice: st ne înttrimă în toate nrivingele ka st konsolidtmă idea de na-gionalitate. natriotismă essagerată este a zice gsver-fislsî: albi în vedere logika istoriei mi nrogres-sslă* ideeloră nolitice alle sekslslsî, jsdekt in mirsirea mi desftuisrarea evenimenteloră ce se netrekă în Esrona ini cerceteasţ inflsinga ce notă avea asssnra gerreî noastr'e: eat?> prevederea •, stsdiast starea mi trebsingele gerreî, fii a-dtnks konvinsă de nolitika desvolttriî nagiona-littgilors, mi înttresce, înainte de toate, ks ori ce mijloace, nagionaîitatea romtnt ^lskreast ka st destengî'în nagisne ssvvenirile trekstslsi de vieagt iui mtrire, lskreast ka st daî nagisnii n.stere, înkredere mi snă skonă: eatt energia. Snde este imuosibilitatea ? snde este essâ-gerarea? * ■ - /1 He reă' ar fi fostă nentrs gsvernslă de as-*-tt-zî, daka singsră ar fi lsată inigiativa st ceâ-rt snă îmnrsmstă nentrs adtogirea raiînttrirea armatei noastre? Daka îngellegea trebsingele gerreî, daka konsslta oninisnea nsblikt, daka era adevtrată konvinsă, trebsia st fit sigBi’ă kt AL dsnarea ar fi votată acestă îmnrBmBtă, mi aceasta era cellă maî 'bfenă mijlokă d’a se înttri în gearrt. Daka n’a avstă ksragislă mi kredinga â-ceasta, este silă fantă ne kare nimeni ns’llă noate ttgtdsi, cellă iisnină st ns fi nsssă nici o reservt, st ns fi aretată nici o îndoingt, st ns fi zissă nimikă kare st arete in ajste îriinrs-mstslă ks energia Grsvernslă are mslte mijloane: ins le are-jtîimă, k^yi gsvernpls le ksnoasye maî bine. Se nsbliye o yirkslariE în kare se esnliye îranrs-mstşlă, se nsmeaskE komitete în toate distrik-tele, se îmnargE liste annrobate în toatE geara,. mi se nronage, se îndemne, se ajste îmnrsms-ţglă, mi îndatE va fi akonerită, O nagiăne întreagE va resnsnde yinyî milioana, nentrs Jse doresye. desvoltare, întErire mi înaintare. Dar trebsiE ajstatE mi înksragiatE în îjpyerkErile salle de. renasnere^ Singsrslă gsvernă, dsnE oninisniea noastre, kare va nstea se aibE o lsngE esistingE, kare va fi amirobată mi sssninstă, va fi nsmaî ayella kare urin nrevedere va avea de skonă întEri-rea nagionalitEgii- rornEne, mi nrin energic» va lskra nentrs rpalişageg 1îşJ?1 , j; RâDUi IONESCJJ. «fl «rd St; : \ ;t 1 *j it 3C& i i i>- * ■ ■ KonservaţoralS a nsfcilikată d'ose artiksle-dintre kari snslă în kontra noaştrE-,. fEk.Ends-Ke îmnstE.rile yelle maţ violingi nentrs Ire amă zissă kE, ks mergerea Qomnitorislsi la, kon-stantinonole1 amă dori se dobEndeaslre întinderea legii elek-toraleA Allă, dosile artikslă este, în. kontra votslsî AdsnEîil nentrs îmnrs.mstă. AmEndose ssntă ssb-semnate, de snă B saă D» BrEilois. IIsblikEmă nsmaî lrete-va nassagie din a-yestă neferiyită artikşlăji atEtă de nsgină natri-otikîl, atEtă de nsgin, romEnă, atEtă de nsgină nolvtikă^ Amă ajsnsă a ne konviiige kE D-ni konseryatorî ssntă- otErîgî a kombate ori ye reformE mal liberăle; de mslte ori ks ksvintele-yelle maj triste&Es- ks Jiş-vinte; logice,, ns ks fan te,i yi ks v.orbe- mari ini şgomotoasje, revolsgio-ţţariy tsrbsrEtorî, nji altele; ns ne astentamăEn se ka D. BrEilo’s se akksse de revolsgionariE Oi. mESSrE a AdsnEvilv se kondainne snă simţi-mentă nagionute, sa kondamne o yerere natrjo^ tikE, se ksndaţnnefîniyerkqrea, d’a se întE-ri nani onalitatea romEiiE, Artikslslă ni se nare atEtă de nsgin naţii-otikă î-n k$tă n,s ne vine-a krede kE eşte anro-! bată de togi konservatoril- ' * Konserv.atoru se onnsnă-la o refomE, soyiale, la o reformE nolitikE, nrip kare egalitatea s’ar întemeia maj bine, dar ar, fi o nefericire, ar fi o dovada kare i—ar, kond'atnna ne togi-, kEndă s ai onnSne intr’snă kină amin de tristă mi la mijIoanele nrin kari ne amă" nstadnt-Eri mi desvolta ka nagionalitatft. Ne snsne k’amă fostă, ssntemă mi vomă fi ka mtgisne, TristE retEnire mi neriksloasE. Este, adevărată k’amă fostă, dar era mă tari, eramă armanî, ne lsntamă mi trEiamă; astE-zi amă nerdstă 3-nea nstere, amă nerdstă ane a viea-gE nâgionale-j.mi ns ssntemă; mi daka vomă re-mEnea în. ayeăstE stare de anatiE mi mditferin-gE, ns vomă fi. AstE-zI ns yeremă mai msltă DÎMBOVIŢA — 7 SEPTEMVIIlt. de kită se se desvoltese simtimentslă nagiona-litEgiî romEne ka în treksts, se se destente în noi virţsgile din trekstă, forga nagionale din treksts, mi atsnye vomă ziye ks sigsrangE: ssntemă ini vomă fi ka nagisne. Amă nstea t;iye mslte în kontra anestsî ne-feriyits artikslă; ssntemă înkredingagl EnâE kE osservErile noastre le va fane ori ye romEiiă kare voesye ka nagisiiea lsl se deviE tare mi se tiEeaskE nrintr’Ensa. ~ „îrt konvfnkgia ndastrE, komiteniă o mare gremalE nolitikE de kEte ori nebaţjokorimă tre-kstslă nostrs, drî kEtă de Asnfs irfi jainikă a nststă fi. Ne nsnem ama în nozigia snsî konilă fErE nEringî ksnosksgî, snsî bastard fErE nsme mi fie fayemă de bsnE Voe o nosigie foarte di-fiyilE, kare noate se ne adskE mslte grestEgl mi nediyî în nolitika mi în înteressele noastre din afarE- Streinslă, la yea mai mikE a noastrE miskare mi nretengîe de viagE îiolitikE, noate se ne zilre: „Vine ssutegî Voi, de snde Venigî mi ye voigi/4 ,jNs konsiderenofă dare, mi niyî trebse se konsideremă votslă AdsnEriî ka o manifestare, de nagionalitate, ka O afirmare, nreksmă o fire-tinde onorabilslă nostrs kgnfrate de la „ROmE-nslă. “ Dare yeea yd vomă îeriet» ks dEnsslă din toatE konviiikgia noastre yea maî adEnkE este, kE „RomEnia este mi va /?,. nentrs kEyl a fostă în tot-d’asna,- „EI bine- se. ne fie ertiată aziyekE la a noas--tre rtErere^ ns gEsimă mESsra OnortsnE, niyî efikaye. Armarea gEriî este onortsnE kEndă esi-stfi Vre o firimejdie de rlEVElire esterioare, o âmeningare nentrs osistenga noastre. Asemenea nrimejdii insE mi ameningEiî ns vedemă, mi gs-venslă karele se aflE m»ltă maî în nosigie de a le ksnoamte, de ar esista, negremită kE ar fi de-klarat’o mi ar fi lsată inigiativa mESsriî; dare-ellă din kontra ne-a snsssă kE ns esistE. ^Be efektă dare noate avea mEssra? Ayella de a se înlEgima ea Enssmî ka ameningEtoare, ini a se esnloata poate în kontra noastre de streini, reă voitori. „Ne întrebEmă însE ye efektă nraktikă,legală noate avea nronsnerea votatE de Adsnare;. mi daka ns este de fire a nrodsye snă.konflikts între osebitele nsteri ale statslsi? Ka amanda-mentă în bsdgetă ns so noate. kîrni ks niyî snă naragrafă^ ks niyî snă- kanitolă. Ka nroiektă de legisire este emită din kondigiile konstitsgionale înkîtă mi Domnitorslă este în drentă se’î refsze1 sankgisnea sa,, mi Komisia BentralE sE’llă de-klar.e antikonstitsgională. „O armare generalE este o mţssre gravE. mi' ns ne vomă sfii a o zi-ye, o mEssre revols-gion^rE kare noate avea rsssltatele yele maî, fsneste nentrs noi, kiar mi. nierderea esistengiî noastre nolitiye.“' Sî. troiţă din l^raiova şi SMIoariB. Attragemă attengisnea, D. ministrs ad-inte--rimă allă kslteloră asssnra administreriî. venits-riloră biseriyiî Sf. TroigB din Kraiova mfasssnra skiţ^lsî SlEtioarelft, dimdistriktslă Rîmnikslă Vîlyiî. S’a konstatată adesse ori kE mslte monas-tir,i mi amezEminte de bine-fayere, dotate nrin testamente ks venitsri însemnate, a kEroră în-trebsingare este otErîtE de fondatori, iissse ssb o enitroniE nentrs bsna loră îngrijire, aă kEzstă în yea maî tristE derenEnare, saă abia se mal notă gine, nesokotinds-se ks totslă testamentele nrin, karî a’aă fsndată. Ilentrs mslte monastirî s’a dovedită kE a-ypasta nrovine saă kE venitsrile s’aă înstreinats într’snă kină arbitrariă saă kE nrim mslte abs- ssrî foloseskă kiar ri’ayeia kari era însEryinagî ks nEStrarea mi bsna loră întrebsingare. în ăssemine kasă gsvernslă este datoriă se yeryetese ye s’as fEkstă venitsrile ayestoră mo-nastiri de la fondai ea loră, se yeare esakta loră resnsudere de la enitronî, nii nentrs viitoarea loră garangiE, Enss’mî gsvernslă se se fakE a-devEratsls loră enitronă. . Este o kestisne de interessă nsblikă, este esekstarfek snoră testamente fi.kste în interessslă nsblikă, mi este o datoriE nentrs snă gsvernă bsnă fiii drentă se îfitervie în orî-yd Jcestisnede interessă nsblikă. A fostă snă maffe feă, dJ nîai'P1 fiedretitate, alle kEroră srmErî triste se ksnoskă din ye în jţe- maî msltă, daka gsvernele trekste- iis mi-aă îmnlinită ayeastt datoriE, daka nas strivită a-bsssrile ori snde se fEyda, daka n’aă fostă an-nEretorslă drentsriloră kElkate. Kfedemă kE astE-zî, ssb snă regi mă de dretitate mi egalitate înaintea legii, gsvernslă va yeryeta starea msltoră monastirî, Va da attengi-sne lâ yeea. ye i se snsne, mi ns va maî tolera arbitrarislă mi lreîkarea drentsriloră yelloră mâî sakre întemeiate nrin testamente. EatE adevErslă ye amă aflptă asssnra bisericii Sf. TroigE din Kraiova. îrl anslă 1811 Sentemvriă IWăţ renosatălă vornikă Barbs Stirbeiă, nrin diata sa în kare fa-ye fiă de ssffletă ne Barbs Bibesks, ksnoskstă astE zî ssb nsmele VodE Barbs Stirbeiă, lassE momiele Broskagiî din distriktslă Mexedin’giî, mo-miele MlekEnestiî din distriktslă Doljlă, averea D. Lsksandra, sora renosatslsî, nişte vii ye aă fostă daniE mi nis-te giganî, biserîyei Sf. TroigE din oramislă Kraiova. Ayeste bsnsrî. dErsite biseriyeî, snre a’î fa-ye venitsri ksrate alle salle, aă fostă nssse ssb enitronia renosatslsî Dsmitrake Bibesks, tatElă D- barbs Stirbeiă, ks îndatorire de a maî nsmi ka enitronă, nentrs o maî bsnE îngrijire, mi sn negsgEtorîă onestă din ayells oramiă. ^ ^ AstE-zi SEnta BiserikE ns mai are niyî o avere a sa nronriE. Momiele aă trekstă în stE-nînirea Domnslsî Stirbeiă, giganii aă fostă VEn-dsgî de Domnslă Stirbeiă, mi ns esiste niyî o enitroniE deosebitE nentrs administrarea fanisnea resnsnse nriii trei-zeni de mii de voluntari1, Gsvernslg nstea, la înnenstg, onri a-neasti miskare, mi n’a f-r>kstg. Aksm ns mai trebse s’o falii. Sire, a lisa ne Siniliani singsri în Isnta lorg, era sn res; ksmg dars lisa voms aksmg ,în tabera Isi Garibldi^ mii de fragi, onoarea nagionale; vieaga, mi’ivsfîrmitg, vîitbrislg no-strs. Ks toate acestea, ministerislg osîndesne asti-7Â fantslg ne-1 anroba ieri; disolve komitatele ajstoarelorg mi’nrolirilorg; onresne esnedigisnile, nronsngi ksvinte de buisielî fsneste, îhtrei'sfnne ksrentele aktivg kare snesue natria liberii ks tabera lsî Garibaldi; mi ne kîndg k's nsmele Maiestigii Tale ne dranelg, ne bsse mi’n inimi ells kombate ne Bsrbonî, si ordoni a’llg ninşi. Daka s’ar întîmnla nerioronire, daka niedi-nile ministeriale mar diînsindg, s’ar întîmnla si kazi, ne lstfg mirs de nenorociri n’ar kidea tfe Italia! Daka akgisnea snsî gsverns ns noate fi atits de liberg ki aneea a snsî grsne de neti-gimî; daka, într’sns asemenea kas, trebse ka nSmai netigimii si fii în akgisne, si li se lasse akgisnea. Aksmg kmds dsm o kale atits de dgreroSi de xtiaî rasigî sekolî, ve-dems nortsls, km! s’i fie arsnnc în mizlokslg mirîlorg în sorgii vîntsrilorg? Ns te neînkrede jn nonorg, Sire; inima sa este kredinniosi ne kitg mi bragele salle ssnts virtsoase. în linsa Kamerelorg, ministerislg fie nstinc fi j>>dikitorg în nronria sa kassi, înfigimiimg, Sire, nlingerile noastre, dsrerile mamelor, ale fragilor», ale mringilorg, viersslg Italiei, nelsia kare esteîutiislg soldatg allg indenendingei italiane. Eşti sn rege konstitsgionale* m’avemg în-kredere în Maiestatea Ta. Daka votsls maiori-11 gir fane legea, ministerislSng noate otn1 anbstg kazg. Maioritatea kare voiesne snitatea nagi-onale, ka snikslg bslevardg kontra inaminilorg din afari, kontra tndirilors din intrs m’arbitra-rislg aminilorg nsternini, a înskriss votslg seg ne kimniele Lombarde; il skrie aksmg îiV Sini-lia nii ne koastile nanolitane ks singele seg1. Miele de volsntari ne as aLergats m’aleargl, fa miliele ne le srmiresk soartea ks neodini, nsme-rbtniî tfetigiinî kari le-ag dats dinarislg lors, faks, sire, o maîoritate demni de Maiesatea Ta, regele resbelelorg. Ministerislg voiesne nanea din kassa imi-nengii ks sn resbels ks Asstria. Dar tokmai d’ aneea n’are o kassi mai temeîniki d’a lskra kS gribire? Mai nainte d’a isbskni resbelslg trebse si ne aslksrimg Sinilia, mi ns ne-o nstems asiksra de kitS la Nanole; si ne skmims d’sns ine-mi:;g redstabile ne smerii nomtriî, mi si mai a-diogimg dose sste de mii de oameni armatei ne kominzî, Te- temi oare ki ns vei avea soldaşi? Lovemtfe ks niniorslg nimmtslg, raisnre a kombate ks noi, în nsmele Italiei, vei vedea gîmnindg sng milions de bravi; Ns lisa, Sire, si se rsmm smta armonii 4e dirige nanisnea întreagl, armonii de ksgetiri mi d’akgisne în- konsilis mi’n fana morgii! Konds-ne, fiindS ki ssride neutrs Maiestatea Ta sng mare nonors kare d’aksms te salsti: ViktorS-Emamel, ÎNTÎI5L8 REGE AL ITALIEI. nsmiifi^ frsmoaSe ârte, sag arii, de artele mezanine sas meserii; mi ne snele mine altele ei e lismeas în genere ks sng singsrş mi anel-amî nsme, (texni) în grenemte, ars în, la- tineşte. Ksvmtslg xiyy'q ’llg ag derivatg de la verbslg zideskg, nregsteskg, mi ksvmtslg ars, ani din grenemte apw (aranjesg), ani din ks-vmtslg ctpsx^ (virtste sniingi). Este oare aneas-ta nentrs kl la neî veki arta se konfsn'da ks neea ne nsmimg indsstrie? Nş, mi ks totslg din kontra, atsn'ni indsstria era mki o ărti. Arta^ îu forma sa -nea mâi inkslti mi mai naivi, a nrenedatg iiegreimitg indsstria; nreksmg verssrile ag iireneddtg nretstindenî nrosa. Modernii, nsmeskg ks nsmele de frsmoase arte sag arte liberale, fiindg-ki ssntg fiinele li-bertigii: Arxitektsra, Sksltsra, lliktsra, Mssi-r ka. La anesta trebse si adaogimg Iloesia, kare, infiefioan fie; kiria din- nelle-l-alte arte în es-nresisne ssb sns oare-karfe ranortg nartikslarg, se îmnirtimamte din toate, mi este, în genere fiii kiar iientrs aneastg ksvmtg, ssnerioan lorg. în deobmte Arxitektsrei i se di aneasti de-inigisne, arta de a zidi dsni nişte nronorgisnî mi niuite regsle determinate; ama în kitg fie-kare edifinig sl aibi toate nerfekgisnile de kare „ sa destinagiSne îllg fa^e a fi nriimitorg, ini si se deosibeaski nrîn ordine, ksviinga îmmrgirei interioari, frsmssegea formelorg, sns karakterg konvenabilg, mi bsnslg gssts allg ornamentelorg eksterioare mi interioare; lliktsra, arta de a imita, ne o ssnrafagi neted! mi egali, -toate obi-ektele visste:t nrin mislokslg desemnslsi, moae leslsî mi alls koforitslsî, ka ksm ar fi în reli efg; skslntsra, artaf de a fane figsri in ssbstan-ge mai msltg sag mai nsging tari ks ajstorslg daltei; Mssika, arta de a mimka nrin kombina-gisnea ssnetelorgj Ilstem defini Iloesia, esnresisnea natetiki a viegeî nrin limbagig; ssnrimmds aneste din si’ mi ksvinte, nrin limbagig, kare karakterisi sns modg nartikslarg de- esnresisue, aneasti defini-gisne a noesiei ar deveni aneea a artei în ger nere. »' „Ssntg oameni kari voe'skg totg-d’asnaf a „aigialisa natsfa, zidea Montaigne ţ ar fi mai bi-„ne si natsralisimg artă.ft de k îhdemna ne elevii sei a se essersa între dmmix ks karikatsre. . Frsmosslg este nentrs artistg neea ne uct-fekgisnea sniritsali este, ns vomg zine nentrs sng filosofg, dar nentrs sng Ssntg, sng skonfc kare se trage înanoi ks kltg uetsine se anro-nie mai msltg de dmsslg, dar kitre kare nîrfe-va este neînnetatg tsrstg ks amorg îrii de o n^-tere divini. " Arta este ks dkssvsrinire distinkti de sniingi mi de indsstrie. Ilrin indsstrie, ori kitS de miiisnati af fi ea, zine D. P. Leronx omslg ns fane de kltg a dirige o vieagi kare ns este într’snsSlg; dar arta este înssmî esnresisnea viegeî âklîd, sag nii mai bine, înss-mi vieaga sa reatissnds-se, kom-msniklnds-se nellorg algî oamefii, mi Mlinds-se a se eternisa f Ama dar ninî o lskl’are de diti ns noate fi esekstati de o nstere ksrati mekdniki. Arta nressnsne intelliginga: da, dar- Os neamratg sni-inga ksgetstoare mi nositivi. Slinka artistilorg Germaniei moderne, mi mai ks seami a niktoriloi'g sei, bste abssslgreflek-gisneî. „Anesţa este sng mare inkonvenintg, zi-nea kiar doamna Stael, mai ks seami nentrs arte în kare totslg este simginisne; elle ssntg a-nalisate mai ’nainte d’a fi simgite, mi de geaba va zine nestine în srmi kt trebse si rensn-gimg la analisi, amg gsstatg din frsktslg ar— borelsi ksnosningfel, mi inonenga talentslsi este nerdsti.,, Me drsmg amg fikstg, vai! de la Doamna Stael! Vine nS îngellege asti-zî aneasti strigare nisdati, dar sinnenr ne a skinats în sekolslg din srmi kiar lsi Volter noets: .‘A ;nî pţq viid i ii ;Li l- ’ . A > I î I " Yarietăţi. Desnre noesie uii frumoasele arte Ilreliminariî. — Vei veki n’aveag sng terni eng nartikslarg kare se desnargi neea ne noi § I. Voiliftni generali. Filosofii kariî ag skrissg asssnra estetmei (aneasti stiingi este nartea filosofiei kare tra-tesg desnre arti in genere), zikg kl indsstria are de nfin^ins folositorslg, mî arta de nrinninig frsmosslg. Ve este folositorslg? ne este frsmosslg? Anestea ssntg, se zine, uisne idei nri-mitive. „Frsmosslg, zine de minsne Iiratou, este snlendoarea adevirslsî, mi, adaogi Sf. Asgsstin, strsls'nirea bsnslsi. „Fin îndoîall, dar ns este nsmai strelsnirea, mal este mki mi kildsra dititoare de viagi mi mki mi sng altg ne-va ne ns e lesne de e&nrimatg. „Afan ra fiingl ne esisti de sine, a skrissg visitorslg anella dfe Rssso, nimikg ns este ftlsmossg de kltg aneea ne ns este.,, Snentikslg Goetbe zme kl frsmosslg kon isisti îu esnresisne; Hiat la vizsţs în. neea ne ellg nsmesne karakteristika. Dsni IHeling, frsmosslg este infinitslg te -nresintatg înfinitg; arta, renresintagisnea ideilpi, este o revelagisne a lsi D-zeg în sniritslg ome-meskg. „Arta, zine Berangerg, este arta, ma-hioî iat-i totg. Simgsrile ssntg isbite ne1 nndg- de frsmosslg mi de sntsls vizste, nreksmg ssffletslg nriimesne tots-de-odati imnresisnea binelsî rai a reslsî. De auea mi, în skoalele de niktsn, nro-fesorele kare rekomandeasi în ţimnslg lskrslsi regslatŞ de a kista si ans?e natsra ssb nellg mai frsmossg allg ei nsnktg de vedere, are îngrijire, în momentele de odixim mi de veselie, Oii a banni Ies ddmons eb Ies fees: Sous la raison Ies grâees dtouffdes, ' )p Livfent nos eoeurs k 1 ’insîpidite; Le Raisonner tristcment s’accrddite: %Jl j Ou court, hdlas, aprds la veritb; Ah! croyez-moi, l’erreur â son mdrite t fi - Dar oare eroare trebsea se ziki. ‘ Nestine întreba ne Nestong ne ksgeti des&re noezie.,, Aneasta este sng fellg de ingenioss nonsens, resnsnse ellg.„ Ve nrobeasi asta! zinea sns altslg. Lsmea artei este îiltr’sng sensg mai adeviratg de kltg aneea a natsreî mi a istoreif mi de aneea mi skani stiingei mi ns se dcs-konere de kltg ksratslsi simtimentg. Frsmosslg ns noate fi îngellesg de ragio-ţ namentg kare ninî b daţi ns anski dintr’însslg de kltg o narte; aneasta rimme în finitg în es^ klssivg mî îu falsg, nellg-l’-altg este din’ natsra sa infinitg mi liberg. Tnki din sekolsis din srmi gsstslg sts-dielorg matematine nsnmdinds-se sniversalmen-te, s’a vizstg în Germania nitori annlikmdg într’sng mods nisdatg geometria mi algebra la artele desemnslsi, în vreme ne nimte teoretini mergeag nmi a kmta nronrietigile snei ksrbe algebrine alle kiria kontsrsri ar retrata tn-ssrile snsi obrazs ksnosksts. Stsdiiuds kolori-lt?lg, nestine a kizstg în nişte asemine antmiri; mi nentrs kl ag reksnoskstg, dsni Vonelin, ki nerii mi barba rimslsi kongineag iioi ssb-stange diflferite, neoi' negri sng sleig riegrs; nerii blonzi sng sleig galbeng etc, m’ag imagi-natg ks seriositate kl ag fikstg ka (mtiiinga) ar-, ta Îşi Rafaele si faki sng nasg mai, msltg. Atenienii aveai si aleagi între dsoi arxi^î tekgî nentrs înnilgarea snsi momentg nsblikg. Vellg d’mtiig foarte invigatg mi limbstg, se îire-senti ks gragie mi nronsnnii sr.g disksrsg fis-mosg kare trebsea sii konniliese toate votsrile kmdg nellg-altg, in trei ksvinte: „ Ateniani,neea ne a zisg anests, es o voig fane. „ Ilonolsls Atenei alesse n’aneStg din srmi; germanii ar ft alesg ne nellg-altg. Din toate kornsrile îmnresni, zine Blaise ă!,r / «r: - www.dacoromanica.ro 362 DÎMBOVIŢA — 7 SEPTEMVRIU. Ilaskal, neatine n’ar nstea trage cea maţ mik'B ksgeţare, asta este itnnosibils mi d’o alte ordine de lskrsri. Toate kornsrile mi sniritele îm-nresni n’ar nstea sb nrodski> o mimkare de a-dev^raţă karitate, asta este imnosibilS mi d’snS altS ordini ks totnlg ssnrainitsrals „ Tea ne Ilas-kal zice desnre karitate, .nestine ar nsteao zice n^ite la oar-kare nsnktS de insuiranisnea cel-lorS mal mari artişti. , - GenislS artei, kiar kBcernice, este noate a-teta de distinktă de simtimentsls religioss ne-k^t§ e de distinktS de mtiing'B mi de indsstrie. „Morala ns e gsstslS, arta ns e kredinna. Fidias mi RafaelS, gel mal mari dintre artişti, ffc*iea zel mi ns kredea într’tmnii. „ AdeviratslS artistS îmi kam dt svragele iir.ekBm 8n§ arbore îmi dt frsktele; filosofs!» kare le gsseinte relle ar trebsi s-s kaste mal tenteiS se reformeze konacislă din kare risarS. Diogene cella cinilîB zicea foarte , binet.,, Mal-’nainte d’aml akkorda flasta, mssikanuiî ar tre-bsi sfc’ml akordese sBflletsls. „ lritiqi „ T. TăNăsEscu. _ i . . '(Va firma). i >' <