ANIIULU —1860. M h- Acesta f6iă esse de doue ori pe septăraănă Mercurea ş; Sauibnta Preţiulu abonamentului pentru un anu 24 Sf. Pentru \q „ 12 „ Trei luni. . . . 6 „ O liniă pentru anun-ciuri se va plăti cu 30 p. b , . 0 lege .electorale forte întinsă. Unirea ambeloru ministerie sub alesulu poporului romanii de la 24 Genariu. N° 88. SĂMBAT 3 SEPTEMVRlO. Abonarea se face la RedacţiuneOtelulu Ger mani No. 27 strada Nemţiască, iar prin districte la D. secretari de Adniinistrafiunî. Ori ce abonamentu trebuiă plăti tix îndată cu subscrierea. FOIA POLITICĂ ŞI LITTERABIĂ * Ţeraniî să devia cetăţeni şi liberi prin a loru improprietărire cu despăgubire. Hedactoru liespoiisabile EADU 10RESCU. Armarea ţereloru in oştire regulată, re- servă şi glote armate. mSCUNŢlARE. Domnit abonat! allu quăroru abonainentu a espiratu suntă rugaţi a bine-voi sa trimită la ad-uiinistraţiuue plata cuvenită, leiniioindu abona-înentulii D-loru. Simtă mulţi abonaţi qunri era dator! a plaţi la 15 Aprili>5 trecută şi n’ati plătită Anca până aciuită; Redacţiiinea îî invitesă cu deosebire a trămite bani! fără quca maî mică intărdicre jiirnaliilă s a trăniissu regulată şi are dreptulu a pretinde de la D-ni! aboiiaţ! a şî împlini aqucas-■lă datoria pentru quarc a aşteptată atâta timpii . EEDACTIUNEA - Q -_______ il______________ __________ Bucureşti, 2 Septemvriu. Naţiunea şi armarea. O rironuţere votata în Adunare de 28 de-îistajiî deskide ung îmnrumutg de ninnî milioane nentru armarea nerreî. Amg fi doritg ka guvernul»', fort nini o re-servt, ftrt temere, feri, uea mai mikt îndoiala, s'B fi avutg kuragiulg natriotikg a nere singurg anestg kreditg, mi atunne s’ar fi înttritg. Amg zissg kt 5ng guverng nu noate fi tare. nu noa-te fi sigurg de nuterea sa, nu noate fi sigurg de esistinţa sa, daka nu va veni înaintea naţiunii, daka nu va avea înkredere într’tnsa, daka nu va destenta într’tnsa vieana mi nuterea. Guvernuig, daka înţellegea interessulg seg; trebuia st’mî întinzt vederea mal denarte, st kugete ku nrevedere la evenimentele ne se des-fţrnurt îi. Eurona, st lukrese ku eneigit snre a interi naţionaliiatea romtnt; mi, ka st ajunge aine, trebuia st kaute mijloane de a arma ţearra. s'B aibt iniţiativt, st aibt kredinţt kt va isbuti, ajutatg de naţiune. Eate ne trebuia st fakt guvernele urmate ntnt akumg; eate ne trebuia st fakt mi guver-nulg anesta. Adunarfea naţionale a luatg singuit aneas-te iniţiativt, a nronussg ung kreditg de ninnî milioane mi votul» a triumfatg ku 28 în kontra 17. Daka guvernuig singurg lukratg ku înkredere, Adunarea îllg îmninge st lukrese. Daka nei 17 n’ag votatg anestg îmnrumutg naţionale, daka ag deklaratg kt Naţiunea nu va veni în ajutorig, kt nu va resnunde la anestg annelg, o strigtmg ku nea maî adtnkt konvikţiune kt Naţiunea înnellege starea în kare se aflt, în-ţellege trebuinţele salle, mi nelle ninnî milioane se vorg aduna îndată; mi ţearra va fi armate. S’a zissg multg reg desnre romani; mulţi s’ag îndoitg desnre viitoriulg lorg, nentr» kt n’ag entusiasmg, n’ag vieaţt, n ag natriotismg; kt veakurî d’anntssare mi umilinnt ag stinsg în-tr’tnmiî idea de naţionalitate uii i--ag aiunkatg într’o nentssare ile moarte. Dar kare guverng a venit»' în ajutoriulg naţiunii, în ajutoriulg nonululuî? kare guverng sa întemeiatg k'o kredinţt tare ne naţiune? kare guverng a avutg idea mtntuitdarit a skoate ne nonulg din nentssare, a destenta într’tnsulg sim-gulg nanionaliteţiî mi a’î da milioane, s’o înte-reaskt ? Kare guverng konrinsg d’o idet mare s’a întemeiatg ne naijiune, a tekutg annelg la naţiune mi naţiunea n’a resnunsg? Toate s’ag îndoitg, toate ag movTdtg, toate ag kuzutg; naniunea le a nrivitg ku nenussare mi le-a tessatg su kazu. Oare nu este drentg mi logikg aneasta ? Aste-zî 28 de denutayi ku kredinut în viitoriulg' rom'bnilorg, ku kredinrţt în natriotismulg lorg, ag oterîtg su ridine ne romani, s^’î înte-reaski> ka st se întereaskt mi naţionalitatea romtnt. Ku kredinna aneasta, neî 28 ag tekutg annelg la romtnî nentru înnrumutulg nauiona-le, mi romanii se vorg grtbi a resnunde la kredinna ne s’a nussg în natriotismulg lorg, ktndg trebuinţele nerreî nu suntg nesoko-tite, ktndg skoiulg îmnrumutului este îuterirea uaţionaliteniî romane. înaintea anesteî idee marî, îuterirea nanio-naliteuiî romtne, orî ne annelg amg maî fane ar fi slabg. Kare romtng nu doresne mi nu va lukra ka st fit tare, st fit ferinitg ? Daka natriotismulg esţe stinsg în kţte-va inime uskate de kox'BnţjiHne, nonulslg are tnkt elemeate de vieant; dar guvernele st nu desnreţuiaskt ane-ste elemente, ktnî nonululg atunne tane mi ttne^ rea lui este fatale. Te întemeeast ne naţiune mi naţiunea te va susţinea, ajute naniunea ii i te va ajuta, lukrea st neutru naţiune mi naţiunea te va ridika. A-neasta esţe nolitika nea maî mtntuitoar-it, an.i se aflt nuterea nea mai mare, Vit romtniî st dovedeaskt akum kt nu ne amg înmelatg ktndg amg zissg guvernului ak-tuale: fii naţionale mi vei fi tare, lukreast neutru naţiune mi naţiunea te va ajuta; vit romtnii st dovedeaskt într’ung king solemng kt nu s’ag îu-melatg nei 28 kari ag votatg ku kredinţt în natriotismulg lorg, ku kredinţt în vieaţa mi vii— toriulg lorg; st dovedeaskt kt naţiunea romt-nx, vrea st fit tare mi st trteaskti, daka se nune. kredinţt într’tnsa; kt vrea st se destente din-amorţire mi st meargt înainte, dakâ i se dt mijloane; kt vrea singurt st’mî întereaskt naţionalitatea mi st’mi assigure essistinţa daka nrin armare i se dt nuterea nenessarit; sţ do-vedeaskx. kt neî 17 kari s’ag îndoitg de natriotismulg romtnilorg, kari n’ag votatg armarea ţeri;eî, kari n’ag avutg kredinţt în naţiune, nu kunoskutu naţiunea romtnt, nu înţellegg interesele ei, nu renresintt adevtratele ei trebuinţe. Votulg este însemnatu mi mtntuitorig. De la aneste ninni milioane attrnt viitoriulg mi rntri-rea noastrt. Akonerirea anestoru'nin'ni milioane va înkredinţa ne toni strtinii desnxe vieaţa mi natriotismulg nostru, vorg vedea kt romtniî nu suntg o naţiune nerdutt, ftrt devotamentg, ftrt energit, ftrt nrevedere; vor vedea kt romtniî formeast o naţionalitate mi vorg s’o desvoltese mi slo înttreaskt; naţiunile kare ag anellea’mi interesse ka noi vorg zi vie,: romtniî suntg o naţiune ku vieaţt, ku forţt, ku energit mi merite stima mi ajutoriulg nostru; Franţa kare ne ,a arefatu attta simnatie, va zine; amu nussg kre- i dinţt în naţiunea mmtnt mi în viitoriulg eî mi nu m’amg înmelatg, naţiunea romtnt are vieaţt, se interes vie, se desvolteast mi va îmnlini mis-siunea sa. Ne armtmg numaî nentru noi, ka st ne în-ttrimg în kredinţele noastre, kt st dobîodimS înkredere îţ noî; ne armtmg ka st destenttmg sin-timentele trekutuluî amorţite d’o lungt sltbiniune, energit, natriotismg, devotamentg; ne armtmg ka st ajungemg la demnitatea unei naţiuni kare este resnektatt, ka st desvolttmg în noî vieaţa mi forţa moralt, ka st ne înttrimg kredinna kt nu-temg fi ue-va; ne armtmu ka ss m IrsddmS sne-raniţele Estonei* ka st’î dovedimg nrin fante kt naţionalitatea rornxnt essiste, se înttresne, mi merge înainte. Naţiunea se aflt înaintea unui fantsmaxe: 28 denutaţî ag zissg vottmg ninnî milioane, fa-nemg annelg la naţiune, mi naţiunea va resnunde; guvernuig s’a îndoitg: ntnt nu va resnunde nu notg fane nimikS; 17 deţutaţî n’as a-vutg kredinţt în naţiune: naniunea nu va resnunde. Okkasiunea este solemnt Naţiunea are st dovedeaskt înaintea strtinilorg daka vrea st fit o naţiune, daka are natriotismg, st. dovedeaskt kari suntg aneia kari ag sniutg s’o nreţsieaskt nei 28, sag guvernuig mi neî 17. Suntg fante mi numaî miri fante se noate resnunde. S’alerge toni romtniî annrinmî de idea internii naţionalittţi romtne, mi într’o lunt nelle ninnî milioane se vorg îmnlini. Tellg mai mikg obolg denussg ne altarul» natrieî are o mare îu semnttate. Aneste daruri minî, ftkute de neî se-ranî, de oamenî din nonulg, dovedeskg vieana mi natriotismulg anelluî nonulg; anelle daruri minî suntg nreţioase nentru kt dovedeskg voinţa ge° nerale a Naţiunii. Amg vtzutg în Frannia sume marî adunate kt ktte 50 de nentime date de lu-krtlori: Nu maî sttruimg în anestg annelg la natriotismulg romtnilorg: okkasiunea este solemnt mi ellg se va manifesta mi va dovedi nelloru kari s’ag îndoitg kt ellg essiste. Nu maî steruimg a arreta resultatulg nellg mare la kare vorou ajunge, e destulg a’llg numi ka st ne simuimg maî marî: demnitate, nutere, înttrirea nanionnli* tenii romtne. Inimt, mi vom» ajunge'. Radu Iosescu. ul ---— —— • Votulsi pentru anuare. LUedinţa de la 29 Augustg a fostg una din nelle maî interessanţî nentru imnortanţa votului kare s’a dată. Ne vom» înnerka a da ung resuinntg allu desbateiilorg nelloi'g maî nrinninnali ka st noatt vedea nsblikulg kredinţele deosebite alle nelloi’g kari au luatg narte la vot». S’a nresintatg bisroului o nronunere nrin kare se invita Adunarea st akkoarde guvernului, nentru armarea nereî, ung kreditg de ninnî milioane kare se va reajisa nrintr’unS înnrumutg. www.dacoromanica.ro 356 DÎMBOVIŢA — 3 SEPTEMVRIE. Doriima d’a se arma geara, d’a se kresce armata dună konvengiune s’a eşnressă de multe ori în Adunare, se rekunoskusse ka o uecessitate, mi nimeni n’ar ti krezută kă această nronunere va întămnina adeversari. DD, Otetelemeaiiă mi K. Kantakozino întreabă de mai multe ori de unde se voră nlăti banii, să areate denutagi! kari au subskrissă acea nronunere mi mijloacele nrin kari să se realisese acestă kredetă; nentru ce această nronunere nu.vine din nartea guvernului, nentru kă Adunarea n’are nigiativă; daka îmnrumutulă nu se va face, de unde să nlătimă noi ? nu nutemă vota assemine inronunere. D. Filinesks deklară- kă oştirea are Jrebu iniiă de îmbunătănire, nentru kă este armată nu ku numcî ci ku uiomege; starea armatei este nroas-tă, dar de unde să luămă bani? Scimă ce re-sultatu a avută îmnrumutulu din anulă trekută ; daka mi îmnrumutulu acesta nu va isbuli, kucesă nlătimu kontraktele înkiăiate de guvernă ka să skănămu onoarea sa? Să dămu alte imnosite? D. Kostaforu în lokă să aibă o desăvîrmi-tă kredingă în natriotismulă nagiunii kăndă este vorba d’a îmbunătăgi soartea oştirii armată ku uiomeye, kăndu unii denutagi din dreanta se In-doiăsku de natriotismulu nagiunii, D-lui deklară, kă nu noate înkiăia nici unu kontraktS nănă nu va avea fonduri în kasa Statului, mi invită ne cei kari au făkută nronunerea să areate de unde să se ia fondurile. Această invitare a fostă desanrobată de cei mai mulgi denutani nentru kă n’a făkută altă de kătă să nrovoce diskuniunea. Folosinga nronu-nerii era kunoskută. mi se areta de unde să se ia fondurile, nrin îinnrumută. D. Brătianu dovedesce necesitatea armării; o naniune kare nu kugetă l’a iei annăiare este o naniune nerdută; cea d’ăntăiu datoriă este să ne annărămu automia noastră; este o desonoa-re a mai gine o oştire armată ku ciomege kum a deklarată D. Filinesku mi unu nerikulă kănd aceasta se snune înaintea naţiunii; nentru ce kiăltuimu 17 milioane ka să avemă o oştire armată ku ciomege, să trămitemă mai bine ne oamenii la kasele loru ka să lukrese nămăntulă. Ilentru ce ne întrebtmă de unde să luămu bani? nentru ce n’amă făkutu întrebarea aceasta kăndu amu votată milioane nentru kleru unde amu fi nututu face mari ekonomig ? nentru ce kăndu este vorba de onoarea mi vieajua gerreî ne îii-. trebămu de unde să luămă bani? DD. Filinesku mi Otetelimeanu se imneală kăndu zikă kă îmnrumutulu de la nagiune nu va isbuti; D-lui din kontră, este înkrediugată kă 'acestu îranru-mutu nentru armarea gerreî va isbuti: cellu de anulă trekutu nu a isbutită nentru kă nu va avea unu skonă atătu de folositoriu mi natriotikă. Să se votese acestu îmnrumutu nen-tru armare mi voiă zice ministeriului să koman-de armele, nentru kă suntă adănku konvinsă kă nagiunea vâ resnunde; kiar DD. Otetelimianu mi Filinesku voră da o narte din veniturile D loru ka să assigure nagionalitatea noastră, ka să assi-gure stările mi onoarea noastră mi a familieloră noastre; nu Qste geară, kătu de jossă ar fi kă-zută, kare să nu dea kăte doui lei de omUjSme a’mi as si gura eşsistenga ei. Anoî areată kă legea elektorale a fostă kombătută ka foarte res-trăiis.ă, mi kă Adunarea formată n’această lege nu renresintă toate interessele mi trebuingele ger-rei. Daka unii dintre denutagi kredă kă modi-fikarea legii elektorale ar fi ună rierikulă nentru interessele gerreî, Să aretăraă nrin fante kă această lege dă denutagi kare renresintă adevăratele trebuinge alle gerreî; daka nu, kiar aceia kari suntă akum ku D-voastră se vor lunta nentru modifikarea legii elektorale. D. Otetelemianu renetă ce a mai zissă kă această nronunere nu vine nici de la guvernă, nici de la ministrulă de resbelă, kă nu vede tre-buingă de armare nentru kă nu este nici ună nerikulă, kă’î nlace a krede kă nagiunea va veni în ajutoriulă îmnrumutului, dar D-luî se în-doiesce. D. Kostaforu zice kă nimeni n’a annărată mai bine îmbunătăgirea armatei de kătă D. K. Filinesku nentru kă a deklarat’o într’o.stare kum D-lui ka guvernă nu noate s’o renete (armată ku ciomege). D lui krede kă guvernulă va avea îmnrumutulu, dar ns noate Isa asssnrs’i kio-znmisirea ks vomS acea neamrats suma- Daka îmnrumutulă nu se va realisa, se va dovedi kă Nagiunea n’a voită armarea, mi nrin urmare nici Adunarea nici guvernulă nu voră fi vinovagi. Atunce D. Brătianu nrotestă în kontra re-servei în kare se inklde guvernulu dună nro-vokarea Adunării. D. Otetelemeanu întreabă iar kare este trebuinga de armare? ce nerikulă este? cine ne cere armarea? D. Brătianu resnunde, kă konsciinga nagionale ne o cere. Akolo unde dre ntulă nu este întemeiată ne nutere, drentulă este kălkată. Dună aceasta, areată kă toate statele armeasă, toate se întăreskă ka să fiă nregătite, mi nentru ce noi kari akum amă încenută a ne forma mi desvolta nagionalitatea noastră kari a-veruă trebuingă de a ne întări drenturile ini au-tonămia noastră, nentru ce să reraănemă în starea în kare ne amă aflată năiiă akumă? Dună aceasta adaugă kă guvernulă nu trebuiă să fiă îmnedikată de bănuiala kă îmnrumutulă nu va isbuti; să aibă înkredere în natriotismulă-nagi-unii; ar fi o rurnine nentru Statulă romănă; a nu da cinci milioane nentru armarea, nentru întărirea sa. Să fiă înkredingată guvernulă kă a-tunce togi denutagi vor da. diurna loră. mi fon-legionarii vor da ku mulgiămire o narte din leafa loră, în lokă d’a o da ne uniforme. D. Kostaforu zice kă ministeriului nu este nermisă ka să nuiă înaintea drumului săă nici imaginagia cea mai natriotikă, nici kalkule ba-sate ne snerange. Naniunile fakă aceasta fără nrovokare. Guvernulă nu vede o necessitate a-tătă de mare, inemicii nu suntă la noarta cetă-giî, natriotismulă acesta este essageratŞ. Ilănă la realisarea îmnrumutului guvernulă nu va face nimikă, nu se va lega în kontrakte. Dună . kăfe-va desbateri mai mici, totă în sniritulă celloră aretate, nronunerea se nune la votă sekretă, mi, se nriimesce ku 28 bile albe în kontra 17 negre. Eată resultaiulă fericită aîlă acestei mediane însemnate, în kare. s’a văzută, nănă la ună nuntă, aceia kari se îudoiăsku de natriotismulă mi trebuingele nagiunii, mi aceia kari o kunoskă bine, sciă s’o nreguiaskă mi aă kredingă în-tr’ănsa. Nagiunea va resnunde. DEIIEffllî) TELEGRAFIEI», (Serviciulii particuJaru allă Romanului) . Genova 9 SentemvriS. La 7 Sentevre Garibaldi a intrat» la Nanole’snde a fost» nrimit» k» entusiasm. Regele Nanoleî nelekase k’o zi ’nainte nentrs Gaeta. Torino 9 SentemvrîS. Iliemontele a trimes» »n sltimatsm» la Roma ce-rînds licenciăi'ea onitirilor» străine. Bolognia 9 Senlemvris. Mai mslte oraine din Statsrile Bisericii ssnts în inssrekgisne mi toate cer întervenirea IliemontelHi. ------------ IVairionalftlS uniforma iui armarea. Din toate jurnalele romăne, singură Natfio-nalsls s’a deklarată annărătoriulă seriosă allă uniformei. Astă-zî, liu ne mirămă d’acestă inno-cinte anioră allă Natţionalsls nentru uniforme; mi acesta este ună gustă, mi desnre gusturi nu mai djsnutămă. Ne mirămă ănsă de logika kuvinfe-Ioră salle, kare tokrnai în NauionalslS nu se as- www.dacoromamca.ro tenta nimeni s’o vază atătu de nugină ortodoksă. Eakă ce zice, uii foarte seriosă. „ Bnifonne-le suntă o ekonomiă kiar nentru funkgionari, kari. ne mai avăndă trebuingă de cea ce se nu-mesce xaîne de gală, voră avoa o uniformă nentru mai mulgi ani., Biudată ekonomiă! mi nu sciă daka mi cei osăndigî Ia uniforme îngellegă ekonemia ka Na-tţionalslS. Bniforma mare, kum ne o deskriejfo-nitorslH, vrodată totă ku aură, leu nasturi aurini,. ku girlande. aurite, ku bande aurite, ku snade aurite, ku nălării ku nene; mi uniforma mikă m’acea aurită, voră kosta mai nugină de kătă xaînele ordinarie alle noastre de simnli rmuritori, ne kari ănkă le voră nurta funkgionarii, afară daka aă să umble totă în uniformă. Astă-zî dar ună funkgionariu are trebuingă de trei rănduri de xaîne, dar să krează ănsă kă este o ekonomiă nentru kă NauionalslS cellu logikă o zice foarte seriosă. Ile lăngă ekonomiă ue mai snune kă uniforma va fi nentru mai mulgi ani. Mărturisimu kă aceasta ne a făkută o nlăkută surnrisă, mi nentru funkgionarî va fi mi o dulce snerangă de măngăiăre. r, Şniforma va fi nentru mai mulgi ani; ku alte kuvinte, miniştrii, direktorii, mefii de divisiuni, nrefekgii mi togi funkgionarii ku uniforme voră sta uiai mulgi ani la nutere, mi eată kă nrin uniforme se introduce stabilitatea în guvernu. Ilen-tru kuvăiitulă acesta amă dori să se 'dea uniforme mi în nartea judekătoreaskă', mi la togi funkgionarii fără escengiune. Togi voră nriimi uniforma k’o m,are rekunoscingă nentru kă este o ekonomiă mi,-voră sta în, funkgiuni mai muigi ani. NayionaMS mai zice, mi ean foarte seriosă. „Anoî, uniforma este mi. o kondigiune de egalitate; kăci togi funkgionarii mengionanî se voră nresinta la zille solemne în acella’mî kos-tumu, iar nu unii raaî bine mi algii mai niostă îmbi'ăkagî. „ Tiudată egalitate, mi foarte ciudată îngel-lege NauionalslS egalitatea- Dună dănsulă amă krede kă ministrulă ar avea totă uniforma unui enistată saă unui subnretektă, snre a fi egalitate ; ănsă dună Monitor ia vedemă o deosebire mare. La unulă girlande d’aură/ nasturi aurigî, snadă .aurită, nălăriă ku nene; la altulu kătă simnli-tate mi kăte modesfiă, nici aură, nici argintă, nici sidefă, nici nene. Ku cea mai mare bună voingă nu vedemă egalitate în uniforme. Din kontra, togi zikă kă îmbrăkămintea modernă este ună nrogressă însemnată nentru kă a făkută să dişnară deosebirile kostumeloră din veakulă de mijlokă, mi a addussă egalitatea cellă nugină în annaringă. A trebuită dar să viă NaiţionalslS să ne snuiă, mi foarte seriosă, kă uniforma este o kondigiune de egalitate. Amă dori dar să se dea uniforma la togi kă să domneaskă neste totă egalitatea. Mai eată mi altă ragionamentă foarte gentilă; „ nu togi funkgionarii aă să noarte uniforme ci numai aceia ce aă trebuingă de nresintagii officiale. „ Ku alte kuvinte, onorabilii membrii de la înalta kurte mi de la celle alte kurgî, nre-kumă mi algi funkgionarî însemnagî, ne avăndă uniforme, nu aă trebuingă de nresintagii otfici-alk Nu kredemă să n'lakă acestoră nersoane esklusiunea-nedreanţă ku kare’i ameningă î^a-gionalulă. ‘ Mai aretămă ka modelă de logikă mi ku-văntulă următoriă: „ Fantele să nu mai fiă alle trekutuluî, dar xaînele notă fi ori kum; kritice de fante amă dori noi, iar nu de xaîne. „ Ilrin urmare, ku voia Natfiondlslsi ne nutemă îmbrăka, snre semnă de nrogressă, ku binime mi ku iffl-lice. Anoî ne zice kă doresce kritice de fante iar nu de xaîne, dar nu este o fantă kurată mi învederată jurnalulă ministriloră nrin kare imnu-ne funkgionariloră uniforma? Kredemă kă togi oamenii suntă konvinmi kă aceasta este o fan- DÎMBOVIŢA — 3 SEPTEMVRIE. 357 Ilrin srmare aneasti fanţi se kritiki, mi trel)sii si fii kritikati, iar ns xainele. Ns kre-jems niuî nrin minte si fi trekstg ksî-va ss jditi’ie neatrs ne iiiliria miniştrilor» este k» nene ajbe iar ns ks romii, mi alte assemini desnre forma ffsmoasi sag srsti a xainelorg. Se kritiki fanta kreirii sniformelors nen-trs ki nearra astenta de la onorabilii miniştrii alte fante, alte l»krBri, alte reforme folositoarie, trebsinnoase, iar n» uniforme. Ilentr» armare, am» nititg toate nsmerile ftaifionalslsi dintr’sns an» mi am», vizsts ki nli-ijere kite aS zissg tn kontra skimbsrilorg mi în favoarea armsriî; nassagie energine ne kari le vom» ni ta la trebsinţi. Asti-zî daka RomsnslS vorbesne de adds-uerea a 20,000 de nsinn! otiiiti de ministerială trekstg, daka inviţi ne gsverii» si ueari kre-dit» la kameri nentr» aneasta, sniţî ne resqsn-de asti-zi NatfionalslS ? în l.okS d a se sni ks Romnulă mi a invita ne gsverng si neari a-uest» kreditg, ne snsne ki gsvernslg are dorin-ija de a îinbsnitiţi armata, ki nresidentele kon-silislsî a aretatg aneasti dorinţi, dar snimg k»m se afli bsdgetele noastre, snimg ki mijloanele noastre n» ssntg mari, Xi n» snie daka gsver-hhIS ar mtea uere nosi kredite. Vedeţi. dar ki dorinţe mi n»maî dorinţe, fiatţionalslk are dorinţe. Kindg nereanig desfiinţarea ordonanţelor» asşsnra nresseî, Natftona-IslS ne a resnsnsg ki gsvernslg n’are intenţis-nea alle annlika ini nrin srmare nentr» ne si le desfiinţese. TotS dorinţe mi tot» intenţisni; dar NaiţionaMZ daka- ns snie si afle ki n» se gsverni nrin dorinţe mi intenţisni, ni nrin fante: g»vefn»18 ns se jsdeki dsni dorinţe mi in-tenţisnî, dar d»ni fante. Daka gsvernslg ar fi voit» a’mî tradsne do riuţa nrin fanţi mi a isbsti si fii anrobats, nentr» ne n’a nerstg sus kreditg de la Adsnare? Ilentr» ne gsvernslg anesta si ns aibi ksiar--gislg mi energia kari a» linsit» nellorg alte gs-verne? Ani este kestisnea. Krede Naiţionalsfâ ki gsvernslg s’a îndoit» a nere sug kredit» nentr» armarea ţerreî, nentr» întirirea naţionaliti nii romine, ne fiind» sigsrg ki kreditsl» v a fi akkordats de Adsnare mi realisat» de Naţisne? în ori-ne jiasg aneasti nerere ar fi fost» »n» trismfg mi o întirire nentr» gsverng înaintea Na ţisniî. Gsvernslg ar fi dovedit» nrin aneasti înne'kare ki voesne în fant» armarea ţencî mi lskreasi. Eati ne ar fi trebsitg. si faki gsvernslg mi n’a fskst». Eati ne am» fi doritg si vedemS în Naţionalslg. " Ad»narea a IsatS- aneasti iniţiaţi vi. mi a isbstitg. Aneasta se nsmesne a dori în ţantS armarea ţerreî mi a avea energii; - Bsesks 1,000 E — Kostafors . . ." . • 3,000 s — Illaino . . • 1 • • 18,000 — K. Filinesks . ' ^ . . . 4,000 îi — Ion Margiloman .... 10,000 a — Argemis ..... 6,000 — Brankoveans .... '!' 30,u00 K — A. Ilaskal . . . . . 1,500 a — Grigoresks ..... 1,000 I — G. Valeans 2,000 k — D Britieans . . . . . 2,000 î — St. Vlidoians .... 2,000 I — Nikslesks ..... 2,000 | — N. Laxovari ..... 5,000 1 — Dim. Gika . . '**'•' • ■ 12,000 -T- G. Magiers . . • 1 • • 6,300 I — Barbs Bilnesks .' . ; 11 . 2,000 i — Aut. Arion ..... 3,000 — Nae Titsrans .... 1,000 î — S. Zisss ..... 1,500 — St. Srliţeans . • • 315 — I. G. Floresks . .* . • • 600 -- - 4,- ■ ' ■ - — G. Vernesks . ... 1,000 — Ilet. Mernitesks . . f • • 1,000 — Rads Rosetti . • - . • 1,900 — Lokotent. Konst, Bsdisteans. r . 450 — Lokot. Angelesks. . • • 450 — Lokot. A. Bsdemteans. . . 1 450 — Ssbt. Lokot. Iloliso . • " . • 500 — Solomon . • • • • 1,000 — Iletre Ikonoms . ... • 200 — N. Gsran . * ' • ■ 500 — Kirjes ..... 630 — A. Arsaki ..... 15,000 — M. N. Mixiesks .... 315 — T Bagdat . ... 1,000 — I. K. Bolintineans. • • • 200 — S. N. Illoimesks .... 100 — N. N. Hloîmesks .... 100 — E Ilredesks , .• 2,500 — M. Margiloman ... - 2,500 — G. Laxovari jf- ■ * - 1.000 — G. Argironsls ^ ;u ■ h • 2,000 — K. Katakozino . ^ • 2,500 Ssnleantg la tribsnalslg Ilfov sekţia I-i» Ierta, akts- Grefier la anelamî ti’ibsnals în lokslg Isî ----J )rie, ssb-stitsts la tribsnalslg korekţional» oksls D-l»î Kostake Dinesk», D. Iletrake ris. Ssb-stitst» la anelamî tribsnals în lokslg sî Ilandele Ostian, D. Vasilake Stroesk». Ajstorg de grefi în loksl» D-lsî Kastris, Ioan Ion Kimninean», aktsalslg konistg în Mernbrs la tribsnalslg Ilfov sekţia IH-a, stesk», D. Dimitrie «3«3< ALECSANDRU ION, Anteia listă de subscriere. PENTRU ARMAREA TERREI. (Toate aueste ssm,e ssnts dsrzite.) D. Teii • • -. ; . 1,000 — Stef. Golesks • , v • 5,000 — V. Boeresks . ■ f , 2,500 — N. Golesk»' . ■• . 2,000 -r G. Margiloman . • . 3,150 — B. Vlidoians • • • . 1,000 -— K. Argintoians . • • . 2,000 — Gr. Kantakozino . • • . 6,000 ■— Ion Kantakozino . • • . 5,000 — Kost. Bosians . * • ., 1,000 —- Mauolake Kost. .. -v • . 2,500 — I. I. Filinesks . • • . 2,500 — Melik . 2,500 — II. Vioreaus ... * . 3,000 — I. Britians ... * . 10,000 K» mila l»î Dsmnezeg mi voinţa naţionali, DomnslS Ilrinniiiatelors-Snite IJeara Romi-neaski mi Moldavia. La toţi de taţi mi viitori sinitate; Ass»nra ranort»l»î ministr»lsî nostr» sekre-tar» deotatg la denartamentslg jsstiţiei din Ilear-ra Romsneaski ssb No. 8040 de la 20 Asgsstg Am dekretatg mi dekretimg ne srmeasi Art. I-i». Ssntg nsmiţi: Membr» la ksrtea kriminalineaski în loksl» D-lsi N. Nikolesk» demisionat» D. Emanoil Dloimesk» nresident»le de la trib»nal»lg de B»-sig nentrs vekimea mi merit»18 servinislsî seg. Hrok»rorg la aneeamî ksrte în lokslg D-lsî Anton. N. Măvrss, kare trene în altg nost», D. Grigorie Laxovari doktorg în drentg. Ssnleantg la ksrtea sekţia Dig în lokslg D-l»i Skarlatg Ilanadonol» se nsmesne D-n»lg N Ninesk». în lokslg D-lsi Ninesk» se nSr&esne nro k»rorg D. Alek» Kotesksl, nresidentsl» aktsalg de la tribsnalslg Ilfov sekţia Ii-a D. George Kantakosino, membrslg aueiami ksrţi trene în aneeamî kalitate la ksrte sekţial Il-a în loksl» D-l»i Biţkoveanslg kare illg ramnlasase. a Ssnleantg la ksrtea nivili sekţia II-a în lokslg D-lsi Ioan Kslogls D. Antonie Mavrss, nrok»rorslg ksrţei kriminale. Ilresidentg la tribsnalslg Ilfov sekţia Il-a îu lokslg D. A. Kostesks, D. Arisţid naskali doktorg în drentg. 0 ^ w . Ilroksrorg la anelamî tribsnals în loksl» www.dacoromanica.ro Membr» la aneeamî trib»nalg, în lokslg D-lsi jleorgesks kare Jtre.ne în altg nost», D. I. elarie, akt»al»18 ssnleant». Ssnleantg în lokslg D-lsi Sakelarie D. Grr-gorie Ilsiki, aktsalslg nroksror». Ilroksrorg în loksls D-l»i Ilsiki, D. Iletre Sakelarie kare a8 irmatg ksrsslg de drentg în kanitali. Grefier în lokslg D-l»î I. Nikolaid D. Kostake Braţs, aktsalslg registratorg în ministerg. Kang de bisrog în ministerislg jsstiţiei sekţia III-a în lokslg D-lsî Esstatie D. G. N. Sti-tesks, akt»al»l-g 'ajstorg. Ajstorg în lokslg D-l»î Sfitesks, D. M. Skina, aktsalslg konistg. Ajstorg de kang de bisrog la seksia I-is din ministerg, în lokslg D-lsî I. Mixiesks kare este naralitik, D. Ioan Dedslesks. Registrator» în ministerg, în lokslg D-lsi Braţs, D. G. Meitani aktsalslg konistg tot8 în, ministerg. Ilresidente la tribsnalslg de Bssi», în lokslg D-lsî Illoimesks, E). Kostake Miokinesivs, ssnleantg la anela mî tribsnalg, în lokslg vakant D. Nikole Iarka. Ilroksrorg în lokslg D-lsî Armiraeskslg, D. I. Filis, ajstorg de grefe Ajstorg de grefi, în lokslg D-lsî Fiii», D. M. Tllimman, konistg aktsalg din tribsnalslg de IlraxQva. D. I. G. Illemoians, grefierslg anest»! 'tribsnalg, trene în aneiamî kalitate la tribsnalslg de Ilraxova, în lokslg D-lsî Skarlat inimma,n, kare ’llg raranlaseasi la Bss»8. Ilresidentg la tribsnalslg de Vlamka în-lokslg vakant», D. Ioan Ilaleologs, nell8 de la Teleorman, ks retrebsţie de Ig 5 korentg kindg ag intratg în lskrare. Ssnleantg, la anellaml ttibsnalg in lokslg D-lsi 1. Mixiesk», D. Kostake Mateeskslg aktsalslg advokatg. D. N. Deleans, nroksrorg, va trene în ane-iamî kalitate la tribsnalslg de Olt, în lokst» D-lsi Xristake Eliad, kare’llg va înloksi la Gisrgis. Ilresidentg la tribsnalslg de Teleorman, în lokslg vakatg, D. Dimitrie Bildiresks, aktsalsls membr» ks retribsţie de la 5- korentg, kindg a intratg în lskrare. Mernbrs, în lokslg D-lsi Bildifesks, D. Ioan Konnea. Ilresidentg la tribsiial»lg, Dîmboviţa, în lokslg D-lsî Antonie Fotino, D. Kostake Fssea. Membr», în lokslg D-l»î M. Fsrdsesks, D. N. Georgesks, aktsalslg membr» la tribsnalslg, de Ilfov seksia III-a. Membr» la anelamî triosnalg, iii loksls D~IsI Grigorie Leresks, D. Kostake Inatesks. Ssnleant» în loksls D-lsi Grigorie Illevia-ns D. Dimitrie Strimbeans, aktsalg grefier». Ilroksrorg în loksls D-lsî I. FirkimianK 158 DÎMBOVIŢA — 3 SEPTEMVRIE. L). Matake KEtsneansIs, aktsalslg grefier de la Mssuel. Grefier îp lokslg D-dsî StrBmbeanslg D. Nae Ionesks, aktsalg ajstorS. Ajstorg în lokslg D,-lsî Ionesks D. Ioan Ni-kolesks, aktsalslg konistg la nroksrorie. Grefier la trib, de. Msmuels în lokslg D-1bî KBtsneansls, kare ag trekstg în altg nostg, D. Tlavel Negoesks, aktsalslg ajstorg de grefe. AjstorS de grefe D. RBdskânş, Nikolesks, pktsalslg registratori. Registratorg D. Teodor Georgeskg, aktsals konistg la nroksrorie. Hroksrorg totg la Msmuelg, în lokslg:D-lsi Antonie Fotino, D. II. Basarabesks. Membrs la trib. de Ilraxova, în lokslS'D-lsî Vasilie Fochian, D. Ioau Skarlat Srfejgeans. Membrs totg la anelanii tribsnals, înlokslg D-lsî Dimitrie Kostesks, dominiliatg în IUoemtî. Ilresidentg la tribsnals!g de Mexedinnî în lokslg D-lsî I. Hern'stesks D. Kostake Roinia-ns, aktsalg membrs. Membrs în loksls anestsia D. Kostake K^rjis. Ssnleantg în lokslg D-lsî IUtefan Fsrdses-ks D. N. Margiloman. Efroksrorg în lpkslg D-lsî K. IferzeanslgD. I. Asiei. IlroksrorS la trib. komemial din Bsksres'ii D. LasEr Gerasie fislg, în lokslg D-Isj GG. Ifervoromeans, kare se destitsE. La trib. de Dolj, seknia Il^a, în lokslg de-misionatslsî Voika Radiansl, se nsmesue D. Grigorie SEmboteans. Membrs în loksls D-lsî Magsre kare trene în altg nostg, D. Nae MEldEresks. Ilresidentg la trib. de Doljî sekgia I, in lokslg D-lsî Kostake Ifeeansl, D. Ioqn Magers, membrs aktsalg de la seknja a II-a. î Ilresidentg la trib. de Gorjî înpoksls D-lsî Albslesks, D. Illtefan N. RssEnesks, aktsalsls gtefier la ksrtea anelaţivE seknia a II-a, din Kraiova. ' » Membrs la anests trib. în lokslg D-lsî V. fr&linesks D. Ioan Samfir Bromteanş. in^m nroksrorg în lokslg p. I. Dimitresks D. Ioan B'sfenesks. . . Ajstorg de grefe, în lokslg D-lsî Andrei Skorijeans, D. Iletrake, Ofenesks,, konistg de la VEluea. o * Grafiers la ksrtea anelaţivE sekjgia II-a, din Kraiova, în lokslg D-lsî Rsstnesks kare a trekstg în altg nosts, D. N. Varlam, aktsals grefievg la Romananî. 0 Grefierg la Romananî D. Iordake Ilrotono-nesks, aktsalslg ajstorg do grefe: ajstorg în lokslg D-lsî Ilrotononesks, D- Take Iloneşks, aktsalslg registratorg. d Alt. ÎL Ministrs Nostrs" sekretarg de.Statg la denartamentslg jsstiiiieî este înşEruinatg ks adsnerea la îndenlinire a anestsî dekretg. Datg în Bsksresnî la 20 Asgsss. 1860, ALEKSANDRU ION. ■ Ţ ’ în zioa ksndg Vladg I^enemig ks 6,000 de romani, nrin iskssinna sa, nssse în goaiiE armata tsrueaskE komnsssE de 250i,000 oameni, Vizirslg Ssltanslsîy Maxmsd, sta ne gEndsrî mi kxsta isvorslg de snde romanii dobEndeskg nsterea lorg. Ellg ns se gundea eiisb la abnega.re, la disnreuislg morgii, la ksragig, la amorslg de natrit, la toate anelle virtsnî nobiî ner înssfle-uea ne strebsniî nostrii, iii kBSta nsterea lorg in Iskrsrî misterioase ini în foile koranslsî. Sure a se nBtrsnde de adevErg mi, mai msltg snpea afla srrna lsî Vlad, brdonB se’î. addskB kiain/e sng nrisonierg romBng din neî feksni lsnfe de Ali-Beî. La aerslg sbS" marţiale, Ia kBsfetsra sa im-nsitoariB, Maxmsdg se simgi mimkats . — -Nade este Domnslg feg, îlls întreabB ellg. Nude este? snig, dar ns’ni voig srisne nini odatB mi ks ninî sus nregis. — Ns te temî de moarte ? îi zisse Vizirslg .arefends’î santinella «ie sta gata ks sabia skoassE. — „ SuiS ss moră iui sn t'akS îi resnsnse romBnstg. Resnsnsg ssblims kare rekiamB întrs toate ne allg lsî Msniss Suevola kare, ks mBna în fokg, resnsnse regelui inami-nilorg Romei.:» Vedem kEtg nrensieskg trsnsls anellors kari lskreasB nentrs mBntsirea iierre lorg.„ I»nsB mak mikg la inimB de kBtg Ilorsena, Maxmsdg feks semns mi kanslg neferi'iitslsi nrisonierg se rostogoli la ninoarele salle. Max-msds, vBZBnds’lls, ns s’a nststg onri d’a striga: „ Daka armata lsî Vlads komnsssB de as-semini oameni ar fi mai nsmeroasB,JgIoria kBsti-gafe de dBnsslg ar fi nemBrginife. „ Vezirslg, zikBndg aneste ksvinte, îngellessesse în ne sta nsterea RomBnilorg. n •• P. i— -^VVA/vAAao I . . ADUNAREA NAŢIONALE. a ‘ * TERREI ROMANESCI. 9 " • IHedinija de la 19 Islig 1860. A D v ' Persedina D-lm. D. Gîka. (Nrmare). nentrs nartea a dosa, adikt a akoneririî anes— tors keltsele, D. Ilresedinte alls konsilislsî arate k-tt gsvernsls cin narteuiî ns noate de ksts sb esnriine roserva sa, deklartnds Icb e în îmnosibilitate de a e— vita keltsielele legali mi de o neamirate trebsing-B, mi Iib, ştire akenerirea ori ktrsî definit ns noate avea re-ksrs de k-sts la resorginijele legali ne vor în sniri-tsls Korivengisnii- 1 D, KatargiS vede în ksvintele D-lsî Vernesks kt nrinninalea D-lsî nreoksnare ns este neea ne fane o-biektsls nronsnerii în nestisne, adikt de a se fanilita lskrarea nernetends se mai snteis ne ansratele trebs-inge in,i -konstântends-se adevsratsls definitS alls bsd-getslsi, ni singsra nestisne ne’llglmeoksni, e votarea kon-tribsgisniî assnra nronrieteijn, zik-tnds ki, ns vede alts mizloks .de kits anesta de a se akonerî- definitsls. i D’. Katargis Ins-f, arate .ki> a nronede asfels este a merge de la' neksnoskstS la ksnosksts de oare ne tots omsls înnelents nleakt de la ksnosksts snre a a- toars vremea. Ilroiirietarii ns se das în ktsri de i kontribsnisnî, dar înainte d’a le zine si nliteask-E * resnsndS: mai înteig asigsre-se nronrietatea! mi ■ei zikS aneasta, Domnilorg; ns e fin, ksvintS; toate lsmea ksnoasne starea de neodini în kare se afli sni_ ritele în ijeara noasrn, de- aksms mai mslnî anî, îa nrivinya anestet nestisnî. Ameninyirile de totg-fellslg în kontra nronrieteijiî as fosts, o intinT bine, nekon-tenite, nsmiroase: dar mi. de ar fi o boali, o nebsnir aneasti grije, eanmî datoria noastn a tstslorg mi .Je; din dreanta mi neî din stingă mi nei de sssss mi T ■Atr '' I V *llJ l-D AvemS atBls de- mslte iui ssblime essemnle de vitejiB, virtute mi natriotismă în istoria tre-kstslsî nostrs, kE oii kBtg ke josss ams ksdea, daka va maî remBnea nsnin sBîige romBnesks în- vinele noastre, ssyvenifea lorg ajsnge sb ne însstFlen,easkB mi sb destente în nor virtstea strBbsnE. EakB sna din auelle fante kari remBng ka essemnle mari în istoria lsmiî, sna din anelle na-gini kari servg snre a karakterisa mi a nenisri enonele. jsnge la deskonerirea ne neksnoskstslsî; k®uî înti-’a-devus ne ne basî sar vota aneste kontribsgisnî, la ne quanlum s’ar nstea fiksa snre a akoneri o lins® u.e e neksnoskst®? ti,'..tt, .ti- Trekinds inol ,1a o alt® nestisne, D. .Katargis ziiie: Ks rm'ere de r®s‘ domnilorg mi v®zg silită a resnsnde- ia uestisnea ardinte ne. n atins» D. Vernesks mi kare amig fi dorits s® ns se demtente maî msltg. K.s ne nlinere, Domnilorg, se nrivesne de ort ne om ne-rnî isbesne ijeara nreoksnarea snora ne nar» a ns voi alts de k®ts s® nersekste mi se anese nekon-tenits nronrietatea, f®r® a se oksna de onortsnitatea vremii; mi de tristele efekte ne în tot d’.asna d® a-,-neast® nornire. ^ , Iii onnetarii, v® nots înkredinna, ns se temg mt nini ns-vor» s® denirtese momentsls de a veni si kon-tribseas.k® ks sns modg konform» ks nsterile lors la trebsingele adevirate alle ijerreî, amiâ în k®ts nrina-neasta s® ns se sleeask® isvoarele anesteî resorginijţ de kare n’o s® avems trebsinij® nsmaî odat®, nsmaî într’o singsr® zi, ui de kare vomg .avea trebsiniţi în Tiiiogpafla Naaiona.iB J8tiui