ANIIULU- 1860.
Acestă foiă esse tle doue ori pe septămănă Jlercurea şi Sambata Preţiulu abonamentului pentru un anu 24 ISf. Pentru »	12 ,,
Trei luni. . . . 6 „ O liniă pentru anun-oiuri se va plăti cu 3C p.
O lege electorale forte întinsă.
Unirea ambeloru ministerie sub alesulu poporului romănu de la 24 Genariu.
n° e?.
•!(1
PRINCIP AŢELE-UNITE.
FOIĂ POLITICĂ Şl LITTERAIIIĂ
Redactorii Responsabile RADU 10NESCU.
SAMBATA 27 AUGUSTU.
Abonarea se face la RedacţiuneOtelulu Ger mani No. 27 strada Nemţiască, iar prin districte la D. secretari de Administraţiunî. Ori ce abonamentu trebuiă plătitu îndată cu subscrierea. :
Ţeraniî să deviă cetăţeni şi liberi prin a loru improprietărire cu despăgubire.
Armarea ţerelorfi in oştire regulată, re-
cortră ci <rlnt.fi arm£Lt6.
[NSCIINŢIARE.
Domnii abonaţi' allă quăroru aboilartiefttu a aspirată suntă rugaţi a bine-voi.sa trimită la atl-iniiiistraţiiine plata cuvenită, reinnoindu aboiia-
incntulă D-loru.	^
Suntu mulţi abonaţi q'uari era datori a plăti la 15 Apriliu trecută şi n’au plătitu Ancă până acuinu; Redacţiunca îi invitcsă cu deosebire a trămitc banii fără quea mai mică intăi diere jurnaliilu s’a trămissă regulată şi are dreptulă a pretinde de la D-nii abonaţi a şi implini aqueas-tă datoria pentru quarc a aşteptată atâta timpii.
'	REDACTIUNEA
Bucureşti, 26 Auguslu
5nS ministre este resnonsabile <Je aktele sal-le, mi, în a«eastB kalitate, este ssnnBssg la kvi-tika nresseî. KbikIb kritika este fbkstE nentre Kn8 se ziue kare ns se adevereasB «rin fante, ministrelS o noate desminni nrin organslg oficiale sag nrintr’sng jBrnals min^teriale. KBndg kritika busb este dreantB, întemeiata, ministrslg e datoriS a jjine sokoteatB de di>nsa, în intere-sslg sb8 nronrig.
D. Boeresks, ka simnls redabtore de jbi-nalS, a nrotestatS de inslie or! ks energia, amS nstea «ita mslte nassagie, în kontra skimbBri-lorg nemotivate, maî ks seamB în magistratBi'B.
D. Boeresks, ka ministre allg jsstigiei, a kam sitatg «ea de zi«ea atBtg de bine ka reda-ktore. în mai umile rtndsr! a fi&kstS mai mslte skimbBrî, în trei teul de kBtids este în kanslg jsstigiei; mi aksm de odatB fa«e mai-zenl de sâmburi. La tribsnalBlg sekuia III 5, la tribsna-IslS de la Bbzb8 6, de la Dimbovina 8, de la Mss«el8 4, de la Mexediiţgţ 6, de la Gorjg 7 mi altele.
Aneste skimbBrî essagerate, dsnB kBteamg aszitg, ag nrodsssg o viB nemBlgsroire ne kare o îmn'Bi’tBmimg. mi noi, mi nrotestBrog în kontra lorg nentre ksvinte tari.
Ministerislsi trekstg se îmubta kB ar fi a-vstg în minte nsmaî sb fakB skimbBrî mslte, nentre kB în realitate nsmai D: Boereslre a fB-kb’tg. Totg-de-sna. D. Boereslre a nrotestatS în kontra skimbBrilorg desse în magistratei b, mi astB-sî D. Boeresks ns se ostenesne a fa«e mste te skimbBrî în magistratsrB.
înnellegemg iirea bine skimbBi’ile; de mslte ori ssntg ne«esarie, dar renetB.mg «e arog zissg d’atBtea ori kB în magistraten, mai ks seamB, magistralii skomî trebsieskg înlolreigi nrin oameni sneniali «ag mai bsnî. S«iro8 BnsB kB oamenii lre îmvBHBtBie sne«ialî nB ssntg msliiî; mi anoi trebsiB sb konstâtBmg kB îmniegaiii ks denrindeVi relle se not8 fa«e bsni ssb legi bsne. mi ssb Bng bsng ministre. Temenea nedensei asure, dalca nB datoria konsniinsei, îi noate skimba..
nrin mslte mi desse skimbBrî, oamenii se desksragiasB. nerdg indenendinna lorg, nsmai ag ninî o sigsraniiB mi deving oameni de klilcB, nii noate kiar abssivî, ne fiindg' sigsrî nini o 1b-nB de fanligisnea lorg. Ile lBngB anestea se a-dasgB mi întrerBnerea mi naralisarea lskrBiilor,
kassate de îmnieganî fitiB, kBnosniinjie sag ks to-tslg noBi.
Ved’emg trib8nal8iî intregî skimbate nre-'ksmg «ellg de la DBmboviiia mi «ellg de la Gorjig. Vedemg între noBi magistrali oameni kari n’ag «ea maî mikB ideB de legi. Ve-demg sng ajBtorg de registralorg, Bng komisarig de ncţliuiB, vedemg sng om8 kare p 4'ost8 datg în jsdekatB kriminale mi aliţii ne kari i’amgns-tea BnkB âdBOga kari ns se nrinens nimikg în s«iinjia legilorg.
Vedemg assemine skomî oameni kanabili, one.stî, kari ag o renstaiiisne întemeiatB, nrekBmg este D. Kslogls kare este resnektatg de toni mi kare a fostg rekomandatg BiisB’mi de Domnito-rislg; assemene D, Nikolaidi kare este stîmatg nentre kana«itatea mi integritatea sa, mi algii a kBrorg skoatere ag nrodBssg nemBlgiBmiri.
Amg dori sb vedemg, ssb sng ministre kom-netinjte mi drentg, liBndg se skoate sng magis-tratg, sb fiB înloksiţg nrintr’Bng omg sneviale. Atsn«e nimine ns noate zive nimikg, ninî kiar magistratBlg kare s’a skos.sg. Dar k8noas«emg oameni de littere, ks talentg, integri dar kari ns notg fi bsni jBdekBtorl kB«î n’ag k8noş«inge sne-«iali, ni«i nraktikB «ell8 nsging, mi în kassls a«esta, assemeni nersoane ns înnelIegS de «e sb ns fiB iiBmigi medivî, sag ingineri.
Amg dori assemine ka skimbBrile sb iîB fiB mslte mi desse mi fBkste ka în rBndslg avesta, Ksm va merge tribsnalslg DBmbovigei snde totg nersonalslg este nog? Oare n arg nstea zi«e silii kB mergg ÎBkrBi’ile totg ka în trekstg? kB ne-notismslg kare a addsssă atBta î Bg n’aîn«etatg, kBiulg' o kasB boereaskB, .kBndg venea la uste-re îmi kivernisea toate rsdele mi togi oamenii?
Fa«emg osservBri D. ministre allg JBStigieî, k’sng suiritg de iţenBrtinire, mi întemeiagi ne fante mi ne «eea «e se zi«e î:i nsblikg, mi’î a-d8«emg aminte^ în interessBlg sb8 nronrig kB nimikg ns fa«e mai mare reg snsî ministre de kBtg assemine skirabirî desse mi mslte de kBte 60 odatB, mai ks seamBÎn magistratsrB. Amg zissg IîB oamenii reg denrinmi se no.tg fa«e bsni ssb miniştri bani; mi tis este trebsingB aT skoate ne togi de mBltfe ori mi ne algiî nrea bsnî, ini a’î înloksi ks oameni kari daka ns şsntg mai ibî, ns ssntg togi mai bsni.
ji Oare ns vede D. ministre relele kari ving din aveste skimbBrî? desorganisare mi îmnedi-kare în IbIubi'!, deskBraneare mi riesigsrangB in-re fsuknionarî, mi nentre mslgî sei'vilitate.
Oare a«esta este mijlokslg d’a ajsnge mai ksi’Bndg la inamovibilitatea jBdekBtoiilorg.
Toate a«estea arg fi trebsitg sb le skrimg lre litere mari mi groasse nentre Icb s’.ag zissg de mslni mi kiar de D. Boeresks mi ns. se os-servB "ni«î de ksm.
Se rekomanda D. Boeresks sng tBnBig ks stadie • sne«ipli snre a’llg tave uresedinteţ a îes-nsnsg ltB. ns noate sb 11b fakB ne avBnds niak— tikB, dar’astB-zî a fBkstg a«easta nentrs altBlg.
Iugelegegi daka nBlegîj vedem BnsB kB întristare kB ns se osserveasB nimikg din «ea «e
ar trebsi sb se osservese; nii toate a«estea vorg fa«e reg kiar D. ministre; •	'
IlentiB IîB vorvimă de fBnkgionari sb aretBmS sng fantg dosnre kare s’a vorbitg mi în Ads-nare: grBmBdire de fsnkgiBiii. D. Al- Oreslre are ontg fBnkuisni; dose katedre la skoala milita-riB, o katedrB la skoala de medi«inB, leafB de la AkademiB, leafB de la konstrekniBiiile Sf. Ioan, disrnB de la msni«inalitate ini ne lBngB a«estea este mi. direktorig allg lslviBrilorg nsbli-«e. A«estg fantg se netre«e ssb regimslg de nro-gresg mi drentate, ssb. gsverng liberale, mi 1b-minatg. Nb maî addaBgBmg ni«î sng komenta^ rig, lBssBmg fanta la armregBirea nsblikslsi.
Adsnarea a intratg în desbaterea legilorg assBin.a imnositelorg. D. ministre allg Finanne-lorg a nresintatg bsdgetBlg ne kare îllg nsbli-kBmg, ks kiBltsiBlele votate în narte de Ads-nare mi lre venitsrile de kare are trebsinnB.
în nsmBrelg viitorig voms vorbi mai ne largg asssnra a«est,org imnosite.
	—£3>63<rî—				
DomnilorS Denstaiţii		-IU -
Bsdgetslg generalg allg keltselilorg nentre		
esernigiBlg 1860, vofatg îif narte	de	onor. Ads-
nare, înfBgiineasB îu totalg «îffa	de	lei 75,607,
800 kare se îmnartg: 1. IlentrB keltBelile ministerislBi de res-		
1 belg.			lei	17,000,090
2. Idem ksltelorg „	5?	16,661,800
3. Jdem finannelorg „		15,100,000
4. Idem din afars „		1,274,000
5. Idem jsstigie „		5,200,000
6. Idem kontrolg „		372,000
7. Idem intern ks 1b^ kirerile nsbli«e nî-		
riB la ......	5?	20,000,000
75,607,800 Din a«estea osSebinds-se bsdgetg ministe-		
rislsi Ksltelorg kare îniî are fondBrilfc salle nro-nrie, remBne ne sarnina, tesasrelBÎ nsblikg «ifra de lei 58,946,000.
Ka sb ne nstenig de seama desnre kBtBui-mea snoj’irei nentre eserninislg 1860 neste «eea «e a fostg în anslg trekstg, mi nmintBndg desnre esnsnerea «e amg nresintatg onor. A dBriBi'î la Islig din srniB, se konstatB Icb «itra ssssg «i-tatB de lei 58,946,000 se al-kBtses«e:	i
1.	De lei 39,020,000 keîtselile bbob bsd-getslg, anslsi trekBtg.
2.	De lei 13,322,000 kelselile «e se fakS dsne votBrile-onor. AdsnBri date în ksrsBlg a«es-teî sessii înainte nresentBrii.bsdgetBlBi; ini dsnB kibssirl alle konsilislBî ministrilorg, înkBviingate assemenea de onor. Adsnare. In a«eastB ssmB intim mi lei 280,oOO kelsigi netrs stBrnirea lokssteloi'g.
3.	De lei 6,604,000 keltsigî «e ag a se fa«3 dsne votările onor.. AdsnBri date în disks-gia bsdgetelorg. Din a«eastB «ifrB se îmnBrtB-mes«e ministerislg de resbellg ks o ssmB de 3 milioane: iar restslg de neste lei 3 milioane, îmnresnB ks fondslg «e ressltB din redskniile
www.dacoromanica.ro
352
>•&
a
DÎMBOVIŢA — 27 AUGUSTtJ-
ftkste asssnra keltselilorg dsme bsdgetslg aus-lsîtrekstg ssntg nentrs nelle-lalte servinisrî, din kare o însemnate navte nentrs Iskrtrî nsbline.
Dsne ksmg se noate vedea dar, nea maî mare narte din totalslg keltselilorg eserniţislsî 1860 ssntg mi deja nss&e în lskrare, nrekms nelle de la art. 1 în ssmt de lei 39,030,000 dsnt bsdgetslg anslsl trekstg mi nelle die la art, 2 în ssmt de lei 13,322,000 dsne osibitele nererî _alle ministerilorS în srmarea kreditelorg akordate de onor.Adsnare înaintea n.resentern ’bsdgetelorS.
Fiindg dar kematg & avisa la ressrselle trebsinnoase nentrs akonerirea tBtslors* aţestorg keitsell, atets. ndle nssse în lskrare kttg mi nelie kare ag a se îisne de aksmg înainte înarmarea votsrilorg onor. Adsntrî date în disksnia bsdgetelors, mi Istndg aminte enoka înaintate în kare ne aftemg a anslsl, mi nsţinslg timns, ne mal remthe nentrs. *a nsne în ekslibrs venitsri-,1 fc ks keltselile înksviinţate; Istndg assemenea în băgare de seamt kt din nosile kontribsţil nroiektate de onor. Komisie-Ventrale mi trimise în desbaterea onor. Adsntrî, snele din elle ns ssntg nriimitoare a se nsne în lskrare nentrs in-treffslg ans, iar altele, nini kiarg nentrs timnslg ne m,aî remtnd ntnt la finele anslsl, ktnl, ose-bitg de timnslg ne nenesiteast nromslgarea sneî legi srmeast a se ltsar sn intervalg de la iiro-mslgare mi ntnt la nsnerea în lskrare, vtzs kt n5 rtmtne altg mijlokg nentrs akenerirea anes tors keitsell de kttg, sas a îmnovtra, kotitatea kontribsţieî într’snS modă urea antsttorg nentrs kontribsabill, sas a avea reksrss la sng înnrs-msts; mi snsîs înst mi altslg din aneste mijloace ar fi d’o notrivt. vtttmttoare nrosneriteţii gerreî, interessslsl komsns mi kreditslsl nsbliks.
în fana dars snors assemenea îmnrejsrtrî ssb-skrissls se vede silit» a alerga mal tnttig la întrebsinţarea tstslors reservejors esseniţis-Jtî 1859, mi a ekenomilors ne, se vorg realisa assnra keltselilorg ne ansls korents alle tstslors servilii!ors, afart de anelea alle ministerislsî de resbels, ktnî anestea îmnresnt ks reservele din 1859 ssntg ltsate, dsne dorinţa eksnrimatt de on. Adsnare, nentrs kresnerea nsmtrslsî oştire!; mi nentrs neajsngerea nsmal ne ar maî fi neste ssmele din venitsrile, eksistente, reserve mi ekonomiî, â fâne anels la kontribsabill.
Ks kinslg anesta s’ar nstea akoneri toate keltselile înksviinnatfe de onor« Adsnare; miiatt ksms :
1.	Venitsrile din dtrile eksistente dsne ksm se konstatt nrin eksnsnerea riresintt qnor Ads-■fltrl la Islis lei.
..........; .	•	•	• 40,085,350
2.	Reservele tesasrslsl din 1859,
astt date s’as înktrkats în bsdgetsls ministrslsî din întrs.	750,000
1
TW
2,425,000
5.	Snoririle ne se krede ase do-btndi asssnra venitslsî vtmilorg ntnt la 1 milion, mi asssnra nellors alte ve-nitsrî ntnt la lei 200 mii 1,200,000
6.	Adtogirî asssnra kontribsijii-lors esistente, înst:
a)	Asssnra kontribsgieî nersona-r le -ktte 1 leg de konttibsabils ne ltn- -gt lei 35 ne nlttesne astt-zî; aneastt1 adtogire se fane în nrevederea nroiek-tslsî Komisiel Ventrale, la kare ads-nems aminte konsidertrile din esiisne-
rea iiresintatt onorab. Adsntri la Islis 400,000.
b)	Asssnra kontribsgiel nentrs Îs-	,
krtrî nsbline ktte lei trei de kontri-bsabils ne Itngt lei 9 ne nlttesne a-
ksms, în anelea mî konsidertri lei.. . 1,200,000
c)	Asssnra kontribsniei fonniarie
ne basele nroiektslsl de'lege elaboratg V: r de Komisia Ventrale, ne Itngt lei 2,700,000 ne se îmnlineskş astt-zî la
nronrietari lei .	•	•	1,500,000
'	3,100,000
7.	Kontribsniî a se arneza din
nsoş, dsnt nroiektele ne ssntg în des-batere onor. Adsntri, înst:	.
a)	Kontribsnie nentrs kltdirî în
genere a5% din venitsls lorg lei , . 2^000;0Q0
b)	Tassa de transmitere asssnra ■„
nronriettniiorg inalienabile (main. morte) ; lei .	......... 2,000,000
c)	Drentsls de timbrs nenrrs ţim-, <	.
nslg ntnt la finele ansls! 2,000,000
d)	Taşsa nentrs btstsrile snirts- . oasse assemenea nentrs timnslg ntnt
la finele ansls! lei .	.	•	300,000
4,500,000
ijeans^ ssb-IIrefektg la rilass Teleormanslsi, distr. Teleorman.
Ilrin ordonanţe Domnesnî, se astoriseast Ministerislg osttmeskS. a trata kt ministerislg de resbelg din Ffannia. nentrs adsnersa offinier-rilors de administraîjie, mi nentrs anestg sfîr-mitg se trimite, la Ilaris. D- Ssnra-Medikslg oaste! Kolonelg Davila ks instrskgie le nenesa-rie; astenttndsse ressltatslg ne se va nriimi de la anellg Minrsteris, st se noate trimite, in srmt' în skoalele sueniale alle Frannieî offinierîmentrS stsdislg artei militare, konfo.ims disnozigiilorg legeî; Elevii aleşi din skoala de medinint de ainî, Kernea Konstanting ini Andrijgoig Nikitt nentrs medinint la skoala din Ilaris, mi Kon-nesks Konstanting. mi Ilonesks Mixails nentrs artea viterinart la şkoala de la Alfort^ se vorg irstalla în zisele de ssnra-mediksls ostilei Kol-lonelg Pavila ks okazia mergerii salle akolo.
Se nsmeste- D. Kolonelg E* Sememesks mi: nistrs ad-interim la ministeaisls de rtsboig; — D. Doktor îii Medenint allg Karantineî Stirbeig, trene în aneeamî ksalitate la distr. Ialomijga; — D. Doktor în mediuint mi kirsrgie Frangs Ge-egs medikg allg oramslsî mi Karantineî Stir-r beig; — D. Btnikt Frangonols, ajstorg la grefa tribsnalslsî bomernials de Ilfov; D. Zamfira-ke Rtdslesks idem la tribsnalslg komerHialşdin Brtilâî — D. Zamfirg Brltgeans remtne în nos-tslg de grafierg la ksrtea anelati.vt sekjiissea II clin BşksresnI; D. Konst. Berleskş, sekretarg la nyefektsra din Brtila.
.1

Uniformele..

Xii nrivinj^a ministerislsî ksltelorS se ob serveast kt snre akonerirea keltselilors sale în ssmt de lei 16,661,800, anests servinis areve-nitsrile srmttoarie în ssmt de lei 16,308,250; Venitsii regslate lei .	.	•	13,457,580.
Venitsrî eventsale din
ntdsrl mi altele...................340,670
Din reservele a.nilorg
tţ-eksil'i .	.	. '................lei 2,500,000
Aneste venitsrî, adtogtnds-se în srmarea art. 23 din Konvennie mi a votslsl oiior.. Ads-utri, la nele-lalte venitsrî ale Stat.slsî ansndiate mai ssss, totalslg venitslilorg înssmeazt 75,905 200 lei kare ag st fakt fagt la toaţe keltsie-lile înksviinijate de ^)nor, Adsnare în ssmt de lei 75,607,800.	. •(
Min.. Fi iu Ilanolake Kostaki.
.a) Esnedentslg ekserniLUîJlsj 1859, dsnt sokptelil'e înkeiate. . . 1,172,000.
b) banii adsnaijl nrinş îmnrsms-tslg nauionalg lei
.	v	•	i 3,073,660
' , /	.	4,-245,600
3.	Ekonomiele asssnra bsdgete-lorg ekserniaislsl 1860, tnst:
De la ministerele, finangelors, din afart, koiitrolşisî, jsstiiiieî mi din în-. trs	ntnt la -	•	■	•	•	2,000,000	_
De la ministerislg ksltelorg mi . ,H instrskniej nsbline lei .	. 2,040,000	.
JBf cm'F

>L
Acte Officialî.
4,040.000
4.	Ilartea din venitsrile snor ser-vinisri nentrs akonerirea keltseîilorg lorg kare s’ăg trekstg în bsdgetele res-nektive, înst:
Din venitslg vtmilorg ne kttg s a înktrkatg la keitsell .	•	975,000.
Din telegrafe idem . . , <00,000.
De la Msaininalitenj nentrs keltselile ne dsnt legisirile în vigoare ssntg angajate a fane ks întreţinerea noligii-lorg mi arestannilorg, kare keitsell de
Ilrin mal inslte dekrete Domnesnî sc ns-mesks. D. snter-offinierislg Marin Matei Bo-sianslg mefs allg dorobanţilor, înstrninats ks vegitrea înkisorei din kanitalt: ■ D. Iyostake Lsus mefg allg biroslsi koresnondenţil.din kan-nelaria Administraţie! înkisorilor; D. George Şergians,. ajstorg allg zisslsî bisrog; D. An-toning Roques, membrs Onorifikg allg Komite-tslsî; D. loan Sniresks, noliţaig allg Ora,-mslsî Tîrgovistea; — D. Nikolae Nemlis ssb-IIrefektg la lllassa Btlţi! din Di'strîktg. Doljs;
__D. Al. Lokssteans, idem la nlasa Dsmbrt-
viî, anellg Distr: — D. Kostake Viokîrlăng re-vizorg generalg ne Itngt. Minist. din întrs;
D. Konstantinesks, D. N. Mixtesks mi D. I. Sttnnesks, se nsmeskg kpmisaf! în nostsrile reînfiinţate, ne Itngt anellam! Mîiiisterg;
D. N. Illerbtiiesks, ssb-nretektg la nlassa Dsm-brtviî, distr. Mexedinţî; — D. Al. Denerie-
www.dacoromanica.ro
Ministerislg nostrs aktsale a lsats o mtss-rt foarte nraktikt, nrin kare st annline ma! ks-rtnds Konvenţisnea, mi st ne fakt a simţi kt trtims ssb regims konstitsţionale. Aneastt rat-ssrt ferinitt, aneastt idet rart, kare va fane gloria anestsî ministetis, este sniforma. Toţi feriniţii kari renresinte gsvernslg st se îmbra-ne în sniforme.	4
,Ns vt înkinsiţl nsterea magikt a anesteî vorbe: uniforma; este sng talismang konstitsţionale' nentrs aunlikarea. Konvenţisnii.
Ne nltngemg kt de dosi anî ns mergemg înainte, ns vedemş reforme, îmbsntttţirî,- leg! trebsinnoase; strigtmg kt ns se annlikt nrin— niniele din Konvenţisne, kt ns se intemeiast liberteţile kari ni le cit ; aneasta este foarte a-devtratg mi foarte triştg; dar sniţl nentrs ne n’amg mersg 'înainte,? Ilentrs kt oamenii gs-vernslsî, toţi fonkţionariî, n’avea' uniforme.
A trebsitg st treakt dosi ani de înnerktrl nolitine, ele esneriinţt gsvernamentate; a trebsitg st se strekoare mal mslte gsvernsrl ntnt ktndg st viţ snslg ks talismanslg sniformelorS. Toate gsvernele srmâte n’as ii'iţelleşg regimslg konstitsţionale, ifag nststg st annline Konvenţisnea, n’ag snistg st gsvernese mi ag ktzsts nentrs kt n’ag avstg geuislg a gtsi anestg ta-rismang: sniforma.
Toţi romtniî kari doreskg înaintarea mi reorganisarea ţerreî lors, ssntg datori o vit re-ksnosninţt anestsî ministerig, nentrs kt mal înainte de toate, s’a gtnclitg la sniformz, kare
este basea desvolttriî mi reorganistriî noastre nolitine.
Ftrt sniforme ns noate finirogress, ns noate fi reforme mi îmbsntttţirî; ftrt sniforme ns noate fi annlikatţ Konvenţisnea, ns noate essiste regimslg konstitsţionale..,,—
Uniforma este nrinninislg de mtntsire kare va regenera ne romtuî;. sniforma este kondiţi-gnea °sine qua non a iegimslsî narlamentarig; s-niforma este neatra de temelit ne kare niiniste-rislg anesta va ridika edifinislg sionale allg mt-
riri! Roratnilors:
DÎMBOVIŢA — 27 AUGUSTtJ.
353
Amă' zissă în nrinuraiă. uniforma este mi-jlokslS uellă maî nraktikă nrin kare si> se an-jjli^e Konvengisnea mi st înrtdvimese în iiear-r!6 regimslă Konstilsgionale..
nentrs nislgî oameni simnli auestă mijlokă-noate st treakt de originale, de ksriosă, de stra-vagantS; dar deskoneririlte de geniu, ideele uelle ţjjai'î amia trekS la inuenstă. Vine ar fi krezstă din kiiderea snsî mtrS s’ar fi deskoneritS ]egea uea mare a attrakijisniî ? Vine ar fi kre-zStă kt dintr’o oalt kare ferbea mi s’a snartă s’ar fi deskonerită inaminele ks absră? Vine ar krede iar kt nrin uniforme se va regenera Romtnia, se va annlika konvengisnea, se va îuttri regi-nislS konstltsijionale, mi vomă deveni snă no-
nslă mare?	v
Ilare kt vtzs ne mslijî rtztnds la aceasta annlikarea konvenjiisneiî mi desvoltarea re^ gimslbî konstitsuionale nrin uniforma• Amia se. înttmnlt la înuenstă ks qrî ue deskonerire de geniăi
ntrl!' toatt xaina îmsiatt în firsl jiletkt de ka-simiră albă ks nastsri d’asră! nantaloul de ka-simiră albă ks bande .d’asră! ntltrit ks trei kor-nsrî kb’sstt ks fior! d’asră mi imnodobitt lts nene albe ! snadt ks moneră de sidefă! Te gtn-.desuî iismaî l’atttea strelsuire mi înkizî okii!
snre a dsue ne romtnî ne adevtrata kalle a ui-vilisaîiisniî.
Invittms ne feriuiniî astorî al aueste! mtn-tsitoario deskonerirî, uniforma, a o ininsne tsts-rors în folossls generale, în interessslă desvol-r. ttriî noastre, sure a se annlika mi raaîksr&nds
Ilri'ienem aksma la ne desvoltare minsna-j Konvengisnea mi întemeia solidă regimslă kon-tt o st ajBngt arta ka st noatt faue snă kos- J stitsgiouale, nrin dobtndirea ressltateloră ne ams
tsmă amia, de srţletjită ? mi ns este ^ şidevtratt înksragiare?
Ve desvoltare assemine nentrs indsstrit mi komeruiă! ssntă atfctea sniforme, miniştri, direk-tori, nrefekuî, ssb-nrefekgî, noligai, komisari ssb-komissari, enistaiiî, mi uelle-alte kari se vorS introdsue.	____ ,
Avem tnst iiBgint rtbdare mi vţ voiă dovedi într’snă kină foarte logikg adevsrşlă aues-tsî mare nrinuinis nrogressls: nrin sniformt.
1-	Ilriu uniforme se întemeast libertatea. Este ksnoskstă iirinuinislă: ks kttg omslă este mai tare ks atttg devine maî liberă -T ttria este kttre libertate nreksmg slfcbiuisnea este, kttre sklavitj Sniforma faue ne omă maî tare neutră kt îi dt snă drentă maî msltă de kttă uelloră fort sniformt, mi uiite are dientsrî maî mslte este mai tare. Amia: ks kttg omslă e maî tare ks atttg este maî liberă; sniforma faue ne ora» tai^ ama dară sniforma faue ne omă liberă. Ilrin srmare ks kttă sniforma se va întinde ks atttă libertatea se va mtri.
2-	lea- Ilrin uniforme se întemeeast egali-
tatea. Este assemine lcsnoskstă nrinninislă: ks, kttă dose lskrsri se asseamtn mai msltă ks atttă ssntă mai egale; sniforma, kiar dsnt vor-bt, fane ne oameni st aîbt totă o formt, adikt st semene. Amia: assemtnarea nrodsne egalitate; sniforma nrodsne assemtnarea, amia dar snilorma nrodsne egalitatea. Ilrin srrnare ks kttg suiforma se va întinde ks atttă se va întinde mi egalitatea.	&	'
3-	le. Ilrin uniforme se mtresne oştirea. A-ne^sta este snă adevtră kare ns maî are tre-bsinijt de a fi dovedits. Oştirea este komnss-st de oameni kari aă sniforme mi arme; ks kttă anestî oameni ssrită mai nsmeromî ks atttă oştirea este maî mare; ks kttă dar sniforma se va întinde ks atttă oştirea se va mtri. Sniforma este strtnsă legatb ks idea de ostamiă, ostamislă ks idea de btttlie, mi btttlia ks idea de ksragiă; nrin srrnare ks kţtă sniforma se va întinde ks atttă ideele de bstslit mi ksragiă se vor îurtdtnina între romtnî. Eatb ressltate mtntsitoarie alle sniformeî.
4-	le. Ilrin uniforma se resnsndesue instrsk-nisnea. Este ksnosksts de ktuds lsmea kt s— niforma farmekt mi attrage nrin nsterea mtn-tsitoarit ne are în sine. niektndg de la nrin-ninislă anesta de attrakjjisne a sniformeî, ktndă ton,î skolariî mi nrofessoriî voră avea sniforme frsmoase de xlamide romie, lsnge mi large, brodate ks ermint, toiiî voră dori st aîbt asseme-Hea sniforme de marî îmvtiiaijî, mi ka st bt kt
5-	le. Hrin uniforma se desvolteast argile, indsstria nanionale mi fabrikarea armeloră. Kt-te kategorie de fănkuionari, atitea felsrî de s-niforme; mi ks kttă fsnkflionâriî voră fi mal' înaljjî ks atttă sniformele voră maî strelsnitoa-rie mi maî avste. înkinsigi-vt sniforma snsî di-rektoriă. sniforma snsî ministrs! Este ue-va fennekbtoriă; atsnnea st fiî ministrs ! Nsrnaî asig, firg, flori mi nene! Frakă ui vită de jsră îmnrejsră ks girlandt asritt de stejară mi mt-sling! ks gsleră de katifea kssstă nsrnaî ks a-sră! ekissonă d’asră la neută, la ţalit mibszs-
..	.	f.e:
Adtogaijî ne srmt kt miniştri se skimbt dessş mi ks dtnmiî ton,î fsnkrjionariî. Atnă dori st se fakt sniforme mi la jsdekttorî kari se skimbt dessă mi ktte maî-zeuî odatt. noate skirabtrile auestea ssntă în interesslă indsstrieî mi komer-uislsî.
Anoî nentrs atbtea sniforme ks attta asră, se va esnloata minele, se va întinde fabrikarea mttsssiî, se va desvolta brodsra mi gravsra, dose ariji însemnate, se va forma fabrika de arme.
Eatt iart ressltate mtntsitoarie alle sni-formei.
6-le. nrin uniforma se întemeiast resnek-tslă legilorg. Ams vtzstă kt sniforma faue ne omă tare, mi. 4ine este tare se faue resnektsfă Suims togi kt ntnt aksmă gsvernslă mi legile era kam nesokotite, nentrs kt n’avea niuî snă semnă de ttrit. De asttzî înainte gsvernsts in sniformt n’are de kttă st se areate mi toijî se voră ssnnsne, fermekanî de sniforme. Aueasta ns e nsgin. Snă fsnkrjionariă trebsit onorată dsnt fsnkijisnea ue are, rai resnektslă nostrs trebsit st fit în nronornîsne ks kaia snifoi-meloră.
Snre essemnls, snă ministrs, maî ks seamt konstitsgionale, este lskrs mare, este o nsteret snă ministrs noate st skoaiit ktte maî-zeuî de fsnkijionaii ne lsnt nentrs kt este resnsnzttorîă Dela Dsnere te noate trsmite la Karnafll, ini de la Veriit^î la Fokfnanî. Din arendamiă te noate faue jsdekttoris, mi din mediks, nrefektă; din mik» te noate faue mare, mi din mare te faue
zero,	>	’
Eî bine! ue era ntnt. ftrt snjformt? Snă omă neksnosksts în nsblikă mi nebtgată în seamt. De mslte era mi esnss-să ka-snă simnls msritoriă. Ile snslă odatt'era st’lls îngiessiaskt reă la momi kiar snă fsn-kiiionariă ssblternă. De la resnektslă nersoa-neloră oamenii se deniindă a resnekta legile
rai gsvernslă.	.
Snă ministrs în sniformt este alt ue-va. De de uarte oameniî se daă în dtrttă mi mî iaă kt-uislele: treue snă ministrs. Ori snde este Vt-zstă, admirată mi resnektată' Sniforma îmusne. Dan,ivt la onarte: eatt direktorslă, eatt ni efek-tslă, ue sniforme frsmoase ! trebsit st fit oa-
aretată ks uea maî strtnst logikt.
Sniforma era uea d’tnftiă trebsinnt a rjer-reî, mi trebsia geniă mi energit snre a o în-gellege mi realisa.
Sniforma ue va faue mari, uniforma va faue gloria auestsî ministeriă; st frteaskt uniformal
QUINK-VA.
B-
■aksra snă ministrs
ka st le ai-
se vors sili st înveţe karte; mi eatt dar nrin sniforme ae resntndesue iustrskijisiiea
meni însemnară; toatt lsmea ns este amia; ti.e bsit st'î resnekttmă, mi ktndă resnekttmă ne fsnki^ionari resnekttms legile.-
Eatt dar ressltatele mtntsitoarie alle sniformeî: întemeierea liberttn,ij, a egalittiiiî, îm-mslgirea oştirii, resntndirea instrskjgisniî, desvoltarea argiloră, a indsstrieî mi akomeruislsî. resnektslă legiloră, mi alte riessltate mtgslitoarie kare âe înjjellegă de sine nrin atlraku,i5nea-fer-
raekttoarit a sniformeî.
Toate aueste ressltate ssntă întemeitrea nrin uinielors din Konvenrjisne mi ssnts basele î.egi-mslsî konstitsnionale.	^
Eatt dar kt nrin uniforma se annlikt Kon-venuisnea mi se desvoltt gsvernslă konstitsyi-
onale.	_
Aveamă drentate a ziue ki este uea maî frsmoast deskonerire kare s’a ftkstă în noliti— kt; uellă maî folositoriă mijlokă snre a se annlika Konvengisnea; uellă mai magikă talismană
ADUNAREA NAŢIONALE.
a
TERREI EOMANESCL	°
Illedinija de la 19 Islis 1860.	;
Perşedina D-lui. D. Gika.
(Brmare).
„Fii-kare efors va avea leaft kite lei sna mie ne lanţ mi lei 500 ka diarm dane ksm s’a votaS nrin amendamentals D. Rosetti.“
D. IIreşedinţe asniyt ki la ordinea ziUel estedis-ksijianea bsdgetalaî oştirii.
D. Ştirbei, ranortatorială skijisniî militarie, vine la tribani, snre a da uitire ranortalai Minsterialai de resbellâ.
D. I. Oleteleiuanu, ni.n'B a na se înuene uitirea uere nermisianea a nronane Adantrii de a na intra în desbatere, nji a na deuide nimika mai ’nainte de a kanoasue kanitalală ue esisţe în kassa ointiri.
D. I. Floresks kombatte nronarierea D-lai Otete-leinana, anatandă ka atată gavernala ue a înaintata a-uestă badgeta, kată ini sekijianea ue l-a esaminata, s’a interesată foarte înaltă la resorginnile de kari noate disnane ijearra ini a avată ne kontenită în vedere ana înnovara nrea malta aueste resorginijî, margininda-se namai la uelle mai strikte neuesitajii, la nisue keltaele inevitabili, kare ns s’ar nstea redaue fara a komnro— mitte diferitele scrviijie.
Daka se va nriimi badgetal, trebae a se găsi ne-gremită mi resorginte, mi kîndă e vorba de neuesitaijî amia de imnerioase, kontribaabilii fara ’ndoila na vor» refasa de a veni intra ajstoră vazandă kată de moderate mi trebainuoase sântă aueste keltaelei
D. SlirbeiS uere voia a da oare kari deslamirî înainte de a uiţi ranortală. D-lai arata ka, nan akamâ, a. fostă o nsmire generale de miliţia ear dane limba orţameaska s’a fakată o deosibire. naminda-se armato omtirea uea regalata, mi miliaio omtirea uea neregalata, adika graniniarii, dorobanniî. etc.; ar fi o mare nerdere de timnă a se maî tramite latinară, kauî Adsnarea se noate nrea bine s.ervi ka uellă tinarită de gavernă, aratanda-se la fia kare artikoă raodifikari,le ue se voră fi fakată.
Dane aueasta D. Stirbeîă uitesue ranortală assa-nra badgetalat.
D. Ministru kohlrolohlsi osserva ka în ranortă se ziue ka na se kanoskă sokotelele ne anii 1857, 1858, mi 1859 ne kandă aueste sokotelî sântă kanoskale xn-iu kontrolă, karo le a tramisa Kamereî, mi anka ne anală 58 este mi ană tabloă de starea kaseî miliijiel, în kare, dane ka.tă. îmi adauc aminte, era o ikor.omia de 900, 000 leî.
D. Ştirbei resnande ka sekuianea na a natată sui nimikă de aueastea, fiindă ka na i s’a nresintată nimika.
D, Dimifrte GUea oserva ka ar fi o nerdere de timriă nentra Adanare de a se okana akam de uesti-anî nersonalî askaltandă ne fia kare kamă ar resninge îmnatarile ue i s’ar natea adaue ne timnală kat a fostă în Ministeriă. In aueasta nrivinjia D-lai laada mi do-resue sa se imite de fia kare abnegagianea de kare a dată esemnla D. Stirbeiă kondamnanda se singară, kauî mi D-lsî a fostă ministrs de resbelă, mi'anka în kon-digianile avantagioase de a se afla asb gsvernslă na-rintelai D-nii sale, mi ka toate auestea, martarisesue singară ka miligia se afla într’o stare miserabile.
Akam din ranortă se vede ka de mi în anală tre-kată bagetală ostiviî a fostă de 8 milioane, estimnă e trebainga de 19 milioane, kauî D. Stirbeiă înkredin-neaza ka altfelă s’ar blessa diknitatea ofiuieriloră mi s’ar neglege traială soldatalaî.
De aueea D, Gika nronane a na nerde timnală în uestianî nersonalî mi a nrouede la esaminarea auestsî badgetă atată de imnortante.
www.dacoromanica.ro
354
DÎMBOVIŢA — 27 AUGUSTU.
D. Ministru kontrolului resnsnde kt nu alsată de 4ok§ narola într’o nestisne personale, vi a voită nsma! & rektifika anele erori ve a krezat kt s’aă stnsksrată în ranortă.
D. Stirbeiu vine a, da oare karî deslsimrî a sa ura ranortslaî ve a vitită mi terminundă resnsnde totă de o data ml D-ls! Gika deklin'Bnds lasda ne i-e fiskstă a-
veasta nronsnere snj\e a o lsa în de, anroane konsi.de-ragisne.
D. Rremedinte ansngt ki, la ordinea zilleî disks-gisnea bsdgetslsî oştirii; dar totă de-o-data komsnikîi Adsn’srii în aveasta nrivingi sratatoaria nronsnere, ssb-sktissi. de ontă denstag!:
.	. nrevfcziinds kt nentrs esaminarea bsdgeteloră
ssnra modestie! D-ls! mi arr>tendă kt sekgisnea ns a I în amtnsntele loră timnslă mtrginits ne ma! are Ads-
avstă intengisnea a denigra trekstslă, fiindă kt neea ne s’a srmată a fostă în virtstea legiloră în fiingt, ni a ktstats în ranortslă sts a artta motivele ne a in-trodssă, mi ns a avstă în vedere de ktts dose nrin-vinisrî: resnektslă legilors neloră vekie, ini amezarea snors bas! nentrs viitoaria reorganişare a omtiriî.
D. Rresedinle a'nsngt kt la oidinea zile! este dis-ksgisnea bsdgetslsî oştirii.
D. Slirbeiu, ranortaţorislS sekgisni! mi li tărie, viindă la tribsnt vitesve ranortsls assnra bsdgetslsî minister rislsî de resbelâ mi dt ma! mslte esnlikagisn! în asta nrivingt.
D. llresedinte deklart deskist disksgisnea generale mi mai mslgî denstag! ieaă narola snre a emite diferite konsidertrî mi eninisni assnra armate!, assnra organistrii eî, assnra întrebsingtri! eî în lskrtrî gabiile, assnra kreagisnii. land-wehruluî sas gloateloră armate, mi diferite alte vestisnî ne se desvoltt în desr bateri nrelsngite kare se nreksrmt nrin nronsnerea D.-Isî A. Floresks de a avea în vedere timnsls sksrtă ve mar rtmtne mi a-llă întrcbsinga în lskrtrî ma! efigavî ear ns în emisisni de ntrer! mi doringe kare,. vellă nsgins de o kamdatt, ns not adsve nia! sn ressltată.
D. Rresedinle deklart deskist disksgisnea assnra artikoleloră în narte din bsdgetă.
D. SlirbeiS vitesve art. I, nentrs administragisnea centrale mi arata redskuisnile ftkste de sekgisne la nifra de 683,220 lei.
Dsne aueasta vitesge desVoltarile anestsî artikolă, mi arata 'kţ la § 1 sekgisnea a skosă disrna Minis-trslsî, konform votsls! de an allă Adsttriî de a ns se fane adaose de ktts la lefsrile de 800 le! în jos.
Adsnarea înksviingeazt avests § ks redskgisnea sekgisni!.	*e:
Tots asemenea se înksviingeazt mi § 2-ks skoa-terea disrneî adiotantsisî kolonelă.
Assnra § alls 3-lea se ivesks ma! mslte disks-gisniî de a svi dakt adiotangi! Ministrslsî as a figsra a se lea din regimente ka în treksts sas afart dintr-’însele ks onorarie deosebite, dsne ksm se nrevede în bsget.
Adsnarea înksviingeazt avestă. § dsne ksm e în bsdgetă.
Ma! mslgî oservt, kt nestisnea a fosts rts .nsst mi ns as votată în ksnosningt de lskrs.
Se. fave kontra nrobt mi se konstata nriimirea § 3 '•> D. 1. Floresku arata kt mai e sn § kare ns s’a treksts în bsdgetslă tintrits, avelâ adikt de le! 600 ne lsnt nentrs sn sekretars de limba frannest-
Dsne oare karî esriliktr! ne dt D. I. Floresks assnra nevesitagiî de a se înfiinga avestă nosts. se ns-iie la votă § 4 mi se nriimesne.	'
D. Ilresediate konsslttnds Adsnareaî rtdikk me-dingâ la 5 */„ ore ensngtnds ne >iea şrmttoaoit nentrs adosa zi 19 Isliă.	h n	.	,
.	3.	. ■'% ■. ■	- - inid mţia'difiim
o . jf Şedinţa <jie. J[a; 19Iuliu 18.60k - -sfmamn /
•	"	"■	Skf1
Preşedinta D-luî B. Katargiu
■Se nitesne ranortsls nentrs allegerea D-lsî E-nesks la Argemis mi ne fiinds nin! o lcontestare, D. Ilremedinte nroklaint ne D. Ienesks denstats alls ko-legislsi nronrietarilors mari de Argemis.
D. K. Bosians, viinds la tribsnt, nitesne în nro^ ieklsls nentrs Ksrtea de Kasagisne, votată de Adsnarea din lânii amendamentele ne diferă în aiests m-Q-iektă de nellă votată în narte de Adsnarea din Bsks-restî* mi dsnt mai mslte esuliktr! ne dt D. Bosians mi dsnt oare-kari osserVagisn! alle D. A. Ilrijbeans asssnra nifre! defiioră' ka nrea însemnttoarit, D. Ilre-medinte nsne la vots- nroiektsls în totale nentrs 'Ksrtea de kasagisne ks modifiktrile adssse de Adsnarea Moldavt mi se nriimesne nrin 47 de bile albe kontra
-	•	W	■	■
4 negre.
D. Grigorie Margiloman vine la tribsnt mi dt aii tire snei nronsneri sssginstt de 27 denstag!: nrin kare se aeţe ka gsvernsls st fit invitată a lsa mtssre snre a înaeta nagsba ne are Msnininalitatea din Brtila, dm nenlata ktmtislsî mi ankoragislş! de kttre snă ns-mtră mai mare de; mlensr! alle komnanie! Asstriane ne Dsntre, de ktts de 12 -ottrîtă în. statste a fi sks-tită; din kare k.asst anea Msnininalitate nerde 1,000 de galben! ne ans; mi D-lor yerka nlata anestors dren-tsrî sţ se ia tnkt din timnsls ktndă a dată D. ÎS. Kregslesks ordine a reşnekta statstele, ordine revoka-tt ma! în simt de D. I. Gika ne motivslă kt este în oare-kari trattrî ks zissa komnanit.
Adsnarea denide a se rekomanda ministerislsî a-
narea ntnt la terminarea nelle! din srme iirelsngiri! a sessisniî salle ns’î va fi îndestsls mi kt arnia va fi silita a’mî ma! nrelsngisessisneaindefinită;, nrevtztndă assemenea kt nrin adontarea în narte a felsrî ae ada-sse de keltsele în ossebite bsdgete alle Ministereloră resnektive; [îamera se va angajea în nişte nifre de keltsele ne în srmt î! va fi ks nenstingt alle akoneri în ansls anesta, ssb însemnagi! nronsnem ka,. ne temeislă nellorş rostite în sedinga de er! de D. llresedinte alls Konsilislsî, sţ se înftgimese Kameri! în nresksrtare de fiesne kare ministeris nifra keltselelors salle ksnn-te amia nreksmă s’a srmată în ânslă trekstă, mi anea a adasseloră neantrate votate ma! ’nainte de Kamert sas kibzsite de Şfatslă Administrativă. Aneste nifre îmnresntnds-se, se voră nsne ano! în fagt anellors alle venitsls! konstatats, mi Ivamera ksnosktndă atsnn! kare e definitslă anests! ans, va ottrî misloanele nro-visorie ne srmeast a se lsa nentrs ansls anesta, snre akonerirea adaoseloră anellea kari se vors reksnoasne de Kamert ka srgingî mi nrin sumare nenrimitoarie de a fi amtnate. Ear la sessisnea viitoarit st se înftgimese în nelle d’tntîiă sedinge alle lskrtriloră Ka-mereî nroiektele fsndamentalî dsnt kari as a se înfiinga kontribsgisnile definitive. Ks anests kînă, Kame-ra vâ nstea desbate uii ks matsritate anelle nroiekte mi alle adonta în ksnostingt nerfektt de lskrs; atsnn! se vor înftgiraa mi bsdgetele regslate alle aniloră viitor!, amia în kttă fit ne bsdgets st se afle nernetată mi votată ks sn an înaintea esernigislsî seă.“
D. G. Vernesku deklart kt se snesne ks nartea tataia a anests! nronrner! relativt la k'eltsiele, dar ns mi ks adosa, kare urivesne la akonerirea loră, mi ar dori st snit ne a îngelless astorisls nronsneri! nrin kibzsirea nrovisorit a Adsntri! asssnra akoneririî kel-tsieleloră ne va trene neste venitsrî? ktnî D-lsî ns noate ingellege altt kibzsire nrovizorit a Adsntrii de kttă de a vota kontribsgisnea fonniarit saă a se ak-korda sn kredită mi nimiks ma! msltă.
D. Katargiu resnsnde kt Adsnarea, în nosigisnea de aksms, ns are de kttă dose mizloane de a.nrone-de: saă de a adonta o mtssrt nrovisorit, sas de a sta In nermaningt ntnt va termina într’sns modă re-gslată toate, lskrtrile înnenste.
Dakt ar nronede a vota în detaliă mi nifrt ks nifrt fit-kare bsdgets, ar nstea ajsnge la fine în faga sne! nifre essorbitante, ressltata din adigisnea nelloră votate nârnială ini atsnn!, akonerirea aneste! nifre va fi mi mo! anevoit mi nrin armare va nsne Adsnarea într’o nosigisnefmi ma! difinile^g, >	!	-	,
Inltovenintele aneste! metode D: Katargis konti-nst alle desvolta ne largă ensmertnds toate anevoin-gele mi înksrkttsrile ne va adsne, mi ktstand» a demonstra kt o assemine lskrare fiinds . imnosibile nentrs aksms, Adsnarea va fi silita ka or! ne va fane st ns fit de kttă nrovisoriă; kt lskrarea ne- indikt nronsnerea e msltă ma! 'sneditivv mi efikane, ..redsktnds-se nsma! la simnla oneragisne, de a eSamina starea noastrt de astt-zî ini a înttmnina nsma! keltselele de nelle mai neantratt trebsingt; ministerială va nre-sinla o nresksrtare din aneste bsdgete, mi atsnn! Ads-nnrea, avtgdă în vedere toate nifrele mi toate redsk-gisnfle, se va nronsnga în ksnostingt de -lskrs. ■
Kttă nentrs.mijloanele akoneriri! anelloră nrisoas-se de keltselle, ne ar nstea isvorî din aneastt lskrare D. Katargis snert kt între atetea kanete de ani seva gtsi Snsls kare st nronsiţ şnă mişlokă de a se al<o-r neri aneste keltsele. .
D. Katargis kontinst a desvolta aneste.argsmen-te, ktstandă a risne din ne în ne ma! msltă în evidin gt avantagiele ne ar desksrge din adontarea nrons-neriî în nestisne, nrin kare zine kt se înlesnesne lsr krarea. Se dt timnă nsteriî esekstive d’a îmdenlini nea ne a vo.tată Adsnarea, se dt timnă Kom. Centrale d’a riregtti nroiekte nose,. lskrtrile ns vor şsfqri mi milioanele de astt-z! ns se voteazt ks nreninitare, mi în fine kiar de, s’ar vota azî, în ori ne kină, totă ns s’ar nstea nrodsne nirniks, fiindă kt ns se vors vtrsa în kassa Sţatsls! de kttă neste ktte-va lsnî. Aksmă fiindă în a meantea lsnt, o mare narte din lskrtrile nentrs kari ssntă destinate anelle milioane ns se voră nstea fane1 de kttă în anslă viitors. nrin armare de se voră vota în sessisnea viitoarit, voră avea îndoitslă merită de a fi votate ks matsritate mi a se întrebsin-ga îndatt în folosslă Statslsî.
D. Vernesku areatt kt s’ar fi astentată ka D- Katargis kare neantrată e snslă din ne! ne aă ssnskrisă a-nea nronsnere, st fi venită a indika mizlqeoeHo nrin-
kari s’ar nstea akoneri anelle kieltsele. -D-ls! înst a evitată de a snse aneste mijloane mi s’a mtrginită nsma! a zine kt snert a se afla între attte» kanete snslă kare- se nronsit modslă de akonerire allă anestoră kiel-tselr. D. Verreşkt deklart kt ns se noate sni ks a-neastt maniort de a uronetle.
Trektndă ano! Ia neea ne .a zissă D. Katargis kt ns trebse a se vota a ksm konţribsgisnile, fiind» kt linseskă elementele, datele dsne kari st se modelese aneste kontribsgisnî, D. Vernesks resnsnde kt nrin renensisne se ksnoasne anrosimative aneste elemente mi dakt aneste imnosigisni asssnra venitsrilors ssntă im. nerfekte, ninî neste mease lsnî ktndă D, Katargis le mtnt, ns voră fi maţ esakte.	.
Ilrin srmare, D., Vernesks resninge mtssrele nro-visorie mi sşsgine a se vota kiar de aksmă legea kon-tribsgi.8niî asssnra nronriettgi! fonni’arit ks kare se vo'rs ■akoneri kitltsitlele ne âr trene neste nelle ntnt aksms venitsrî. ^
V _
D. SlirbeiS eşnrime doringa de a ksnoasne mi o-ginisnea gsvernsls! în aneastt nrivingt.
D. Jlresedinie allă konsilislsî arata kt îmntrtt-inesne mi D-ls! ntrerea de rţă a D-ls! Katargis dea şe vedea kitmatt- Adsnarea ne la mai msltă dejsmt-tatea ansls! a essamina bsdgetslă anests! ană, mi în a-■neasta nrivirigt D-lsî dt înkredingare' kt la viitoaria sessisne se va sili st nresinte la timnă bsdgetslă ans-ls! viitoră amia în kttă' st fit votată înainte de înne-nerea 'ansls!.
Ks toate' acestea bsdgetele de aksmă ssntă ner-netate de sekgisni, mi din ranortslă ne s’a nitită în sedinga nrenedinte asssnra bsdgetslsî oştiri!, Adsnarea a nststă vedea kt nenesittgile inskrise întrtnsslă eraă din nelle ma! ne antrate, iui nrin srmare Adsnarea nş este linşitt de ksnostinga trebiloră srgingî.
Trektndă ano! la nronsnerea în nestisne D. Ilre.-sedinte allă konsib'slnî deklart, întrs neea ne nrivesne riartea tnttiă, kt Ministerislăa Îs va îndatt în nerne-tare ks nttrsndere bsdgetslă în nartea keltseleloră mi în 3 sas 4. zile va fi în stare st nresinte Adsntri! toate redskgisnile iisfinnoase, mtrgi'ninds-se nsma! la tre-bsingele nele mai srgingî karî ssntă înskrise în bsdgetă.
■<!£fnţbO,*x~.--------------—
-i AtainiP'ihn ,	«
. km i- Insciintări. «••• *
Vliusb'l- '	.	9
'	-	' r
Idforia genera!» a spitalelor!! civile. 1
FiindS .ks linitagia konstrskiiiî din noS a nodslsî de lâ IJanteleimon s’a sssnendats, dsns cererea fi>kste Eforiei de D-ns renresentantă allă baronslsi Simon de şina, komniirtainig la aneastt lskrare, .se nsblikt nrin aneasta kt nsmita linitâriit va, avea loks în sala Eforiei, din kon-nrinssls Monastireî Kolnia, în zisa de Merksri 31 Asgssts ksrents. Linitajgia se va fanekon^ foimS neloi-S nreskrise în regslamentsls nsbli-.kats nrin Monitorsl Ofiniale No. 55; iar nlanslă mi devissls în nestisne se nots vedea în or ne zi de lskrs de la 9 ore de diminean,t, ntnt la 3 dsnt amiazs.	-
Fiinds kt. la 17 alle ksrrenteî ns s’a a-retatS' indeştsî konksrennî nentrs .adjsdekania moseleî mi navagislsl din ksrtea snitalslsî Kol-nea, se nsblikt nrintr’anesta kt Merksri la 31 alle ksrenteî, este a se gîne gea. din srmt lini-tanit, nrin oferte sigilate, îh sâlja Eforiei din konrinssîs Monastireî Kolijia.
Directorul Eforiei S.. Piscupescu.
Otelsls mes din slinti nea not deskist de D-lsî XasanS la snatele Sf. George nng, Istnds stvîrmire se dt iii ksnouitinna tstslors de all§ lsa ks kirie în totală sas în narte karele se komnsne de dot-zenî anartamenfe ks not nrt-vtliî, ksxniî, nîvninî îniutrgite m. n. 1. navat mi zsgrtvits în tots; Snre înxje:legere. dar a a-nestsi sflrmits doritorii' st vor adresa la ssb-seranatsls nronrietars ne meade- ne nodsls Bei-likslsi în kasele sale ltngt Sf. loan nsos.
Ssb însemnatsls fane ksnosksts onor. ns-blik kt ai’.e de înkiriats sn grajdS, sn monronS nentrs trtsSri mi sn nodă nentrg fin nreksmă asemenea mi o odae nentrs komoditagie. Doritorii se vors adresa vizavi de Sf. Auostoli alt-tsri ks D. Servanof în Maxalaoa Dsdesks.
M. Fog&l.
TinogiJaîia	Stpafla KţsuîiţeasKt Xbus Gepnian No. 2
www.dacoromanica.ro