IST0 @0. kh/jcj
FRINCIFATEL
TE.
Acostă foia esse de dau§ ori pe septâmănă miercurea s> Sambota Preţiulu abonament»» lui pentru un ană 24 Pentru „	12 „
Trei luni. . . . ti „ O liniă pentru anunţuri se va plăti cu 30 p.
0 lege electorale forte întinsă.	FOIĂ POLITICĂ SI LlTTEKAiaĂ
Unirea ambelor»» ministerie sub alesulu poporului român»» de la 24 Genariu.
'Hedaftotii Sesponsahilr îlADUi lONESCiî*.
X.'	rr -• •	\I l><r)<r£»n < -	; ^..Arrr	-G
MiERCbiil 24 AUGIÎST0,
ainjr"	ivrlubil i*r--- '
.iaiwisi i	-o	,	M
:	*£°U..	■ Abonarea	se face la
3i!3 .f RedacţiuneOtelulu Ger mani No. 27 strada Nemţiască, iar prin districte la D. secretari de Administraţiunî. Ori ce abonamentutrebuiă plătită îndată cu subscrierea. . Hi» CJ1 .3
‘ sîd	:n	»i.c
Ţerânii să devia eetăţeni şi	liberi	prin
/ti a. loru improprietărire cu despăgubire. .
ilT OII <r)fî3E(i Armarea ţereloru in oştire regulată,^
' servă ^ &16te armate- •:.! un Oijlilnno.a
INSCIINŢlARfi.
Domnii abonaţi ailu qiiâruru abonaiiientu a cspii atii suntu rugaţi « biue-voi să trimită la ad-niinistraţiuiie plata cuvenită, reinuoimln abqna-
nientulu D-lorii.	^
Suntu mulţi abonaţi quari era datori ă plăti la 15 April iu trecută şi ii au plătită Ancă până acuinâ; Redacţiunca ii invitcsa cn deosebire a trămite banii fură qiiea mai mică intărdiere juriialiilu sa trămissă regulată şi are dreptnlu
ne kredinnt noate avea in viitorislă sas daka gsvernslă ns’llă înssfflenesce, ns’llă ridikt, ns’l ajstt?
lIe aă ftkstă ntnt aksm.ă guvernele neutru destentarea iui ridikarea nonslslsî romtnă? Eltnt la Konvenuisne nonolslă romtnă era b-milită înaintea strtiniloră iui înaintea sa; annt-sată de nedrentate ini disiireniă, înntbsmită în dorinţele salle de desvoltare; îmnedikată în în-cerktrile salle de renaştere; demnitate, mtndrit
a pretinde de la D-nii abonaţi a şi împlini aqueas- nanionale, nstere, totă era înnekată într’tnsslă tă datoria pentru qnarc a asteptatu atat;» timpii ^vst*ag ()are a,jelle guverne 'simtimentslă naţio
REDACTIUNEA
ă nn .9--!
ji	•	•
a Bucurescîs 23 Auguslv
Ud-'
«piuveniîilii şi armarea.^. ^
Ilentrx aînraîe, ne kdresstmă- astt-zî da
11CIIUO aunato,	-------- ----- A	.	. A. ...
drentslă kttre guvernă, mi zinemfi, kt armarea nitatea, nsterea un kred.nna m sine nu ni vnto-
irerrel va li nea dtnttiă kondigisne a usteiii mi a essistingeî acestui ministeriS.'oaoi ; -
ftng guvernă kare. îfinellege missiBiiea sa mi doresce a sta, la iisteie; silă guvernă kăre ienresint'B biiS minciiiiă, kare se întenieiast ii’o ideb, kare are o konvikgiune; snă guvernă kare st noatt zice amS gBvernatb, trebbi'B st kab-te nsterea mi vieana sa în nbterea mi vieaua Nanîbniî. st renresinte nrinniniblb nanionalittu,ii romtne, st fit însbfflenitb de idea înttriri auesteî nanionalittuî, st aibt adtnlta konvin-kxjibne a înltririî nanionale. st kreese, st des-voltese aneastt întţrire, mi atsn»ie nbmaî va ns-
ţea '/.ine: amS gbceruatS.	^	1,1 _
?>nb gbvernb înainte de toate, frebslt st fit bnS gbverng nanionale: st nernetese trebbinge-le nanibnii, st nrevit dorinriele salle, st ure-Vazt întîmnltrile la kare ar fi ssnnbssS, st ls-krese ks kbragiS, mi s’o înttreaskt sare a li uregttitt.
He vieajjt, ‘ie însemnttat(f noate avea snb gbvernS kare ns gtsesne ui nonblS nini ents-siasmS, ninî kredinnt nînî sneiaiine, ninî binevoi nnt?	1	r
Snb askeraine gbvernS se stiekoart ka o xmbrt; r.imenî nx’llS simte, nimeni nb’llS ajbtt, nimeni ns’llS Sbsnine. Kade ftrt sgomotb nen-trb kt n’a ttkslb nimikSţ se Bltt de a dosa-zi nentrs kt a fostă nefolositorib.
Fonia snbi gBvernb stt în naţiisne; gsver-iibIb kare n’are ks dtnsălg nanisnea şt nb se kreast ninl odatt tare, st n5 mi înkinbibskt kt va fi sb-siiinstb, st nb se lingBiueaskt kt va trti msltg: este o •illssibne kare’llg va nerde mimai kbttndg.
Gbvernele st ns se i'nmele assbiirajbdekt-nii bubî nonolg. Ks toatt naivitatea sa, kb toa-tt linsa de învţjittbrt mi desvoltare intelektb-ile, sng nonblg jsdekt k’o logikt neînvinst.
un uuuv *•»	- — -- ,	.
nstere st aibt a desftmsra daka gbvernslg remasg strelbmtoane.
dt mijloaie st aibt inkredere într’tnsblS? u’L ^ ni	I
....	„ < «iisimO'io'ie emisa ăi;
nalittnu romtne?	.
’-Ie aS ftkbtg gbve' nele Brmate de la Kon-vennibne înkoane ? Kb skimbarea regimblbî de gbverng s’ag gtnditg oare st skimbe mi starea nonslblbi rointng ? L’ag ftkbtg oare st simut, st înjiielleagt liberttuile dobtndite? S’ag înierată oare. a destenta intr’tnsblă mtndria, dem-oi	........
riă? N’aă ftkbtg nimikg, mi ag ktzbtă nentrb kt n’aă mblnitmită trebbiniiele jierreî. °
He fane gbvernblă anesta? ^ l[ IlonslBlg romtnă n’are nătere, n’are <iaiit, n’are viitoriă, aă zissg strtiniî inaminiM atJenas-ueriî noastre^ mi ag renetat’o mr îomimr t'trt kredinnt în nonslă.	!	n3*p' ■"1‘
Minnisnt inventatt kb nrekbgetare, natt r«-minoast arbnkatt asssnra neamBlsi romtneskg.
lloiiblblă romtng are iibtere, site vieagt, are viitoriă, viitoriă mare rai Ştrelbiită. Dar mi-jlokblă uejlg mal însemnată, nellg 'raai nraktikă nrin kare st’mî manifesgip nbterea, st’mî des-volte Vieana, st se nreŞ^teaskţ nentrs viitoriă, este armarea.
Vomă striga nekontenită armarea nerrei; nentrs kt într’tnsa nsmai vedemă destentaroa mi mtntsirea noastrt1*, în armarea uerreî nbmaî Vedemă ridikarea mi înttrirea nanibnii îomtfiie.
St ne adbuemă aminte trekstblă nostrs mi st ne înkihtmg înaintea anestbî adevti'ă, ne kare istoria niUlă areatt ‘în togi timnil mi la toni nonslil.	-
Ilrln ne mijlokă naniBiiearomtnt mi-a iits-trată nsmele mi astonomia sa atttea veaksrî, în-hongisratt de llolonî, de Sngsnb de T.ttarî mi de Tbrm? Oare ilb nriu idea ratntsitoarţt a armtriîV Oare u« nrin kredinjja kare avea în nsterea sa, în mijloacele salle d’a se bate mi d’a se îmnrotivi ? Ajsnge ka snă nonslă st aibt într’tnssls aceastt kredinnt, st noatt a se îmnrotivi, mi aceasta imuedikt, înfrtneasţ ne inamicii kstronitoiT.
Strtiniî, kari ksnoskă istoria noastrt, se o-nreskă ks mirare înaintea acestsl fantă mare, înaintea acestsi miraksîă, ntstrarea nanionalitt-niî noastre de kare s’a sdrobită atttea oide barbare rai statsiî tari mi belikoase.
Daka astt-ră avemă drentsri, daka ssntemă
onri bare. snde ssntemă^ Nimikg ns fliial est^ de ftksts? mi ssntemă oare destslă de tari mi des\oltaiiî ka st ne renasstmă ne nsterea noasti-t?
Dar lskrarea abia inceue mi este mare mi va iiine msltg. Acgastt lskrare este îultrirea nanionalittnil noastre mi desvoltarea ei. *
. LLIi. ns va fi gsvernslă nostrs, ns Va fi gs vernă najjionale acella kare ns va fi nttrsnsă de acestă adevtrg, kare ns’ml va nsne toate silin-nele st ajsngt la aceslă skonă.
Ns va fi gsvernă najiionale acella kare/ irg va ridika ne nonslă, ns I va da kredinnt învi -eaj^a mi nsterea lsl, ns’î va des volta aceastt Ubtere ka singsrg st noatt inttri nagionalita-tea sa. . b...	^...
Ns vomă avea Uberttn.I, 'iib vomă aVeh dren-tbrî îrtnt ktndă naiiiorialitatea noastrt iib va fi înttritt, mi nentrb aceasta trebsitskg lskrtrl, lbnte, sakrificie. Era renasceril noastre se des-kide mi trebsit st mergemă înainte- lansa de miskare, linsa de lbkrare, desksragias.t nagiSnea, îi ssskt nbterea ce i-a remasă, îl rtlieece sne-rannele kare o mal sssnină, mi o va nerde. Illi blestemblă neiriî salle va ktdea ne gsvernsrile acellea kari, ftrt energii-, ns s’aă gtnditg la nrinciiiislă essistingel nanisniî romtile, mi acestg nrinciniă de vieaijt este naţionalitatea romtnt.
ţ Ksm se noate inttri mi desvolta acestă nrinciniă daka gsvernslă ncntsstloriă, moale mi Hienrevtzttoris, ns denrinde nagisnea ks idea mtntsitoarit d’a Iskra singsrt, d a ktntta sin-
gsrt libertatea, d’a inttri singsrt nagionalitttea
9	'	‘ ’â ai:
sa:
Destslă as ftksts strtiniî nenirb ronitui, desţslă as ftkstă ubterile. alliate; şt falit lui Komtnii aksm, st Iskrese rai el. Adevtratele drentsri, adevăratele liberttgî' voră li acellea ne kari romtnii le voră ktntta singsrl. vIea ce aă dobtndită dela algii ka snă dară, ka o binefacere. i-a ssnnsssă la îndatoriri, la kondinîsnl; mi assemine libertate este ear o servitsdine. Singurele noastre drentsri adevtrate mi tari, ne karî Esrona a fostă silitt a le reksnoas^e, ale kon-firma, as fostă drentsrile, dobtndite mi anrierate de strebsnii noştri nrin lşnte îndelungate mi nrin sakrificie mari.
Mai zicemă eart, ce^ă ftkstă guvernele
:sm noate snă nonslă) st isbeaskt mi st ajs- snă Stată astonoms, daka ams g-tmtb s.mnatie e snă gsvernă Jiare ns face nimikă nentrs dtn- în nsterile celle mari, ams ajsnss la acest» re-slă? entssiasmă noate st aibt daka gs- ssltatg numai nrin nsterea armatt a strebum-ernslă ns nsue în inima lsl «ini o idet mare? lors noştri. Ei aă treksts, dar'srmele lois as
trekste, ce face gsvernslă acesta nentrs înttrirea romtniloră? Oare Esrona ns are drentslă a zice ce aă ftkstă mi ce fakă Romtnii? Oare Francia mal ks seamt, kare^i zissă kt lace din Siatslă romtnă o bariert, kare a nsssă o kre-dinnţ în noi, kare ne a ltssată % îngellege mai msltg, ns are drentslă a ne krede snă nonslă nerdstă nentrs kt n’aroă ftkstă nimikă, nentrs kt ns facemă nimikă, sure a ne inttri, snre a ne nregtti ka st ns înmeltmă kredinua sa?
Tlli «jiue va fi kslnabile daka \romă fi ostri-dinî a remtnea în starea aceasta de nelskrare, de sltbicisne mi miserit? Gsvernslă kare ns se va nttrsnde de adevtrslă nosigisnii noastre., gs-vernslă slabă, moale mi ftrt energit kare, ko-nrinsă de frikt sas linsită de nrevedere, ns va jlsa kttă mal ksrtridă mijloacele d’a^ inttri ne
Noi tnst, ns vomă face nimikă? Ne vomă j	.,	M	toî.ngivhiT
1 '	3b ,"1 îjnsbif o'limb (imsndmi^ ob şn isi
www.dacoromanica.ro
*
348
h3U9TI'. <* Wr^ n.
DÎMBOVIŢA — 24 AUGUSTU.
romtuî in'ai uregtti nentrs evenimentele anro-1- meni terţ ktritteiS, kari ns ssnts şsnnsmi la niate mi nentrs astenferile Frsncieî.	nici o disciiilint mi ns nresintt nici o gâran-
TotS se rniskt îmnrejsrsîs nostrs: sns fi-, git. Aâsemine, în nroiektslg stg, tassea nea
or§ trece nrin nonsli, sn8 nesţstemntrs se întinde nretstindeni, mi ne astentemg la lsrrte grel-le mi La trisnfsrî mari.
lIe facemg noi ka nonsis- astonoms, ka no-nslS kare gine la drentsrile mila libertegile sal-le, ka nonşlg kare are o missisne mi sngl vii— toii8 mai mare?
niii Te face mar ks seamt rgsvernsl8 nostrs? Ksgets oare la nea ne se netrecerin Esrona ? Ksgett la nolitika lsi Nanoleone basate -ne na-gionalittgî mi la vorbele Îşi? Răgete la evenimentele din Italia? nrevedc -ce se noate înttmnla în Venegia, în Nngaria, în Oriinte? kpgett la Stnta alliangt în taiga. Franciei srmatt de no-nsli? IHi-acldsce aminte aceastt frase a lsi Nanoleone ffl„ Mteiidft Iftmea vede trektsidă dranelfil* Frannieî. snie k’o mare^idet
ÎII6 urenede rai ,6ii6 nonolft mare IIIS »r-
• a
îneasib.,,
IIrevede gsvernslg ne ne Voms tabe intr-
’sns amesteks generale?	^
Evenimentele se amonit, se srineast ko raniditate estraordinarit. Dorinna generale a iier-reî, necessitatea srginte, este armarea nerrei kttg mai ksrtnds. Oştirea regslatt dsnt konven-ijisne mi gardt de cettgeni armagi în toate o-
ramiele, în toate satele.	__
Ns ne armtrns ka st. facemg konrînderî, ne aimms ka Serbii, ka Montenegrinii, ka strt-momii noştri st, ne inttrimg, st ne facemg res-nektagî, st ns mai intre strtiniî în nerrele romane ka în nerre de sklavî rai oameni morgi, s-k vazt nentsri armate iar ns brage deskisse, s-b kalne ne kadavre iar ns ne flori.
Ni se va zice kt armarea este bsnt, dar ns se noate, ns ssnts bani. Ksvsntg de slt-binisiie, de frikt sas de rea voingt. St se nriimeaskt în nrinninis armarea, st se ia mt-ssre nentrs aneasta, mi bani se vorg gtsi îndată Ktnds gsvernsls va veni îd aintea nanis-niî, ssntems konvinmi kt nagisnea va veni ks mslnitmire în ajstorslg gsvernslsî.
~Gsvernele srmate ntnt aksm as treksts mi ,n?as ltssats nimiks în srma lors; as ktzsts nen-trs kt n’aS îngelesss interesssls celI8 mai‘ în-semnats alls nagisnii, înttrirea nagionalittgiî ro-
''•svernsls
mai mare ns se srka mai msltg de cinci sfangi nentrs kasst.
în mediiiga de eti Adsnarea a înCensîs des-baterea bsdgetslsî IskrtsilorS- nsblice. Desbateri-le ne se nas kg în cercetarea bsdgelel'org ni se nară natsrali. Aksms tnst as- îucenstg a fi sksrte nentrs kt mi tsmnslg s’a sksrtatg, mi Adsnarea este riertbdttoarit d’a vedea sessis-nea. terminate;
Bsdgetele mai tnttis’ ag fostg tekste în-tr'sng mods vigiosg nentrs- kt konrindS servi-nisii nosi, reforme de administragisne, addasss de nersoiialg kari ns ssnts kreate în srma snors. legi desbttste de Adsnare,. nentrs kt atsn^e Adsnarea, în desbaterea bsdgetelorg, ns s’ar fi> onritg a disksta mi servinisri noi; arfiînksviingatsfsmele- mi ar fi mersg renede. Alls dosîle. bsdgetele as fosts nresintate Adsntriî la sfirmitsls anslsL A-fart de anestea, mi desbaterile înneng la. 2 ore mi înneteast la 5, ks toate invittrile ‘ie se fakg D-lorg denstagî d’a veni la 11 ore.
D. Rsktreaus a osservats Adsntriî, kt do mai mslgi ani s’ag ftltsts kitltsitle însemnate în lskrtrile nsbline, mi ns snie daka ssmele kitl-tsite ssntg în nronorgisne ks lskrtrile ftkste. Aneastt osservare ni se nare dreantt. Bani sas kitltsits foarte mslgi, mi lskrtrile sevtrmite ns korresnsndg ks anelle ssme. Adevtrslg este kt ntnt aksmg s’as teksts risine mari, a fostg lin-st d’o nrividitre şerioast, linst d’o bsnt administrare, mi din nefericire este adevtrats kt s'a teksts mslte absssri. Mai în zilele treksts s’a deskonerits sng fsnkgionarg abssivs, s’aft-ksts o cercetare, s’a dat.8 ranoi'tslg, mi ns scim8 tnkt daka acells fsnkgionaris mi-a lsatg asnra nedeanst ce meritt.
D. D. Gika nroixsne st remtitministerislg în bsdgetsls anslsî treksts. Ssntg o mslgime de servicisri nsoi, de Iskrtri nroiektate, mi D mintstrs ns are timng st stsdiese toate aceste kestisni. Daka aksms, la finele anslsî, s ar nrimi toate kreagisnile ftkste în bsdgets, s ar komnromite lskrtrile, ktci s’a vtzstg, de kt te ori s’a ftkstg ktte-ce-va reg, a.remass ori s’a desfiingatg ks mari ajAroinge.,	‘
D. Meliks invitt’Ve D. ministrs din întrs st formese sng konsilig de nrivigitre a lskrtri-
mtne nrin armare.	4'1.68!6 gsveme
liusite de energit mi nrevedere.'	*
. Gsvernsls acesta va kt dea mi ells ka celle *alte, nesssginsts, neajstatg de nimeni, daka ns va ksgeta ktts mai ksrtndg 1a. armarea ger-rel nentrs înttrirea nagionalittgiî romtne. Va ktdea mi gsvernslg acesta daka ns va intra nei
adevtrata kalle nanionale.	i	■	.	, .	»
auevsid.it»	-4	inîmikg Daka se face ce-va se tace iar absssri
Kredemg tnst kt onorabilii membru ai mi--nimiKs. utt.vd
Ksnoascems mai mslte fante de acestea. Ssnts regsle de osservats în kontrskgisni mi ns se os
,lorg nsblice, komnsssg de mai mslte nersoane komnetingî. Imntrttmimg ks destvtrmire idea D. Meliks mi kitratmă aţtengisneaminişterisls asssnra nsmiriî acestsi konsilig.
Ssntg revisorî înstreinagi ks nrivigetrea a ■ceasta, dar ssntemg înkredingagi kt ns se face
'nfsterislsî. kţ onorabilii membrii ai Adsntriî, vorg îngellege gravitatea nosiuisniî noa.stre.' vorg avea natriotismsls st armese gearra nentrs înttrirea ei, mi’mi vorg addsce aminte kt mai nressssg de minist(*8, mai ure sssss Adunarea se aflt • Nagisnea.
; 'r ■	Radu IonescuF 1
6ts0	~4i -i	r	...
-<vk. imn RivnuT i . 3aa;ino-i slsîsfi
^ CRONICĂ' INTERIORII!
sifab»	si
fi 911!
ciil) ncd d'i! s^i;
-3ii o gggsti- .a 3us-i-.anci Usc
giişin ţ
nJ V^ţniaii stslnon; în Kronika No. treksts amg snssss f»t le-
gea asssnra tasseî nentrs garda oraimslsî a fosts Tskratt de D. D. Gika ssb gsvernslg nrincme-lsi Ştirbei. Ams sitatg tnst s’adasgtms kt nroiektslg lskratg de D. D. Gika a fostg modi-fikats de divansls obstesks, mi în mtssrele n^n-trs komnsnerea gardeî, mi în kantitatea tasseî.^ în nroiektslg nresintatg la divansls obstesks D. D. Gika nronsnea ka garda înstreinate ks
nrivigitrea kanitaleî st fit rekrstatt în ostile,	_	w .	.
iar ns de simbriainl, dintr’o adsnttsrt de oa- acestea în kanslg nnnelors se aflt sns imme-
serveast, nentrs kt nrin mslte mijloace nrsvi-o-terea se dentrteast, mi lskrtrile nsblice re-mtns în diskregisnea kttorg—va nersoane.
Ams dori ka nici o lskrare nsblikt- st nsî se fakt fţrt sng konksrsg, ftrt st treakt nrin. desbaterea acestsi konsilig, mi ftrt st fit ssn-1 nssst la nrivigierea sa. Nsmai ks kinsls acesta kredemg kt oamenii <je talentg vorg fi în ks-ragiagî, lskrtrile se vorg face kttS se va nstea mai bine mi rnaPks ekoifomit'iimi banii Stats-],5Î ns se vorg mai kieltsi în lskrtrî relle mi în favoarea kt torg-va nersoane kare ag teksts sng mononalg din lskrtrile nsblice. -	><	,
D. Kostafors a nromissg kt .se va okjisna kt sttvsîngt desnre înfiiegarea acestsi konsilig a ktrsî necessitate o reksnoasce singsrs. i O disksgisne mai Isngt s’a srmatel asss-r nra minelors. *	1
« D. I. Bittians -a areîatg kt o sorginte în semnate a avsgieî noastre ssntg minele kari tre-bste st attragt attengisnea gsvernslsî. Ks toate
gats antriaks, mi ns" îngdfcgve ksm a ktstats sng oms >neciaîe ne kare st’Hg în-.streinese ks; direkuisnea mine.lor»,, kiar ]a Sta-tsls kare rle face konksrieragT,, mii kare nentrs interesssls ses ns chwesce de-nvsllarea acestei ratnsFe a avsgielorg mrnstre-. I)-lg|i nronsne st. ?sd addskt snS mineralogg. sneciale de la sng Stats kare ns este interessats în kestisuea aceasta-. Acel la st- fit instrsc.inatg ks esnlorarelie mi-neralog’îce, iar cell8 aktsale noate fi teşsatg nen-trs, essekstare.
Toate aceste osservtrt n'i se na;S foarte di-ente mi diktate d’o Hr®d«»gt . nrevtzttoa-rit.
Dar D- nit onorabili derastâgi ©? Gika rui: Katargis ag ţrekstg neste aceste osservagisni roi- as anntratS ks mare ktîdsrt ne- D: Kara-cioni.
D. D. Gika areats» kt- de ktte orii v.ihe în geart ktte snii stitins^,. de- ktte o-rr se ivesce în disksgisnî ktte sns strtias, D. Brttians îllg deklait de misionaris Kare vine ks skonsri no-litice. Toni strtinii aceşti ag nrodssss. sesslta->te fol&sitoarie, ks toate acestea togă ssnfcă.kriti-kagî. La Sfatg. se aflt- sng noloness. araitekts,
■a fonte ne se aflt sos strting, la mine> se aflţ sns strting, mi: togi ssnts; deklaragnrtk Aceas-nrovine din gelosia fonkgionarilorg ssbalterriiTellg de la mine este romtnS are-direntsig (îe ’a fi romtiig nentrs kt este de origiint roiatut, este foarfee-onora-îile, infokatg de doringa de a dota gearra ks mine nrodskttoariev mi I>. Ek Gika snera ka» Adsna— rea st fi manifestai^, o- kasdt în fevoareâ sa.
D. Katargis assemone deklait. kt e foarte-trist» st vazt ne Di Brt-tians okksntnis-setotg-de-sna de kestisuî nolifice ks kare akonefe toarte. D. Karacioni a ad'dissss servicisri însemnate: A gonitg ne striinii- kari se afla în servicig mi» a addsssg romtîii^ s’a ftkst nrofbssorslg CeMor kondamiiagî mi, î-a invtgatg a fi Lemnari, stnsn-gari; a formatg o skoalt nenitengiarit. Denar-. te de a addsce altsls, denarte- de a face îacer-ktri, st se ntstrese acesta.
P. Otetelemians asseminc sure a dovedi kanacitatea D. Karacioni a nrosssg kt a skosss ana din Ir’o- mint .kare nentrs aceasta ns nştea st Iskvese.
D_ Brttians tnst si’a kontestats hică kana-citatea D. Karacioni nici karakterisls sas onorabile. Kiar daka acesta este romtns, ns -este mai nsging adevtratg kţ este imnienats asstri-akg, mi ktndg va nleka din gearra noastrt va intra în fsnkgisnea sa asstriakt. D. Brttians n’a zisţg kt este misionaris nolitiks, mi n’a vo-itg a face din aceasta o kestisne nolitikt. Ilre-oksnarea sa ni se nare. foarte dreantt. Asstria are .mine ka mi noi ini ne face konksringt; acesta este sng adevtrg, mi între dosi konksringî este o lgnte natsrale diktâtt de interesss ka s-nslg din dosi st kazt în folossîş cellsî altg. Oare ns ar fi mai bine st addskt gsvernslg sil mineralogg dintr’sng Statg kare ns ne insnirt nici o temere kt ar mstea înnedika desvoltarea minelorg noastre? .
■	nin*w.<s . »	. i
D. Karacioni a nststs st-învege ne ares-
tagî a fi lemnari, strsngarî. ltkttsmî; aceasta îi
face lasdtdar n’a ftkstg tnst ce ar fi trebs-
its st- fakt, sţ kreese sng ltorug de minori.
Skolaria singsri. dekîart kt ns i-aiiniuiafg într’sns
;modg sistematikg în esglortrile mineralogice, mi
i-a ginsts strtini de aceastt sciingt.-
Adsnarea a oterîts ka gsvernslg şt trimi-
-gt ]a Ilaris trei tineri ka st. stsdiese mineralogia.
f s/ s88 wdnli/i.;	'• . .ia rkr
; ■ / . ------------—
Gşlalni ctiîîIov:	ah ««nil at
Vf f .. J_ ,	.
Reproducemu după. Monitoriiulu Officialei, de •i. ■: ti la 18 Augustă No, 197,
Eri la 16, ne la 3 ore dsnt amea-zî, D. Tillos, noslg konsslg generalg alls Francieî, se dşsse ks kartta Domneaskt, avtndg ks dtnsşls ne adjstanţslg Mtriei Sale, însogits de alte trt-
www.dacoromanica.ro
349
ggrfr a nalatslsl ks dsoi adjstaugl mi de o es-j korts de BiiS nloton de kavalerie, la nalatslă de I van& de la Kotrouenî snde fs nrimită de MBria 1 Sa Domnitorislsi, înkongisrată de nresidentslă miniştrilor sekretărslă Statsls! mi statslă majoră Domneskă.
D. Konsslă nresintBnds’î Şkrisoarea ue’llă akrediteasB în kalitate de agentă mi konsslă generală în Ilrinuinâtele-Snite, adresB srmBtoarele ksvinte.	i
- „Măria Ta!	I
A
„Amă onoare a uresinta IiiBlgimei Voastre skrisoaria ne mB akrediteas.B, ne iBngB InBlgi-, jnea VoastrB, în kalitate de agentă' mi konsslă generală allă MaiestBuei Sale Imneratorislsî Fran-ncsiloră.
„Mb felinitesă, MBria ta, Icb amă fostsns-mită într’snă nostă kare’mî di> okasiB de a sts-dia mi de â ksnoasne o nearB ama de interesant!., uentrs kare Asgsstslă toeă săverană simte o ama de vis simnatiB.“
La kare IiiBlgimea Sa a resncnsă srmB-toariele:
1	„KonsiderBină nsmirea D-voastrB într’snă
nostă ama de imnortantă ka agentă mi konsslă generală allă Franniei în Bsksresuî, allă anei' frsmoase mi generoasB FranuiB kBria ne ata-measB atBtea legBtsri de reksnosniugB, kae dosb dovadB de înaltB bine-voinnB a MaiestBgeî Sale Imneratorelsi uentrs noi ue’i reksnoasuemă, D-le konssle generală, ks o mare mi vise satisfak-uie, drentslă de a konta ne totă kor.ksrssiă nostrs în îndenlinirea missieî Domne! Voastre. “
1 anmiVidT	1
•:te. ; ■ -
i Despre limba şi costumiilu Israeliţilorîi.
KBiidă mai de-snB-zi amă vorbită desnre kestia Israeligiloră de aini (vezi RomBnslă No. 184 Isliă 2 an. kor.) arBtarBtnă ksmă nrosne-ritatea snsî Stată, maî ks seams konstitsrjională, ns noate fi nerfektB, ne kBtă timnă o mare nar-te din nonslagisnea gerreî (ka Israeligi! din Ro-mBnia) ssntă esklsmî din nsmBrsl nelloră alg! loksitorî a! gerreî, mi ssntă nsmî ssb nsnktslă de vedere allă jsrisdikgisnii mi allă tstoră af-faneriloră ssb nisue kondigimii esuennionali a-nomal!; mi totă de-o-date esnrimBmă doringa noastrB nentrs intervenirea ,Gsverns!sî la reformarea sterii loră, atBtă anellei morale (nrintr’o assimilagisne ks uei-algi loksitorî aî gerei în limbB mi în nortă) kBtă mi anellei soniale (nrin egalitatea în drentsr! mi în datori!), nentrs kari .Gsvenisl romBnă noate lsa maî sigsră esemnlslă mi modelslă din Statsl Belgik etc. etc.
A konsiderată înaltslă Gsvernă ks attenni-sne d’a kBsta realisarea anestei 'idei, sas ns? La aneasta ns nstemă resnsnde de okam-datB definitivă, ma! ks seamB aksmă ktndă membrii Gsvernamentali ssntă înkB foarte okksnagi. ks sessisnile Kamereî. Sneramă BnsB kB ns va
a
trene msltă timnă, mi înaltslă Gsvernă, va a-tribsi anestei kestisnî konsideragisnea ksvenitB d’a -esamina snă obiektă, kare ns noate rernB-nea amea de indiferentă inimeloră natriotiue a kBroi'ă'dorinnB este t nrogresssl mi nrosnerita-tea ncrreî.	J
Voimă dar aksmă a osserva imnresisnile ne ftks mengionata skriere asssnra inimiloră korrelifficnariloră noştri! nelloră niomi (kari a-ini ns nrea ssntă nsmeromî) mi kari, aszindă ksvintele: reformB, snire sas assimilagisiie ks ’ieî-aljjî loksitorî aî gerreî, neea ne în srekile loră ssnB ka ateismă mi ka eresiB. kredă ki> ar voi nine-va a’! fane anostagî din kredinga «BrinteaskB. Ile anestî niomi (kari sssnină idea kB anellsia, kare ns nBstreazB vorbele Talms-tsls! ad-litteram, ns i se ksvine nsmirea de Israelită drentă kredinniosă) dib vBză silită a’I kombate kiar ks arma loră însB-mi mi a dekla-ra aini fBiB sfialB în nsmele adevBrslsî uri în
DÎMBOVIŢA — 24 AUGUSTtJ.
________ _______y
nsmele religisne! Israelite, atBtă nellej skrise (Biblika) kBtă mi nelle! tnadigionale(Talmstslă),kB: nine nretinde Iib izraelitslă trebse sb fie deosebită de nelle alte nagisnî nrin limbB mi kostsme, anella me israelite adikB e denarte d’a nBstrareligisnea în nsri-tatea sa j fiindă kB dsnB ksm este aretată mai la vale, astoriî mi korifei! Talmstsls! norsnneskă d'a-drentslă: kB Israeligi! trebse sb vorbeaskB ane-eam! limbB, mi sb iioarte auelle’mî kostsme ka mi nagisnile între kari iBkseskă; ba kiar Rabini! Israeligi ns ssntă onrig! de religisne d’a nsrta veştmintele ka mi nreogiî de alte konfes-sisnî.
Desnre limbele tţerrei.
în Talmstslă traktată B. Camo I*. Maniba f. 86~ vedemă srmBtoariele:
Rabbi dice: „în Ilalestina, limba, surăi nentrs ne? „mai bine saă limba sakrB saă limba ElIenBÎ — Rabbi losşi dice:„ în Babilonia limba Arramea nentrs ne? — mai bine saă limba sakrB saă limba IlersiB !„
Commentariu. Rabbi (adekB R. Jehuda nellă SfBntă, astorslă Talmstslsi Mimna în an, 180 d. Ch.) esnri.ma nemslgsmirea sa kBtre nisne Israel igî, loksitorî aî Ilalestinei, snde limba Elle-1 nB era attsnnî norislarB, mi limba sakrB deve-uisse în konyersagisnile loră. Sursi, adikB stri-katBmaî bine, zinea ellă, limba sakrB sb fie nBStraţB în nsritatea sa nentrs lskrsrile religioase, ini limba EllenB sb fie o limbB de kon-versagisne, ksmă era la togi loksitorii de akollo Anoî înnene R. Jossi (în Babilonia din Caldea) zikBndă:„ în Babilonia ne ne trebse limba Arramea (adekB limba kaldeB saă siri-kB, limbă. nrimitivB a Babilonieniloră mi aMesanotameniloră de ne timnslă lsî Nabbskodonosor) ţnai bine limba sakrB nentrs serviuislă divină mi îmvB-gBtsrele religioase, ini limba IlersianB nentrs konversagisne între dBiimiî mi ks loksitorii ger-reî (kari eraă ssb-suentrslă Ilargiloră).
’ Aneste nreuente le aă mi «rmată togi sskue-soriî Talmsdslsi, adontBndă limba EllenB-în Kop-versagisne, în skoale, kiar mi în sinagoge, dsnB ksmă este învederată în Traktatsl Meghilla f. 9. zikBtidă:,, Frsmssegea lsî Iefet (adekB limba EllenB nea frsmoasB) sb fie adontatB în toate sinagogele mi skoalele lsî Israilă.,,
Aksmă dagi-mi voiB, koreligipnarii mei, sb mB esnriraă totă ks esnresisnile Talmsdisti-loră zikBndă:,, în Ilrinninatele-Snite, nentrs ne sb avemă idioma lemeaskB? maî bine limba sakrB mi limba RomînB !„ adikB: limba RomBnB sb fie adontatB la noi ka limbi nagfonale în konversagisne, în kommemiă mi în kase ks fa-miliele noastre; kiar mi bîlbiirea nrsnkslsi ks ns-triuea sa sb ns se fakB de kBtă în limba Ro-mBnB: iar limba sakrB (ebraikB) sb remi-iB ns-mai nentrs servinislă divină mi nentrs îngelle-gerea kBrniloră, ka mi nînB aksmă, în toate ko msnele israelite din statele nivilisate alie Esro-neî; fiindă kB auestă rekvisită saltrs, allă kB-rsî nsrtBtoră snenială este Israelitslă, aneastB limbB, maika limbeloră- (dsnB ksm zine Herderf Villians Ionas, Niemayer mi algiî) este de o mare trebsingB nentrs jsnii israeligi de a o kslti-va ks totă zelslă ne lBngB nelle alte limbe mi mtiinne nerste nenţrs ori ne omă nivilisată; a-neasta este limba în kare este skrissB Biblia, anestă monsmentă litterariă nellă maî antikă rui nellă mai venerată de toate nagisnile nivilisate moderne, dsnB ksmă s’esnrimB ini snă moralistă rensmită a nsme Cni-gga; kx>tă nerislă e denBrtată de nBniBntă, totă ama de denarte este mi ssbblimslă originală de toate tradskuisni-le ne se notă. fane în limbele nrofane; aneasta e limba. în kare nrofeniî noştri! aă înfBgimată în esnresisnile nelle maî ssblime, imaginele nelle maî gigantine alle viitorslsî smanitBgii; aneasta este limba, în kare divinslă Ilsalmistă a kBntat ssblimele salle imnsrî, renetate aksma în toate • zillele de toate nagisnile nivilisate, în fine aneasta
este limba, snde ssntă deussse toatB istoria na-gisniî Israelite mi toate doksmentele religisneî salle, kare religisne este isvorslă nrimitiyă, mi mama tstoră religisniloră derivate diutr’Biisa, a neastB limbB, zikă, trebse sb fie ksnoskstB mi de konfessionariî altoră religisni, mal ks seamB de îmvBgBtoriî Teologiei krestine; assemini mi în institstele de învxgBtsri ssnerioare, ne ssntă în astB gearrB la înnetistslă desvoltBriî loră, sb fib konsakratB anestei limbe o katedrB, nreksmă .se aflB asseminea katedre la akademiele din toate statele nivilisate alle Esronel.
Desnre norte.
Ks toate kB aneastB kestisne este desvol-tatB în destslă nrin argsmentebasate ne IstoriB ini ne Sf. skrintsrB, în snslă din artikolile skrisse aksmă snă ană în ziarslă Timnslă, în-sb voiă ainî a kombate ne inokrigj, dsnB ksmă amă mai zissă, kian ks arma loră, de a le lsa din mînB sabia Talmsdslsi ks kare se îngîm-fB mi amBgeskă okii Gsvernslsi mi aî nsblikslsi, arelBudă totă-d’odats kB anestia ns mergă ne kallea adevBrată religioasB.
'	1. Ta întrebarea, ne .aă adresată mslgî din
Rabbini! kBtre Rabbicslă nellă mare a nsme Moreno Iosef Kolon în an. 1450: „Daka estener-missă de religisne, Rabiniloră saă nreogiloră is-raeliui d’a nsrta vestminte assemenea ks alle a-nellora de altB konfessisne?,, anesta resnsnde în stimabila sa karte întitslatB: Tesubot Maharicu kestia 88 kB este nermissă fBi’B sfialB î Ani ns e loksl d’a areta în întregslă seă anestă res-nsnsă, kare ressltB dintr’o nolemikB mare iiii ss-blimB, basatB ne {^rgsmentele tstoră nrenesoyig loră seî, kare koprinde ontă nagine în folio.
2. Dshb- aneste..argsmente SBnBtoasse a uitată mi Moremi Bet-Iosef (kare a frBită în Ze-fat din Ilalestina între an. 1540-1576) sss-zis-sele ksvinte, mi le a nsssă în kondika.de lege întitslatB: Jore-Dea (§. 178, a) snă kană d o-nerB, ne kari togi Rabbinii de astB-zî ’llă gin§ de snă orakolă divină.
I 3. Midrâşii-Rabba P. Şemot naveazi. isto-riafii.eeloră lsi Resel ks Moise snre deosebită es-' semnls morală, ka sb n’aîbB nine-va o as-semenea ideB, kB Israelitslă trebse sb fie deosebită nrin xaine saă nrin limbB de nelle-l-alte nagisnî.	r
4.	Talmsdslă Traktatslă Meila f. 17 refe-rB fante srmBtoariB. Rabbi Rsbin b. Iztrabo-li avea trebsingB sb intre în bisroslă legisla-toriloră Statslsî, fBi'B îhsb sb fie ksnoskstă de. nimeni kB este snă Israelită. „ Te a fskstă, zi-^ ne Talmsdslă, s’a. dssă mi a fskstă nBrslă seă dsnB obineislă nobililoră a-la Sefar Corni, mi a diskstată ks legislatori! fBrB a fi ^ksnoskstă kB este Israelită.,, e. c. t: De ani se vede destslă de lBmsrită 1-? : Kb idară Talmsdistii n’aă avstă.snă deosebită nortă, kBui R. Rsbin ară fi trebsită sb-mi skimbe mi xainele dsiiB ksm a şkimbată mi fressra; 2-le kB Rabbi Rsbin n’a fostă rase la kanS dsnB obineislă inokrigiloră Israeligi leiuestî, kBuî attsnnî ns mî-ară fi nststă fane din nBrslă seă fressra a-la Sefar Corni.	(Va urma)
N. C. POPPER Professor.
ADUNAREA NAŢIONALE.
a
TERREI ROMANESC! liledinga de la 15 Islis 1860.
Preşedinţa D-uî. D. Gika.
D. Ilreiuedinle ansniiB ki la qrdinea zillel este ranortsls sekijisiiiî militarie asssnra bsdgetslsT Minis-terislsi de resbels.
Ks aneast-a okasisne se iveskg mai mslte disks-gisnî asssnra nronsneriî fitkste de D. Ilresedinte stllS Konsilislsl de a. se amîna disksijisnea aneastsî b«-getS mi a se desbate nroektslS de lege assKnra kontri-bsnisnu fpnmave, ssb ksvintsli. k"B trebse a se kbnoa—
www.dacoromanica.ro
350
DÎMBOVIŢA — 24 AUGUSTtJ.
ste mai tntîi8 veniturile mi auoi în simt a se regsla kieltselile mi la kari D-niî Teii, Katargis; I. Floresks mi Ştirbei» rtsnsnds sssgimnds lskrarea în desbaterea bsdgetslsi, ssb ksvtntsls kt dsne trebsingele ini kel-tsele as st se innisit kontribsgisnile, ear ns aieastea st se adontese la keltsele.
Adsnarea konssltatt devide a se Isa în desbatere bsdgetsls, dar dsne deklararea Ministerisls! kt are trebsinnt de trei zille snre a’llg stsdia, remtne a se
- ii: n I
nsne la ordinea zille de Lsni, 18 Isli8.
D. Gr, Brmkoviam, viind» ,1a tribsnt nitesne ra-nortsl» Sekgisniî Ksltelors asssnra netigisnii mai msl! torn ortuiianl din Slatina nentrs Biserikfi Ionamks. [ Dsne oare-karî deslsmire ee dt D. Btlians iui D. Isvorans asssnra aneste! nestisnl, Adunarea denide a se înanoia ranortg la Seligisne snre a nerneta testamentul» donatorislsî mi a ssnsne din noS Adsntriî aneasta îmnregisrare ks toate deslsmitoariele amtnsnte.
D. Ilresedinle ansngt kt la ordinea zillei ssnts mai multe ranortsri alle sekgisnilorg, mi konssltt A-dsnarea asssnra ktrsia yoesne a se dej-kide disksgis,-nea.
1 l! Adunarea dt nreferinut nellsî nrivitorrg la instituirea snsî korng d avokagi în ministerisls Raitelor.
, D. I. Giha ranortslg sek. a IV, viind» la tribsnt ’iites'ie ranortslS jgkmsnii, .nroektsls de juge mi Stş,-tsl onorarielor».
D. Presediale deklart deskist disksgisnea generale.	.	'
i1 D. Tsrnavils iea ksvtntslg snre a deklara kt D-laî ns s’a nststg sni k»; neilălgî membri -ai sekgisniî, mai tntîik nentr» kt nroiektslg nenesiteazt keltsiele mari, mi alls dosile ast-fells organisagî, anesti avokagi vor» fi în imiiosibilitate d!a antra averile Statslsî d»ne
k»m trebse.	’ij! J-s-	---- -
Afart de aneastea, mai e mi konsîcferarea kt nrin
kttS mi alin ne 11 ora no sg» strtksrats in iunnolfj me-dingei.	1
SnslS din Sekretari fane anelslSfiominale mi se konstatt kt a» nlekat» tot ninî sn motiv 6 denstagî mi ansme:
D. I I. Filuesks, K^De.lians,. I- Melik K. Niks.-lesK». D. Iloliz».	,	.	...
D. Uremedinte ansngt kt e nevoit» rtdika medin ga la 3 V8 ore, ansngtndS ne nea srmttoarit ne a
dosa-zi 1 ii Islis. nţ-u-:-	^ ‘r’- 1
.	I'. ,,	• , ^ V o ;
-i.H	/Şedinţa de-la ISIuliu 1860.	• .-n	.
_’r.	Preşedinţa D-l-ui B. Kntaryiu \uu
' D. ilresedinle alls Kons. viind» la tribsnt areatt kt în medinga nrenedinte, D-l»i a dat» asssnra bsd-getslsi ori kare nifre mi osservagisnî assnra kţrora a redantats aksms o felagisne mai esaktt, ne kare o •litesne Adsntriî
Mai mslgi invitt ne bisros a fa no st se tint-Teask® aneste osservagisnî ale D. Minists de Finange.
D. Preşedinte ansngt kt jla iordinea zillei este disksgianea nroektslsî nentrs istitsirea snsi korus de advokagî ne lîngt ministeri» ksltelor mi adsne aminte kt obiekt»! desbaterilor din medinga nrenedinte, în
rt Isminaţt mi D. llresedinte nsne ia votS amedamen-tsls D. Tsrnavits. kare se urimeste din nrefcnt ks srmttorisls alls D. K. A. Rosetti.	.
„llrcnsi» a se desfiinga nei doi referingî, m a se „adtoga ktte lei u00 ne Isnt fit-ktrsia Efor avokat.“ Dsne kari, deklartnds-se deskist disksijisnea asssnra artikolelors în narte.,	^
P. I. Giha vine la tribsnt mi nitesne art. 1 mi 2, kare remtns desfiingaţe nrin adontarea amendamen-tslsî D. Tsrnavits	■' c
Se nitene art. 3 kare aksms se tane all 2-le mi nsinds-se la votS se nriiinesne.	.
Tots assemenea se nriimesne ftrt disksgiune mi art. 4 kare va nsrta Mo. 3.	■'	* v.cţ,
Şe nitesks art. 5 mi fi Ine kare D. ranrtatorg le dekltrt dosiiingatt m'în adoritarea ssb amendaments-lsi D. Rosetti.	‘£	-	t,‘	‘rtî'
Adsnarea konssltatt,. înksviingeast desfiingarea anestors artikole. rjil î	■/
D. 1. Gika areattkt kt în sima iiriimirii amenda-D. Tsrnavits a mai ftksts sns alţii, a.rtikolx ne kare îll ssnsne la auregiarea Adsttrii.	r
D. llresedinte nsne la vot» a<iesţŞ ârtţklŞ mi se urii mesne	'	l)
D. 1. GîA-a mai nrofisne sn^irtikol Skare assemenea
în aneastt nrivinnt a fost daka e mai lesne a se kon- se nriimesne
serva toatt sistema nea ntnt aksms ka auesţT advokagî se meazt nrin dstrikte, mi în Bsksremtî a avea nsmai sn ’ konsili» ssneriors, sas dakt trebse a se desfiinga de nrin distrikte mi a se forma sn- korns în mi-nisterisl ksltelor.	rl
Assnra anestei nestisnî D: Tsrnavits densne srmttorisls amendament»’.	.
„St se srmeze întokmirea de asttzî, adikt a fi „la jsdege snde va fi de trebsingt, avokagi, iar în „BsksrestT st se întokmeskt, sns konsilis de trei avo-
iisnera în lskrarea a anestsî uroiekts, veninii nronie-| „kagî ssneriorî nentrs disls deskiderea aniielarea, re-ttgilors monastiresni se adsks yi nosigisnea nea mai | „ssltarea nroneselors antrarea lors în Bsksresti tui kritkţ.	nţ	-
D. Tsrnavits kontinst a desvolta aneste argsme-nte, artttndg inkonvenintele ne ressltt din mederea în BsksrestT a anestors avokagi, mi kelt»elile konsidera- „avokagilors inferiori.1*
D. Teii deklart kt din toate disksgisnile ne as fost» în aneastt nrivingt, D-lsi ns mi-a îiststs înkt fane o
„Kraiova, la ksrgile. de anells mi la ksrtea de kasa-„gisne nreksms mi a merge ktte snsls la jsdege nen-„trs nronesele grave mia kontrola lskrtrilemi kondsita
bili ne se faks atttîî nrin onorarie mari ne li se fik-seazî., kttS mi nrin trebsigga de a se d'sfie ne la jsdege la fit-kare înftgiiniare mi la alte defei'ite inni-dingî nrin kare trene tots d’a-sna nroncssls.
D. I. Gika rtsusnde mai tntîis temerea D. Tsrnavits d’o ogmentare a keltselelors, kt ministerisls nentrs aneastt trevsingt, a nersts sn8 kredits nsmai de 03,000 lei neste neea ne a fost» în ansi» treksts, mi ks toate auestea sekgisneă a ftksts atttea sktzt-mtnte în ktts keltselele ssntS, mai redssse de ktts ksm a fost» nînt aksms. ' ,rt5 1	r .^,-,.^«,.0.^=.
Ktts nentrs inkonvenintele ne s’a zisss kt ar resslta din mederea anestors avokagi în BsksrestT. D. IT Gika resusnde kt în toate gerele oamenii kanabili se’!grtmtdesks‘ fe kanitale, snde gtseski; mai inslte rfti-* zloane de a-mi îmnlini doringele Ini trebsinuele lor», iui nrin srmare, itrt aneastt kondigisne ns s’ar nstea srtsi oameni de merit» ktrora st se noatt înkredinna
O	-	|
soartea venitsrilors ameztmintelors nsbline. J
Afart de aneasta, mai e mi ksvtntsls kt în Bs-ksrstî se aflt ssb insneknisnea Eforiei ne se konstitse nrin aneastt lege, ini ss- nrivegiarea Mmisterislsî, ne ktnds nrin jsdege ns ssnts ssusmi la vre sns ..kon-, trols maî de aiiroane. ,.<Oi J	nPtCfn
Seegisnea ns ,a ftksts de ktts a. înloksi ne nei aktsalT 17 avokagi de distrkte, nrin algî 17 oameni de merit» mi kananitate nrobate, mi negremits kt anests nsmtrs va fi de ajsnss, ktni ssnts distrikte în kare abia vine ktte 2 sas 3 nronesse ne ans.
D. Barba Kalaryis sssnine mi desvoaltt miD-lsl utrerea D. Ţsranvits ks o simnlt modifikare ka sn» avokats din ne! trei st meazt o narte din tîmns în Romt-nia mikt kretnds-se tots de o dâtt, mi j$) lege /le re.s-nonsabilitate în. nrivinga avokagilors., p _
D. K. A. Rosetti reksnoaste trebsinga înstitsiril anestei Eforie ks modifikarea ka nei doi referingî st sfe ssnrimt mi st se adaogt kttre 500 lei tnkt ne lsnt la leafa eforilor», adikt st li se fâkt ktte 2000 lei ne lsnt.
Dar ktts nentrs avokagi D-lsi e kontra ntreri! D-lsî Ion Gika de nentralisare în kanitale, mi sssgine -a remtnea tots nrin jsdege, dar rdesktnds-se nsmt-rsls lors la 14 sas mi 12 fiindg'snele jsdege kari ns aS de loks saS foarte nsgine nronesse.
Aneste disksgisnî se mai kontinst tnkt îndelsngs, dar ns nots ajsnge fa ninî sns ressltats in aneastt medingt, fiind» kt Dni; neston osservt kt Adsnarea ns maî este în komnlets nrin nlekarea mai msltors de-: nstagî în ksrssl» desbaterilor».
D. lireuiedinle konssltt Adsnarea asssnra anestei îmnregisrtri mi se denide a se nsblika nrin Monitor atstg nsmele nellor» ne as linsits la anelsls qtiminalei
oninisne klart assnra anestsi nsnts; dar neea ne snie e kt nrin sistemt vekit s’as komis nensmorate abs-şsri, în Romtniea Mikt mai ks seamt, nrejsdigiabili nronriettgilors Monastiresti; mi a rtrebsi ase nere nells nsgins mi legisirea nea nost kare noate va fi maî efi-kane în sttrnirea anestors absssri, de oare ne nea ye-kit ns a nstst» fi în stare alle ksrma
D. D. Gika areatt kt mi D-lsi se aflt în nosigisnea D-lsi Teii de a ns avea oninisne o ttrîtt în nesti-snea de fagt dar, dsnt desbaterile ne s’as ftksts, a nststs adouta o oninisne; kare konsiste fn manginerea legii, nellei vekie, ks adtogirea de sns konsilis ssneri-ors de 3 membrii în Bsksresti; ear ns dsne disnosigi-snile nroektslsî de a sta anesti anesti avokagi în Bsks
IV
Trektnds anoî la disksgisnea Statsisî anestsî kon-silis,. Adsnarea jînksviingeast srmttoaria monsne a. bisroslsî ka artikol» adigionale alls nroektslsî.
.	.	rr,i	«iU li>*i Oii lîl»* ’ 4 - — IU - j'i ^
iirdfi ;	-------r	■■ ~ - -1 $icm
...	,1..	_l	<sBtî 8l«î.,;;cy
an ‘tr •• a. w w tul ‘seuoniB*
yo „ IllSCllIlţa/Fl.
' i	i	9i •!	S:I) <î[)k
Eforia generala a §JtitaleIoru civilei I
FiindS ki linitagia' konstrskniî din noS a nodfjlsî de la nanteleimon s’a sssnendată, dsnî» nererea	Eforiei de D-ns renresentantS allg
baronsh;! Simon de şina, k.omn’brtamig la ayeas-lakrare, se nsblikii nrin aneasta kt nsmita linitanii va 3vea lokg în sala Eforiei, din kon-nrihstils Monastirel Kolnia, în zisa de MerkHrt 31 AsgBsts ksrentS. Iânitagia se va fanekon-forinS nelors nreskrise în regslainentslS nsbli-katg arin MonitorsI Ofini-ale No. 55; iar nlanslS mi devis«lS în nestisne se notS vedea în or ne zi de lfikrs de la 9 oreUle dimineaiţt, nijnTj la 3 dsm& amiazs.
FiindS kt la 17 alle kgrientei ns s’a a^ retats indestsl konksrennl nentrs adjsdekagia moselel mi. navagislşi din ksrtea snitalslsl Kol-
neâ, se nsblikt uriiitranesta kt Merksfî la 31 restî, ni a merge la trebsingenrin distrikte, ktni anes- &He ksreilteî, este a se Ijine nea din srmt lini--
ta afart dm ne 11 lanto inkonveninge ne s’as arttvts ar nenesita mi nişte keltsele konsiderabili în progoane mi altele. D-lsi ns noate admite ksvtntsls D. Teii kt m-teressele monastiresni s’as vr.ttmat», fiind» kt legsirea a fosts rea ni înklint maî mslts a krede neea ne s’a mai zisss mi în alte okasisnî, kt nrinniriala kasst a msltors abgssrî ns konsiste attts în defektele legilor» ktt8 în. ueoservarea lors, în adeministragisne, în jastigie mi în genere în toate ramsrile servinislsi ns bliks.
Tot» assemenea dekl
tanit, nrin oferte sigilate. în ‘«pila Eforie? din koiirinsslS Monastirel Kolgia1. ' ‘3n’ 'iaet Directorul Eforiei S.‘Piscupescu. ^
Ilentis kt la onitalsls de konil, kare este iu kasa DoiiiiisIbî DoktorS Baras, în maxalaoa Krsuea de neatrt, s’a amezatg o skoalt de gi-mnastikt, Eforia fane de obmte kBnosksto kt nine va avea dorinua apesteî esser.uiijil.s5ntg tot D. Gika kt ns noate a! ]eranl de La 6 ntnt la 11 ore înaintea nrtnzslsl
se sni ks ragionamentsls essengiale alls argsmenttriî D. Teii, kt, ssbts ksvtntsiso lege nost, nsarfibsnt, st ne aventsrtms a înnerka alta- nost, D-lsî aratt kt, nsmai atsnnl va konsim;j,i a dota geara sa ks o lege nost ktnds s’ar konvinge. ne denlins kt efektele ei as se fit mai salstarie de Jitts alle nelliî ne se desfi-inge&zt; dar almintrelea ns noate fi nartisang als înne-rktrilorg innerte sag ’jellg nsnins în kassrî ns aiuia de serioase.
Termintnds D. Gika areatt kt se sneste ka amenda-mentsls D. Tsrnavits, ks o mikt osservagisne, asss-nre ktria tnst ns insiste ks msltt sltrsingt, aaeia adikt de a ns se ensmera în destsl» atribsgisnile ase-stsl konsilig- ktsl ast-felf noate st se fit omis» snele din nelle mai imnoftante sas st se fi treksts altele de urisoss; ne maî bine st remtit a se anrenia mi determina de Ministerisls komnetinte.
D. Ştirbei iea naroja asnre a resnsnde la neia ne zisss D. Teii kt voesne a înnerka o lege nost, fiirids kt nea vekit n’a avsts ressltatsrî bsne mi areatt kt neea ^e ■ sssgine D-lsi aksmg ka o lege nost, a esistaţs înainea nellei din 1853 mi Domnsls a trebsits st o desfiingese fiinds kt a fostg kassa a atttorg absssri
Dsne oare kari esnliktrî ne dt mi D. Tsrnavits snre a sssginea amendamentsls D-lsî, Adsnarea se dekla
nrin suirea domiislsi BoktorS Direktorş sag în linşi.! a D-slsî DoktorS seksndarS. | ••saga* Ileiirtu Directorii O. Grutescu. aii
ti?
OtelsIS meS din «lina nea. nos deskist de D-1bî XasanS la snatele Sf. George ung, latndS stvîrmire se dt în kBhomtiima .tbtslorS de allS lna ks kirie în totalS saS în narte karele se komn5ii.e de dot-^eul :anartamente ks not nn-vtlil, ksxnil, iiivnini îmntriiite m. u. 1. navat mi zsgftvitS în tots. Snre înnelegere dar a a-uestbl sfîrmitS doritori, st vor adresa la ssb-seranatBlS uronrietarS ue meade ne nodsiS Beta ■ lilislsi în kasele sale ltngt Sf. loan nsoS. .;
1 Ssb însemnatslS fane ksnoskstS onor. ns-blik kt are de îiikiîiat8J sn grajds, sn monronS nentis trtssrî mi sn nods nentrg tîn yreksmS asemenea mi 0 oda'e nentrs komoditagfe1.. Doritorii se vorS adresa vizavi de Sf. AnostolI alt-tsrlMîs D. Servanof în Maxalaoa Dsdesks.
M. FoctL.
!Oîl.
Tinogjiaiia Angioiiii.t h Stpmla 'IVenijgeaskt Xuns Gepman No. 2i.
www.dacoromanica.ro