ANIIULU — 1860. N° 84. PRINCIPATELE-UN1TE. MIERCURI 17 AUGUSTO. KR/1 O Iii * • Acesta foiâ esse de doue ori pe septămănă miercurea şi Snmbata Preţiulu abonamentului pentru un anu 24 Şf. Pentru •/« „ 12 „ Trei luni. . . . 6 „ O liniă pentru anunţuri se va plăti cu 30 p. II INIMI II3-. M\ ,i O lege electorale forte întinsăv Unirea ambeloru ministerie sub alesulu poporului românii de la 24 Genariu. FOIA POLITICĂ ŞI LITTERARlA Wîdactorfi Responsabile. RADU 10NESCU. ft [’i sin''in Abonarea se face la RedacţiuneOtelulu Ger mani No. 27 strada Nemţiaseă, iar prin dis-* ţricte la D. secretari de Administraţiuni. Ori 1' ce abonamentu trebuiă plătită îndată cu subscrierea. * ţeranii să devia cetăţeni şi liberi prin a loru Împroprietărire cu despăgubire, ţ Armarea ţereloru in oştire regulată, re servă şi glote armate. INSCIINŢIARE. Domuri abonaţi allă quăioră abonamentu a espiratu suntu rugaţi a bine-voi să trimită la ad-ministratiune plata cuvenită, reinnoindu abona- mentulu D-loru. „ Suntu mulţi abonaţi quari era datori a plaţi1 la 15 Apriliu trecută şi n’au plătită ancă până acumu; Bedacţiunea ii invitesă cu deosebire a trămite banii fără quea mai mică intărdiere jurnalulu s’a trămissu regulată şi are dreptulu a pretinde de la D-nil abonaţi a şi împlini aqueas tă datoriă pentrd quarc a «aşteptată atâta timpu. RED ACŢIUNEA- Bucuresci, 16 Auguslu Respunsu la Romămilu« ^ RomsnslS, într’anala din namerele trekate, k jnvitatS ne celle alte jarnale a se okltBna mai multS de evenimentele ne se netrekS în Earona mi a ne re ks sttraingt armarea. îu artikalalS o desbatere kfi RonitnălS din No. 72 amS snassă kt annrobtmS ks de-stvîrmire aceastt invitare; ni se.nare ksgctatt mi nalriotikt. fw n> , Esnsnerea mi cercetarea fantelora grave ce se netrekS în Earona, ne interesseast direktS mi ne noate addace ana folosS însemnata, îu direk-gisnea nrivigitrii noastre; armarea ijerrel, îea-lisatt -într’anS kinS nraktika, kare st nrodakt snS resaltatS învederat», este o mtsaft imnast de trebainge, mi trebui^ st fiţ ls«att minţi o nradingt nrevtzttoarit. n Eatt dar k’amS îmntrttmitS ftrt jucî o reservt jasta nreokkanare ^ Romsnslsi. Dar, ne lt.ngt aceasta, ne amS nermissS a iiere onorabilele! Redaktore allS Romtnalai oare kari esriliktrî. n; A •; în nosigianea în kare ne afltmS, în neitb- darea noastrt legitimt de a ne organisa, în ak-gisnea mi încerktrile naterilora Statalei de a gtsi mijloacele ţiositîve snre a merge înainte, oare im este o necessitate, o datorit, ka jBinalele kari se nroklamt organe alle oninianiî ns-blice, kari uiLaS imnessă frsmoasa sarcint de a o lamina assanra interesselorS nerre:, na este o datorit, zicem»; k’aceste jarnale st se okka-ne de Iskrtrile gaveriislBi, de lakrtrile Adant-rii? na este o datorit st le cercetese daka mal-gitmeska trebaingele uerrei-? na este o datorit a snsne oninianiî nablice ce face Adanarea, ce face gavernală, snre a ne nregtti neutra evenimente nenrevtzate, snre a realisa în fantt arma rea uerrei ? . "baka evenimentele nolitice esterioarie ne interesseast nrin direkgianea mi deslegarea ce ar natea st aibt, oare na ne interesseast, daka na mal malta dar cella nagin de o notrivt, kes-tianea vitale a organistriî .noastre, ftrt a ktril nraktikt deslegare sttmS în lokă jiemegttigî, mi noate îndatt deskaragiagi? Eatt ce ne amS nermissS a zice Romsnslsi. Snait orî-ciue daka na avemă drentate? Snait oricine daka în aceste rtndBii 11a vede esnasst o trebainnt kommant? Ilentra interessală generale, ne amS krezată datori a’î cere aceste esnliktrl, k’o iutimt kon-vikgiane, kă sinceritate, mi kiar ka timiditate. Astt-zl, la kare altS jarnalS ne amS fi na-tata adressa ? Kare janială este mai vekiS, mai resntnditS, are mai maltt aatoritate, mi se in-teresseast mai malta de nrosneritatea gerrei. Ilentra kavintele acestea ama zissS: RoimndP este cellS mai vekiS jarnalS mi onorabilele seS redaktore cella mai bttrtnă dintre jarnalîsti. llrin langa sa esneriingf uri nrin kanosciugele salle, este cellS mai komnetinte a se nronanga mai sigara assanra sttrii noastre akîaali; a aretrt într’ană kinS nositivS reala, de Bndq vine, ini kamS se noate îndrenta; a lamina, na namai uablikală, kare este ntnt la anS nantă dentrtata de aceste kestianî, dar mi ne noi, mai novici în jarnalismS, kari, ftrt desta-lt esneriinrjt, ftrt destalt nttraiidere în cercetare, ftrt destalt întliîddfe îb vederile noastre, na mergemS ka sigaranna onorabilelai nos-tra konfrate de la RomânslB mi ne natemS ades- se înmela, " 1 ’ AmS citată aceste rtndari ka st se noatt ,înjjellegq mi mai bîue rfesnansalS Romtnalsî. Ei bine! scigi, ce î’esnande RomtnalS1 la a, ceste drente nedomeriri la aceste sincere osser-vtru alle noastre. Agi krede, ftrt îhdoîalt, kamS ama !a-e-zată mi eS, mi kam aveamă togi drentala' de a krede, kt RonronslS ar fi trebaitS a ne resriande tota ka acea sinceritate, a ne ridika îndoiala in kare ne ama fi aflata, a îie lamina atttS ne noi ktta mi onnianea nablikt, în namele ktria vor-besce totă-.de-^na, mi la kare tota-de-ana face pnnelS. Dar na; resnansala sea â fostă o sarnrist tristt nentra togi; zicemă iientrB togi, neutra kt aceastt imuressiane amS koustatat’o în nablikS". Domnală redaktore alia Romsnslsi, snre a fagi de esnliktrile ce ne amă nermissŞ a’î cere snre laminarea oninianiî nablîce, vine nlinS de indignare în kontra noastrt, essagereast ce ama zissS, maî zice ce ifama zissS, mi scigi nentra ce skona ? Ka st aibt drentalS în armt a dekla-ra, iar înaintea oninianiî nablice, kt 11a noate resnande Dombovitţei kare ’IIS gtsesce liefolo-sitoriS. Romznsls vrea st fakt ne nablika a krede kt noi i-amă dată sfatari mi îmvtgtminte kam trebait st armese in viitoria, kt na m«i \oi — besce desnre nimikS folositoriS nagianii, kt na mai scie nimikS din ce st face în intra, na maî konnine nici o idet, nici ană învtgtmtnta, k ama snassS kt direktorele Romsnslsi este nekanos-kată, kt stindardele stă este îiekeiioskata mi liekoloratS, k’am întrebată cine sântă ei, kamă îi kiamt, de snde vină mi kari le sântă idee-le mi kredinga loră nolitikt. Oare n'arn avetă drentelS a deklara de la încenata kt acestS resnansa ne a ftkatăo tiis-tt sarnrist mi o tristt iuinresiane? Ne adrestmS la nentrtinirea acellora kari aS citita artikalala nostra st snait ce insemuea-st ironika indignare Romsnslsi nii resnansala ^ "“''Www.dacoromanica.ro Ziss’ama noi kt RomtnalS 11a maî kongi-ne nici o idet, nici anS învtgtmtnta? Ziss’amS noi kt redaktorele seS este neka-noskatS ? kt stindardele sea este nekanoskatS m nekoloratS ? Ziss’amS noi st ne snait cine santa, leam îi kiamt, de aude vina, kari le santa ideele mi kredinga Iovă nolitikt? îîm - Toate aceste essagertri na santS karate in-vengiani alle Ronisnslsi‘1 na este anS mijldkS a-ibile, dar din nefericire facile de înnellesS, ka st noatt zice: daka Dsmboviiţa are de noi aceastt oniniane, la ce st mai resnendemS la esnlikt— rile ce nfe cere, resnansa ÎS nostra ar fi foarte nefolositoriă ? ' Eatt adevtratală*”skonS nentra kare Romo-nsls a inventată atttea frasi ne kari na le amS :zissS ini kari nici rirhi minte na ne-a trekatS. în realitate, RomtnalS n’a voită a resnan-' de kategorika mi na scimS nentra ce; n’a voită a’rnî da ne fagit oninianea sa assanra kestianlt* vitale a organistriî noastre, mi na scimă nentra ce; n’a voita a ne snane karata.dakamergemS înainte saă na daka santa oate-kari nedice mi de‘ ande vinS._ _ 1 ' ' “ * IlablikalS, la kare RomsnslS' face annelă, va jadeka daka noi amS avată drentate a’i cere aceste esnliktrl, saS RomsnslS' kare sV îniiissS mi voesce a se înkide în 'tăcere ?,>flB,: «î^fl AkamS ce însemneast ironia ka kare ne lo^esce RomsnslS? Oare na este o armt tristt nentra anS jarfiala seriosS? oare na este mi mal tristt ktndS ea iabesce îhtr’ană oma kare vine. ks faga deskisst, kare’llS invitt ka sinceritate st vit în ajatorială stă mi allă nablikalai, în-® tr’anS momentă foarte gi-Rvă? Oare 11’arfi malta mai trista ktndS mi noi i-iimă resnande ka a-cea-mi armt kare 'na ne este ka destbiruiire nekanoskatt? ” Dar eakt adevtrata kaast a ironiei mi a indifirntrit onorabilelai redaktore allă Romsnslsi. Kam ama avată noi neertata kates«angt st facemS Romsnslsi cea mai mikt osservare? AJ ceasta este temeritate, revoltt, ini santems rebelii. Eatt îngellessalS armttoriî frasî, desbrt-katt de ironia ka kare este arraatt: „FiindS-kt janiî, cei nekanoskagî mi ftrt idee bine determinate, santa udesse — tokmai din kaasa nes-tiingeî lora, — rebelii stindardelorS bttrtne mi bine definite, ka acel la sab kare a kombttată attta lângă timnă venerabilele redaktore alia Dsmborinei, d’acea iui, noi, vomă li rebelii ordi-nangei nrin kare ne a konvokata înaintea trrba-naielaiai stS.„ Vedeai akarnă kaasa mtnieî salle? Esklasivismala accide nartitele, mi vai de kanii de nartitari kare na îngellegă acesta a-devtră. SBntema konvinmî desnre aceasta, mi ori cine va cerceta triamfalS saS ktderea nar-titelora clin Francia se va konvinge ka noi. Ileiitra înteressala nartitalBi liberale, în kare amă deklarată în atttea rtndari kt essiste vieaga mi viitorală gerei noastre, nentra kare ne vomă lenta totS de Bna ka karagiă ne ktt§ vomă natea nine în mtnt o nant, ama korabt-tala ka energit esklasivismala, mi vomă kom- 340 dîmboviţa 17 AUGUSTU. bate ne togi aceia din. nartitsls liberale kari nrin esklssivismă îlls vor reduce la o klikt ijii tllă vors sccide. RommslS ne. deklart de rebelii kttre bt-trtnsl stă stindardă nentrs kt ce amă nermissă a’î cere oare-kari esnliktri; ne deklart rebelii nentrs kt ns aras deklamată ktndă a deklamată mi RotmnslS, nentrs kt ns ne ams înkissă în ttcere ktndă s’a înkissă mi RommslS; ne deklart rebelii kt-ns mei’geraA ks okii înkimî dsnt RommslS. . Nsmai RomtnsltT are dreiitsls st vorbeas-kt ktndă îi nlace mi togi st askslte; numai Romtnslă are drentslă st se nronsncie la timns mi toni st annlece kanslă; nsnuy Romt-nslă are drentslă st Isminese oninisnea nsbli-kt ktndS krede de ksviinnt. Fit mi amia, dai' cellă nsgină st vorveaekt, st se nronsncie, st-’mî dea oninisnea. Dar îis st. deklare re'bellă ne cella' kar’i ,cei*e esnlikare, kare’i face o os, servare. , St ne nsnemă censmit ne kanS; st ne a-konerimă faga do rsinine; st fsgimă mi st ne asksndems din aintea nsblikslsi; stntemS res-ninmi diir stnslS nartitslsî liberale;, sBntemS al-lsngagi de ssb bttrtnslă stindardă. alls Roms-nslsi nentrş, kt SBntemS rebelii. ^ Illi nentrs ne ssntemă rebelii?, nentrs ne astt-zi SBntemS gonigi de ssb bttrtnslă, stin-nardă alls nartitslsî liberale nentrs kare nsmai RomtnslS se lsntt? , ,o.io» nentrs kt amS fi kstesată a zice st bine-voiaskt RomtnslS a veni în ajsiorslă oninisnii nsbline mi allă nostrs, cercettndă ks koraue-tinga mi nttrsnderea sa ne face Adunarea? ne face gsverr.slă? daka ne organistmS saS ng? daka tnergemă (înainte saă ssntemă înkimî în-tr’snS nerkS? ' Eatt nentrs ne ssntemS rebelii; -r Aneia kari ne aS nititŞ regBlatS aS vtzstS de ktte ori ne amS nronsnniatS asssnra anestorS kestisnî; aS vtzst kari ssntS kredinuele voastre mi daka le annertmS nrin fante, avtndS ks-ragislS oninisnii noastre. ,ţ Daka amS zissS kt RommslS kare fane o astoritate, va addsne rai nreseî mi oninisnii nsbline snS serviniS însemnatS, nrin esnlikarea sa k^tegorikt, RomnnslSka st fsgt. de anestS res-nsnsS, ne msstrt ks ironit din întluiraea sa de kare nimeni ns are drentslă a se anronia, ftrt o destvîrmitt ttcere rai ks oki-î înkimî, rai, ne deklart rebelii. Eatt snde dsne esklssivismsls! rai nsin-ds-ne ne tertmslă Rommslsx, snde ne ar dsne mi ne noi, daka n’amă înntbsmi meskinslS in-teressS de nersonalitate înaintea adeyţratslsî in-teresss allS nartitslsî liberale? AmS avstS drentslS a zine kt resnsnsslă din RommslS ne a ftkstS o tristt imnressisne. nentrs kt amS avstS dsrerea a .mai nerde o il-lssisne- Kredemă tnst, ksm aS krezstS rai mslnî din nsblikslS l'a ktrsî jsdekatt se adresst RommslS, kt resnsnsslS seS a fost ftkstS intr snS momentS de nemslgsmire nervoşst rai desauro-batS ktnd a emitS în nsblikS. Radu Ionescu. Ilstemg zine kt amS Constatată aneastt dorin— gţ manifestatt de majoritatea Adsntriî. Dar ssntemS datori a snsne kt se înttm-nit.ks totslă alM'ellă. Stmbttt aS linsitS mai mslgi denstaui ini ns s’a nststg gine medingt. Margi, dsnt dose zille de serbttoarie, Dsmini-kt rai Lsnî, nimeni ns raî-ar fi înkinsitS kt A-dsnarca n’ar fi nststS st lskrese nsmaî nentrs ksvţntslS ks D-nii denstagi ns ssntS în nsmţrS kommlekts. D. nresedinte D. Gika rai onorabilii denştani kari era nresingi aă astsntată ntnt la. 2 ore rai aS fostS siligi st nlene. S’a ottrîtS a se skrie în narte ne la fit kare din aneia kari aS linsitS snre j\’i invita a veni Merksri. Eakt D niî denstaiji kari aS linsitS S. S. Mitronolitsls. . . . «v ” .«saiatMi stirioU , ,.„DD. N. Bxbesks, ' 1 „ r noir . , n:*y otanin; oiăr î e .notnb ji • osties sr .tmihatnig ; îf .onsinj-bv -3if ”K' Fllines.k.ooi Silfi, mzil r,t -îs-nst fantslS este kt din Revenirea P-lorS Adsnarea u’a.nstştS st lskrese. Eatt nentrs ne zineamS st ns.se.ak-korde mslte kongedisri, kt ni, daka aksms lin— seskS zene denstarjî, ns şe mai noate gine medin-ge. Afart de anestea^ aţn dori ka D. nresedinte sţ deklare kt nini sn denstatS ns noate nleka înainte de a se ridika raedinga ftrt a fane ks-noskstS aneasta D. Ilremedinte, ktni ams vtzstS adesse nlektndS mai mslgi ks kinslS a-nesta rai nsindS Adsnarea în nenştingt de a mai kontinsi desbaterile. Ksm va nştea Adsnarea st termine lskrtrile kari trebsiţskS neantratS terminate daka medingele ns se notS gine regs-lats, înnons la 2 ore rai se ridikt la 4 saS la 5 ore.? nj î . , In medinga de Vineri Adsnarea a desbttsts nronsnerea D. Rosetti nentrs a st tr'tmite snS agentS romtnS la TsrinS. AmS aretatS kt a-neastt nronsnere, konsideratt într’o raedingt nre-nedinte ka inonortsnt, ;se trtmissere la sekgisne dsnt doringa esnresst kiar de D. ministre alls affanerilorS stitîne. RanortslS sekgisneî a fosţs favorabile anes-tei nronsneri, mi D. StirbeiS ranortorislS, a ma-nifestatS doringa de a se- trtmite aşsemini a-gengi rai la nelle alte nsterî. , D. Katargis deklart kt ns se onnsne nrin-niiiislsi de renresintare ne ltngt nsterile garante, dar kombaţe aneastt nronsnere ka esnengi-sne rai ka formt. Xnestea aS fost.8 vorbele nro-nsnuiate mi ktnds a arsnkatS bila neagrt. .Astt-zs nronsnerea este inonortsnt; trebs.it o lege sne-niale mi ns mimesne st se fakt legi în ksrsslS desbnterii bsdgetslsi. In nsntslS; de vedere no— litiks ar trebsi sţ trtmitemb agengi ne la toate nsterile garante, dar trebsit tnst maîtnttisst nernetese gsvcrnsls nostrs daka toate aneste ns feri nriimesks agengi din nartea noasţrt. D. Ministrs alls aft’auerilors strtine obiek-teast kt Romtnii as avstS tots-de-sna drentslS de renresintare, mi nentrs interesssls nosi-gisnii noastre nolitine este o iienesitate st a-veraS agengi ne ltngt nsterile esroneane,. mi GsvernsIS va fane Iskrtxdle ksvenite ka a'iestî agengi st noatt fi rekşnosksgî. D. loan Brttians dsnt ne areatt într’sns kins evidinte k'amS avşt rai avcrns tnkt anestS drenţS de a fi renresintanî ka îiagisne astono-mt, drentS kare ne este reksnosksts de nsterile garante, deklâiţ, nee'a ne ni s’a ntrstŞ. foarte jssts mi logikă, “kt a'geiigâ la TsrinS s’â'Votată www.dacoromanica.ro J 1 de Adsnarea din Iamî; ne s’ar înttmnla daka Adsnarea noastrt n’ar vota aneastt agengs? saS agentsls gsvernslsî din lassî la TsrinS va renresinta nsmai ne Moldavia mi atsime ar fi snS akts kontrariS Suirii, sas va fi nlttitS nsmaî de tesasrsls ei rai ns ar fi nini de ksm. drentS. In srmt D. Brttians se întide ass.snra a-vantagielors nolitiue rai komeruiale ne ar ressl-ta nentrs noi din trtmiterea snni agentă în D talia. Ili'onsnerea se usne la vots mi se nriimes-ne ks 32 albe kontra 14 negre. Konstattms ks nltbere kţ D. D. Gika kare în raedinga nre-nedinte kombttssse aneastt nronsne, ksm amă aretats în No. treksts, ka inonortsnt rai ka ssr-nrist, ă votată albă, assemine rai onorabilele seg frate. Titims în NatţonalslS kt Majestatea sa regele Sardiniei a trtmisss o skrissoarit astogra-fţ Domuitorisls nostrs. Steaoa dsnsrii, dsnt dose lsne de sssnin-sisne a innensts st ănnare iar, mi nitimş ks nltr uere srmttorislă nassagigv „Ilrivirile ei agintite kttrt sns viitoris, tots-de-sna nrogressistă mi nagionale, ns notă fi nini distrasse, niuî inflsin-gate, sns momentă mtkară, nrin destinata ori ktrii indivldsalittgî.... Ea va avea nsrsren în vedere auests ksvtnts-massimt: înainte mi tots înainle.u — — ■— - MOLDAVIA- în MonitorislS Offiuiale din. lassi gtsimă mai mslte dekrete domnesui nrin kare, se ottrasue, dsnt nrouessslă verbale înkeiată de konssilislă ministrilox’ă. din Moldavia, ka delegagî financiari la Komissisnile de evaluarea nroiiriettgilors nentrs imnositslă de 5,000, OOQ, âmezată asssnra Venitslsi nronrietţgii fonciarie st fit nsmigi'dintre ssb-Ilrefekgii de okoale din cei mai kanabili. ' Ilrin dekretsls ks No 16105 se nromslgt legea nrovisorit asssnra konskrinnisnii nrin sorgi, ivotatt de Kamera Elektivt din geara romtneaskt în raedinga din 20 Isiiis anslă 1859;mi aiinrobatt de Komissisnea' '^ritralej nrin kare se ottrasce ka togi tinerii Moldoveni îri vîrstt de de 20 de ani voră trage jjt sorgii. Tragerea se va face nrin bile albe mi negre arsnkate într’o srmt; cea neagrt va însemna skstirea, cea albi intrarea. Ilriii dekretsls ks No 478 se înttresce regslaments Administrativă’, konrinztnds Instrsk-gisnii de dreiitşrile. mi îndatoririle Direktoriloră de mefektsre. 1,: . Urin dekretsls ks No 455 se anni'obeast îiosa arganisave a Kancellariei mxnisterislsi af-'faceriloră strtine, ’ftksti ne basea bsdgetslsi votats de Adsnarea elektivt. Acests ministeriă se komnsnc d’o sekgisne nolitikt, o sekgisne a Monitorislsî, o sekgisne a ssnnlicelors, konta-bilitate, arxivt, registratsi't. D; U bici ni este nsrnits la şekgisnea Mbnitorislsi korresnondinte în Ilaris ks nressa ştrtint. Adistantsls î. S. Maiorsls loan Allesandri se nsniescâ agentă din nartea Moldavieî la Ila-rfs mi Londra. } I).' Doktors în legî' Ion Strats s'a nsmits sekretariă Kabinetslsî ministrslsi atfacerilors in- tefioârie; ‘ * ' ‘ D;. Ssb-'Lokotenentă Ion Leka din Datalio- nsls de Geniă, nentrs snă artikolă ce a nsbli- kată în ziarislă Tribuna Romtnţ No. 102 din 23 Ikîiiă, attakttoriă asssnra Adsntriî legislati* ■ ' - n - . . . iVel tui asssnra ministerislsi, mi nrin simiare ni’O- vdktloriK la nediscinlint mi desordine în oaste estd'skosss din oaste, ftrt a i se mai anlika arestsls de 14 zille. | D. Kolonelă loan Dska komandantele x’egi-mentslsi de linit No. 4 se nsmesce în lokslă D. Kolonelă Rosnovans în nostslă de koman-dante alls regimentslsi de jandai-mi; D- Rosno’ vans se nsmesce la nostBlă vakantg de Koman-dante allg regimentslsî de linii, No. 4. aua* ■ i Jnstrsktţiile de drentsrile mi îndotoririle Direkio-rilors de ilrefeklsre. - • Art. I. Direktoriî Ilrefektsrilorg se nsmeskă mi se întareskg de Domw, dsnre nresentagia Ninistrslsî de Interne. Al t. II. Direktorslg este ajstorslă Ilrefekts-Jsî, în administragiea distriktslsî. Al t III. Direktorslă este de drit lokotenent de Ilrefekt, la orî ce kaz de absengie allă a-cestsiea * Art. IV. DirektorslS este mefsl kangelarieî IJrefektsrei, el sta nermanent la îndatorirea sa; el ns noate linşi de la rezidengiea Ilrefektsreî, de kEt ks kongedig cerstg nrin mijlocirea Ilre-fektslsî, de la Ministerislă de Interne; la kaz de boata saS alta grea înnregistare; el re fer cazi, IlrefektBlsî. IHi într’sn kaz mi altei,'el,. este înioksit de kEtrE snsl din Hlefu de Bisrog, nronsssS ad-xok ssb resnsnderea sa. Art. V. Direktorsl, ka ajstoră allg Ilrefek-tslsî, are nsrtarea de grijii, ka toate îndatoririle atarnate de IlrefektsrE, se se îndenlineaskE ks eksaktitate, la timnsl ksvenit mi dsnE re-gslile statornicite. Art. VI. Direktorsl, în înssmire de ksr-msitorS âllS kangelarieî, observeazE strikta de-nlinire a îndatoririlor fie-kErsiea fsnkgionariS. El este ks lsare aminte la ksrssl nricinilor, laterminele îesemnate nentrs deosebitele lskrEiî, de kare trebsta a se ginea tot dea-sna. îpadin* se însemnare. El, ks konksrssl mefilor de bisrog mi al celorlalgi amnloiagî face mi nEstrea-ze estrakte, din kare tots-dea-sna se se noata vedea starea administragieî. El nrivegeazE ks cea mai de anroane lsare aminte, ka arxiva kangelarieî se se nse grâbiîikă mi se se nie tots-dea-sna, în cea maî bsnE regsta. Art. VII. Illiksrile mi or ce alte XErtiî întrE la IlrefektsrE, dsnE ce maî întais treks în obmteaska kondikE de intrare a dejsrnelsî, se disigita de Direktors: dsnE kare, XErtiile cele maî imnortente, nentrs kare srmeazE nevoe de dislegarea Ilrefektslsî, i‘se|ssnsn de îndata, ear acele koîente se rezoleazE -mi, se nsiv în marniE de înssmî Direktorsl. ii- Art. VIII. Direktorsl, observeazE ka desle-gErile ce vor trebsi a se da de Ilrefekt, se ns întarzie; el observeazE asemine, ka deslegErile ce se das de Ilrefekt, se ns fie greinite sas a* bEtste de la legî; în asseminea kaz, el ssnsne Ilrefektslsî observagiile sale nrin referat; la kaz ksnd ns vede îndrentare, el refereazE Ministe-rislsi komnetent, ks tamsritE esnsnere a înkeie-rei IlrefektslBi mi a observagiilor sale (a Di-rekiorslsî). Art. IX. Nici o lskrare din IlrefektsrE, ns se feksnedsemte, fEi’E a fi kontra-semnata de Diriktor, Direktorsl, noate eksnedsi ssb a sa iskElitsrE IskrErile korente mi acele kare SEnt dsnE inkeiefile lirefektsisî. Memsarele, soko-te-tile, listele mi toate IskrErile ce ksnrinds gi-fre, sEiit ks deosEbire observate mi cercetate de Direktor. Art. X. Toate IskrErile trebse fEkste mi eksnedsite ks cea mare gravE; nici o ssnlikE, nici o xErtie intrata ni? noate fi 'îhtarziata la lnkrare, de kEt cel imslt trei zile. Art. XI. Direktorsl, este ks cea maî mare lsare aminte, ka nicî o ssnlikE încenEtornikE, se ns se maî nrimeaskE la IlrefektsrE. Ilosts-rile de Ssb-IIrefekgî, de Komisaii de targsrî ini de Iloligai, stabilite în toata regsla mi nre-tstindenea, SEnt ramsl Administrativ, astoritaţea de întEiea instangie, la kare trebse se se nîe-senteze orî ce tengsire ÎncenEtornikE; Ilrefetsra, In ordinsl Administrativ este instangiea de Anei. Direktoriî SEnt în snecial însercinagi ks naza DÎMBOVIŢA — 17 AUGUSTU. nrinciniilor ksnrinşe în cirkslarea Ministerslsî de L.Esntrs din 20 Maî, ansi 1860, ssb No. 11,574, nentre nestarEmarea înkeierilor, de ltEtrE ace-leami astoritagi Administrative, kare le-as fost taksts. . Art. XII. Direktorsl, nre kEt este însEici-natg de a observa, ka Hrefeksra se ns se în-novoreze ks IskrEi’i încenEtornice sas altele ce SEnts de komnetenga ramslsî jşdekEtoresk; nre atata este obligat a fi ks bEgare de searaE, ka IlrefektBra se ns înbslzaskE ne Ministeris ks lskrErî ce atarnE direkt de solsgiea Ilrnfekts-r rei; ama snre esemnls: snde eksista lege sas instrskgix novEgsitoare, acestea trebse a se e~ ' sekşţa ft>rE a se maî cere. saşîamtenta de.slega-i’e de la astoritagile ssnerioare. Akolo snde srmeazE de a se refera Ministeriate!, ranortsrile ce se vor, face ks cerere de deslegare, trebse -se fie bine tamsrite nrin esnsnerea înnreji’srE-*1 rilors mi a motivelors ce înnedikE ne Ilrefekts-rs a înajnţa vfe-o lskrarc, Totă*o-data elle tre-bse a konj’înde mi oniniea ■Ilrefektsrer.i nentrs solsgiea ce ar sokoti a se da. - rv su . v,i» Iman I> -■*' iO- n ■ n: , toi aim r . v>\; i.-- . - > a ... n 1). Dr. I.‘ Filipsoit îîabbinu de la Magdebnrgu ni Frtisia, adresseasă iirmătârea epistolă, (în dia-rulu sa ii întitulată Allg. Zeitung des Jiidentlmms), eătre coreiigioiiaril săi din Frincipatefe-Unite*). D. Ministrs din întrs a!lg rMoîdavieî, D-KogElniceans a nsblikats 5ns cirkslars kEtre ’Rabbiniî Israeîigi de akollo, nrin -kare cere din cartea Israefigiîors o simnati-E maî serioasE kEtre cetageniî gerrei romEne, snre -a ustea fi1 mal admisibili fa drentsrile cetagenescî, mi zice kE -aceasta ns s’ar nstea realissa — de kEtg nrin deftEdarea kostsmslsî lemeskît mî ssnlinirea lsî nrin cells Esroneans. Motivele ce iTl-a îndemnată la acests nassg, ssnts foarte klare. - SnS stats, kare se fsndeasE jie nrhiciniî liberale, ns noate refssa nici de ksm eks:alitate^ drentsri— lorg Israeligilorgi, Snă StatS kare dofesce a se regenera nrin reînvierea ideilorg salle nagionale. snre a ajsnge la indinendingE ini1 libertate (rai aceste ssnts dose kondiuisnî vitale de kare este nEtrsnsE nagisnea RomEnE din Ilrincinatele-Snite in ■ sitsanisnea nresenta) nş noate, nici ns trebse se lasse într’Enşa o narte din nons—’ lagisne a figsra ka sns nlemeiitg streină mi i-solats. Este darE de riecessitatea a liberalis-mslsî mi kiar a nagionaligii (ndiekE amEndsrorS kondjgisnilors viegiî, nrin kare trebse se se re-generese Statslă rOmEtis),. d’a assimsla ne Is-raeligî din Ilrihcinatele-tinite kîî .iceî-l-algî lo-ksitorî ni gerreî, a descenta într’Enmiî natriotis-^ msîă romEns mi a le da atî>nci negreraîtă dren-tsrî eksaleo Anoi rai Israeligiî din nartea lors ar trebsi sE’mî lenede kostemslg, snre a ns fi ■deosebinî la vedere; altmintrelea este de temstS ;kE ns va înceta diskordia mi irvjsria între no— nslagisne; dsnE ksm zice D. Ministrs, kE aceasta deosebire mi senaragione ns este de ssf-ferită. ni». „ dt, .i?i- Ns* scimă; deue în ce gradg Rabbinii Ilrin-cinaţaloră DsnErene se vorg konforma ks acests annelă mi vorg losserva înrîsrirea lorg asssnra membriloră Komsnelorg snre îmnlinirea acestei, cereri. Ks atată maî msltg este datoria a ts-tsloră nremedingiloră de komsne mi de skoale, tstsloră nersoanelorg Isminate nii civilisate î» Moldavia mi nearra MsnteneaskE a’,mi întrebs-inga toata înrîsrirea lorg asssnra korreligiona-rilors lorg în aceasta direknisne, mi a nrovoka ne ltEtă le. este ks nstiiîgE, ^adontarea nortslsl . Esroneang. Snre. acestg starmită, ne kredemg în drentă mi kiar îndatoragî a ridika vocea noas-, trE, mi a face. în nsmele tstsloră koreligionari-loră germani mi ai Esroneî occidentale (kariî de msltg agi lenEdată în îmbrElcEmintea Iotă ori-ce distinkgisne) k^tre togi Israeligiî acellamî an: nelg, ce D. KogElniceans ’l-a adresată Rabbi-nilorgi Maî ’nainte de toate, zicernă, kE aci ns se attinge de lokă de o kestisne religi«msE. Din timnslă în kare nEiingiî noştri aă nEiEsits nT>-niEntsIg tagEdsingei, ag adEiitată în toate ger-rile vestmEiitslg nonoarelors ks toate nartiksla-ritagile mi nrefacerile sale, Evreii laRomansr-taiE kostsmslă romană, cei diii Alessandria, kos-tsmslă Alessandriană. Orî snde Israeligii nsrtarE su, kostsmg difterită d’acella allg nonslagisneî ger-reî ns fs de'bsnE voiea lorg, ci în snua mx>-ssriloră silnice. Kiar mi kostsmslg evreesks-nolonesg n’are o alta originE, liEcî ns este altg nimikă de kEts skidolitsls kostsmg alls IIolo- ■'). Tradssst din limba germani, atT,/,r; în limba bi- blikn leita mi în idioma nonolxlsl israelit» d’ainî de D. nrofessorS N. K. Popper, snre înjiellegerea txtslorS, dsnij cererea snorg israeliig nrogresistt din Bsksrescî. www.dacoromanica.ro 342 DÎMBOVIŢA — 17 AUGUSTtJ. nesilors din vekime, ajsriss ast-fel)» nrin ordi-nile diiferiiiilorS regi nolonesî, kari voiri, a deosebi, nrintrVa» deosebită nortS ne.evrel, dessn narfe, este mi în interessl» lorS bine inijeles», k& nsmErsls statelor» în kare Isi'aeliuiî ns ssntă inkE emancînaijî, se se înn»ginese din nsmil lor» krestinl. — D’aceia, n» uoate fi vor- ce în ne mai mslts; kEd, nriu aceasta dobândire a drentsriloră egali se asiksi'E no-sigisne nronrie lor§ oai m»lt8 mi se esnsne la mai nsnine manşe.; darE ne de altE nal te, e mti»ts ki> or» kEud ss se întîmnin» Israeligilor din resEiit»! vre-o rtedrentigire, vre-o silsire sa» maltratare (vei aceasta de s»sS săs’de jos») fakS tot d’asna annel» mi cerg ajj»torg din Estona occidental» mi gEsesk» tot-d’a»na la dînmii »n» ressneţ» mi nstincioasE simnatie. K» tot» dreîitsl» dar nstemg bere dela fragii nostru orientali se ub denErtese acelle mizlofice, kare vor» mik raora kalamitEgile mi vor» înninge gsveriiele mi non»liI ne kallea spianitagii mi libertEgii. Mai k» seamE se attinge ani de sn» lskr» nrin kare fragii nom-trii dela rESErittg se deosebesk» ns iisnifiî de alte konfesisni ci tui dfr noî mi nrin kare*s»nt mi mai nsnin fericim de'kEt noi! De vor» înkide srekea lorg k» obsţinare, konsili»rilorg noastre ffEgesHi. u» vor» face alt» 'îiimiks de kEt» a îmnsgina foarte mslts simnatiile noastre nentr» dînmii. 'Xm97iob<1o linoi..9irV- « RsgEmg ne tojjîpaîmnrEsciă1 aceasta elo-k»si»ne kEt» de mslts, îm ginsterile d’akolo mi nrin trad»kgiî în limba biblikE iui în dialektsl» bE ani de vre-o kElkare a Vre-Bneî nreskriugi-»ni a legii, ks atEts mai nsgin», k» kEt» acest» nortg: nolones» n’ave vre-o origiiiE ui ni evreo-nanionale, nici religioasE, vu din kontra, a fost» urimitivs uort»lg »n»i nouşîg neisraelit»., Se so.kotesce ka o nstginE rşuiinoasE pi ^ gisivea seksiilors de mijloks, ne a imn»s»_evre-ilors a nsrta sn» neteks galben» sa» »n» korn» galben» la ki.cisla lor», ka se’î esnse nrin aceste isemne, desnregsirei mi maltratEriî gloatei de nou»ls; »na din îmnstEiîle celle mai amare kare se faks Staturilor» maxomelane este aceea ce silirE ne krestinl juii ne evrei a se îmbrska în nisce ksloare deosebite, mi ak»in» am» voi se riEStrEm» în kontrfi, voingei G»vern»l»î sn» nort», kare are acellami efekts ka acelle uetece galbene mi ka nortslg negr» în Ofieutg? Hoaţe voi? zine snif:. He imnortE vestffiEn-t»l»? ksgetarea este, kare face ne iiatriot».-Oa^ re n» renetE îm destsls inamicii noştri, kiar £n( în gerrile Esioneî occidentale, »nde Israeligii ft’-a» vre-511» nort» deosebit», zikEnd» kE evreii nîa» nici »n» simgimEut» nentr» natriotismg, de mi a» leiiEdat» kostsmsrile mf obiceisrile. lor» deosebite mi markante? Aceasta, n» este ade^* noilor»!»!, s’o fakE îngeleasE de togi. * 3a VErat», mi nsmaî nrotivniyiî nomtriî ner fnai în-vermsnagi, vorbeskg ast-fell»} ^dar vonea lor» re-mEne fEi’E ressiîetg mi nerde din ne în ne mai m»ltg înrîsrire a lor». Alt»-fell»r însE, este ako-lo »nde kiar aminii, kiar aneia karii ar» voi se nriimeaskE k» nlEnere .ne1 fiii l»î Israil în *ier-k»l» netEgenilor», vor» .fi silit» a’rni esmima a-mia! în adevErg; forma mi înfEgimarea esteri-oarE n» ssntg afEtg lde.' indiferinto, ssntg esnre-. sisnea fiingeî, mi nine nersistE k» obsţinare la »n» semn» distinktivg, anella voesne a nEstra nentr» sine idei mi interesse deosebite. 1 un Negremitg kE Domnslg ministr» ns noate as-’ tenta în srma reskmnt»lsi SEg o denlinE mi de-sPvEriliitE skimbare a vestmEnt5l»i m»lgimeî întregi. Obineisn mi moravsrî din vekime înrE-' dEuinate, ii» se notg desfiinga într’E singsrE zi, afarE nsmai nrintr’o.. silsire desnotikE. Ssntg trei lskrsrî kare se îmnotriveskg da îmnlinire: Fana-tismslS, kare n» fane nini nea mai mikE konnes-si»ne^ fiindg-kE vede într’Ensa înnen»t»l» altor»' konyessîsnî; ObiueislS, kare o fane anevoe mi d»* rerosg; mai k» seamE nentr» nersoane înnainta-te în VErstE, a lenEda »ng fellS de îmbrEkEmin-te ye’llg a» n»rtatg- din. konilEiia lorg; în sfEr-rnits Sermia; n» o este o bagatelE nentr» nellg serak». a ’mî ksmnEra d’o datE vestminte k» to-t»l» n»oî. D’aneia, mai ’nainte de toate este de trebsingE, ka ner k» b»ne k»getEri, nei kari în-gelegg drent»lg nererei mi imnortânga moment»-l»i, SE lskfese k» o energie mi ristere xotErîtE. SerEnia trebse a fi ajstatE; trebse se se atragE mai k» seamE jsnimea la reforma nort»l»i, Anoi mai remEne grEmEjsia fanaticilor» mi a bEtrE-nilorg, dar cellg nsgir», g»vern»lg mi iionolslH vEda mi reksuoskg, kE zimbrslg Israeligilorg a îngelessg intengisnile g»vern»l»î mi se konfor-mE k» elle, mi kE nrin srmare, timnslg vades^-lega aceastE kestisne desEvîruiitg. 4 d Dar kare va fi srmarea, daka reskrintslg Ministr»l»i va trece fEi’E effekt» ? Sag kE gsver nsl» va face o lege silitoare, mi an»kE astfelg o kalle, ce ns se ksvine snsi statg kons4t»gio-nal», mi kare noate dsce la celle mai triste ko-nseksinge; sag kE ve hei’esî nroiekt»l» mi ks dEi)S»lg nersnktiva la dobîndiiea drentsriloi» no-litice. în orî-ce kas», arg resslta o ad;nkE a-mErire in kontra Evreilor», kare se va face simeni toare koreligionarilor noştri! în generalg mi în nartiksiar» într'sn» king nenlEkstg. Acesta este nsnktsl», s»bt kare Israeligii din Esrona occidentalE a» sn drents a se ame steka în des-batere mi a ridika vocea lor»; KecÎ, ne de o L»agi-vE seama, fragi ibigî. Ora este favorabilE. Dakă voing lEsa se treakE, va trece msltg timn». nlDE se vie iarg. RfemEnegl kfedincîomî religii nEringilorg, dar lenEdagi din ce în ce mal msltg sS'nerstigisnile- învekitB. 'Rine se lsntE nentr» elle, acella c-Enesce adrnkg religi»nea. Hace voe ! • nuu*- Dr. LUDWIG PHILIPPSON, RabbinS allS ninstslsî sinagogalS dela Magdebsrg -3îai. . " " trtcaon oa >ihfeuJ'. ■ îaill s rioi 1 ^rb '4ddn4hea NAT*°mE TJ3KREI ROMANESCI'® 1 3îetfde •: xnedmga de la 12 IsliS 1860. “ iKSiV-i p,'\ Preşedintă D-lut G. Gika. . ■ \| *■ f>0*îî> • D. Ilreiuedinle. anangt. ks la ordinea zilei este kontinsarea disk^nisnii assnra n^oiektalaî nentr» dra-marile de fer. . . . - D. /. Mellik viinndă la tribans citesce 'ărt. 85 din nroiektală gavernalai mi amendamentele nronase de sekgianî. a D-lai esnane kavintele neutra kari seknianile ,aa sokotita a nronane ka Statală ss aîbs drentă în cei doaî ani diu arms, ear na cinci, la o narte egale ks, jamstate din escedietele neste 7 la sats, ear na 10, kam nronane gavernală, ini aceasta snre desnsgabirea nre-galai nsdariloră mi a tersmalai ko'ncesă komnanieloră nria rsskamnsrare. ' flb.B nOIUJ1 fi Dane mni malte diskanianî ce se kontinss asanra acesta! amendamentă mi în karii DD. I. Gika iui G. Verneska aă laată narola snre a sasginp artikolajă ga-vernalaî, ear D. Melik ne acela allă sekgianiloră, D. Ilremedinte nronane Adanţrii a merge înainte ks la-krarea, ni'ocedr.ndă la votă, mi rT.mi.indS ka acesta ar-tikols în virtatea Regalamentalaî, st. se mai desbate de va fi trgbaingi., la diskagianea generale a nroiek-talaî, kindă Adanarea arc drantslă a revepi asanra a-mendamenteloră nriimite mi assnra artikolelora resninse. Adsnarea înksviinneszt nronsnerea D-lsî Ilreme-dinte. mi nrocedinds la vot, mriimesce artikolals a-mendats de sekgisne. ‘ D. Melik citesce art. 86 ne kare sekgisnbe l-as adontats întokmaî, mi assnra ktrsia ne fiinds nici o disksnisne se voteazT. mi yriimesce. 0'- Asemenea mi art. 87 se voteazt mi se nriimesce întokmaî ks toate alineatele lsi mi ks o mik» adăogire nronssă de sekgisne. Se citesce art. 88 alls gsvtîrnslsi mi afiiendamen-daraentsls sekgisnileră. ‘ Dsiit. oari kari disksgisnî asssni'a fîâslisnii» de a se sti dakă keltşielile de nrivegiare, revissisne mi .al-, tele e mai bine a se fnce de kătre komnaniă d’a dren-tsls ses kătre gsverns nrin desnăgsbire. ^ Adsvarea adontă nărerea sekgisnilors, nlodifi-kănds nsmaî aliniatsls J±_ în kinsls srmătors: ^ GevernslS' se va desmgsbi de aneslc kel/sisle tn e-voka mi modslS ne se va determina nentr* avea sta. -mese liniele ferate.. -v rvT Adsnarea tţege neste acests incidinte mi intră în desbatere asssnra cestisnii de a sti daka e onortsns mi mi srginte a se.disksta kiar astă-zî direkgisnea linie-lors ferate, sa« a se amănd această desbatere nănă dsnă votarea bsdgetelorS. D. Ilremedinte formsleasă votsl» asssnra acesteu ' cestisni mi Adsnarea decide a intra, îndată, jn des,ba?? .terea ei. - -gg D. Melik citesce art. 1 allă sekgisniloră. : D. I. Gika osşervă kă acesta ns este snsartikolă de. lege. ' | -ru Dl I. Bntiam cere a se konstata kă Adsnarea ns voteasă aksmă o lege,, ci dsnă cererea gsvernslsî, emifi te o oninisne asssnra linielors ferate. i’; o Asssnra acestei cestisni se ivesk» îndelsnge des-^ baterii kari se termină nrin densnerea la bîsroă a luai. mgltorS amendamente. . .. i r Bnsl» din sekretari citeşte: ifawfllP 81) tTîlI'i lt-ig^iAmendamentalS D-lsî Ioan Brătians înter-' menii srmători: ' i „Ilronsnemă să se emită- gsvernslsî dpri.nga Ka-„merei ka legea kăiloră ferate., ks koncesisnile akor-r „date de gearra antreurenoriloră, să fiă asssnra linie-„lors kari să înceană de la Rîslă Baxna desnre Rs-„mava, kare să se anroniă ks kătă se va nstea ne la „Kraiova, Slatina, Illteuitî, Tîrgovimtea, IIloiemtT, Bs-„zăă mi Fokmanî, ks ambramemente la Bsksremtî mi V .bl 2-le. Srmăţorisls amandament^allă D-lsj I^an Gika. . g.£ i „Artera nrincinale să treakă kătă se va nstea ne .j,linia teoretikă kare îmnarte gearra în dose în ilsnge dsse cea srmătoariă nentrs a dosa zi 22 Isniă. . 3-le. Brinătorislă ameudamentă allă D-lsî Io®u Floresks: r',i":44 /jî ’j „Ilronsnems a se emite sns gotă nrin kare să se rekomande gsveonslsi ka linja să treakă delaBîrcio-„rova nrin aksls cells mare alls gerrei, anroniănds-„se kătă se va nstea de nsntsrile: Tsrns-Severină, Kraiova, Statina, nitemti, Tîrgovhute, Illoiamti, Bszes} Fokmanî, mi Brăila, ks ramsra de la Illoicmtî la Bs- ksremti mi Gisrgis., _ DD-niî I. Gika mi I. Brătians daklars kă-mi retragă amendamentslă D-lors, sninds-se ks acella alls { D-lsî I. Floresks. ^ _ J3. Ilremedinte nSne la vot» amendamentslă D-lsi Floresks mi se nriimesce în snanimitate. - ■ .0--.ro ÎNSHÎINHARE. S»b însemnâtsl» face k»no^k»t» onor. ns-. blik kE -fire de înkiriat» »n grajd», »n rnonron» neetf» trsssrl ini »n nod» nentr» fîn nrek»mt> asemenea mi o odae nentr» komonitaSie. Doritorii se vor» adresa vizavi de Sf. Auostoli alE-^ Brăilla. “ t»rî k» D; Servanof în Maxalaoa^Dsdesk». ^ ^ M. Focul. °' inogpafin ,v,|WWW:daC«îimanica.ro IVeinueaskE Xans Gepinan Xo. 2Î.