ANULUII7J860.
ţ iijiiîCI ..îou iiiî ■ «Js'i'ii' .J^rir3i9a»î>(ui A
Acestâ foiă esse de doue orî pe septâmână f miercurea şi Sambata J*.
Preţiulu abonamentu- ^ lui pentru un anu 24 Sf.
Pentru % „	12 „	1
Trei lunî. . . . 6 „
O liniă pentru anun-oiuri se va plăci cu 3C p.
N° 83.	_
PBINCIPATELE-UNITE.
SAMBATA
IO
O
AUGUSTU.
Tb
tîr'O’f ji
;Ţ
trti+i,
'.^Ml
II*.
fS7l
O 380Î0V /•
0 lege electorale forte întinsă, inî a. Unirea ambeloru ministerie sub alesulu1
— : i'lbl ft 7'iag niD X.
1. ii	/L lo'itTje% i oi *\
iaisaiiK saii-um aitfmn ;:9‘i'inid>/. t\.
aousA ăţnaviit al iui silise abd-m' ab 81:4b îlrsl
■ Abonarea se face la RedacţiuneOtelulu Ger mani No. 27 strada Nemţiască, iar prin districte la D. secretari de Administraţiuni, Orî ce abonamentu trebuiă plătită îndaţă cu subţ scrierea.
Icîvj
td AiSîD.
FOIĂ POLITICĂ ŞI LITTERARIĂ
~.'dV'
poporului romănu de la 24 Genariu. .iMisingjJeib h«,
iuoă uî ll/irrn:" 1 umi roAsl ioj
. -------------
; Redactorii Responsabile RADU 10NESCU,
arh'- ’	’I. 'Î ■	1	li • 1 .
să devia cetăţeni şi liberi prin
mproprietărire cu despăgubire.
O ‘ «bÂjnj .8lsh9';-ni .	, T~r~ ,.	...
. m Armarea ţereloru in oştire regulata, re
j ăiov ijjoT servă şi glote armate.	' :;A"

INSC1INŢIARE. ":M
9	Domnii abonaţi allu quăroru abonaiVientă a espiratu suntă rugaţi a bine-voi să trimită la ad-niinistraţiune plata cuvenită, reinnoindu abona-mentulu D-lo'rui	nsu " o I ..
9g, Suntu mulţi abonaţi quări era datori a plaţi la 15 Apriliu trecută, şi n’aă plătită ancă până acuiiiu; Redacţiunea îl invitesă cu deosebire a trăniite banii foră quea mai mica intărdier^ jurnalulâ s’a trămissă regulată şi are dreptulă a pretinde de la D-nil abonaţi a’şl împlini aqueas-tă datoriă pentru quarc a aşteptată atâta ti|iipu.
M'i1 6 h . it.yTJ REDACŢIUNEA br â î Bucureşti, 12 Auguslu tu at
ăi ap tos	w 4ilti90 btniJs
jjJi-w«L-Awnarea, Ţcrrci} ^ ^ ^nr
w
-OUI cTIdri"’ ,u£di>’n ai-
, - j o inat îaalip*- = j. afara <tn .ataiabavnf 7;
~bjI sa. BşnaigBtr"^
-a>i er.'-\,rr R* o~ ■
Sşntemă într’o enokt de reorganisare mi oe
renascere, Este o necesitate şimţitt de toţi ro* mtnii, reksnoskstt de Esrona, riii kallea ne este trasst sure a merge la skonslă tradiţionale kare îlls gtsimS kiar în trekstslă nostrB: ftuire,. ndtere iui murire naiiionale. j0ifr ^ f(i
Zicemă k’o âd^nkt konvikţi5ue ks vomă ajsnge akolo. Istoria kritikt a naniBniloiS aie logika şL; înmirsirea fantelor» sev-Bruiite mi cercetarea lorS serioasă ne noate face a înţellege mi a nrevede k8 sigsranţii ktderea şaS întlga-jea snei nanisni. Ilolitika modernii ns maî este kondBssi» de arbritrarislă tiranilor», legitimitatea drent»l»i divin& a k'BZBts mi ks dmisslă toate konseksingele salle absolKtistemi desnotice. ITiin-cinisi» cell» mare n»ss» de Revolsţisnea de la 89, rek»nosk»t» mi legitimat» astt-zl de Kaniî îukoronaijî este drentsl» »manS( sBveranitatea no,-nsliloră. Acesta este tri»inf»lS sek»l»l8l XlXdeâ, mr este basea, noliticeî moderne, acest» ni’incini» o kondsce în toate l»ki"Brile, în toate resbellele.
Naţisnile n» mai ssnt» lissate în tirania desnogilor» »n»i nonei» maî n»meros». S»vera-nitatea non»lilor» adsnt ne n»terile celle mari, mi le dikteasi ji ^mtiitsi o naui»ne annsssatx, a’i şkimba forma de gsvern», nentr» kt a manifestat» aceastt dorinnt.
N» ved.emS astt-zi îmiirej»r»lS nostru ade-ritt nrin fante aceastt kredinnt a noastrt ?
O sktnteit din fok»lS liberttţiî a intrat» în naţisnile anntssate, ini fit-kare se desteantt, se înttreşce mi se lşntt k» mie de gresteţi* de sakrificie snre a aj»nge la vieant, la libertate. Dorinţele lor» manifestate, încerktrile lor» ince-ţste, s»nt» rek»nosk»te, s»ntS ajstate de jjoliti-ka modernt. Acestea ssnt» fantele kari se st-vtrmiesk»- de ktgl-va ani îit& Esrona, mi )f eatt
gloria sek»l»l5i nosb». .	:
Noi, romanii, amS av»t» fericirea a ne îe-ktntta drentsrile noastre £i>n> mal* sakiificie. Ne a fost» de ajsnsă a ne manifesta dorinţele mi a» fost» rek»nosk»te mi garantaţe.	1 .
Dar u» trebBit st ne onnms a nrivi n»maî aceastt dorinţt, treb»it s?o realistm», trebsit At l»krtm», trebsit st ne înttrimS- N»mai nrin 0 vitenergit, n»maî nrin snirea kommsnt a for*
jţeforă noastre, vomă aj»nge la skonslă stremo-1 miloră noştri, la skonslă -nostr» kommsnă: msrire natfionale, un trebsit st ajşngeraă '
Nimeni n» se noate onn»ne la desvoltarea noastrt. Acesta este dreiit»l» nostr» astonom» mi toatt Esrona ni l’a rek»nosk8t» întrUnă kină1 solemnă. N»maî noî tnmi-nte be nstemă on-n»ne la aceastt desvoltare materiale mi morale, n»mai noî ţiimi-ne1 nstemă ridika nedice merge^ rii noastre snre »nă nrogress» reale. fe.
IHi eatt datoria »n»î jsrnală adtnkă Convinsă desnre aceastt necesitate a desvolftrii noastre msltinle.. St nrivigiese n’aceia kari ară-ii* .dika ‘assemîni nedice,-J st j»dece fantele lor» st le afle mi st’î deklare înaintea Naţisnii. Este o datorit imnssst dUnă interessă generale. K»l-nabilii liotă striga kt s»ntă deftimtrî, ka s»ntă akksstri, înkrimintri, kaloranie, dai^'ce notă fa-ke aceste strigtri înaintea fauteloră. Fanteie s»ntă bs»tali mi l»mea se-konvinge de eloksin-ţa lor»	'	^
t St invite jsrnalele' libere ini adevtrată naţionali ne nsterile aktsalî alle Statslsî nostr» st lăkrese, st desftmBre enferg-it, st ka»te mijloace nromţe snre a ne organjsa, snre ^ ne înttri snre a ne d»ce maî rfenede înainte. ’ ‘ ^	•-
N» înţellegemă nentr» ce st ne,:îînkidemă într’o ttcere ksinabile kare n» noate nroveni de ktt» sa» din nesciinţt saă din nreksgetare.
De dosi ani n’amă ftkstă »nă uassă înaintea snre skon»lă ce amă aretată. Naţisnea ro-mtnt era nlint de entssiăsmă, rilint de kredin-ţtj nlint de sneranţe; mi vai de naţisnea acea kare nerde* aceste sktntei de vieaţt. Dar ce s’a ftk»tă oare snre a n»tri, snre a desvolta în-tr’tnsa acestă ent»siasmă, âceastt kredinţt în renaşterea mi mtrirea ei?- He fantt mare a venită s’o îmningt îbâinte, mî s’o inttreaskt în kredinţa ei kt nierge înainte.	'
Ktndă ieşi» este mare. întederat», este o
datorit a’llă areta,Vllă face k»nosk»tă shre a . . .	R9?»n5U01II-£.
se vindeka.	...
* N» ceremă l»kr»ri k» iienstiiiţt, n» ceremă l»kr»ri ne ertate,- ceremă cea ce aaj»nsă'Stfit
0	trebsinţt simţitt de toţi kari vtdă cea tnai mare nefericire în desksragiarea Naţi»niî.
1	Heremă de la G»vernă, ceremă de la Ad»-nare energit mi Iskrtrî kari st noatt înttri 11a-ţisnea romtnt în ent»siasm»lă mi kredinţa kare trebsitskă s’o înssffleţeaskt totă-de-una snre a nstea ajsnge la skonslă se» trâdiţionale,
Sna din aceste fante este armarea, ‘J în interessslă generale allă ţerreloră fllastre am» krezstă de o necessitate arginte a cefe în nrograma noastrt" armarea ţeneloi» Î11 oştire regslatt, reservt mi gloate armate, sa» imilinie. saă gavdt m»nicinalt în toate distriktele.
~N» maî insistemă a demsnstra marile avan-tagie alle armtriî snei nene.
Trek»t»Iă nostr» ne noate servi de essem-nl». Daka s»nfemă mtndri înaintea strtmiloră, ini avem» drentslă st fiipS, ssntem» mtndri de trekstslă nostr» ronitneskă. Daka avemă o glo-
nţ nanionale, aceastt glorit este în trekstslă v- ~ - v '”"-..1 "'ii'	s.-.j	-
nostr».
f> ăioti» “ r iui o nrin
www.dacoromanica.ro
Ei bine I- ce a ftk»tă mtrirea acest»! tre-k»tă de kttă armarea mi kredinţa ce aceastt armare a îmnltntată în inimile romtniloră mi în n»terea loră. .iii^ -.uim e> n».	«iav
Mai zicem» eart. kt ori-cfe romtn» kare se gtndesce la desvoltarea natriei Isi mi la mijloa-i' cele nrin kare st .aj»ngt a se- face tare mi fes» 1 nektatt, trebsit st fit înkredinţată kt -tn»!S din aceste mijloace nraktice este armarea.
Ilrin- armare »nă nonslă dobtndesce ’înkre>-dere în sine fiindă-kt 'devine tare, mi ttria. dt» înkredere. im "*ai3a	^	' ăi n u
e nrin armare ună nonslă ajsnge a înţelle--ge simtiment»lă1 demnittţiî salle fiindă-kt scie-mi noate a se resnekta: resnektslă^este legal»
de demnitateAub fiisona mb u/feasia-a 9
nrin armare snăn nonslă se denrinde la ak-> tivitate, la ordine mi’mî desvoltt forţele fisice mi morali, fiindă-kt armata este totă-de-»na în lskfare mi k» mintea okk»natt de o idet,. este ssnnssst «la digcinlint kare ^ ctenrinde sk» ordinea mi k’o viaţt regslatt, este. îndatoritt asse instrsi mi nrin aceasta K8lt»ra se întinde, ada im N» mc mai’ Kimim» a dovedi aceasta mim psâfimnle. Ssnt» adevtrsrî konstnţite de.timnăî mi d’o lăfigt esnerîinţt kare n» mal aă trebs- r inţt de a fi dovedite. Treb»inţa armtriî '»n»i. nonslă este snslă din- aceste adevtr»ri.i a.
în veaksrile trekste, Romtniî ks maî n»1-jţine mijtoăc^ fle kfets astt-zî, ks ideele de ksl-tsrt mai nsţins desvoltatey^aă fostă ks toate aceste tarit fiindă-kt a fostă armaţi, fiindă-kt toţi era denrinmi kşj armele, fiindă-kt era kon-vinmi toţi de acest» mare adevtvă kt. Romtniî aă o natrit mi line are onatrit trebsiţ s’o annere ks orbce nreţiă. 1 u ®	c“u«iB«9fi
în veaksrile trekăte-romtniî erk tari-nentrs kt tbţfl era armaţi mi nrin eroicele loră Isnte aă sktnats în mslte rtndsrî Esrona de invasi-snî n5stittoarie.'1*>i10^ ‘-al JL.oinm >«1
In timnii nostrPdose mici naţisnî, *nrih sni-i ritsls lofă bellikoss, nrin înkrederea ce- aă în nsterea loră, nrin denrindefea lor la arme, rni-aă attrasss simnatiele, admirafea Cui" kiaf resnektslsi Esronei întregi. Aceste na^isnî mici nrin ns-mtră daf mari nrin nsterea loră moraîe ssiită Elveuia mi Serbia.	*
ktndă este vorba desnre reasîtatele mtnts-itoarie alle armtriî, aceşti dosi norislP St -Ue ser-. veaskt totă-de-sna de fessem’nle. u AioluniA glia Armarea snei ţerre konrinde în sine ne vi* mtntsitorîă kare 115 se noate defini -dar kare şe^ manifestt iif'hî fante mari;	"
Dorims ka aceasta idei de armare st se înnltntese în toţi Romtniî, mi at»nce vomă zice vom ajsnge la skonslă - nostr», vomă dobtndi
mtrirea naţionale nentrs kare se l»nta strebsniî
l ■	iî	smio »
noştri.	7. 1	v
Dekîaitmă ks rQslţtmn’e kt Adsnarea sTa aretată disnssst nentrs mtrirea armatei- noastre, în deSbaterea bsdgetelors mslţr oborabili dens-taţî din dreanta aî deklarată în nensmtrate rtndsrî kt fakă ekonomie ueiitrs adtogirea nsmt-rslsî soldaţiloră romtnî.
D. D. Gika a ziss’o de mslte ori, mi kre»
■■■ K "	T,T î
326<5j;;,TV	£ kTkmfĂZ
DÎMBOVIŢA — 13 AUGUSTU.
dems kt va sttrsi în scssisnea aneasta a îrnls-nleka Adsnarea nentrs murirea armatei. Amă lsată aktă de vorbele salle uii le fanemă ksnosj kste nsblikslsî mi gerrex mi le vomă reneta nekontenită ka st- snie kt D. D. Gika a nerstă kresnerea nsmtrslsi oştirii mi. va sttrsi st se înfiingese.
Konveegisnea ne dt drentslă anesta ini ar fr'trebsită st se fakt mai din-ainte. Daka ns s’a ft listă tnkt a fostă snă reă ne ns mai trebsit renetată. Eatt snă fantă, o Iskrare allă ktx’sx ressltată mîutsitoriă se va vedea îndatt, mi în a ktrii înfiingare mi Ministerislă mi,Ads narea voră da dovadt de natriotismă. Togi voră fi siligi a zine eatt snă nroiektă folositoriă, eatt o lskrare natriotikt.	"
Oştirea regslatt, nermeninte,.ntrebsxt st fit bine organisatt, bine îngrijite. Bsna organisa-re este .inima oştirii; mi n’amă annrobată na-neia kari în Adsnare inmnsţa ministerislsi k’a ftkstă orztrii, k’a kreată snă Stată majoră mi n’a ksmntrată arme. tsnsrî. Ssntă nrea folosi toarit, iirea nenessanie mi anestea, dar tnst mai înainte de toate kredemg kt armata kare este în fiiingt st fit o adevtratt armato bine adminis-tratt, bine - îngrijite mi'kş toate ne’i ssntă ne-nessarie snre a nstea fi p armatt, kare ns ne înkinsimă ne ar fane ks ngînne mi fţrt în-ktneri nentrg nrovisisni, ftrt -o bsnt mtn-kare mi înbrtktminte, ftrt Stabilimente, nenes-sarie, ftrt Stată majoră.:^îjlensot aa
St se mtreaskt dar armata dă rit piltînderea ne ne dt Konvengisnea, tnsti st se organisese dsnt: toate trebsingele salle, st se întrodskt toate reformele nerste de nrogressslă armeloră, nentră kt armatele ns remtnă ştagionarie.*lK Kredemă kt. anestă addasssă allă armatei este o nenessitate, este nermisă de Kouvengisne mi Adsnarea nagionale. a. deklaratăaîn mai mslte rtndsrî kt va vota anestă addasssă; mi minis-terislă, snre. a resnsnde la aneastt doringt generale, st ksgete ktţă mai ksrtnds l’a s’a înT fiingare. :.o.ta	j '
Ne remtne a voibfe desnre reseryt mi gar-dt msnlninale.îiii<xnipfl f9î3îla?!t aiiiajJsav ni -.jb ;b ‘jiaobţ.if-ad8; HaPU IoNESCU. c 9ajţ,
.aitiot zA gţacL-JL-1 .jebw»-) ■- «îixlgsn, ia oi
w t	r' ‘. jhfit ofi
CRONICĂ'lNTER10RIĂ..vm r
linjaxoF .M;! â'itTv. ,	aram sb r»g)t lai . .
• axanna o’e a-iadoiţ *ri'iţ«no em ^dv ixu aî7t n p Sessisuea Adsntriî s’a mai nrelsngită nentrs dose-zeni de zille snre a nstea termina des-baterea bsdgeteloră, mj votarea loră în totă, iiroiektele, de lege trtmisse de Komisia Ventrale asssnra imnositslsî fonniare,jf pxoiektslă nentrs tassa asssnra btstsrelorărjn^iiirtoase, nroiektslă nentrs -îmnrsmstslă nagionale, nre-ksmă mi alte lskrtri de srginnt, kari trebsitskă terminate ks destvirmire in sessisnea aneasta.
Adsnarea a desvoltatg în zillele din simt destslt aktivitxite kare ams dori st kontinsit sine a vota bădgetele ne anslă anesta într'snă. modă regslată mţ sistematikă.	i
S’a votată rrţnt aksmă bsdgetslă ostilii, allă kslteloră mi instrskgisnii nsbline, allă mi-nisterislsi de finannie, allă ministerislsî Affane-riloră strtine, allă jsstigiei mi allă kontrolslsi.. La toate s’aă ftkstă redjîknisni nevste de mi-nisteriă, ne kari le ă mai, redsssg mi Adsnarea ks intengisnea d’a mtri armata,
în medingele din srmt disksgisnile n’aă fostă mslte mi animate.
Vomă vorbi tnst desnre ktte-va kestisnî kari nrin natsra loră aă oare-kare însemnttate.
Dsnt ne s’a votată agengia offinioast la Ilarisă, D. Rosetti fane o nronsnere ka st vo-tese o assemine agengit mi la Tsrină. Ilrons-nerea era dreantt, legale, mi o nost anlikarea nrinninislsx de i’enresintagisne nrimită deja nrin votarea Agengiex offinioase lallarisă.. Iliemon-tele ne a deklarată în mai mslte rtndsrî sim-
natjele salle: ne a trtmissg snă albsms mi ktrgî desnre artea militarita nriimită a ne trtmite snă Konservatoris cie msseă mi totă-de-sna s’a aretată bine voitoriă doringeloră esnresse de gs-vernslă romtnă.
Afart de anostea, Adsnarea din lassi a vo-'tată trtmiterea snsi agentă nolitikă la Tsx'ină, astoristndă tnkt ne Ministeriă de a trtmite as-semini agengî rai ne la toate nelle alte nsteri kari aă garantată astonomia noastrt.
Aneastt^nronsnere a fostă sssginstt de D. -A. Floresks .rai D. Teii, mi knmbţtsti, de D, D. Gika rai D. G. Ştirbei.
D. D. Gika ginea loks de nresedinte. Kre-demă kt în toate Adsnărilei legislative înstrăinarea snsi nresedinte este de a mangine ordinea, de a da: ksvtntslă, d’a deklara ressltatslă vottx-ii, d.’a kerna^ la ordine ,ne denstagi, d’a ,ps-serva regsîamentslă Adsntriî. 5nă nresedinte ns noate îăa ksvtntslă într’o desbatere de kttă nsmax ka st nresinte Adsntriî adevtrata stare a kestisniîi,, Ktndă,iyoesne a, vorbi rai a’raî da oiiinisnea sa trebsit st’rax lasse fotolislă de nx-e-sedinte rai sţ treakt în lokslă stă de denstată. Aneasta este sarnina snsi nresedinte admisst în toate Kamerele 9renresintativef îfS âinî; o* n ! ac, Ks toate anestea D. D, G.ika, din fotolislă seă deţ nresedinte intrt în disksgisne, îrai dt o-ninisnea s§, deklart kţ aneastt nronsnereueşte‘ o ssrnrist .nentrs Adsnare^kţ ns este onortsn^, kt Adsnarea trebsit st se gtndeaskş, kt noa-( te s’ar trtmite assenxinî agengî ne la tpate ns-terile; ka şţ dovedeaskt kt aneasţt nronsnere de^a vota snă agentă la Tsrină ns are asemt-nare ks votarea nellsi de la Ilarisă, fane srrnt-toaria komnarare rai ltsstmă ne nsbli.kă s’o js-de<xe: „Daka de esemnls în bsdgetslă de res-bellă allă Frannieî ,s’ar affla o ssmmt nentrs fa->xerea resbellslsx din Afrikar ar nstea oare snă denstată st vit k’snă .amandamentărai st near-rt ks aneastt okasisne allokarea snex niffre.ka
st fakt snă resbellă rai în Snania!„ Ns ns-
* ’
nemă de snă semnă de mirare. In fine.jP.^,nresedinte a vorbită ka snă denstată.	o xtir
DD. Rosetti mi Teii nrotestt în koutra 1). tiresedinte. D.. jGika deklart kt Adsnarea abs-seast de nosigisnea D-lsî de nresedinte, kt es-nloateast nosigisnea D-lsi-i rai daka’Ţia.drcntslă de denstată este. tiranţ.
Mtrtsrisimă kt ns îngellegemă ninî de ksm, nltngerea D. Gika. în ne era Adsnarea kslna-bile, în ne a voită st esnloatese nosigisnea D-lsî, în ne a kontribsită a’i Isa drentslă de denstată daka din întsnmlare a fostă, silită sţ fit nresedinte ktndă se desbttea bsdgetslă affaneriloră strtine mi ktndă s’a votată agengia offfnioast la Ilarisă kax-e avea de konşek^ingt. foarte na-tsrale nronsnerea ftkstt?
r D. Gika deklart kt daka Adsnarea îi ia drentslă de denstată, nrofittndă de nosigisnea sa diffinile e konstrtnsă a ssşninde medinga. La ăneste vorbe mai raslgi denstagi nrotesteast ks energit. Snă nresedinte ns noate şssninde medinga ftrt st konssîte Adsnarea. D. llre-medinte noate demissiona dar ns noate abssa de drentslă ne i s’a dată, mi D. Rosseti deklart nose ns ne-a trekstă nrin minte kt Adsnarea ns noate st’rai srraese desbaterile ktndă' snă o-ratoriă linsesne. Aneasta este krima noastrt rai. sttrseskă st se konstatese aneasta în nro-nessslă verbale.
Eţtt innidentele mi fit-kare îllă noate js-
deka.
Minislerislă deklarase kt konsimte la nronsnerea ftkstt nentrs a se trtmite snă agentă la Tsrină.	,
Ns îngellegemă tnst nentrs ne ksV'tntăD. ministrs I. Filinesks deklart în medinga srmt-toarit kt nronsnerea se noate. trtmite la sek-gisne. In lokă de a sssgine ne denstanii din sttnga mi a nere votarea nronsnerii D-lsî o trtmite la seknisne mi dt dx-entă sixoră denstagi
www.dacoromanica.ro
diiî dreşmta kari o kombttsssert azine: aneasta amă nerstă rai noi. Daka ns este o konnes-sisge este o inkoseksingt.
Adsnarea a votată snă bisroă dînlomatikă nentrs î. S. Domnitorislă nerstă de ministerislă affaneriloră strtine. Adest^ bisroă se komnsne de snă direktoră, de dosi sekretarî de snă ajs-toriă mi de trei konisti. Lefşle se srkt la 67. 500 lei ne ană.	n J
D. ministrS de finannie a nronsssă Adsnt-rii ka st’I votese o ssmt snre a addsne suă omă komnetinte rai sneniale snre a organisa sistema finanniarit; Aneasta a dată" lokă la oare-kari disksgisne. D. Bosians a pretinsă kţ se aflt mi la noi oameni snenialî în kontabilitate rai ns vede. trebsînga de a alerga la strtinî. Ani tnst ns e vorba nsmax dţ mekanîsmslă niffre-loră, ni d.e o konsniingt întinst a sistemei fi-nanniarie, de teorit nerfekgionatt nrin stsdiede ekonomia nolitikt, de o nraktikt savantt rai js-dinioast. Ns kredemă st avemă ferinirea a nos-sede assemini ognieni kari ajsngă ani,, nrin sts-die lsngi mi <s'erioase, nrin ksnosninge întinse rai sistematine. Ktndă s’a vorbită desnre nro-x fessori amă mai zissă st ns ne kredemă nrea învtgagî în toate rai st ns ne komnartmă ks oamenii deosebigî din Frannia. Deosebirea este mare; akolo oamenii ,îrai fakă snă nsme nrin ştsdie îndelsngate, nrin lskrtri serioase ne ssnts jsdekate, annregsite de kritikt komnetinte; la noi este alt-fel; fit-kare se krede învtgată mi komnetinte nentrs toate;.1 dsnt snă stsdiă res-trtnsă de ktgi-va ani; sas dsnt o nraktikt me-kanikt, ftrt o nrodskgisne serioast, ftrt nro-be învederate, nsmele mi renştagisnea se ka-nttt nrin rekomandtrî mi vorbe alle snora ka-marazî saă nrin nesnlinga altora. ai
Adsnarea a nrimită aneastt nerere a D. ministrs nreksnx a nrimită assemine în medinga de erî a’i akkorda o şsmt sure a trtmite dosi kanî* de, sekgisnî în Frannia ka st stsdiese ktte ,va Isiix în ministeriă mekamsmslă rai organisarea şîştematikt a finanneloră.
D. Bolliak a adressată o netigisne kttre A-dsnare nrin kare areaţt kt ssnnsinds-se vots-lsi Adnntrii, a ktstată st se jsstifine.1 D.-lsx a invitată ne nroksroră de lă ’tribsnală kt st kitme ne ktimtktmia kare a arsnkată asss-nrt’î o kalomnxt mi st se jsdene înaintea Jss-tfgiei. Ilroksiorslă s’a deklarată nekomnetinte rai D. Ministi’s konfirmt aneastt deklai’are zi-ktndă kt ns are ninî o lege în temeislă. ktfia st kitme ne gsvernă la jsdekatt. Iletigisnea D? Bolliak s’a trtmissă la sekgisne.	0ilt
.«0' p BoJiialc' se aflt într’o nosigisne foarte grea, voesne a se jsstifika rai Jsstigia ns’x dt aneste mijloane. Kredemă kt Adsnarea, snre a se konforma ks votşlă stă, e datorit a înlesni D.-Boliak aneste mijloane dp a se jsstifika rai sntla de a'kkssxiiile ne aă ktzstă asssnrt’i:1 Ar fi o ne--drentate se remtiţ linsită 'de dreiftsrite salle de nettgeană.	:i ‘.^vl	is
.	,.atajiorax ătstaoda
’^r . -. • ■—;—■ •—■	1 r ,
, ani o'jjaoii'of3'Sf-yinaiî' .'SrJ'ten ăaxpFov jVi
^ z Dreptatea Uonihmiliiî '"^ ,!‘J11 <iilT
Jtfi’îni -	'	£is.iRff}i8 O
trio yVik&l) 5“ yirot-"-'	'ejisr-niţa olmţignir tî
A	^	^	•	‘	,
- "Intenieiagi ne drentslă de disksgisne, ne-'" iitrtinitoarit mi konveninte, ne ni’lă dt libertatea. nressei, nrinniniă allă sistemeirenresintative, amă' vorbită în No. 76 desnx'e lskrtrile Adsntriî legislative mi mai ks searnt desnre innidentele nenltkste ne s’aă îc.t-tmnlată într’tnsa, a-rettndă kt Adsnarea ar fi nststă Iskra ks mai msltt aktivitate legi d’snă folosă immediată mi nraktikă. KonservatorslS ne resnsnde întx'’snă kină ne l’amă kalilikată de deftimttoră nentrs kt ne akksst kt deftimtmă Adsnarea, ks skonă de a deskonsidera sistema renresintativt mi aajsngela snă regimă assolstă rai desnotikă, arettndă kt Adsnarea a Iskrată ns trei nroiekte, ni treî-snre-zene.
327
ftoimnsls intri» in ayeastt desbatere ka snS jsdek'Btorig înaltg ka st yeryetese nroyessslS jiostrs rai st’mi dea sentinţa. Dsnt yeesnsneye aniS zissg noî, deklart k’amg ftkstg o greinea-1t ziktndS trei nroekte ktnds în fantS ssntg trel-snre-zeue. Ilrea bine st nrimims kt ne amg înmelatg în nsmtrg. Ns ssntg trei, ns ssntg nisi trei-snre^zene, ssntg trei sute.
Har ne adresstmg la bsnsls simţs rismaT mi *ntrebtmg ktnds este vorba de organisarea gneî soyiettţi, nsmtrsls legilors sas sniritsls lprS faye gloria snsî korng, BneîAdBntrî? Ads narea Franyieî de la 89 daka n’ar fi nroklamatS de kttg sng singsrg nrinyinis: toţi oamenii ssntg egali înaintea legi! ar fi fosts destsls ka st re-mtit nemsritoarit, nentrs kt este yellg mai mare nrinyinig kate s?a nroklamats în lsrac de la nriiviinislg din Evangelig: vt isbiţî sni n<j alţii. •I In lsmea ideelors, în 'lsmea nrinyinielorg, nsmerHlS ns este eloksinte de kttg nrin yea ye renresintt iar ns nrin singsra sa kar.titate ns-merikt.	:,T
He folosesue n’o Naţisne o konstitsţisne de‘ trei sste de nrinyinie în kari ns s’ar vedea niyi egalitatea înaintea legii, niyi libertatea nressei, ni'ii libertatea tribunei ? S’ar mslţitmi Roma-ndS ks ayelle trei sste de nrinyinie? Kttg nentrs noi ams prefera ne yelle trei din Brmt.
In yelle trei-sme-zene nroiekte, mi în yelle alte deosebite lskrtrî, a kţrorg folosinţt nrak-tikt mi tendinţa de îmbsntttţire ub o kontes-ttmgr kari ssntg anei le legi karjjvorg realisaîn fantg Konvenrjiisnea, kari vorg înttri snirea ţer-relorS ? Oare este nroiektsls nentrB disrna de-nstaţilors? Oare este nroiektsls nentrs 'Cimitire? Oare nroiektBlg nentrB sktztmtntslg a-rendamilorg? Oare nroiektslg nentrB kreditslS datg ministerislsî de resbellg? Oare înfiinţarea a 400 grade osttmesyî? Oare ssnts yelle alte deosebite iBkitrî kari ni le înmiit mi Konscr-vatorsts ini Romsnslă ka st ne ksfsnde ks us-mtrsls ?
Toate ayeste nroiekte mi lskrtrî ssntg folosi-toarie. Strigtmg ayeasta tare. Dar strigtmS mi mai tare snde este realisarea Konveriţisnii ? Bnde este înfiinţarea trentatt a Bnirii? Eatt ne yeremg, eatt ne dorimg, eatt ye voimg a vedea în nroiekte. Ilsţing ne nasst de nsmtrsîg nro-iektelorg; sniritslg lorg ne interesseast.
St ni se resnsnst daka avemg drentate sag ns. Ayeasta este konvikţisnea nrofsndt a noastrt.
Romfinsls, dsnt ne dt drentate IConservatorului ziktndg k’amg kombttsts majoritatea Ads1 litrii n’sng tertmg ne ns era ks denling drentg, k’amg ftkBtg o gremealt. o neferi'iitt sktnarede kondeig, ziktndg kt Adsna'rea a lskrats trei nroiekte, ne ktndg ssntg treî-snre-zeye, vine mi konfirmt ntnt la sng nsnts snsssele noastre mi ziye: „Noî; ns kredems k’amg avea drcn-tslg a imnsta AdsntVij noastre niyi nenrodskti-vitate, niy: ksm s’a zissg, ne nedrentslg dsiia noi, kt nerde timnslg în disksţisnî nefolositoa-rie. Kredems tnst kt ssnts osebiri în felsri-te iirodsktivittţii, mi kt ssntg enone în kare trebsiniţele uerS o nrodsklivitate mi mai mare.u
Oare aneastt frase, ntnt la sng nsntg, ns konfirmt nea ne amg zissg mi ziyemgnoi? Deosebirea este kt noi ns ne ams învtlsitg ni«jî de ksm ksgetarpa. Adsparea a lskratg mi nsi se noate imnsta nenrodsktibitatea, dar, ksm zi ne ka mi noî, onorabilele nostrs konfrate de la Romi, nslg, modslg mi natsra auestei nrodsktivittţî.
Dsnt aneastt dcklararekam akoneritt, Ro-nionslS îmi desvolteast mai ne Iargg oniuisnea sa mi înttresne mi mai mslts zissele noastre. IUi daka nrintr’o figsrt retorikt înyene nrin a kon-desta oninisnea noastrt termint affirmtnd’o mi mai ne Iargg mi mai nositivg. „De mi ns ssn-temg de oninisnea Bzmboviiţei, kt Adsnafea din anslg anesta a fostg nenrodskttoarit, kredems inst kt nrodsyerile ei n’as fostg întrs toate
DÎMBOVIŢA — 13 AUGUSTtJ.
kouforme ks trebsinţele zillei mi maîks seamt' k£ n’ag fosts din yelle mai essennialî. KredemS 'snkt k’a ftksts mai mslte gremiele de nrinninie (ksm snre essemnls votarea în grtmadt a bsdge-tslsi în favoarea înalţilors ktlsgtrl), la desba-terea ktrora ne voms înnerka a konvoka în ks-îtndg ne KomervatorslS. Iltut atsune, mai adt-, ogtms nsmai kţ noi ns îmtsttmg koservatorilors o rea voinţt ks nreksgetare, ni o denrindere natsrale a st teme nrea msltg d’a skimba kal-lea ne kai'e a fostg dedaţi a merge m’a riTeferi, din kassa denrinderii, ftgamiele yelle vekî, snsi ,drsmg bsns pe kare smblt toate yelle alte na-igisnî, dar ne kare konservatoriî n’ag nststs tnkt .intra ,niyî yertndg reorganizarea finanţelorg, nîyî ■lerîiidg armare aţerrei, niyî onrindg sksrgerea ba-nilors Statslsî în nsngele ktlsgtrilorg, snre a’i revtrsa îri ne antratele trebsinţe alle soyiettniî, nini în altele, desnre kari ams vorbitg adesse, nii ksm zisseitmg vomg vorbi la timng.,,
Ayeasta a fostg mi este oninisnea noastrt a3ssnra lskrtrilorg majorittţiî Adsntriî.
Amg y^rstg mi yeremg legi mi Iskrtfi kari sb tradskt în fants Konvenţisnea, st realisese nrinyiniele salle, st ltrgeaskt legea elektorale, sme a mttri mai bine sistima renresentativt, ne kare Konsfervatorslg astt^zî o annert ks msltt kildsrt, vtztndg în Adsnşre nrinyinisls sts în majoritate. t;..,	(»•	7
Naţisnea nossede de dosi ani Konvenţisnea tintritt intr sng formatg mikg mi frsmoss, o Jii-tesye, îi nlaye, dar se întreabt: aiyî o st remtit; înkisst în ayea ktrtiyikt? Asteantt ks nertb-dare s’o vazt desftmsratt în legi, în lskrtri kari s’o reorganisese, s’o îmningt înainte mi s’ad-dskt snirea koninlektt» Kredemg kt Nanisnea are tots drentsls a ziye- majorittţiî Adsntnrii kate nietinde kt o renresintt mi vorbesye în nsmele ei: ai aimlikatg Konvenţisnea? ai rea-lisatg Snirea ? ,ai organisatg mi înttrits ne no -nonslslg Romtns?
ni şfr b ■)-.?	R. I .-.-p-fii!
.1,
D. Elias Rdgnault nsblkt sng stsdib foarte interessante înjsrnalslg Le Qoarrier du Dimanche: Sniritlg Revolsţisniî. Estragemg din allş dosile artiksls Libertate srmţtorislg nassagig Î11 în kare aigşmentarea logikt a D. Regnault. înttresye mi mai mslts yea ye ams zissg .într’ snslg din ns-merele trekste asssnralibertţii de a kritika Is-krtrile Adsntrii.
. ..	, .	ob
Libertate	4,A
ţjj ;fj, - uW] .St ne întrebtmg aksm ye este libertatea.
° Este învederats kt n’avemg a ne okksna de yea ye se nsmesye libertate, liberslg arbi-trs, kare konsiste în faksltatea d’a ksgeta, d’p vorbi mi d’a lskra nrin sine tnss’mi. înkimi de tesa noastrt în domenslg nolitikg n’avemg a disksta de kttg libertatea nolitikt» Libertatea nolitikt, konksistt a timnilorg moderni este dre-ntslg de a ns rpksnoasye altt Tege de kttg a-’iea kare ne dtmg noi tnmi-ne. îmnrsmsttmg ayeastt definiţisne de Ia Fichte, mare admira-ratoris all.g revolsţisnii franyese, mi inşnirtn-ds-se de lskrtrile Konstitsanteî snre ari dovedi sniritslg ks mai msltt Jsmint de kttg n’ar fi nststg faye ea tnst-mî.
Fichte anoi ns se trage înderetg înaintea niiî sneia din konseksinţele definiţisnii salle. IlrogrfcssslS konstitsţisuilors nolitiye trebsinds sb konsiste în a libera din ye în ye mai mslts individslg mi a’i Itssa din ye în ye maî msltg libera gsvernare a Isi, Statslg kare, la înye-nstg, se ftkssse sttntng ne omg ks destvtr-mire, trebsit;| st sfîrmeaskt nrin a restitsî toate astonomia. J)e snde filosofslg germang a-jSDge la ayeastt kouklssisne:,, Skouslg ori kt-iţi gsverng este de a faye gsvernslg de nri-sosg.„
Ftrt st admiţems ayeastt nronosiţisne în
www.dacoromanica.ro
yea ye are de nrea assolsts, o nstemg nrimi Î11 în-ţellesslg ayesta kt .n’ar trebsi st maî vedemg în gsverng o nstere direktorit, dar nsmai snirea forţelorg nsbliye destinate a faye st se resuek-te drentsrilie fit-ktrsî-. Ks alte vorbe, gsvernslg n’are st se fakt iniţiatorig; este msltg timng de ktndg ns mai este: trebsit st se fakt nr.o-tektorisls drentsrilors. Saryina este destslg de frsmoast snre a mslţitmi ambiţisnile legitime. Ns, nrinyine, strigt Fichte, ts ns eşti nrovidin-tţa noastrt. De la dtnsa, noi astefittmg ferî-yirea; de la tine nrotekţisnea drentsrilorg noastre. Ns’ţî yeremg st fii bsnS kttre noî; îţi yeremg st fii drentS.,,	" *
Singsra missisne a gsvernslsi fiinds dar5 nrotekţisnea drentsrilorg noastre, ellg înss-mî ns vâ nst6a st’i addskt vre-o vtttmare. Daka ar faye-o, gsvernslg ar fi în inssrekţisne. *
Amia, yellg mai sakrs din drentsrile noastre, dreirtslg nrimordiale, este- astonomia individuale, yea ye konrinde neyessare drentslg de disksţisne, adekt libera kommsnikare a ksge-ttriî.	"	■s;
Dar aiye teoriyianii assolstisnasls! revins.la ayellea’mî ssbtilittţî înkinsite mi în kestisnea egalittţii.
Egalitatea, kare kondsyea la libertatea yV-vile, a fostg nrimitt mi glorifikatt, egalitatea, kare trebsia s’addskt libertatea nolitikt, a fostg resninst mi nroskrisst. Ilrintr’sng assemine jokg gsvernele assolste voieskg st akkorde libertatea de a ksgeta ne kare ns maî noate a ne-o lsa, dar nrekşneţesks libera komsnikare a. ks-geltriî. ,	11
,i; Biserika avea o logikt maî bsrit. Ssnns-inds raţisnea kredinţei, ea onria libera ksgeta-re, rnr, nrintr’o konseksinţt foarte natsrale, libera Ttomsnikare a ksgettriî. Ea maî nretindea. st domneaskt asssnra voinţelBi-g, mi ks drentate ; ktyî yella ye ns noate determina yea ye trebsit st kreast, ns va syi st determinise yea ye trebsit st fakt. Nsmai libertnds’mî intel-ligiiiţa, omslg îmi libereast voinţa. Illi eatt iudoitsls karakterig allg libefttţii: liberarea in-telliginţe*î, liberarea voinţei. Lsterg a sevîrmitg tnttia jsmttate a saryineî, revolsţisnea franye-st ne a dosa jsmttate.	"
Uli ks toate ayeste5 oameni kari se nsmesks fii ai Revolsţisnii ving st tţgtdsiaskt yea ye este monris alls ses, a îmntrţi moştenirea noăs-trt mi a ne onri la konksistele lsi Lsterg. Ila-nismsls yellg nsţing are maî msltt frankeţt, ells ns invittt libertatea a faye tnttislg nassg ka s’o fakt a movti Ia allg dosilea, ellg ziye:. es ssnts legea, trebsit st gsv^rfiesg ksgettrile nreksmg mî aktele voastre.
1 Dar voi kari ksnoasyeţi libertatea de a ksgeta ka sng drentg inalienabile, ks1 ye ksvtnts refssaţî ayella’mi karakterig drentslsl de a ko-rasnika libera noastrt ksgetare? Notani kt ks-getarea hs este nrivilegislg esklssivg allg oms-lsî; animalele ssntg mi elle dotate în deosebite gradsri. Dar" yea ye faye ne omg, este esuan-sisnea esterioarit a ksgettriî, este komsnikarea sniritelors ks snirite. A ne ridika ayestg drentg, este a ni se rtni sm'ritsalitatea noaslt, nersona-itatea noastrt, tots ye ne faye liberi. Uli eatt nentrs ye ayestg drentg este nenreskrintibile, inalienabile mi maî nre ssssg de lege. Ktndg Tayits deskria sltimile esyesse alle tiraniei, ns gtsia nimikS' maî essekrabile de kttg lovitsra datt kothmsniktriî ksgettriî: ademploper inqnisitiones el loquendi audiendique commercio. IUi in ade-vtrg, yei vekî usnea amia de sssss kommeryislg ssffletelorg în ktts ayeasta în okiî lorg karakterisa ne omg: el desemna ne yelle alte fiinţe vii nrin ayeste vorbe însemnttoarie: muta animaţia.
Libera komsnikare a ksgettriî, komnlemin-te îndatoritg allg astonomieî individsale, este yea ye nsmimg astt-zi libertatea nressei.
S’a zissg mi s’a skrissg atttea asssnra libertinii nressei, în ktts se nare kt materia es-
328
DÎMBOVIŢA. — 13 AUGUSTU.
te sekafch
Este învederată kt inemiăi elnsse trată în koloanele jsrualeloră, mi nellă mal maro ime de. oameni a se grabi sjb ti eakt lâ nensisnc. voră konvinge de nini snă argumentă, kt adeia effektă allă disksgisnilors narlameiitarie «este ef- Heasta noate ^ ev,trat8 sas ns. m g 5 8 e 1 kari o neră n’aă ţfebsings d’a şe, îuttri în oni- fektslă de a dosa-zi. usm-ă.- J ' nisuea loră; dar nentrs a.nestî, esţ£ bine a ks- Ns se noate dar desntrrţi aneastt dsalita-noasne toatt întinderea drentslsi, nentrs ka în- te renresintativt, ftrt a se rsne snitat-a siste-tr’o ninî o nirksnstaiin,t, kiar de forgt majort, mei. Ivtnî este anella’mî nrinniniă ssb dose st ns se noaţt lsa tt-nerea loi;ă drentă ,p kon- forme, anella’mî drentă ssb dose asnektsrî;nrin-
•	_•	•	!•■»	I _	•*	. _	1 • 1. *_ „	.
uessisne.
-b	e-a
Astonomia individsale ne, nsttnds-se esser.
ninislă liberttjgiî nolitine; drentslă astonomieî |individsale inasgsrată nrin deklarareă drentsrilor
Jr\ u LUliyUJUJi mul » lUOrtiC llCj aoimiuu —	tiioavi. |iuui V luuai^ iiictuguiutu m m	wm — ---------
sita direktă, ia drentslă, nentrs- togi settgeniî iomslsî; drentslă de renresintanisne se- este allă d’a fi renresintagî nrin delegagî. Dai- anesţi dele- Jstsroră, Sas nrin deleganisnea elektorale, kare gagî, mtrgirnuî în nsmtră mi înkimî în regisnile jaye de organă tribsna, saă nrin ininiaţiva indi—
offiniali,, se dentrteast iste de nanisne, daka voni-............. 1	w	- -■"”«* xr.i i
le din afart, lsnta oninişniloră, sgomotslă kiar allă desbintriloră ns le addskă ftrt înnetare nose .informtrl, mi us”î nină în nivelslă toren--tslsî intellektsale,rtoţă,de-T5na în mişcare, totăr de-sna mtrinds-se. Heî kari nsnă în Iskrare toate aneste misktrî alle ksgettriî, organele msl-tinle alle oninisnil ssntă assemine delegpgî ai nanisnii ks vone konssltativt mi drentă de nro-testare. Ks kinslă anesta nressa este komnle-mentslă nenessariă allă tribsneî; ssnrimagî snslă din aneste dose elemente saă dani nsmai dele-gagiloră volşnţari mal nsgint libertate de ktţă delagagijoră offidialî, ini sistemslă reiiresentativă este, dsnt noi, inkomnlektă.
Este adevtrată kt timnă îndelsngată, mslgi ini aă înkinsită kt renresentagîsnea ns esistea de kttă în stnslă Kamereî; kt. ns maţ ssntă algi renresintangî aî gerreî afart deallemiî kol-lenieloră. Hli ks toate aneste,.ktndă snă omă vorbesne în nsmele snei idee neksnoskste, snei smsrare, sosi nrinniniă kare nere ssfferinge kare nere o sankgisne, anestă omă ns este oare renresintantele anesteî idee, anesei, şsf-fpringe, anestsî nrininiă ? Ktndă nressa a re-klamată în nsmele klasseloră sitate, a)l|ymajo-rittgiloră esklssse, allă mşlgimn annţssate, ns renresintt oare aneste klasse, aneste majorittgi, aneastt mslgime? kiar minorittgile învinse, regii destronagî, nretendingiî rettnitorl notă avea organele loră niirsnsne nlîngerile lorşno Ktni în aneastt sistemţ de dreptate, nimeni us este lin-sită de renresinţagisni, mi fit kare, noate fi re-nresintată saŞ renresintante. Eatt kâre’i adevtra-tslă îngellesss, afievtrata nstere- ,a- libertgii nolitine. Ktte odatt este adevtrată \ •Ilarla-mentslă noate anntssa nressa ţ dar atsnni re-riresintagisnea nagionaleţ este lovit.t într’snslă din elementele s.alle; libertatea i?eşte niontitt.
Ktnî, în destvtrmita. ^a esnansisne, libertatea nolitikt voesne st se fakt _annelă de onotrivt la nresst mi la tribsnt, ^	" c
Akolo este, în adevtră,. ădeVtrata tradini-sne a Konstitsanteî, denlina mi sinnera annlikare a nrinnînieloră de la 89 : astonomia individsale mi nrin	renresintagisnea tstorois inteie-
resseloră mi tstsrors oninişniloră nrin îndoita băile a tribsneî mi a nressei. în aneasta nsmai konsiste adevtrslă sistemei renresintative, mi ns nsmai adevtrsls ses, dar mtrirea sa, ktnî .şe
aflt între aneste dose elemente alle renresinta- -------------
nisnil atEta solidaritate, tn kst8 ,daka .se mik- komesmnc, mm-ordmame	»«
raoreaSE nressa,narlamentelS este iui ellă rnik-l»*'®»	T-.	-............
morată. De snde nrovine în Anglia nsterea tribsneî? oare din ressnetele kari’i dt ekos-rile nressei? oare ns din nsblinitatea ne liant- v tt nrin msltele organe alle anestsi asssiliaris,	.	.	.
kare sniritsaliseast, ka st zikă amia, vorba, mi ielit^ls gsvemBlsî hn ni-ii o moc i -are. iiaie SUiULsauscaoi,,	%„t 70 Rf,: nviimesHe din nroiektsk sekm?inu.
o nernetst semtntd’o în toate regisnile? St se înnerne a rtni tribsneî britanine ajstorslă nre-seî, mi togi oratorii neî mari se voră simgislt-bigi, isbigî în rensmea loră, onrigi în, sborslă loră? Ivtnî togi vprs mtrtsrisi kt nea nc’i ok-ksnt mai nsgin jg narlamentă, este tnss mi nar lamentsls! dovedindă nrin aneasta kt tribsna este ftrt nstere daka ns este ajstatt de nresst. în adevtră, nentrs kt se vorbesne mai msltă nentrs mslgimea de afart de kttă nentrs asdi-torisls din nrejsră, sns disksrss ns are. valoare de kttă din momentslă în kare este înregis
vidsale kare are’de organă nressa. kns* sm 1 cjioar gistsn ăk'fl	bn mb-jln;
t! fi in'	S%in9P Win’
’ «rf A^sş-raife&whno-lFin -a o-im -«^ADUNAREA NAŢIONALE’ l8,iîja
allk	a	•	****■”'
\Jj&# ‘ TEtiREI EOMANESrf!"1* ^ 1 ...
^ Şedinţa de ia 11 Iiiliu 1^860. fn’î>1 , L,Boa .	.4 “,lnO> r BÎSJîei’A-
Preşedinta D-lui B. Katargiu. j	dJ
D. Ilresedinle deidarx. deskiss-t disksgisnea. asss-nra nroiektBlsî nentrs drsmsrile.de fer3J-
D. Melik nitesae art. 42 din ambele nroiekle mi nriimes.'ie nells ainepdats de sekgisne: - _
Assmenea se nrimeskS iar-s modifi.kaije artikolelc sekjjisneiî 43, 44, 45, 46 ini 47.
D. Melik nites'ie art.- 48 asssnra kxrkia nelsnnds niminî ksvnntsls I>. Ilresedinte îllş nsne -la vots mi se nriimesne.	- -sfiSM"—.
D. Melik nitesue art. 49 mi modifiikare'a adsssa de sekijisneî în .urimslK aliniată allă anestsî. artikols.-D. I. Floresks oservs mal Ţ.ntnis kx> maminele ne voră fi seAitS o sstn de ani, se voră afla atsn'iî atntă de 'ssate în kttă komuaniele le notă onri mi ne sea-mt-le, ftrt vre sns ni-ejsdegă nentrs Stată, mi allă dosile, kt e o triste -nressnsnere din nartea sekgisni-lors kt niai neste o, sstt de ani ns.yomă nsteafabrika mi noîîn ije'art mamine.	Oi	91i
Dsne oare kare observţrî ae mal faae mi D. Kos-tafors asssnra inkonveniintelsî ae ar adsae amendamen.-tslă’ sekgisniî ,D. nremedinte nsne la votă aaests amendamente mi se resuinge; dsne kare se voteazt mi se niriimesae art. 49, din nroektsls gsvernslsî.
D. Melik aiitesae^art. 50 kare se, nriimesae în-tokmaî.
Assemenca.se nrimesae întokmjiî, mi. ftrt (disks-
ijisne artikolele, 51, 52, 53, 54; 5o, 5.6, 5Î;, 58, _59, 60, 61, 62, 63, 64, 65 mi 66 La aaest din nroektsl gsverT nsl&î de nizne în loks de vlase tsrnate, ks oservarea de a se adtogi o notijjt kare se esnliae îngellesslă aaesteî vorbe.*., ‘ 'ti	'	ao-lfiîmj-nsg:'
Art, 67 se ,nrimesae din nroiektslă gsvernslsî. Asemenea mi Art.- 68 ks adtogirea nronsst de B. Gr. Margiloman de a se nsne dsne ksvtntslă jjwftsrî mi aaella de nerealî.
. Art. 69 se nriimes'ae ks amendamentele sekgis-niloră mi ks inodifikarea nronssst de D-ns K.ostafors a se adtogi dsne ksvtntşlS risblikS' ks^intele ks' kon-dlnimX egali; a se şterge ksvtntslă eşklssivs, mi a se nsne în loks do. urirelegiS, iireferinu,d.	.-	,
Art. 70 se nriimesae din nroekts'lă Gsvernslsî. Art 71 assemenea , iar ks modifiikarea nronssst de D. Kostafotede ase nsne în loks de grada, ksvtn-tslă bma kredinu;a; dsne ziaerea a da st se adtoge: nimeni la ksvtntslă' konsemna mi se nsit în narentese; la kredinua mi în fine, şt se adtoge nerioda sfmttoarit. .se esuevlo obiektele snenialle rirevozsle nrin aklele de
-------- 0	.	—. A-
aeasta noatefi adevtrată sas ns. mi gsvernslă e liberă st destist ne fsnknionari mi st-I înloksiasks nrin-tr’algiî, internretarea D. Teii o faae nsmaî ka sţ afle dakt aaesta e ksgetsls gsvernslsî.
D. Min de Finame resnsnde kt gsvernslă simte foarte msltă neaesitatea de a se konstata adevtrslă la tribsna Adsnti-ii nsnionale,- mi a se desminni aaeste vorbe false, înst sokoteste kt, e oaaî bine st resnsnzt, în niedinna viitoarit.
! D. Min. de Interne vine a resnsnde kiar aksm resiiingtndă ks indinnare aaeste alegagisnî ne kari ae re voit a le nsmi kşvinte de kafenea. D-lsî deklart kt gsvernslă ns nsmaî ns a nresintats mi uiaî s a gin^ dits a nresinta o asemenea listt, dar tnkt a avstă inii are de sistem® a 1 ns se faae niaî o skimbare maî na*' inte de a fi bine^kon'statatsj nrin dovezi legali, kt sn fsnkgionară e .nedemn de nostsls ae oksnt, mi kiars aaeia kari aă fostă sssnintuî s’aş dată în jsdekatt mi ns s’aă înloksits nrintr’ahjiî, ntnt ae ns se va konstata nrin sentinnt kt ssntă într’adevtră abttsgi.
• Singsrele skimbtrî ssntă âaelea ae a tekstă la înaenstă D. Ministrs Jsstigieî nsmindă sn direktoră, fiindă kt ns esistea, mi skimbtnds vre o dosi treî js,-dekttorî. Kttă nentrs aea ae nrivesae ne Ministerislă D-lsi ns s’a ftkstă de kttă o singsrt skimbare, în, ner-soana D. Direktoră, mi aaeasta de bsnt voit a D Isî fiindă kt a trekstă la o ksrte jsdekttoreaskt nfi nrin srmare trebsia st fit înloksits nrintr altslă.	J
D. Ilreuiedinte, konsslttndă Adsnarea rtdîkţ me« dinga la 5 ini jsm. ore, ansnntndă ne aea, srmţtoarit nentrs ^ dosa zi 12 Isliă, OH	.. £u«b »«n
, pilor ni, im .glfioto,.:	a ma -iPiî sHoi*- «î
'i-jisin.dîinjgolol ăioia ' Mj-nfisI olifiosoab ol la j -^olflofi'o siî .o^bLlfifnijrtrnî 11’îibnol iui ^?iliî
«*■ InsciinţârI.snN“^ *2
. -19JJ «9'linş . -■	9	-=.H©^nO/l «IUBI
.	, , v v "lînan -lai'^yioin atg»’ «ibO #	'
Eforia generală a spitaleloruVrivile.
Fiindă ks la 3 alle kHrrenteî ksndă a fostă fik-sats yea din Krnrs zi de li litanie în nretorislă anestel
Eforii, nentis fanerea din noă a nodskî dela. Ilantele •
■ . *
monă, ns s’a aretată destsi konksrengi, «Ica ssi se fi nststă resslta Iskrarea dsns toate formele, nrin zisrnalslă înkeiată kiar astszi s’a mărginită la 17 alle ksrentei, sna mi nea din srms zi de lhutaius, de fags mi ks D. Leitnen man-datorîslă D. Baron Şina, komnărtamslă la kel-^ tsiala anestsi nodă, nentrs kare se nsblikă sure s-ninua doritorilorS^iă la aneastă zi să se în-fănimeze: ks oferte însojjite de garann,ii valabili; ia^mlanşlă 'nn kondiniele în nestisne se notă ve1 dea în orf ne zi de Iskrs în. kannelaria Eforiei de la 10 iiăns. la:'3eore dsnă amiazi.	^ _
nj.
‘t ir e.
nsblika nentrs csekelarea mesici legi,
Art. 72 se nriimesne din nroiektslă seknisni, ks modifikarea nronsst de D. Kostafors a se skoate- es-nresisnea:	„ks anrobarea kamcrcV1- ktnî aneasta nri-
esne ne gsvern. n i	■
Art. 73, 74, 75, 76, 77, 78, se.nriîmesks dinnro-
Art. 79 se nriimesae din nroiektslă sekpişnu^sko-gtnds-se ksvinfele tstsnslsî alte ouiekle.
Artikolele 80, 81. mi 82 se nriimesae înţokmaî dşne nroiektslă Gsvernslsî.	ălaiftPoa
Artikolele 83 mi 84 se maimeskă ks amendamentele sekijisniloi's.
La art. 85 D. Ilremedinte oservt kt fiindă mslte modifiktrî ae ar adsae noate îndelsnge disksnisnî. st rtniîit nentrs medinna viitoarit.
D. Teii aere ksvtntslă snre a faae o internelare Ministerislă. D-lsî aratt kt de vro trei saă natrs zile se as de vorba kt Ministerislă a nresintats o listt be distitsirea a sste de fsnknionarî. Aaeasta a nrodssă o mare imnresisne în kanit.ale mi a ftkstă ne o mslgi

' Ilenti^ lsă la .onitalslă de koniî, kare este în kasa Domnşlsî Doktors B.aras, în ntaxalaoa Krsnea de neatră, să ainezată.o skoală degi-mnastikă, Eforia fane de obmte kănoskstd kă nine va avea dorinna^aneşteî esseruiuil ssntă tolerant dela 6 nmi'B la 11 ore înaintea nrănzslsî nrin sărea domnslsi Doktors Direlitors saă în ,linsăl,a D-sîsi Doktoră seksndară. LiiAsboiiIIenrtu Ilirectol-u C.» Crutescu. ik! îPb iulnoiber?	'..... ' '
.-tsîr-ir	;	;4*5.;t;	'
Cosminifcaţie cu tielijenţa poştală Aiti\e :	Şlucuresci Ploestî’-şi Braşov,, rviii pt
i	.ţ>, ţ>,,	'. Vv ' ">( n o	“ ' vi
Vti, nleka de. natrs ori ne Smitarniirb din Bsksremnî Dsminika, Marnea mi vinerea nentrs: Bramov, iar Joi nsmaî nentrs Illoestî la orele 9 de Dimineaga, ks. kaî de Doiniie; din Bramov va ,Dleka Margea, Joia mi Dsminika la 9 ore Diminiaga. Trassrile ssnt karete ne arksrî. rjJ Ilregsi nentrs- sn lok în Deligengs dela Bsks-r resă la Bramov mi de la Bramov la Bsksresaî este De sf: 24 ks 15 oka Bagajîă; iar nentrs Illoemtî 8 sf. Lok l-iă" mi 6.sf. lok 2-lea,, Bisrosl aaestor Deligenge mi nlekarea lor este în Bsksresnî Otels Nagional Karakam; în Bramov Otels No 1 mi în nioemtî Otels ^Stţ-nikt Marin. ^	BSuoimao s.c 5:
n <" 'c î îdaapn •**—
"ssh‘ '"“Www.âacoromancaro'"" c‘'îl"",n N,>