ANULUI! - 1860.
ÎTrrDT''ry
©Sr^'22-^
MIERCURI 10 AUGUST®.
,	t v~ ..fi an im 1f,rn
'	:'g»d? TîioT o <ra io a » o
-g«! J o'itnî ipin aioagatom froj^on
AMsffi f,Râ estfe* 'de'"1* "ÎLjlh wUo '
,hn\i ori pe septlămănă Jleiexuca ş> Sambata t
Pretîulîi abonament» lnf pentru un anu 24 !5f.
iW™ ’/î •*! Xi * --H
/l’rel luni, . . . 6 „
O liniă pentru anun- ‘ o./urî se va plăti cu 30 p., n
- -:Si	""
■jS legi electorale forte întinsa.
Unirea ambeloru ministerie sub alesulfi 3'niî 8t: poporului romanii de la ■ 24 Genarju. ' i ipu;.-ir>I r‘
Oi.; 9& 9PUV:0 î‘J-Tt ăJilS >1 f ,	. .
-iUjJ * 1
PRINCIPATELE-UNITEr^r"
:fi.hlUlb[ SioL’îI ‘-
Jiioihanes 3)1	;,[ gb yf/.T' ;-
91b	• >b ouin o j-Broifi fjiajsn 9PÎs‘.s ,r>l«R9fil5i.Tni o8 <rs 'tBîhol
Abonarea, se face la Redaeţiune Otelul® Ger mani No. 210 Strada Neniţiaseâ, jaf prin districte. la P- secretari de Administraţi uni. Ori *co abonamentu trebuiâ .. plătită îud»tâ. cu şu^-j
scrierea., „	.
f-	-/lini sA
’L	f 44?' ‘ '	- ‘ -.1 w - ‘	, r,	-'r *	■ 1 î A
^ - FOIA POLITIC)A ŞI LtTTERARlA Wr,
Redactorii Responsabile RADU 10NESCU-
. uh:	. mii -. i "/
a loru! împroprietărire cu despăgubire. 30 m.' -olsf) st3^	•	—.	...	-
, Armarea ţereloru in oştire regulată, re
'*	’ servă şi glote armate.-	>
. . . ol) 3 ' o '..l .. :
I
OikU . î
, • • - - )
mSCUNŢlARE,.
"** Domnit abonaţi allu quaroru abonaihentă a expiraţii simtă rugaţi a bine-voi să trimită ia adr ministraţiune plata cuvenită, reinnoindu abona-
mentulu D-lorfi.	i	.
Simtă nmlfî abonaţi quari era datori a plaţi la 15 Apriliu trecută şi n'aii plătită Ancă până acuniu; Redacţiunea it invitlsâ cu deosebire a trămite banii fără quea mai mică intărdiere jurnalul fesa trămissu regulată şi are dreptiilu a pretinde de la D-nii abonaţi a’şi.impliiii aqueas tă- datoria peptru qupre a aşteptată atâta timpu
REDACŢIUNEA
-0‘--7
'ni

81011911 . Bucureşti, 9 August fi '
-fiOii 03 ft '	a	o 'oiî onn.il
IJm 0 ‘ desbatere cu Romănulif/ fib
. .. '..8011
.olnoib olmfi Sî -ţ—,Q obtnivsJl
■°'n' Rommsls iie3 invitm f; ks mftîte sti.rBiuu'R a ne okksna mi dfe evenimetele nolitide din Esrona mi mai ks seamt a 4erede la gSvernS, de la Adsnare, de la narjisiie, armarea jjerreî. Annro-bi,inS ks dea'Bvîrmiie aaeastT, invitare ; -nil se* nard kBgetat’B mi natriotikT».	‘8 °	l9'‘
Esnsnerea mrierMetarea fanfelofg-grave ie st
netrqkS în Esrona ne interesseast direktg mi ne riofe addsne sng folosS însemnatS în direknis-nea'nfivîgitriî noastre; armarea gerreţ» fealisate în-tr’Bni kinS nraktikS kare st noatt nroclBie sng-resBltatg învederat®', este o mtsârt imnBsst de trebsinne mi trebait st fit lsdtt nrintt^o ^rirB-
tliiijit nrevtzttoarit.	,H'1 r’'
îngell'egemS dar aifeaSât-t jsstt neokksnare
ă^Rommslsr mi o îmntrttmlhiS ftrt ninl o re.	- •o*'	. t„ ,®i	Îs: -,x,	9» J‘—
setvt.
VomS siisue mi' no4! ’ îndatt^ne iliflsinnt noate avea asssnra noasţrt kestfsnea Oriintelsi kare a reînnenstB în Siria, mi ne attftsdine tre-bsit^st uinemS; a'ssemine vomT; vorbi»ini desnre armarea ijeribr kkre este biiîIIS4'dîiu m-ih>iiniele id'ogramef ..ostre!1"^ ’	D	g * _
Mai inainte tnst st ne ei'ten RonisitsIS a i «ieiftUoare-kari esnliktrî1 ibi*' ă’HS rsga st bine
voeaslvt a ni le da ktt-8 mai ksrtndS nAinteres*
___y.	--r.iM'li: oiinii.' oi.
sb18 anestoib kestism.
în nosigisnea în kare ne afltiuS, m nertbdaiea
noastît legitimi de a ne.organisa, în akjjiBneami
înnerlttrile nBterilors StatBlBi snre a gtsi mi-
jloaviele nositive de a merge înainte: este oare
o menessitate, o datorit kajsrnalele kare senio-
klamt organe al le oninisnii nsbline, kari mi-âS
imnBSsg frsmosa sarnint de a o Ismina asssnra
interesselorg iierreH este o datorit, zinems, ka
aneste jsrnale st se!' okksue de lskitrile gBvei'-
nslBî, de iBkrtrile Adsntrîî ? este 6 datorit st
le ne’ruetese daka‘'mslii5meskg trebsin.iiele uerreî?'
este o datorie a snsne oninisnii nsbline ie faie’
Adanărea, ie filare gaVeinslg, srire a ne nregtti
nenti;B eveuîmente nenervtzste, snre a q*ealisa în
»irt .c.îîhokf sHsiiiRtisăf. fanţt armarea jierrel r	-	^
De dose lsni* Roratnaif ng* ne-a'sttBSsg
mi ns ne snsne nimikg desnre aiesteâ. A aisn-
kats sns vi>llg asssni'a lBkrtrilorg gBveruBlBî,
asssnra desbaterilorg din Adsnare, a ltssatg o~
ninisnea ngblikt în nesiiinnt desnre- ie se ne-, tieie în jjearrt, mi o iiresinblt neînietatg arin strtinttate. Ktllttotia este frsmOast, interes1-sante mi nlij.it de învtijtminte ie ne notg folosi } dar eait, ns trebsit st ne mai întoairqemg mi ifrin aieastt sermant neant uri st vedeifag ie se măi rietreie mi într’trisa? o.b	zm
Daka evenimentele noliliîe esterioarie ne inw teresse'aSt urin direkgisnea? mi deslegaiea ie ar nstea st aibt, oare ns ne interesseast^ daka ns mai irislts dar iellg nsnîng de o notrivt, kes-tisnea vitale a organistrij noastre ftrt a ktriî nraktikt deslegare sttmg în lokg nenregttijjî, mi noate îndatt desksragiagi ? ■« • o
Este adevtratg sag ns leea ie ziiemg?
i
•St ®e resnsnzt RomvmlS înlr'sng king ka-tegorikg.	o - d'.nl '" 3i0ţ -
Este sng adevtrg ie ns se noate kontesta kt ns ne organistms, kt ns mergemg înainte sas mergemg nrea'înietsi Ilsblikslg o simte mi o ziie. nî î-oaaaloT sinsB .ourn s tl!- Ilentrs ie Romtnslg ns ne snsne. nimikg desnre aieasta?	’iii-înct.^\r al
- nsbliksls vede fantBls, dar.înoate ns’lls ve-,dq_38b adevtratslg stg karakterg^. vede reslă: Ikare- naraliseast orî ie lskrare nositivt de or-: ganisare dar noate ns înnellege"de"!-8nde vine a-*, leastt naralisare;
’llentrs ie Rtimidiuslb ns se esiilikt katego-iikglfassBnra *sttrii. din întrsi, în interessslg oni-nisnii nsbliie? o. ..	..ivjuoxhjh ■
jn.o; Kare este'missisneă-snsii jsrnalg daka ns a, Ismina oninisnea nsblikt, mai lcs seamt a Roma-nslsi kare tots-de-sna^ mi ks drentate, faie a-nelg la oninisnea nsblikf, ■■ vorbesie în nsmele-oninisnii nsbliie mî se. 'înttnesie ne oninisnea! nsblikt ?'Qr	b ' 'id iam -j;.	Ur
■ Rommsls este iellg mai vekis jBrnalg nţi o-norăbilele seg redaktorg iellg mai bttrtnS dintre jsrnalistî) Urin Isnga sa esneniiigt mi ruin ksnosiiinjiele salle este iellg mai komnetinte a se nronsnna mai sigsrg asssm/a sttrii noastre aktsali, -â areta într’sng king nositivg reslg. de snde vine iui ksrji fee noate îndrenta, an Ismina ns listnai nsblikslg kare este ntnt Ia sn& nsntg dent^atg de aieste. kestisnŢ, dar tui ne noi, mai noviii îa jsrnaHsmgţ' kari, ftrt destslt esneri- , injjt\ ftrt destslt nttrsndere in ierietare,r ft-ît destslt întinderei în vederile noa-strej ns mer-genig ks sigsranua onorabiellsi nostrs konfratei de la RonmmlS uri ne n-stemg adesse 'femela. : A Ilentrs ie dar Rommslb ns bine voeswe a, veni în ajstorslg oninisnii nsbliie mi în alls-nos-jtrs^ ieriettndg ks. komnetinga mi uttrsnd^jiea sa ie faie Gsvernsls, ie faid Adunarea,? daka ne organfstmg sag ns? daka mergemg înainte sag ssntemg înkimî într’sug ierkg?
Şt se m^nsnne kategorîks. î \ri se nare kt este o datorit neutru sîis jsriialg, mai ks seamt nent.rsa RomomsIs kare faie o .astoritate mi kaîe trrin. esnlikarea sa kategorikt vaaddsieuri nressei mi oninisnii'nsbliie 8ng serviiig înşe-mnatg.	t
în alte nerre organisate karij neîmnedikajfe în aktivitatea lors, mergs reiiede înainte snre p komnlektt desvoltare, vedemB ks toate ^iestea1
kt jsrfl.alele ns ssntg ks destvîrmini absorbite de nolitika ^sterioai'itj ii revins totg=tde-sna assBf nra stîrii din întrs^ ierieteast i« se faie ,mi’ini, das oninisnea lorg. •: 'u Cniin; n» r n Ks kttg dari este mai de: trebaings la noi snde, raaî snsnemg mi asit-datt ks destslt tn»-trîsHar^ ms vedOmg eneirgit: dn lskrtr», ka, orga-neleboninisni? nsblîiei.st ns bite ks destvîrmir-r,e stfa-ietfi dini.întrsi, st «erietese totg ie se fa--ie, st kritiig ie este reă, stîareate imijloaie. nosî, st ' sţâbileaskt nriniinie,. mi atsnie st ns-tems togi ziie: eatt oninisnea Romsmki..gmvi-r Aieasta ni se unare jsstg mi o snsbemg. Amg dori st lavemgnsns, aresbsnss kategorikg.
Aksms .venimg. la dose kestisni mai însemp nate: la armarea jgerrei mi la nronrietate. <, an ! Oru-ie romtng- kare, se gtndesie* la des-voltarea natriei lai ini la mijloaiele nrin kari st ajsngt a se faie tare ini reSnektatt, trebai® st fit înkredinnatg kt analg din aieste mijloa-ie nraktiie este armarea ■	1 frsmi : h -d iov
Ilrin Armare ang nonalB dobtndesse-înkre-dere în sine fiindg-.kt devine dare mî ttria dt în« krederea. n J '	iu. î o
Ilrin armare anS nonals ajange a îngellege simtiraentslg demmttgiî fiindg-kt siie- mi noatp ,a- se fesnekta; resnektalg este legatg de demnitate.	•	i30 o : ; i r-i[d u:	niriiro rlco'tR
Ilrin armare sng nonalg se deminde la ak-tivitate, da ordine, iui’mî desyoltt forgele fisiie mi morali, fiindg-.kt'armata este tots-de-ana ig lakrare mi ks mintea okksnatt de o idetv esţe ssirasst la disiinlint kare o denrinde ks ordinea mi k’o vieant regslatt, este îndatofitt a S0 instrsi mi nrin aieasta ksltsra se întinde.	7
Ns ne mai onrimg aîdovedi aieasta nrin esd semnle. Ssnts adevtrsrî konstrmite de, timngţmi d’o lsngt esneriingt kari 115 mâi as trebsingt de demonstrare. Trebsinga armtriî snsî nonslg este snslg din aieste adevtrsrî.	,t8	:
în veaksrile tnekste, Romtnii ks maî nsnine mijloaie de kţtg âstt-zî, ks ideele de ksltsrt mal iisrjin <-desvoltate, ag^foâtg ks toate- aieste ttarî, fiindg-kt ag fostg arjnagî,fiindg-kt togi era de-nfimnî ks armele, fiind-kt togi era konvimni de aiestg mare adevtrg kt Romtnii ag o, natrit a lorg mi line are o natrit trebsit sro annere ks orî ie nregig. ;R - fi.	-î-f u1 ua
In. veaksrîîe trekste romtnii era tari nentrs kt togi era armagî mi nrin eroinele lorg lsnte ag sktuatg în raslte rtndsri Esrona de invasi-sni nsstittoarie,
în timniî nostrî do^e mii! nagisni, nrin sni-ritslg lorg bellikosg, nrin înkrederea ie ag în msţerea lors, nrin denripderea lorg Ia arme, mi ag atjtrasss simnatiele, admirarea mi kiarg res-nektslg Esroneî întregi. Aiesti nagisni miiî nrin nsmerg dar mari ,iirin nsţerea lorg mople ssntg Elvegia jni Serbia.
Ktndg este vorba desnre ressltatele mtntsitoa-rie alle armtrii, aiesti. dosi nonslî sţ ne servea-iskt totg-d.e-sna de essemnle.
Romsnsla reklamt neînietatg de kttg-va timng mi inv’tt mi ne lelp-alte jsrnale o rekla-ma armada. ;lntengisnpa este nobile mi natrio •tikţ mi o annroJ)tms dig toatt inima.
www.dacoromanica.ro
32frrana.i>- ai îaur^ams
DÎMBOVIŢA — 10 AUGUSTO.
."\£U*
>1 ii h!«i
Na îngellegemă insa ka onorabilele nostra konfrate de la RommslP. ka esneriinga ini aa-toritate. s'B se mirgineask'B a zine namai armare, armare.
Noi ne nermitemă, mi ne kredemă datori kiar, a’llă invita st ne snaii tnkt ne fagi kam îngellege, aneasti armare, în ue kină se noate or-ganisa. ne se basi, ka ne namire, mi ka ne mi-jloaue se noate înfiinna.
Na îngellegemă a manifesta namai o doringi folositoarii. Aneasta este framosă dar na este de ajjansă St şe areate mijloanele nraktine nrin kari se noate. realisa. Aneasta este datoria anal organă de nabliuitate: v
Na este destal a ne areta în nablikă ka do-ringa, na este destală a iiiiska mi fermeka oni-nianea nabliki nrin manifestări de doringe na-mai, dar a snane karată mijloanele nraktine, mi a o konvinge kiar. Iar na, nenatinda-rse fane nimikă, sa venimă iar a striga oninianil nabline: ama uerată mierea armare, armare/ mi na s’a fa-kată niraikă.	ii j«
Oninianea âuestai jarnală este în nrograma, s’a renetată în malte randarî mi o vomă des-volta eara: Armarea gerrei în oştire regalaţi, reservaumi gloate armate saă miligia.
~ Sa ne resnanza Romsnsls la esnlikarea kare’î
neremă.......***•'•» .janainicn» «rir.*-
Voma termina ka kestianea mronrietigii.
Ile kată este de grea:mi gimnoaaa aneasta ke'Stiane ne atată este de imnortante^arginte mi nere o deslegare	’:n'r nav;
S’a konstatată în malte rindari ka nei ka rea voinga se askandă; dana kestianea nronrietagii. Aneasta este arma nea mai tare a anora sure a naralisă ori ne Jakrare, or! „ne reforma. Este vorba de o lege kare na ie konvine ?* nronrie-tatea eate aineningata?' Este vorba de badgete rai imnosite? nronrietatea este în nerikală, .
Dar oare adevarată este ka nronrietatea e/ violata saă este o taktika nerfida nrin kâre sa aranue snaima între oameni?
- - Ilentra ne Rommsls na se nronanga mi na areata oninianii nabliue kare este adevarală mi ne trebaia sa kreazi. ion
Ilroiektală de lege aşsaura nronrietagii s’a terminată de Komissianea Centrale mi Rommsle l’â- fakat» kanoskată abonagilofă sai. ^ b Este timnală1 dar nsi se desbata aneasta keş tiane. Ilentra kavintele kari le-araă dată, in-vitamă mâi ka seama ne onorabilele noastră konfrate de la RommslS sa ne snaia oninianea sa assanra nronrietagii, mi sa ne snaia aneasta în-tf’ană kină nositivă; sa laminese oninianea nabliki mi sa’r areate ne. este .mai bine mi ne trebaia sa kreaza. nă;	ok -’r ib ălana
oii Akam este timnală d’a se desbate ka fo-losă ăneasla kestiane. ■ au-' ă*.’ df aJaolnvitamă dar ne RomsnslS, ka sa ne natemă lamina, sa ne snaia kategorikă kare este ouini-anea sa assanra .anestei mari kestianî a nrouri-eîagiî, daka este saă na nentra îmuronrietarirea gerranilorăg saă daka a găsită ană altă mijlokă mai ferinită nentra deslegarea anestei kestianî, aihiyn iusf ina hhiTiiioi ■-> Radu [onesclv,, atnal ălol atopicv . i . nb
gianiî nabline ka ana nrofessore s£ na noata okkana doae fankgianî mi daka va fi nenessitate a gine doae katedre, sa na ia de kată jamatate leafa nentra a doa? katedra.
J). ministra a resnansă ka anestă votă noate fi konsiderată ka o doringa kani aneasta kestiane trebaia regalata nrintr’o lege kare va veni în desbaterea Adanariî. Mai malgi denatagi l’aă invitată sa osservese mi sa annline anestă votă nana va veni anea lege.
în nrinninîă anestă votă allă Adanariî ni se nare foarte drentă mi ka konsekainge folositoa-rie; mi ori ne omă nenartinitoriă mi nedomnită, d’ană snirită de kornă na noate tagadai adevarală mi folosinga anestaî nrinniniă.
Este rekanoskată ka ori ne sniînga este grea nentra ui ne vrea s’o nosSede bine, mi este maltă mai grea nentra uine are ambigianea a o nrofessa bine mi jcojisniingiosă. _ “Pe,
Daka în Franuia mi în Germania suiingele aă ajansă la ană gradă atată de înaltă de des-voltare, mi daka s’a nerfekgionată mai ka seama metoda de învagamantă, nrin ne mijlokă aă ajansă aine de kată nrin konsakrarea mi devo-tamentală desavarmită allă anoră oameni la des-voltarea sniingeloră mi la nrofessarea loră.
Mei kari aă fostă în străinătate s’aă listată konvinge desrire anestă adevară. Togi ijrofessoriî emihingî se okksiia vieaga loră toata de o sm-inga, na nrofesseasa de kată anea sniinga, fakă deskonerirî într’ansa, formeasa skolari însem-nag'î, dobandeskă o nelebritate mi aneaşta este ade varata loră malgiamire,	m
Ilentra anesta se noate zine ka nrofessora-tală este ană sanerdogiă, ană devotamentă.; siD-gsra loră ambigîaiie na este de kată nertekgi-onarea anelii sniinge. Sântă nrofessorî în Franga kari n’aă alta netrenere, alta okkanagiane, alta lame de kată sniinga loră, renanga la toate dar dobandesue nemarirea. Sântă nrofessorî la Sor bona kari konsalu"& ani întregi nentra stadială ană singară noetă klasikă. D. Patin a esuli-kată zene ani ne Horaţiu mi natra ani ne Lu-creţiiî, dar a ajansă sa fia Patin.
în kondigianile în kari se afla nrofessorii noştri natemă avea sueranga sa ajsngeraă na a fan.e deskonerirî în suiinne dar a nerfekgiona metoda de învagamantă mi a.forma skolari bani întrebamă ne ori nine kare îngellege mis-sianea nea grea a anai nrofessore daka este ka natinga ka anală singară sa nredea kste trei lekgiani de malte ori differite mi sa le nredea ne kată se noaţe mai bine? daka assemine este ka natinga ka ană nrofessore sa se okkane de sniinna sa, sa o desvoltese, sa lakrese ană karsă ne kare nrintr’ană lângă stadiă să mi’llă anro-nriese, sa’mil nerfekgionese metoda snre a forma elevi tari mi totă de odata sa mai okkane

-reBvni
inim rn
(IJC*
ăîana-fla
n ti
Eno-i<K>!
- CRONICA INTERIORII. .
-iu» nnir-	■t'rt	. ■	' n
iu Sa op B9i3bă .-a - jilillod ăiol ăla.,
™ Adanarea legislativa â terminată eri diska-nianea badgetalai kslteloră fiii Instrakgianiî na-
bliue.	^	" : -----
° Afara de diskagisnile desnre kari amă vorbită în kronika naraeralai trekată s’a armată o diskagianfe1 langa assanra nekoînnetinneî anai nrofessore- d a okkana doae fankgiani nabline nrekam ninî doae katedre ka annantamentele întregi, mi assanra auestoră annantamente kari dana anii s’a găsită nrea mari.
Adanarea a votată o nronanere kare a reko mandat’o D. ministra allă Kalteloră mi Instrak-
o fankgiane kare ’i ia timnală, îllă distreasa mi’i întrerane liniştea mi mirală kagctariloră salle.
Noaa ni se nare ka Denatinga mi, ansa’mi esneriienga din toate gerrele mi de la noi ne dovadesne ka aneasta este ka nenatingai Jt Linsa de iiroffessbri noate nana la an nantă jastifika anestă kamală de lekgiani, noate esta o nenessitate; dar nentra kavintele date na iiBt natem nriimi ka afara de uerkală învagamantalaî ană nrofessore sa aîba mi alta fankgiane. A-vemă trebainga de nrefessori bani mi fia-kare trebaia sa se sakrifine sniingeî salle: Alt-fel in-strakgianea va fi kam a fostă nana aiul
Marirea. lefeloră nrofessoriloră s’a fakat» ka skonală. de a’i înkaragea mi îndemna 8a se okkane ka mai maltă devotamentă.
D. Katargiă a zissă ka lefele sântă nrea mari, k"B sântă mai mari de kată lefele nrofessoriloră din Franga, ka toata deosebirea ne es-siste între venitarî mi între nrofessorî.
într’o nrivinga D- Katargiă are drentate. Ilentra venitarile Franniei mi alle noastre na ne onrimă ană minată a le komnara, deosebirea este immensa. Assemene mi îutre nrofessorî deose-
birea este mare mi na înningă natriotismală nana akolo a na voi sa o rekanoskă:
Nimeni na noate fi nrofessore ninî într’o klas-se kiar -din kollegiele din nrovinuia fara a avea dinloma de linenga în littere, ueea ne nere ka-nosninge foarte malte mi întinse, mi fara a fi sannassă dana aneasta la ană essamenă de a-gregagiane. între togi nrofesserii noştri de ko-legiă n’avemă apă singară leuengiată în littere. Mellă d’antaiă va fi D. Massimă kare era ană bană nrofessore aine mi kare lakreasa serios.ă la Ilarisă de natra afli nana sa dobandeask'B
anestă titra. afu^- dr 9: »• ‘iiT ’.e- '9iiuU în Frannia sântă trei klasse de kollegie afara de kollegiele regali.mi sântă trei ordine de nro-fessorîr-Ilrofesoriî- de antaia ordine aă în kollegiele de klassea l.a 2,000 fr. de klaşsea II., 1,800 de klassea 3a 1,500 mî nentra kollegiele din Ila-risă 3,000 franui. Anestă este massimam de leafa a uelloră d’^ntajă nrofessorî de filosofia, de matematene transnedente, de retorika. de. fisika,i de istoria în uelle d’antaiă kollegie regăllii din; Ilaris. Ordinea a Il-â Uii a IlI-a de nrofessorî nentra uelle-l-alje doae klasse de kolegie aă lefe din ne în ne-mai minu,.,,,.,	.
Afara de aueste ianriantamente miii aă ană miikă benefiuiă neînsemnată dintr’o ilarte namai» a drentariloră ulatite de festeriii ne se îmnartă la togi nrofessorii kari sântă nameroniî.
D. Bosiana a sasginată ka maltă talentă kaasa nrofesoriloră noştri mi a resnansă ka nrofessorii în geara poastra n’aă avantagiele nelloră din alte gerre mi singara resnlatire ne li se noate da la noi este marirea lefeloră în kari se mar.	■'	i	.r** ‘
gineskă toate snerangele lora.
Kavintele ţ). Bosiana sântă foarte drente. 8uă nrofersore în străinătate se malgiamesne n’o leafa mal mika, se devoteasa sniingeî salle, dar este sigară ka nrin fraktală vegiariloră salle. daka isbatesue a fage o karte, cllă îmi kreasa o nronrietate în familia să rai se bakara t d’ană
venită sigară.	r'itohtan .	■ -a
Daka Adanarea a onrită ne nrofessorî, în interessală sniingeî, de a okkana mai malte katedre saă fankgiani, le a'marilă lefele într’ană kină foarte îndestalatoriŞ, mi aneasta.^şte o dr^an-o ta komnen,sagiane,,	,
Adanarea va înnene asta-zi diskagianea bad-getalai ministerialaî de fiiannie ,	.
S’a nronassă ka sa se votese în totă bad-getală armatei dar anii din onorabilii denatagi aă obiektată ka trebaia sa şe amane aneasta nana se va diskata în narte toate badgetele snre a se vedea nana la ne sama se arka fotalală •kialtaialeloră rai atanue namai sa se înneana^ votarea în totă.	.	.	,?j
Ilroiektală de lege nentra nronrietate inti-^ talată,: nroiekts dq lege rsrale ne kare îllă mi na-blikamă s’a votată de Komisianea Meutrale ka ontă votări în kontra 6.	, .	.
Onorabilii membrii kari: aă votată în kontra sântă DD. Ştefan Goleska, Grigore Argiro-nalo, Vasile Malineska, A. Steege, E, ţlredeska,. Teriakia:	y Hl jjj , ,Sj
Mei kari aă votată nentra sântă DD. A. Ar-sakji I. Kantakosino, A. Morazi, T. Bratiana, ţL Saga, I. Dokan, N. Katargia, K. Bnbiloia.
Doaî onorabili membri, na era nresiugi la votarea anestaî însemnată nroiektă. DD. E. An-gejeska mj:,Di>skalesk8.	,,n;
Ne nermitemă de, a snane kiar d’akam k'B anestă nroiektă na ni se nare favorabile nin; gerraniloră, ninî kiar nronrietariloră. Dant o nernetare mai kagetate ne vomă dasvolta oi^ini-auea noastra întrio analisa mai întinşi.
S’a îmirargită în Bakaresnî o mika kartinibi sab anestă tifla ,, desnre kestia. monastireask'B,, dissertagiane istorik'b, filosofiiks, jaristik’B mi noii-/ tiki din nartea jariskonsaltalai G. Afanasin. Anestă tifla lângă mi nomnosă este însogită de alte titlarî mi mal lange mi mai naiperoase alle aatorialai:
www.dacoromanica.ro
DÎMBOVIŢA 10 AUGUSTĂ.
328
Voma analisa ne largă aceasta karticika nlinE de erori istorice, filosofice, jaristicemi no-liti'ie. 11	1	'	'
1	.	' rprrt;p.
Konrinde erori assanra originii noastre, as-, 9gnra încenaţalaj. organisarii Statala! ^Romană, assanva originii nronrietagiî, assanra momieloră monastirilorăînkinate ini o înălţime de erori foarte mari ne kari le vomă areta ne largă.
Eata de o kam. 'data kate-Va: „ Anroiiierea nringinateloră de kanitaia imnerialai Rorgan a avată de effektă o d’anroane allatarare a loră ka Bizangială, ace.llă sistemă de edskagiane mi învagatara, konformitate de simtimente mi ka-o-ete, o disnoziiiE de a na se sokoti eterogene.,, Ilag. 3-4. „Idea de Stată na esistea. Forma Statalai era absolata mi desnotika.,, Ilag. 6. „întinderea toatE a territorialai era nronrietatea Domnalaî,, Ilag, 4, Nici o diversitate nolitikE mi civile n’a esistată între Greci, Sîrbî, Balgarî, Râmi mi Romani nEnE la 1821.,, Ilag. 11. „Idea de a konsidera nrourietEgile monastiresti ka nronrietate a Statalai, ne kare laand’o înanoi se fakE ne Stată bogată este idea gremitE.„ Ilag. 20.
.. Dar eatE erori VEtEmEtoarie mi ne ertate„ daka monastirile grecesc! vorăfi desfiingate nro nrietEgile loră vora trece in stEninirea Statalai în kari se aflE acelle monastirî, adikE m a Statalai Ottomană. — gavernală Ottomană are nridrentă mi datoriE ,a interveni în sasginerea drentalaî komanitagiloră religioase, de mi, differE dognja de dansală nrofessată.,, Bag. 22, ■ 1 •' .(!
Ne mirEmă kam ană strEină îmi nermite a skrie asseminî groasse croi'] desnre ană Stată mj desnre lskrsrl, ,ne kari na le kanoasce, j M gpe9vhn MB:;
---------- : .îalafnsvBg
ob 9Tiv*eno o. a- <*)—;<«var! -	1
Se skrie de la .Nanoli, 4 Aagastă, Oninia-
re kateasEi a viola aceste drentari se ridika în kontra lai D-zeă.“	...	j
„Oare na este kariosă ka sab ană regimă konstitagionale, mi sab regimală Barboniloră, a-cestă nlakardă se na fia nici deslinită nici sfa-miată,. mi' ka citirea nablika se fia na namai safferitE, dar oare kam nrivitE ka ană fantă foarte natarale ?	■	,
„Ama nandită o jamEtate ora ka se vază ce se'va face: officieri, fankgipnarî, agengi de noli-giE aă tiekată ne dinainte. Afimală era neattinsă mi resnektată kaiidă m’amă denartată.	: t,
Eaka testalănrecisă allă anaî aatografă foarte noă; desnre kare,, în asta ora, de sigară k’aî a-azită; vorbinda-se. ; 4 ..<io ... „La revedere în nalatală regelaî Neanolii ande Garibaldi a nromisă. sa?mî onreaska o lo-kainga. ,şn-iihot	ăiot . va: -
„31 Ialiă 1860	„Alex. Dumas.
ne vasală Pausilippe: “
d'i’
„Rada Neanoliîr
-itOlllJHÎ •£!/ i ,a/ii.-ţ;hgnî finii jăbi»!
rfsa ajirmnj. ia ar tsg'ftraigîl 9tî ăcoirui'-i
lălamc^ag «stativ iin d»a im fâla-ielai-tntriţr
:1“ * PROECTU DE LEGE IUJIIALE-
107 Ml «8
IU ui;::-.:
'oafi/l J»on
GAPITULULU I.
581
mi

fjeaojlaaKţni -nsm.»
„Liniştea materiale de kare se nare ka ne bakaramă kontrasteasE anarxia, ka sa zikă arnia morale, kare domnesce sitaagianea. Essemida: Adine-ori cine-va a venită sa’mî snaia k’o,pro-ldamaniane revolagionaria s’a linită la.largo San-Ferdinlndo, adika în faga nalatalaî Regelaî, m’amă
dassa îndata.	^
„Malgimea cititoriloră era avida mi îndes-sata; ană tanară, din cea,c,mai bana societate mi-a fakată dramă mi a citită tare^ neutra toata lamea, aceasta. nroklamare, allă karii testă e
9-HGclStE	J U’Ji &'	-	’L
n-jialm uii VIKTORE EMANBELE!
,.[ .	■ H' -'.-iU	‘
■i ,	.9tmb9e9-ill ,.r 'Siofîoaigilaf'
„Nanolitam,	'
„Ora mantairii voastre a sanată! Fraginvos-tri din Sicilia mi din. Italia, kondami- de învin-gatorială de la Varese, de la Kalatafimî mi de la Ilalermo, yoră vedea îndata neriiidă înaintea loră togi aceia kari, devotagî kaaseî desnotis-malai. mi inemici ai natrieî loră kare este a noas-j tra, sântă nedemni de namele de Italiană
„Datoria noastra a tataroră, Italiani, datoria Voastra mai ka seama, Nanolitanî, kari vo-igî sa skanagî onoai'ea gerrei este- de a întinde mana acestora retacigî, daka se voră^renenti! saă de a’i upe, ii£ faga,daka se voră încerka
a resiste.	,90^-	ierniiwo'* u
„Mijloacele, armele,- manigianile, lantatOrii
na liîiseskă; kanii, în kasă d’akgiane, sântă gata mi va voră fi aretagi.
, Sanktitatea kaaseî înkrederea în'banală.dfent kare o- natroneasa, sigaranga saccesalai sa na îndemne ne nimeni din voi a se onri d’a lakra. Armele sântă legea sanrema, singara lege ne kare raga barboniana, din nefericire, ne aatori-sa a invoka	înainte: la arme, dar.
" „Orî-cine sa fi^ gata la annellă; tinerimea Neanolii sa’mî addaka aminte ka libertatea a-devarata na este a acelloră kari o nriimeskă în dar ci a acelloră kari o kastigă ka uregială sangelaî loră.
Damnezeă ne-a dată drentari :
Ml ÎH'tfn. adtvitnf 'vin;
-	.	'	1	’	.	5. r _	-
DESPRE SĂTENII, CULTIVATORI.
îi, iha jtidaeo '	■	■>« OiBSOinr» ofha-giiî
. ■	.	vaopi-™
Art. 1. Legiairile nana akamă în vigoare, nrin. kare se regaleasa relagianile recinroce dintre lokaitoriî kaltivatori mi nronrietarii naman-talai ne kare se afla ei amezagî, sântă mi re-mană abrogate, ne kată elle na sântă kontrarie legii de faga.	r o «	-
■ ’ Alt. 2. Lokaitoriî'' kaltivatori (tantă liberi a dîsnoza nrin tokmeli de ori-ce natara de lo-kaingele loră mi de sădirile de vii mi nometari, nefiindă sanasse aceste kladiri saă sădiri la nici o ailta îndatorire katre nronrietarială momieî,de kată la nlata regalata a embatikalaî saă în bani saă în natara dana obiceială osebiteloră lokalitagî.
Art. 3. Lokaitoriî sântă .liberi a se stre-mata ka lokainga, ori kandă mi ori ande voră voi, fara onrire.
Art. 4. De ‘akamă -înainte kaltivatorii se voră îngellege d’a drentală ka nronrietarală res-nektivă nentra toate lokarile* de xrana, de fîne-ge mi de namianare ce voră avea trebainga, în forma obicnaita nentra tokmelele de bana voe.
Nici o legiaire, nici o masara administra -tiva na va natea interveni, întră a regala ka kină de aatoritete, assemenea tokmeli.
Art. 5. Tokmelele nentra Iokarile de xrana mi de fineaga. se voră face în narte ka fie-ka-. re lokaitoră. Tokmelele nentra namianarea vi-teloră se notă face mi ka obintea satalai.
Art. 6. Bnă termină de trei ani, încenar toră- de la nromalgarea legii de faga, se da a-celloră din lokaitoriî kaltivatori kare se. afla în kondigianile stinalate de amezmnautală nanaa-kamă în vigoare, ne momiile ande sântă ame-zagi, nentra ka sa’mî nrefaka, nrin tokmeli de bana voe, relagianile întră kare se afla asta-zi ka. nronrietarii, J v 0	,„K., . : . ai, ’
Art. 7. Kagî din aceşti lokaitori na se voră natea învoi ka nronrietarii resnektivî ne noae tokmeli, voră avea*'drentală: fie1 kare în narte a arma kondigianiloră' ame^amantalai nana akamă
mana ka-
în vigoare, ka fakaltate de a nlati în bani dana uregarile korente în fie kare lokalitate, lakrală ce’llă daă asta-zi kakirie a namantalai.
Art. 8, Aceasta fakaltate na este anlika-bila de kată nentra întinderea lokariloră, în na-terea amezamantalai abrogată, saă nentra narte namai; din acea întindere, dana voinga lokaito-riloră, iar nentra ori ce sa konsidera ka urisoa-se, remane ka mi nana akamă la libera învoire a nargiloră alkataitoare.
Art 9; Togi acei- kari, nana la nromalgarea acestiî legi, na se voră găsi intragî In ran-
daiala amezamantalai de nana akamă: spornici saă însarageî mi acei kare voră vpni..,<e noii ne de ne la alte lokarî, na se vpiăl,£o^t.fti dp 'dfii--, nosigianile art. 7 mi 8, ci voră remano^saHaTcî obmtemtiî regale, .a alkatairiloră de bana voe.
Art. 1.0: Lokaitorală saă lokaitoriî kari voră voi sa nlateaska lakrală în bani, saă kari voră voi a remanea liberi de ori ce îndatorire, sântă îndatoragî a face formala loră deklaragiane de la sfarmitală lanîi Oktombre mi nana la31De-kemvre a fie karaia ană.
Aceasta deklaragiane se va face kanoska-ta nronrietaralaî nrin konsilială komanală.
Art. 11. Evalaareă lakralai seva face kon-formă ka;, nregari.le njatite de nronrietară, saă de magiaraii sei^ lokaitoriloră momii, saă mi al-toră străini, nentra lakra de totă felală.	u
Art. 12. La kasă de neînvoire assanra e-valaarii lakralai, fegele interesate se voră adre-i sa katre sab urefektală okolalalai, karele va forma sab nremedinga sa, o komisiaue alkataita de doaî nronrietari saă arendami (nosesori) mi de doi nre-medingi de kousiliikomanale din acellă okollă; aceasta komisiane, amia komnasa, va determina nrin inaioritate mi nrin aktă formală, adeva-ratală nregă allă lakralai. ...	*
-a» Art. 13. Lokaitoriii învoigî în kinală nres-krisă nrin art. 8, voră fi îii drentă ă se folosi ‘de asemenea alkataitî ne kată timnă voră voi, înka mi ne toata viaga loră. ■ -
Art. 14. Ilregală lakralai anăală se va res-nande nronrietaralai kate jamatate la of. Geor-ge mi la Sf. Dimitrie a fie-karaia Ană. ibnrinojl Art. 15. Toate învoielele se voră - Constata nrin ană aktă formală sabskrisă de nronrietară mi de kaltivatoră, mi înkredingată de konsilială komanală.	,r
- Asemenea akte se vor&făce îndoite, din kare anală se va da nronrietaralaî ml altală kal-tivatoralai. - ..'«d'r:	* ni
Art. 16. Acei din lokaitoriî nomenigi la Art. 6 kari na voră fi armatori învoialeloră sevarmite, dane trei somagiani fakate, din 15 în 15 zille/ nrin sab-nrefektara resnektiva, voră nerde dri-tală ce este dată de art. 7 mi voră remanea în randaiala liberiloră învoiri.
"'V Art. 17.
rate a îngriji mi a da totă ăjatorală nentra ese-katarea tokmeleloră dintre nronrietari mi kalti-. vatori. ‘--- ion a .	.. .. al) uiilagoi
1R,n “ KAllITOLBLBi II.	stăvili
-	a
Desnre aatorisarea ce se da gavernalai de a vinde statornice saă a da ka embatikă nargi, de namantă dana domniele sale, dana momiele amezaminteloră biserinemti, de- biner-facere mi^ dana momiile amezaminteloră nablice-.
Art. 18. Statală ne domniile sale* ne mo-t miile amezaminteloră bisericemtî, de bine facere, nrekamă mi nre toate momiile amezaminteloră nablice se aatorisa, ka învoirea 1 nateriloră legia-itoare, a vinde statornikă saă a da ka embatikă, nargi de namantă de kaltara acelloră din loka-. itori amezagî ne acelle domini! mi momii saă iui altoră venigi din noă, kari voră voi sa akiuaB semenea kamnarari.
Art 19. Uomenitele înstfaiÎKăr-i<;sea voră;., ce nrin mijlocirea mi sab-îugrijijeadiduiistriLorB, de finange mi de lialtari, konformă .disnosinis-niloră de mai jossă.	r ‘ ’n
Art. 20. Drentală de a se folosi .de aceasta aatorisare îllă voră avei togi lokaitoriî săteni kaltivatori din konrinsală Ilrinciiiateloiă-Sni-te, nrekamă mi togi acei ce ar veni de neste otară de origina mi nagiane Romana, snre a se, okana de kaltara namantalai, renangandă la nro-tekgianea mi nagionalitatea străină.
Art. 21. Bnei mi aceiami tamilie na se va natea vinde saă da ka embatikiă sab nici ană kavantă mai maltă de ana sata noaa-zeci nra-jinî falceste masara de Moldova, saă mase no-goane- masara de geara Romaneaska.
Konsiliile komânale"saiită îndato-
■ cir
www.dacoromanica.ro
324
DÎMBOVIŢAr — 10 AUGU&Ttl.
Art. 22j KonsilisiS miniătHlors nrin ordo-nanijE Domneaskţb, va fane nentrs nsnerea în lskrare a anestii legi, ini regslanientg karel'e se determine:	ia .f. -..........*
a)	. Modsls snorS asemenea vîn.zsrî sas em-batiksri, mi osebirea nreijsrilorS dsne Iokalit'Ejji, dnne nosigîsne mi kalitatea ii-bmMtslsi. ‘8
b)	. M'Bssrile ne trebse Isate iientrB asiliS-rarea ntagii nreiislsl determinata mi terminiele învoielii **. .m -.tir v> :mv- -i
n). înlesnirea ne s’ar nfsteâ fane ksminirB-toTilorS, în nriviuga nligiî ks aroortisanisne.
d).- Tp.rmensiS ne li s’arS nsfea da nentrs amortizare.	.ouad-Hv,.! i1 .irA
■î* Art. 23J ° în kasele'nFevEzste nrin art. 22 lit. lit. b, c, mi d, qitmîntslS înstreinatS în mîl-nile Statslsr, nîni la difinifiva t'efsire a nrens-lsî, ksmn'BrEtorslS ns este liberS a’118 trene ks-tre altslS ks nigî sn kijiS, de k'nt» nriu îiigele-^ geîe kg ministeriele' resnektive mi ks înşirui*-narea flentre noslS nronrietars -a îndenlini toate, ob-ligagisnile. (îaoaaaoij; imBliim iB ăna .«.faune
Art, 24;’ Cererile "Adresate la t ministeriele. komnetelite nentrs asemenea aksisigisne de m>-
anS, mi la deskiderea sşesisnu ansale-vi Adsns-
înkiiT&rn de astăzi *, iars nentrs loksrile.-irose-date de loksitori în îngrsditsra kâselorS florg ds-ne amez’i.rriintele de mai nainte, vork 'nlsti ns-mai a natra narte dsne rintiiSls mai sss men-irioiiafS.'1 0'*>n.i a ‘
llrisoasele îîis£ konriuse în îngr'bditsra gm dinii loksitorilors ns se notS sokoti ki> taks nalte din raza komsnii mi voindS s^teansls a sima ks stsnînirea lors va nltfi kirie aiiBalt ka nentrs loksri de arcAsi'-B.» ‘ 'I19r-	1
Art. 31. TotS lokslSi konrinss de sligî nre-jksm mi loksrile ne kare sîntS zidite biseriuele, 'kasele de konsilis komsnats mi de skoalr» ks în-jgKditsrile Jors, ns vors fi konrinse în n'bmîntslS ‘nedatS ks embatikS ni’Jî ssnsse la vre.o nlat*.
. Art. 32. llronrietarsls ngstreazE ne seama sa toate klsdirile, sădirile, ssinile mi îngrădirile ne va avea în totS konrinsslă teritorislsî kpmss iialS.,îlnIJ(	03.8't ârlsi tfc.
Art. ’.33>dreriitorislsl komSnals se v^otirî mi se va îmnietri înkonjsr'Budsse ks iiiangs saS gardş, nrin îngrijirea loksitorilors fie k^rsia sat, a nronrietarslsî mi sub nrivigerea gsvernslsî Ai tşj34;trFie kare sătean este liberă de a’mî
mînt§, se vor înregistra în ksrgerea. fie-k'Brsia' adsne în ori ne timnă mi de ori snde va voi,
snre intrebsinnarea' mi’ konssmanisiiea kaseî sale
rii, minţkterisls resnektivŞ îl va ssnsne snS ta- |b%5tsrî mi ori ne. alte de a le xranei.
Alt. 3*. i Aneastn legi si re ire se atilikt la tîrgsrile amezate ne momii kş osebite învoelî mi xrisoave.
, • i-iiv nî- gata,*« -T'	;,s:-roJ J ’ .ha
tib f>f0HniF9i o KAIIIT8L8 IV. o’ikjî nrrn ■ tiffinaH înr.lahlio ■ ’	i. ’nviiî.rd înotis>lol ,i1
j Dtsnozitţiuui generale.	.•««v	> •»	\
Art. 36. Sn. amez^m^.nts de krjeditŞ fon» niarS se va organisa nentrs a favorisa desvoltai rect agriksltsriA,,nentrs a,înlesni,konstitsiiea teritorialii a komsnelorg. iisrale mi. nentrs a veni în ajstoLişis ksltivatorilors sitenr, kaii, ars. voi se ksmnere nBurmitS nrin tokmelî de bsnr» voe.
Basele iui Icondigişnile de înţokmire a aner stsî auiezsmnntg se vorS rggsla, ,nrin o lege sne-i maln. ,i -	.TTT:.-Ai»»rlo ^lisL
■ : 38 iî "	1	.8 .J" A '
■mv obiis rio	- o	3? ,
■ io rut. i-
IhoiBvrtl.. ADUNAREA NATIONAL^ „
j	r s01m v» *.
iiî firgliisd - Şedinţa de ^ 9 Luliu I860n	^ un ,
-90V SUiVrtsedinţa O-lttî B. KafnrgM *9 BiJairtimb/i	- isi^ <	.
gaj Sedinjia se deskide ia a.iniazi nrin, enellslS nomi-, nale la kare ns resnsnds 1 1 denstan,î.
Se litesne uro'iessslS Verbale allS sedinnei nreae
bloS karele va konrihde: - tm ai-te ganrl
a)	j Nsmele ksltivatorilorsi'karî s*aS .înfegi-mats în ksrgerea. anslsî k.s nerere de akisigi-sne de nimîntSir. îsfc57^»r glsaoil7 '
b)	. Motuiilorg mi Jitosinisticeai loksrilorg gei
konrindS asemenea qererl-. miîn."'1	^
t g). NsnrBrsls nogoanelocl) gerste de fie kare familie..	^siiâadsa- ălehnot ‘ 1 ‘ms «i. •
fd). IlregBrilei^regstate dsrte lokalittgl mi kalitatea mBratotBls!..	«i ,i i
Art, 25f Baniî âdsnagî cjin asemenea înstre-insri se vorâ niistm în kasa Staţslsb dîndsse în îmnrsmsts ks slksrang'B, nsni ge de vors nstea înţrebsinga la ksmn'&Hir'ea snel alte ne-minik'E.toare j iar dobânda, ka sn venit ansalsţ va trege în esergigiele: bsdgetelorS resnektive< i nb oimn sio'^	t- n'1
nî ssniîras'i	^Vtsb srtao op Si
, '	1 .	.	-1 ^ i', 4 ’r-
Desnre întokmirea lerilorialea komsnelors rurale
Art, 26„i Satele ee vovS orgauLsa în kom?- j, ^ «««	EOMANBSCI
•Orgaiuţiarea teritoriali, a komsnelor? mi', u uft sh . ■ slile de statorniMire a loksingil si»tenilorS k^v
ne.
reg-	,	. . ,
ltivâtorî, sînts determinate dsne ksm mai joss s’arat'B.. .
o» Arti 27,^'Fie kare, riromâetar^ kaieavea ne momîa Sa snslst sas mai mslte sat^ sa& ki> tsnsrif va ,chi,raientrs ainezarea tewtorialr» a ko-msniî, sn loks lirfits de fie kare Sats sas ktB-tsnS, îniirejsrSdsas la ,f> margine a, lotiSv d*>n® rindsiala ni’eskriSai nrin si mutoarelp disnqsigisnî, Agests. lokS vai avjîai’nsrnirenîeiitl^î)1 dilSyi msnals mi vai forma raaa^onisniV m	<
,y Art. 28, întinderea -aqeşteîiljoks -fik8.atSi.yi. nrdliornisne'ks usm.'&rsls loksitory^rg, va fi ue familiei, de, natas-zegir nrijinl iălfiesgei fer " dova mi denisns nogojii în neap Roiivf>neask^ a, k'Emns; im’ la/ nisute, de dosT>nzeMi nrmjinî î'i Moldova mi de jsnii,ta.te dc negpn îţi geara ° . mmieask'B,. osebits de nartea determinat'n d«Iie auiez'&mîntslS năiib aksm în vigoare, iienti-8 0l' ksls loksinniîv ograda (ksrtea) mi gi"Bd\ţifti ksitorslsî.	z. rţo^ ii •S I0-
Arl. 29, Loksrile slobode (sterue)i .ui ii‘ti e kasele loksitorilors, vorg, fi sokotjte, în ^tmdslS n'BmT.ntsIsI korasnals. ignfinoîl nib riotuviils/lfcn ' 3;[IronrietaiBlS iusi,, este volnik-s, nentrs ale sale trebsinne, se iionreask’B ne seama sa din anele loksri sterne, îndatortnds-se nşmaîajeîn gradi.	d	suitilenoi *
Art. 30, rilata k-Srieî loksrilorg date konisini lîa n'Bm'Bntă komsnals, se va sokoti ne nregsiile de înkiriere obignsit'B, jn fie kare lokalitate nen trsi-loksrile de izlaz (inias) nentrs k^re loksri se va nli.ti dreuîS. emfiatiks nernetsaţs, jreusls

clinnî iui- se nriimesne.
Di. A. Wngmo, snslŞBfîin Isekretarîl nitesne (ordinea zittej rsniiu ir ‘ ' " alofgrojlo ,	•• aol
Sef^itesie o denemit-a . Adsntrq Moldave.
S/e, 'ko^ţsnikt..- o gerşre ,.dg} k^ngedi« .a G.('Glo-
govians.	. „r'_
Dainj dare kan osservBrî assnra ihkovenintelsî de* a s6 akorda nrea mslte kongedisri, Adsnarea înks-viin^eazt, nererea D. Glogoviatnn ISUVo .-li(I8lgibl--.i D. Ministru de internei viindă la tribsni. rIHiteş'ie Mesagisls Domnesks ne lingi, ,kare, se alţ.tsra uroiek-tsl« de lege,nentrs o ssbvenrjisne ge este a se akorda ssb titlu 'de rekoiunensT. narjionale D. I'oan Kion-nineans mi la vi,d8vele D lorS I. Voinesks uit O. be*-
gsligi. , ;0(if
,lt j ; fIr
ti A
onD. IMîhistrs gitesge sn altS MesagiS ne bng t kare se al-Ltsrip nroiektsls de lege elaborată- de Koin. Mentrale mi votsls de Adsnarea Moldavi, relativă la, esterminarea loksstelors.
Adsnarea deaide asssnra asestorS nroiekte a sie titmite ambele la sekiiisuea administrativi.
D. Jlresedinte ansnjjt, k& la ordinea zilleî este sr-vnarea disksgisniî asssnra nroiektslsî nentrs kiile ferate.
D. /. Melik- vine la tribEni snre a kontinsa giti-r rea ranortslsî.
D. Ilreiuedinte adsve aminte ki în sedinija nre-gedinte s’as diskstatS amendamentslă D-lsi I, Bntia-ns mi întreabi Adsnarea daki voesge a mal desbate avestS amendaments saS a nrovede la votă.
D. I. Brdtiann întreabi daki Art, 3 din nroiek-tsls amendată de sekjji»ne a fostă votată şaă ns.
Maî mslal resnsndă ki ns a fost», votată.
-n, ll Oi Bretiam araţi ki, în kasslă agesta, amenda-mentslă D-lsî ns-mî mai ate lok&lă, fiindă ki D-lsîa. denssă agellă amendament» snre a îmnlini art. 3 kare a krezsts ki se resninsese, ne kmdS ns se afla fag-a Ja agelle disksgisn.b
D. Ilremedinte konsslti Adsnarea <fe'voesge a.in-tra în disksgisnea artikolslsî srm-Btorg.
D. Katargis araţi ki în sedinga trekst.&fHa dea-? fiinnată dose artlkole din nroiektă, saţ|lininds-se nrin gelle dose din amendamentă '|e_ s’a^jS'ptaţfi, nrin srma-re lskrarea a remasă agi.
D. A. Floresks zige ki disksgisnea este assni'a amendamentslsî D-lsî I. Bntians*.	’
D. G. Vemesks araţi ki aţnendaraentstft iD-lsî Britians se amîni nîni la votarea art.-:3. vţjg
D« A. Floresfts vine a, 4a oare karî deslsinirî, a-, ssura votslsî din sedinga nregedinte, aritindă ki, dsne oare karî esnlikirî date de D. ranortators. Adsnar rea a votată artikolele 1 mi 2; mi kinds* disksgisnea s’a deskisă assnra arti'kolslsî 3 allă gsvernslsî, sekjjî-isnea a nrorrssă; în loksls agestsia, artikolele sale 4 nli 5; dar atită aa-tikoiele se-kgisnrî kits mi agella allă gs-vernslsî, s’as desfiinţată nrin ^ni^ncj^nientşlK gp s’a v\n itată mi nriimitx de Adsnare,	.	^g0}j
Ageasti disksgisne se kontinsi în delsngs assnra gesţisniî de a se sgi kare e artikolslă kare trebse si srmese imediată în desbatere, ksm uii asssnra nrin-ginislsî de gessisne gratis» a terimslsi, mi’- sejtei'inini nrin densnerea srmitoorislsi amendamenţs. allă 0—1 «ţ Katargiă, karef votmds-se se nriimesne în snanimitate^ „Kassrile de desnigsbire voţ’ă îngene nsmaî de „la uronrietigile agelora kirora, nrin lsarea tirîms-„lsî trebsingioss, nagsba ge li se va nriginsi, va fi „mai mare de Uită folosslă ge ară1 trage de !ia ‘stabi'-n „lirea> aneloră linie ferate."	- Vii 'i'lfil'
D. I. A• Filtvesks' densneţ asenăenea îşn& amen-J damentă„.kare nsindsse la volă se resninge^
D. /, Melik gitesge art. 5 din groiektsls gsvernslsî la kare 'sekjjisniie aă măi adiogată snă aliniată kare nrivesge la kimitirisrî, ge fsseseri omise din'nro-iektslă gsvernslsî.
D. A. Floresks iea k-svîntslă nentrs o oservare de redăkgisne1 assnra agestsia, art., la frasea snde se zige: de va fi ks ns linge îrihtsrî de klsdiri; kigJ ks ane sta se ÎDgelege ki nsmaî klidirile si le okoleaski de va fi ks nstingi, în vreme ge în nartea di’tîiă a agestsî ar-, tikolă se zige a ss okoli mi viiele mi gndinele mi altele, de se va nstea. De ageea D-lsî nronsne ki agî si se ziki nalatsri de dinsele.u
Adsnarea înltsviingeazi aneas'ti lironsnere mins-inds-se la yotă art. 5 se nriimesge astfelă modifikată, D. Melik gitesge artikolslă 6 din nroiektslă gs-vernslsî mi gelă koresnsnzitoră allă sekgisniî mi, dsne oare karî esnlikirî ge di assnra agestsî artikolă, Adsnarea nrogede la votă assnra artikslslsî amendată de sekgisne mi se nriimesne.	-
D. Melik gitesge art! J allă gsveainslsîftui nellă ko-esnondinte allă sekgisniloră.
Dsne oare, karî osenvirî ge fakă DD-niî A. Floresks ini G. Ivosta.fors assnra redakgisniî întsnekoase .ta sekgisniloră, D. Ilresedinte nsne la votă art. amendată mi se resninge.
Dsne1 ageasta se nsne la votă‘art.19 allă gsvernslsî
mi se nrimesne.-- - iO>î ,	'■ .in; Bilifiri fiib hl
Se gitesge aft. 8 dim ambele* nrojekte. 4fah<)j,tg
Dsne oare. karî esulkirî ge di D. Ion Gilţa/terr
ruensisî koaklivS, Adsnarea nronede la votă asssnra
amendamenteloră sekgisniloră. mi se resningă; dsiie
kare, nşinds-se la Votă art. 8 allă gsvernslsî, se ‘mi-
imesne. ‘ 1	J	' ' a*‘	'iUiSH .ffît
e; Art. 9! -se ssnrime- ka ssnlinită Inrin art. 2.
-07	10 se im-imesge întokmai mj firi disksgisn^
■ Art. 11 se nriimesge ks modifikarea uronsssi de
D, Katareis, ka în loks de qradsrî visl si se ziki *	6	'	bx	JTl ; -v ■'	*	-..U,» <t
gradsrî sddite.	’ ’	_
Artikolele M. fj, l'd, Io5. 16, 17* mi 18 âe urî--
imeskă întokmai mi fin disksgisne.
Artikolslă lSNallă. gsvernslsî sol resninge mi în
loks-1 se nrimesne ne 11* amendată de sekgisne. l t
Assemenea mi art. 20 allă gsvernslsî si resninge
mi în loks-î se nriimesge, allă sekgisniloră.
Artikolele 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30,
31, 32, 33 uii 34 din nroiektslă gsvernslsî se nriimeskă
întokmai.	11	1
în lokslă art. 35 mi 36 se nriimesge amendament ele sekgisniî. .	.	«a
Art. 37 mi -38 se .nriimeskă alie gsvernsls].
Art, 39 allă gsvernslsî se ssnrime de şekgisni Adsnarea mi înksviingeazi ageasţi ssuressisne mi nriimesge art. 39 allă gsvernslsî.
Ast. 40' mi 41 din nroektslă gsvernslsî şe nri-1
mesk?/	_
D. Ilremedmte.konssltindă Adsnarea ridiki şedinţa la 5 mi jsm. ore ansşmdă ne gea srmitoarii nentrs Lsnî 11 Isliă. ________________ .
1
OI
VinoKpnn» Nagionajg, Stp*da NeniBeaski. Xan» Gepman No. 2î.
www.dacoromanica.ro