il
d.» L‘
JNULU II - I8B(L
Ar^rr»*.'	0-j-_/oa:na
SĂMBATĂÎ6 AUGUSTC.
Aid «' *.
•ir ’’
.^H /5 9-b .
,	••• . Aii) 9fii'0jii>x '.f3 fii
jî ‘U'KMfUif ;>!Hfif3ţ! t¥.
ZK '	~a' (' tefbifiiinor* dk k 'igf i i a : u
:PEINCIEATELE-lTNITE,
..iAU
' ii
L. Acăstă foia esse de doiie orî pe septămănâ'j irterourea şi Saiubata
Preţiulu abonamentului pentru un anii 24 Sf.
Pentru '/„ „• 12 „ t
Trei luni. ... 6 O liniă pentfu ănun-■oiurî se va plăti eu 30 p
0 lege electorale forte întinsă, ^ ,.j, FOIA POLITICĂ Şl LITTERARIA -y
■ Unirea ambeloru ministerie sub alesulu i. ;	'	w	^	i-v-vr-nri/Yi-r
poporului romănu de la 24 Genariu. r >[olftîf«ECQăCtorjj iţfipjlOIISillliij' ItADU lUiSEbGU.
=	; >i nriA./t im * -'iit 'rtiiC rt3.iT '	IaîI
"-TT
inf lf	-.1 <l8	I«i i
iii? ■ulfiinâiam a:t«sâp« ,ofikt Io ;ifr>g9ilf iuf
V i’ftqtfi.ei' '.duibe .	- ■ “'<■ ■< T,- ; r' "	jAjt Abonarea se face la
Redactiune Otelulu Ger Slă Mk 't!'n :	mani 'No, 27 strada
in	Nemţiască, iarpfinxlis-
.	tricte la D. secretari
5il	de Administraţiuni. Ori
ce abonamentu trebuia
plătită înda,tă_^fsub-
scrierea.
,,cs. .	fi slsmtBfn 7
Ţeraniî să deviă cetăţeni şi liberi prin ‘ a loru improprietărire cu despăgubire.
Armarea ţereloru in oştire regulată, re-servă şi glote armate.
-®s INSCIINŢIARE.
Domnii abonaţi allu quăroră abonaliientu a espiratu simţii rugaţi a bine-voi să trimită la ail-uiinistraţiune plata cuvenită, reinnoindu abona-
nientulu D-lorii.	»
Suntâ mulţi abonaţi quari era datori a plăti Ia 15 Apriliă trecută şi n’aă plătită ăiică pâ-uă aciiinu; Redacţiunea îi invitesă cu deosebire a trămite banii foiă quea mai mică intărdiere jurnalulâjs’a trămissă regulată şi are dreptulă a pretinde de la D-nii abonaţi a şi împlini aqneas tă datoriă pentru quarc a aşteptată atâta tiuipu.
o ,== r ... EEDAGTIUNEA
; P.	:,	,.	,___________'_____^
< f . ■
Bucureşti, 5 Auguslu ^ -
-mi'menii	;	. ni .
Libertatea discuţiunii. 0/	■
-î)t. fltmoat 1	’	1
t-mvo» <>	- I.	*■
~ : KonservatorslS s’a âretatS în ktte-va rtn-dsrî ostile nressei kare, în unele kassii, a kre-zsts de datorit a disksta Iskrwile Adsntriî, mi kiar a kritika kondsita nolitikt a snors denstanî, rKonservatomlă a merss mi mal denarte, mi, ks totS aerîds sts nreftkstg de urbanitate, mi-a ner-misS a kalifika de deftimtrî osservtiile ueams ftkstS assunra unors. lsUrtil alle Adsntiii. In nunitralg trekutg -amg resnunsS la aneastt îm-nutare mi aipg demsnstratg kare este nolitika Konsermtorslsi. Astt-zî st vorbimS în generale desime nrinviiniulg libei'ttiţiî de diskugisne. ^
Libertatea uresseî mi libertatea diskujniunil ssnts nelle mai mari nuteri kari ag domnitg totg-de-sna mi domneskg mi astt-zî în Statele a kt-rorS organisare este basatt me libertate.
miii desvoltarea auestors liberttnl, ideele se resntndeskg, oamenii se lumineast, se iniţel-legg mi se uneskg, societatea merge înainte mi adevtrulg se face kunoskutg.
Hine ar avea ksragiulg st vit astt- zi a ttgtdui mtntsitoariele ressltate alle acestorg li-berttgl? Hine af nutea st ne aieate uns sin— gsrg Statg kare a ajunsg la ksltsra intellektu-ale mi morale ftrt konkBrsulg folositorig allg
acestorg liberttnl?	^ ^
Viu unulg st ne dovedeaskt această mi’llg
înkredinntmg kt ns vomg mai annera aceste liberttnl.
fientru noi ressltatslg civilisatorig allg acestorg doue liberttijî este ung adevtrg aşsolutg mi nimeni nu ne va dovedi kt nu este auna.
” Ftrt libertatea nressei, ftrt libertatea dis-kuiusnii nu essiste nrogressg, nu essiste desvol-tare în idee, ns esiste moralitate mi iiitelliginnt în gBverng, ns essiste desvoltarea interesselorg naniunii, ns essiste lsmint în organisarea Statslsi.
~ Ktci întrebtms ne torti aceia kari doreskg \as sinceritate desvoltarea komnlektt a forgelors Romtnieî, oare ns este cea mai bunt formt de gsverns forma renresentativt în kare iuteiesse-le genei ns ssnţg ltssate la kanricisls, la vo-inga, la arbitranulg snsi singsrg omg?
* Nagisuea nu este sakrifikătt mi nesokoti-ts ; nsterea sa vitale este reksnoskstt mi gs-
Vernslg se îRkint înâintea ei. Nagiunea trtmi-te mandatari kare st’i annere interessele, st’ies* nrimecdoringele mi s’o dskt înainte ne kallea drenttnii. - tuf ■' ' r'i '	^ v --
.	'■	'jj	..f	4
.	•• ' ii P j-i.trbiî •	‘	^	1	'
Rine nu ksnoasce nsterea snei Adsntrî na— giouali? Adunarea domint guvernulg, diskutt legile, le nrefacei, le desfiingeast; ottrîrea sa este o forgt, votuls stg este o-lege mi guver-nulg se nleakt înaintea lsî. Mulgimea ideelors kari se isbesku într’o Adunare, oamenii siieciali kari le kontroleast, oratorii kaii le SBSginu mi le laku st triumfe, tribuna de unde aceste idee se aysntt în toats nagiunea, toate acestea lu-mineast ne Guvernu, îl ăreatt kallea mi’i dt mijloacele d’a merge înainte; Adunarea c,ere soko-tealt guvernului de essekutarealegilorg, îlls ak-kust, îllg restoarnt.	1
Mirabeau zicea isbindu ku numnulg în tribun t : Eats sanktuariulg libertsgii. Nagiunea ce va sci st annere nu va fi înjugatt de tirani. Vorba ce sboart de aice îi kufundt m’î face st tremure.
Kare nagiune nu este geloast de âcestg naladiums allu liberttnilorg salle? dsnt acea tri-bunt toate dreiiturile, toate interessele salle SKiitg annerate mi sssginute; dunt acea tribunt îi ■vine lumina mi libertatea1; dunt acea tribsnţ ea se îmninge înainte snre1 nrogressg- mi civili-sagiuiie.	8 n
Relebrulu oratore francesg, ^Generalele Foy a zissu vorbindu de nrogressu: vai de nagiunea. acea ce nu noate s’aibt o tribunt. Ku okii în-kiini, ea este kondusst de ktgl-va miniştri kari nu vtdu de kttg ku okii sttutnulul lorg.
Avantagiele nemtrginite alle guvernului re-nresentativu suntu astt-zi adevtruri încerkate mi, nici unu amiku allu liberttgii nu le noate kontesta.	‘	'
Esneriinga s’a fikstu; istoria se'desftmurt înaintea noastrs mi essemnleie ce- ne nresinţt suntS celle mai vii.
Nu este nrogressg ftrt libertate, nu este nrogressg ftrt guvernulg nagiuniî< ftrt guver-nulS renresentativu-.	■	‘ ’
: ivi tic;.	-iO' k
. ,	,	■'	i.LI'r	•
Dar ‘'ie ar deveni tnst nuterea ace'stuî gu-vernu nagionale, nuterea Vorbei, iiifluinna desba-terilorg ftrt. libertatea nressei. ftrt libertatea diskugiunii? Re af deveni aceastt influingt? kum s’ar întinde în geart, kum s’ar lumina na-giunea mi guvernulg ftrt aceastt libertate a nreş-seî de diskugiune?
Des'baterile Aduntrii ar remtnea mtigini-te în konriusulu ce înkide ne denstagi; vocea tribunei n’ar strebate în nearra toatt s’o kon-vjngt desnre noue trebuinge, desnre noue reforme ; lukrtrile Aduntrii, bune sag relle, ar trece nekunoskute, nici annrobate, nici ostnditeţkon-fliktele ivite între 'gsverns mi Adunare, necercetate, nediskutate de nresst ar ltssa ne al-legttori în nesciinga adevtruluî, în nesciinga ka-ssei acestorg konflikte kari notu komnromite esistinga ministeriului sag a Aduntrii.
Ifi ce nâsigiune ar fi atunqe allegttoriî ?■ In ce kinu s’ar face allegerile?	t janrtA
Nu este ltmuritg? nu este învederatg kt totu ar sta în nesciingt, în întunereku, ftrt Libertatea deskBgiunii în jurnale? .
Ftrt aceastt libertate kumu s’ar desvolta oniniunea nublikt kare singurt noate. resbuna o Adunare arapningalt d’unu guvernu ce tinde la disnotismu, kare singurt noate sssgine mi jus-tifika unu guverng liberale kare este îmnedikatu în akgiunea sa legale1 mi .nrogressistt d’o Adunare în kare domnesce elementulu retrdgxadg?
• Ku desvoltarea nrinciniulsi nagionalittgiloru ku konsakrarea suveranittgiî-.nonularie, oniniunea nublikt este mobilulu noliticei acestui sekulg. Toate evenimentele celle mari se justifikt nrin oniniunea nsfililit: Nanoleon UI a deklaratg într’-unu kinu solemnu kt oniniunea nublikt l’a în-ninsu a face resbellulg din Krimea oniniunea; nu-blikt l’a îmninsg st, liberese Italia; oniniunea nublikt l’a -înminsg st trimigt trune în Oriinte snre a sktna krestinîî de oribilele mtcellu allu fanaticiloru Maxometanî. neste nuging oniniunea nublikt îllg va îmnînge a înkununa edificiulu sp-ciale din Francia ku libertatea, kum a ziss’o în diskursulg de la Bordeaux.
La noi nu este formatt tnkt oniniunea nublikt, nu scie tnkt a discerne adeytrslu dip rettcire, adevtrata sciingt din innorangt; nu are tnkt nriiicinie dunt kari st judice guvernulg, st judice Adunarea, sţ judice n’aceia kiar kari vorg s’o kondskt, Oniniunea .nublikt generale luminatt nu essiste tnkt; fit,-kare klikt noli-tikt îmi are nartîsaniî stî mi, aceşti ag kute-sanga a se nroklama oniniune1 nublikt. ^
Kum ar nstea dar ajunge oniniunea nubii-kt la acellu gradu de deşvoltare natui t mi se^ rioast în kttg mi guvernu, mi Adunare, mi nressţ st se îioatt întemeiă ne dtnsa, st aîbt krer dinga. în ajutorulu ei, st ceart drentate de la dtnsa; kum ar nutea ajunge aice ftrt libertatea nressei, de a diskuta, de a annroba sau kon-damne lukrtrile Aduntrii, mi lukrtrile guyernuluî.
""	IV.
Al Domnil.oru denutagiîn interessulg D-strt nu vt nltngegil nu reklamagi în kontra jurna-Ieloru kafi vt diskutt lukrtrile; nu zicegi kt suntegi inviolabili, mi nimeni nu are drentulg st kritice cea ce facegî; nu zicegi kt este ung abssg de libertatp, o licengt, o deftîmare es-samenuls nentrtinitorig mi kuyiinciosu ce trebuit st se fakt Aduntrii.
Snunegi cine ar kunoasce bine luatele D-trt neutru triumfulu unei reforme imnortante? cine ar kunoasce frumoasele diskursurl, lukrtrile legali mi folositoarie? cine ar lumina oniniunea nublikt ka st vt kugoaskt ini st vt susgiţ, în momente kritice ?
Nuvedegî singuri ce se noate întîmnla? O majoritate ostile nrogressului, imnediktndg ori ce lukrare, orî ce reforme nentru interesse nersonali li, majoritate formatt sau nentru kt oniniunea i nublikt nedesvoltatt n’a sciutg ne cine trtmite în Adunare, sag neutru kt unu guvernu reg, kor-runtu a ftkutu totu ka s’o formese kt st’llu
www.dacoromanica.ro
318	: ^	'
sssgiă la nstere, ka Să’llg snrijine în lskrările Îs! illegali; el bine, aneastă majoritate anti konstitsgionale armasă, sdrobesne, niminesne minoritatea urogressistă, liberale.
Mine arsnkă atsnne adevărslS în oninisnea nsblik^? nine attakă ks drent-g mi ksviing'Ji majoritatea înaintea Nagisiiiî înmelate? nine sss-gine, anneră mi ridikă minoritatea tare în idee, în nrogresss mi adevărg, dar învinsa de forga materiale a nsmărslsi?
Singsră libertatea disksgisniî vine înaintea nsblikslsî mi în nsmele adevărslsî kondamnă ne este res, înalgă ne este bsnş.
y ■ „ ? *7»98 ‘
Kb kătg nressa trebsiă a se dentrta ks totsls de; vieana nrivată, ks atătg e datoariă a kritika ks nenărtinire totS ne este nsblikg, totg ne intră în vieaga nsblikă. '	-
1 Avemg libertatea disksgisniî nentrs ks a-vems sng gsverns konstitsgionale, mi toate gerele kari ag sng assemine gsverng ag ka o konse-Tsingă, ka o nenessitate mi libertatea diskngi-
snii.	...
Gsvernslg mi Adsnarea ssnts institsgisni nsbline, lskrările anestorg dose kornsrî interes-seass ne toată geara, ne toţs nsblikslsnrin srmare aneste dose kornsrî mi lskrările lors notg mi trebsisskg să fit nernetate, annrobate sas kondamnate; este konstitsgionale mi este logiks.
- Miniştrii kari formeasă gsvernslg, denslagiî Icari formeasă Adsnarea ssntg însărninagî k’o missisne nsblikă, de interesss nsblikg mi intra "în vieana nsblikă, nrin srmare intri» ii) ciomensls disksgisnii nressei. Ilressa e datoriă a nrive-gia în ne king miniştrii mi denstagiî îmi îm-nlineskg missisnea lors, nressa e datoriă a îjs-dika ks nenărtinire mi ksviingă înaintea Nagi-sniî, a’i annroba sag a’i kondamna. Aneasta este konstitsgionale mi este logikg. ■
Adsnarea mi nressa as drentsls de a dis-ksta toate legile, toate aktele; şns jsrnals le dis-kste înaintea risblikslsî întregS, Adsnarea le dis-kstt înaintea snsi nsni'trs restii>nsg.
Aneastă libertate, anests drentg essiste în Anglia, în Belgia în Iliemonte; mi jsrnalele a-nestorg gerre ne dovedeskg într sns lung evidin-te nănă la ne nsntg snis a se servi de aneas-
tă libertate. ’	'	311 " __
Adeşse ori într’o Adsnare ssnts maî mslte
uartitsrî kari nrin'lsnteld lors nansionate desfi-gsreasă o kestisne, îî skimbă karakterslg. îî ii-dik-t adevărata imnortengă-. Ilressa, ks libertatea sa de disksgisne, ia aneasta kestisne, o nferneteasi», o nsne ne ten»mslg eî adevărată, im areată nsbliksls! ksmg a fostg desfigsrată de lsntele din Adsnare mi ksm trebsiă să fii, kon-siderată.' Ks kinsls anesta nsbliksls ns se în-mealt de nassisnile ne notg domni într o Adsnare mi este ajstatg do. nressa a ksnoasne a-
devnrslg.	;
,i i»; - vi is^-mîni ttilg'y • b Swluiflfou ’ A
. răj; K'ttnoiJ nîînmm ‘
1	^ E'atn klari ssntg nemărginitele ressltate alle
libertinii de disksgisne, mi ns kredemg sn, le
noată nine-va kontesta.	)A ao
Gsvernele laminate mi liberali^ Adsnarea Toarte în nrinniniele salle de nrogressg miîn ls-krăriie salle legali, ns se temg de libertateajlis-ksgisniî nentrs . kă în aneastă libertate nots găsi forga mi sankgisnea lskrăriî lors konstitsgi-
onalî. '	' ‘	.
Eîle n’ag trebsing'fe de măssre renressive
kari s-n înnăbsmeaskă aneasti, libertate, nentrs kă dovedeskS slăbinisnea lorS. Heea ne'este foarte mi legale ns se teme de kritikă mi dis-
ksnisne.	1	'
~ Daka vomg annera ănsă ks orî-ne tiregis
aneastă libertate mi ne voms servi de dăiisa, amg zissg kă voms resuinge ks energiă linen-ga de nressă mi defăimarea în disksgisue mi
vomg nere a fi asnrs re doresne întărirea libertăgiî uresseî. *■
Vin. aksm să ne kombată aneia kari ne-a imnstats k’ams zis3g desnre Adsnare sng ade-Vărs zissg mi konstatats în atntea lăndsiî în-ss-rnî de Adsnare.
Viă să ne dovedeaskă nrin ksvinte logine kă n’avems drentate în kăte amg zissg. desnre libertatea de disksgisne.
Radu Ionescu.
■>'"V
———f	;—	.
I
CRONICĂ INTERIORII
Adsnarea liagionale' se află ănkă îg des baterea bsdgetslsî ksltelors mi Instrskgisnii ns-bline; kredem kă în medinga viitoariă desbaterea
anestsî bsdgets se va înkide mi va ’nnene o nernetărea alt si bsclgedg.
In nelle dose din srmă sedinne s'a desbătstg kiăltsielele nerste nentrs desvoltarea Instrsksnii nsbline.
Ks toate redskgisiiile făkste de sekgisne ini Adsnare dintre kân mslte s’a iăkstg ks die-ntate, amg văzstg destslă bsnă-yoingă a se vota toate ssmele nenesarie snre a da o maî mare întindere Instrskgisnii de la, a kăriî desvoltare a-vems a astenta totg viitorisls mi nrosneiitatea sonietăgiî noastre.	..* -
Dsnă deskiderea sedingei 11. 8, S. Mitro-nolitslg a făkstg frsmoasa nronsnere snre a se ridika sns monsmentsla Kăisgărenî karesăko-resnsnză ks strelsnita mi ne.msritoaria viktoriă kăstigată de Romăiiî în anests lokg. Toată A-dsnarea a annlasdatg in snanimitate aneastă mo nsnere. D-nii Katargis mi Bt’ătians ag sssginst’o, as aretats trebsinga simgitg de toate nagisnile de a inssfflegi toate ssvenirile istorine mi glorioase kare să noată addsne aminte m,i vorbi nonslslsî desnre mărirea slrebsnilorg săî, D. Brătians a inslgămits II. S. S. desnre trsmoasa ininiativă lie a lsatg nentrs realisarea snei do-ringe liagionale ne nimeni pănă aksmg ns s a înnerkat» a o eseksta. ;]
S’a snsssg kă nrinninele Stirbeis lsasse a-neastă otărire în gsvernslg săs mi otărîsse nentrs anesta dose-snre-zene mie lei. întrebămg ănsă daka aneastă ssmă era demnă de a înssfflegi nea mai g'lorioasă ssvenire istorikă desnie kaie ssntemg măndri înaintea ori kărsi rionslg. Ai fi fost o nrofanare, kredemg, nentrs kă nentrs sns a-semine skonş, ori să se fakă ne-va ksm tre-bsiă ori să ns; se fakă nimikg, nentrs a ns trene înaintea sfîăinilorS kă ns snimg a iiregsi iui re snekta assemiui mari ssvvenirî.
Skoalele kommsnali s’as nrimits ks toate addasssele din bsdgetg. Anslg viitoris vomg a vea 2,200 învăgători sătesni fiiă-kare ks 600 lei ne ang. Mijloanele ssnts date 5 remăne ka gsvernslg să aibă toată nrivigierea mi îngriji-1 rea snre a ajsnge la skonslg însemnaţs mi fo-lositorig nentrs kare s’ag făkstg aneste îmbs-nătăgiri, s’a' desfirngatg nsmaî ssma nentrs lemne kare era de 20,000 lei fii-kare skolaiig va nstea addsne ks şine kăte va bskăgi de lemne mi aneaşta va sksti ne statg de kieltsială.
ir llentrs kanelia din Ilaris s’a votats sng a-jştorig de 15,000 lei: Biserinei Isterane din Bs-ksresnî se da sng ajstorig maî din ainte de 3,150 lei. D. G. Stirbeig era de nărere să se ia anestg ajstoris snre a şe da kanelleî din Ilarisg Oninisiiea sa a fostg kombătstă, nentrs kă noi ne. amg rekomandatg totg-de-sna in străinătate ks toleranga de kare se bsksră toate ritsiile la noi; mi ar fi foarte nsging nolitikg a veni as-tă-zi să deşfiingămg aqestg ajstoris, foarte miks în sine dar însemnătoris în nrivinga toleran-
geî.	#	_
S’a dat§ assemine sns ajstoris de ningi sste
galbeni nsm tî ne ansls anesta la biserika mi
www.dacoromanica.ro
skoala Sf. Nikolae din Bramov. Aneastă skoală are nrea nsgine mijloane mi nererea este făksţă kiar de enitroqia aneller biserinî, Afară de ane-stea biserika este făkstă de sug Donnig roming Iletrs Voevod mi a fostg. de roşite- ori. sssgi-nstă de Domnii Roniănieî. *' ' (,f ( -	.	‘
S’a făkstg o nronsnere foarte folositoariă nentrs ksrăgirea oramslsî Bsksresni desnre kare, ks tote simnatiele noastre nentrs dănsslg, amg zisss mi voms zine kă este nessfferits, neksratg mi nlins de laksrî ne infektă kartiere întregi mi în kari s’a înekats mi o fată	^9l ţ)
, S’a nronssss a se da din fondsrile ministe-(rislsi ksitelorg 600,000 de lei msnininalităgi Bsksresnilors nentrs. îngrijirea mi ksiăgirea 0-ramslsî, să snerămg ks aneste mijloane însemnate ns ne voms mai akoneri în nrafs mi no-rois mi înneka în mijlokslg k-anitalei.
Adsnarea a nrimits o nronsnere a ,D- Ro-setti ka semiiiariele să» treakă ssb direkgisnea :Ministerisls kslteloi;g snre a se nrivigiea inaî de anroaiie instrskuisnea anestors saminarie a kădi
.	.	. 'ii. -<r
metodă este toarte grenută.
D. Ilrătians areată kă ssntg mslte donagi-sni ssb tstella snorg ministerie, altele direkts kătre mitronoliă,- assemine- essiste sns venitg lăssatg de ksviosslg Dositie, nentrs a se trăjni-te tineri în străinătate, o momiă KongeŞti a kă-minăfeseî Mavrodins, mi invită ne D. ministrs alls ksitelorg a nerneta intrebsingaiTa anestors donagisnî kare toate trebsiă să treakă la mi-nisterislg ksitelorg.
în bsdgetg era nssse dose ssme însemnate de osstă .mi de dose sste mie lei ijentrs nre-misri, 'tinăriri, ksm.năi’ătoarie de kărgî mi ma-nsskrinte relative -la desvoltarea morale mi in-telektsale a Romăniet; assemine să se deanre-tnisri, ajstoare mi înksragiări diverse nentrs desvoltarea indsstrieî nagionale:
D. Brătians a invitats ne Adsnare să vo-tese aneste ssme ks skonslg nrinninale d’a se nsblika togi kronikariL toate doksmentele rela,-tive la istoriă; d'a se tradsne astoriî klasinî.
D. Boeresks deklară singsrs kă e de a-jsnss nentrs aneasta o sstă de mie lei. Kre-derag ănsă kă ar fi trebsits să stărsiaskă a se vota ssma de trei sste de mie. Kăte lskrăr! imnortangi ns s’ar fi nsţsts. fane .ks ageastă ssmă. Afară de kronikari t.»ată istoria, noastră essiste în kă.rgile din bibliotenele străine snde ar fi nststg trămite oameni într’adinss snre a tra-dsne mi konia totg ne se attinge de istoria noastră. LUinkai a msnnitg toată vieaga snre a strănge aneste note în treî-zeni de volsme kare din neferinire s’ag nerdstg mi ne a lăssatg nsmaî Kronika făkstă dintr’ănsele. Kăte kălăto-rie sniingifine ns s’ar fi nststg întrenrinde snre a esamina tăi'ăinsls, minele mi rsiriele gerrei kari ssntg ksnoskste de străini maî bine de kăts de no! îiuuine.
Ne nare reg kă D. ministrs ad-interimg alls Ksitelorg n’a nrofitatg de aneastă okkasisne snre a ristea da nea mai mare miskare desvoltării in-tellektsali.
Deklarăing k’o viă mslgîemfre înaintea ns-blikslsî kă D- nil denstagi as votats ks nea mai mare 'bsiiă-voingă kreagisnea a o mslgime de skoale nrin toate distriktele mi nrin mslte ora-mie maî mini, skoale de băiegî mi skoale de fete.
Adsnarea a datg Gsvernslsi toate mijloanele snre a resnăndi instrskgisnea în toată geara nentrs ambele sesse, mi geara trebsiă să’î fiă re-ksnoskătoariă nentrs aneastă bsnă- voingă. manifestată în snanimitate nentrs instrskgisne.
S’a desfiingats nsmaî skoalele normale ks internate nentrs băegî mi tete kare avea de skong a forma nrofessorî. Nimeni n’a kontestatg folos-sslg însemnaţs mi simgits allg anestorg skoale. Dar s’a kreatg o mslgime de skoale, să se îiP-fiinnese de o kam-dată anellea. Afară de anes-tea skoalele normale ns se nots realîsa astă-zî nentrs kă skolariî snţiţg foarte nsgini mi nrofe-
DIMBOVIŢA ^6 AUGUSTĂ.
nedenslte de gsvernslg ka-
DÎMBOVIŢA — 6 AUGUSTt.
319
sorii linseskă, rai kitltselile se ridikt jientrs a-! mtndose skoalele la 563,790 îie anst
nentrs internatslă de fete Lazâro-Otetele-means din Kraiova se nere o ssmt de 429,318 lei. Ssma aneasta s’a krezstă fabsloast neutra neea ne se areatt kt este deftkstă: Araia neutra îranrejmsirea ksrgiî rai grădinii ks zidă se qere 103,911 lei; nentrs navagie rai trotoare 51,999; nentra înktnerea norferisisî 14,957.
S’a zissă kt s’a fskstă absssrî rai în administrarea banilorS rai în admiterea feteloră ka-, re se grefert |nsmal din faraillia Otetelimians. Este adevtrată kt anestă venită este nartiksla-riă dar este destinată neutra anestă institstă rai ns trebsit risînită. Ssma s’a votată dar D. ministre a fostă invitată st fit ks nea mai mare nrivigitre în administrarea anestoră bani rai st nismeaskt o komissisne de nernetare sure a ve-rifika daka ssmele nerste ns ssntă în adevtră essagerate.	1	-	~-r-m
Ilentra skoalele de arm rai agriksltsrt aă nretinsă sniî kt ssntă kreate de mai mslgi ani mi n’aă addssşs ninî snă folossă nentra kt as, fostă reă administrate. D. D. Gikâ a ftkstă sr-mttorislă ragionamentă. Daka în nerkslă res-trtnsă în kare s’a aflată aneste skoale adminis-tragisnea aă fostă inkanabilede a ledirige, va fi rai mai msltă inkanabile de a- le dirige într’snă nerkă mai întinsă. Aneasta ar fi drentă nsmai ktndă administragisnea ar remtnea anea-mi; dar odatt ne s’a deklarată kt toate se vor îmbsnt-ttgi, ragionamentslă ns era ninî de ksmă lo-gikă nentra kt nleka dintr’snă nsntă greuiită. Afart de anestea kiar în starea în kare se aflt anoste skoale aă nrodsssă foloasse mai msltă în desvoltarea rai instrsirea skolariloră de ktts într’snă .venită materiale kare ksY.îmbsutttgirea skoalel negreraită se va mtri.
Domnslă Konssle generale allă Gsverns-lsî frannesă a sosită în kanitalt,
Afltmă kt Domnslă Serbiei, nrinninele. Mi-loraiă, dsnt o lsngt rai grea boalt, a msrită.
roiilv i'-J.
" UTrT‘;A.: î
” -ţ •	’’	. *' '	:»•»
u '1 s
r. /jf /UinG G.*nŢi f»-
CONSILIULU M1NISTRIL0RU
DIURN, AL.
Astt-zî lsni la 18 ale lsjiii Isliă, anslă 1860, în medinga konsilisîsi ministriloră din D,earq Ro-mtneaskt, lstnds-se în btgare de seamt refe ratslă D-lsl ministrs sekretară de Stat ladeuer-tamentslă kslteloră mi instrsknieî nsbline ks No. 2610, assnra nsmirei snsî niktPră kare st se înstrninese a merge ne la toate monastirile din geart, de komsn, ka st koniese desemnele de kostsme anti'ne, norlrete zidiri vekî, monsmente, kiar nsnkte de vedere estraordinare mi mai ks seamt a loksrilors snde sas stvtrraită fente strtbsne glorioase; konsidertndă kt aneastt nronsnere. atiits din nsuktsls de vedere aixiolo-gikă rai istorikă, ktt mi anela al artei niktsieî, este de ofere interesă nentra geart; konsidertndă kt trenerea timnslsi distrsge înnetslă ks înnetslă aneăte reline ântine rai isvoare iireiioase ale istoriei, gerelraikt sn raizlok din nele mai ekfiane nen trs konservare, este anela de a se tiansfoimaîn albsme; konsidertndă kt la înkeerea jsrnalslsi din 29 lansriă din srmt nentrs mtssrile adon tate întrs konservarea obiekteloră arxiologine mi istorine, konsilislă ministriloră a sktnată din vedere rai aneastt messrt; konsidertndă, în fine, alegerea ftkstt de D-ns ministrs în nersoana D-lsi G. M. Ttttrtsks de a se înstrnina ka komnetinte ks konierea desemneloră snoră asemenea obiekte,
Kousilislă snită ks ntrerea D-lsî ministrs arttatt a se înstrnina D. Ttttrtsks ks fanerea snsî asemenea albsm,înnentndă lskrarea îndatt, akbrdtnds’i-se drentă disrnt nentrs anslă anes* ta galbeni ninni-zenî resnsiiini din fondsrile e-j narxiielor mi a feopasţirilerS nrin analogie, ksm{
? .oV
ini din venitsrile monastiriloră înkinate ktndă se va regsla kestiâ, ne ltngt kare st se adaoge rai nrogoanslă nentrs transnortă: iar nentrs ani viitori st se ia messrl a se aloka o ssmt în bsdgete ka ks anestă modă kontinstndă lskrarea st ajsegem a avea sn albsm komnlektă de toate aneste obiekte nrenioase nentrs geart rai istoria ei.
Disiiosigiile anestsi jisrnală se vor adsne la îndenligire de D. ministrs allă kslteloră rai in-slrskgiei nsbline, dsnt ne mai tnttiă se yoră ssnsne la ksnosninga. mi anrobagia M. S. Dom-
nitorisisi.	jf .	■
■	.....	- '	. . B. Vlădvianu. G. Costaforu.
» . enlittirffeo _ • r .
-	V. Boerescu. 1. 1. rt tip eseu
yr ofejTi.T_nflotr .. ■
' .	*	?	ibn
: radibn	aâsdo
Adfessa ministrului culteloru către D. G.
Tătărescu.
Domnule,
In srmarea nronsneri ssbînsemnatslsl, rai kon-formă ks jsrnalslă konsilisîsi ministriloră din 25 Islie, anrobată de M; S. Domnitorslă, D-ta esnr înstrninată a fane o ktlttorie nrin gart snra s formă snă albsmă nagion'ală.
&imtiment8lă de nagionalitate se întregine foarte msltă nrin ssvenirile istorine, nrin tradi-gishele lokale, nrin renresentarea tyekstslsî, kare adesea noate fi sn stimslent nentra ktstigarea fiitorslsi. Aneste ssveniri, anestetradigisnî, anestă trekstă, se konservt, în memoria mi oku gene-ragisneloră fiitoare, nrin istorit, nrin noesît, nrin niktsrt, nrin mssikt.. . Unii din onorabilii mei nredenesorî la mimsterislă Uslteloră a lsată mtssfi a se făne kollekgiBnî arxeologine, istorine rai mssikale, Iliktsra singsrt, aneastt renresentagit vit a viegii trekste, a fost negligeatt la noi. Ilsgine tablosrî nagionale avem, kare st renre sinte fantele rai Iskrtrile strebsniloră noştri. Kre-dem kt ne fiitoră se vor Isa mtssri snre formarea sneî galerii de niktsrt, înavsgitt ks as-semenea tablosrî. Dar aneste tablosrî nressnnsnă o lskrare nreliminart; adikt o lskrare nrin kare st se renrodskt fidelă kostsmele antÎHe, notre-tele nersoaneloră istorrae, armele, monsmentele, vasele, lokalittgile, totslă în fine kai’e ne noate re-nresinta o snent din timnii treksgi. De ordi-nariă aneste ssvenirî ssntă konservate nrin mo-nastirî. Inst monastirile se nrefakă mi. ks nrefa-verea. loră iieră rai ssvenirile ne konservaă.
De aneea, ţ)-le, gsvernslă M. S., konvinsă de nenesitatea anestei lskrtri nreliminare, v’a în-strninată nrin jsrnalslă de la —, ka st fanegî o esksrsisne nrin gart, snre a renrodsne, nre kttă se va nstea, nortretele' nersoaneloră i stor ine, kostsmele vekî, v-ase, ornamente, loksri nitoresnî
de o ssvenire istorikti armele vekî, kostsmele aktsale alle gtraniloră din ditterite disrikte, în fine orî-ne noate servi, în nresentă mi în fiitoră, ka materială nreliminaris snre a forma, tablosrî nagionale. A «ieste renrodskgisnî se voră fane kttă se va nstea mai fidelă, în rainî tablosrî ko-lorate, kare, adsntndsse, vor forma o kolekgisne, ssb nsmire de Album natţionale.
neutra ka astt lskrare st fit rai mai kom-nlektt, vt ansngitmă, D-le, kt aneearaî rntssrt se va Isa rai de gsvernslă din geara ssrort.
A«ieastt lskrare, fiinds de snă interesă, ns nsmâi artistikă, dar rai nagionale, sneră, D-le, în natriotismsJă D-tale, mi în talentslărai esne-rienga ue avegî, kt o vegi eseksta ks toalt ardoarea rai isgeala nosibile. Odatt terminatt, gs vernslă va kibzsi assmui rekomneifeeî ve vi se va ksveni nentrs o lskrare ama de imnortantt.
Ilînt atsnra vt rogă ka st în«ienegi ls~ krarea ktt mai ksrtnd, rai st'bine voigi a a-nsnna ne ministeris, în fit karelsnt, nrintr snă ra-nortă, desnre nrogresslă anestei lskrtri.
Ilriimigi, D-1S meă, asigsrar.ea înaltei mele konsideragij.
Ministru: B. Boerescu.
' www.dacoromanica.ro
Junii JViţeştî şi talentnlii lorii Muzicale.
...	. - ‘4hsdoi 'îi
LUeante ani trekssseri* de ktndă asista-sems la sltima seratt mssikale datt de jsniî Nigesti la vr’o ktgî-va amini rai ksnosksgî a-matorî de mssikt, într’snslă din saloanele nt-rintelsi loră; de ktndă înktntată de aceste dost jsne talente «ie esekstaă deja ks attta facilitate rai simgimîntă onere d’alle lsî Mozart, Do-nizetţi Mayeibeer etc, înktntată, zikă, le .alsne-kassemă nrintr’o.amikali strîngere de mint a «ieste ksvinte.„ koragiă rai snerangt,, nentra kt în a-«iei timni de araorgire oră ne era nagionalei era învtlsită în sneranga viitorislsî; rai kare nstea fi stimslentslă «ie ftksssert rai ft«iea tnst ne a«iestî dsoi jsni ftrt avere a se arsnka ks attta ardoare rai nerseverangt în bragele lsi Erato de ns sneranga kt într’o zi nagisnea romtnt le va înlesni mijIoanele de a ajsnge, învfsnă konser-vatoriă strtină, la limitele nossibilî alle artii?
Uli dsnt snă intervalŞ de raeante ani, astt zi ktndă anesti jsni nsmtră mai mslte konnerte -datenesnena teatrslsi nostrs, ktndă ssntă kom-nositori de mai mslte fantasie ne teme- nagio-nal; astt-zî ktndă artea loră fs ktntatt de .mssa ■ noetslsi nostrs Arinesks; astt-zî ktndă era renaşterii României nsmtrt anroane dsoi ani, sneranga noastrt komsnt fs abia realisatt ne sfertă nentrs kt nsmâi snslă din jsniî noştri, nianistslă, fs xottrîtă de onor. Eforit a In-strskgisnii nsbline a se trtmite în. strtinttate .ks jsmttate stinendiă! nellă-l-altă tnst, violo-Mistslă, allă ktrsi talentă într’snă. instrsmentă ks msltă. mai diffinile egaleast ne allă fratelşi seă, fi-va oare destinată sîttrii ?—r O ! ns ; fekă arielă la lsmina rai natriotismslă Onor. Ministe-riă, rai mai ks seamt allă D-lsi Ministrs allă kslteloră, a Isa frsmoasâ inigiativt de a fane a se ottrî rai snă allă doilea stinendiă în favoarea talentslsi D-lsi Iletre Nigesks, talentă kare mai tîrziă o st’raî resfrîngt gloria de artistă neste Romtnitalents ne o st fit de o mare stilitate Nagisnii dakt în merss’i nrogresistă îi va fi dată a avea rai ea snă Konservatoriă! ^
T.	Tanasescu. n0^
oi	c .f rî isd-rrt «v că ,
;!	/i-	1	.v,ii. A? Siistifigi
f	'
sd sfoî •	:	\ i leiri at
A Despre litiera tura millitariâ. -
‘M	'■ *	; '	Mi f	1
. Astt-zî ktndă oastea noastrt se nsne ne o kalle nost de orgaiiisare, şna din ntrgile ka-ri trebsieskă ksltivate. snre a o nstea ajsta' în nerfekgisnea la kare tinde este mi litteratsra militant, Litteratsra militant a fostă ntnt aksmă la noi, ns in stare de nrsnnit ksmă avemă msl-
’	A
te, ni ks totslă în întsnerikă. In adevtră, afart din neriregsîta onert a D-lsi N. Btlnesks asssnra Jlsterii armate la Romtni, ninî o o-nert de felslă anesta în limba nagionale, ni«iî snă stsdiă asssnra artei millitarie la strtbsniî noştri, ninî snă înnenstă de istorit militant; ba tnkt mi mai msltă, ninî o tradskgisne din one-rele kari notă li folossitoarie ostamiloră; mi ks toate anestea kttă de trebsiunioase ssntă- elle, kttt instrakgisne n’âr resntndi stsdisls loră nrin-tre militari, ks kttt forgt, mi ks kttă avanta-giă n’ară okksna fakslttgile loră mintali, înlo-ksinds alte oksnagisnî kari ssntă menite noate ai dsne ne P kalle foarte rea! Ostainsls kare nitesne mi mediteast o kestisne de strategit ns se mai gtndesne la lsntele nolitin.e meskine kari oksnt azi toate sniritile, ninî mai kontinst vieaga- anea trîndavt de garnisont.
Litteratsra militant dar trebsit înksragia-tt ks ori ne kină, mi eatt snă mijiokă foarte lesne snre a’i veni in ajstoriă.
Gsvernslă va kiea o akademit saă sonie-tate militant, nsmindă ktgî-va ofigeri din akti-vitate sas în demissisne membri. Eî voră fi ls-agl la în^ie.nstS ftrt disţjnkgisne de gradă sas
3$0
DÎMBOVIŢA — 6-AUGUSTO.
nosigisne din ofigerii net mal kanabili mi !n arin® lokarile vakante voră fi înloksite 'nrin elek-gisne ksm se arnaeas® în toate akademiele de înVfcgagî.
Aneast® akademi® va fi îns®rninat® s® o-t®rask® ksi se ksvîne nremisrile ne va fonda gsvernslă nentrs nelle tuaî bane onefe de arte mi istori® militari®. Aneste nremiarî negremiră k® na nota s® fi® at®tS de mari ka s® noate' fesnteti materiale folossslă ne adane o oner®, dar konsideragisnea va fi mare. 5nă astoră kare Va sakrifika nongi întregi de neodin® snre a: skrie ne-va aâsanra artei resbellalar ii’o fane ka skonala d’a se înavsgi.
Afar® de aneasta akademia va nane în kon^ karsa kestianî assanra artei tui şniingei milita-rie, mi Va oterî nremîală nellai ne se kavine. K®te akte de bravar® alle str®banilora noştri n’ar servi snre a destenta emslagisnea în noi? K®te memoriari bane mi folositoarie n’ar yeni s® înzestreze litteratara, k®tf kanete aktive kari ast®‘Zî lakreaz® nămâi snre a na ,sta, s’ar ok-kana ka lakr®ri folositoarie. ■
Ea vă akkorda nremiarî de îiiksragiare mj rfesnlat® astoriloră kari voră komnane kîntene kanabile de a esalta koragială soldatalaî, de a’Ilă fane s®-mi iabeask® meseria de a’i m®ri entasi-asmslă nentrs gear® mi st®nînitorială kare este kemată s® anere. Istoria este martor® snre a kdnfirma aneasti atilitate. Tirteă, n’a nassă nrin k®ntarile lai o lame la viktori®? n’a k®nteni!e erorii, în k®mnia de la Maratone mi xarna lai Osian na a servită la saknesală înving®toriloră? Soldagiî lai Ştefană nellă mare în minatală gloriei mergea’nainte nrin k®ntene; marsiliesa, aneliă ircfnă faimosă allă Frangieî. a însouită totă de-sna saknessală armatei rdră!
Sarcinile akademieî nă sântă namaî anes-tea. Ea mai trebai® înk® din timnă în timnă s® fak® kanoskată kari sântă onerile ande sta-di®ndă nine-va, noate s® dob®ndeask® teorîele nenessarie snre a sănnlini esnerienga, kare este ama de skamn® mi ama *de rar® într’o armat® ka a Statalaî hostră, ne se redesteant® dintrană somită atetă de lângă.
Ea va trebai înk® s® oninese în jarnalală militari» assanra tataloră onereloră militarife kare merit® laare aminte;, s® areat® ideele bane, s® kombat® ne nelle relie. Aneasta, dau® ksm izine ană skriitoriă însemnată, este ka atetă mai trebainnosă, ka k®tă se noate nrea lesne întîm-nla ka ană skriitoriă înzestrată k’ană talentă mare d'a skrie, s® adontese nisne teorie absarde, mi nititorii redamî de magia stilslsî saă renata nianea. astorislsî, mai alessă daka anesta e militariă iui a komandată ka saknessă, s® îmbrs-gimese nrinniuie false, kare’î addane totă-de-sna învingeri.
Akademia va fi aatorisat® s® essaminese oii-ue mansskrintă i se va trimite nrivitoriă la artea militari-®, ifil va solinita de 'la gaveruă ira-nrimarea lai daka va gussi k® merit®.
îu lins® aste-zî de ori-ne komnanere ana din âarninele nelle mai imnortangi alle akademieî este s® fak® kanoskată kare sântă k®rgile str®ine folositoarie oasteî mi kari trebsieskă trar dasse în limba nagionale k®tă mai kar®ndă. S® îns®rninese ofineriî kauabili ka tradsverea loraj s® ot®rask® kiar ană nremiă k®tă de mikă neutra aneasta.
Limba Roman®, în matei® de artea militari® este ka totală s®rak®, de k®ndă Rom®niî aă l®ssată s® ragineask® armele loră, artea militari® a înaintată ka tiassă gigantini la nelle alte nauisni; ast-felă msluimea de kavinte str®ine în 1 imba noastr®, n’aă ninî anală s® le korresnanz®, akademia loră va lakra singar® mi în nellă mai skartă timnă an dikgionariă de kăvintele mili-tarie. ne kari va trebai s® le kreeze.
Institsgia anei akademie na este an ne noă Jonirni în Istoria Resbelalaî vorbemte de o assemi-ne akadetui® ne essistea la Ilrassienî, sab Fride-
rik II mi ne kare aatorială o nriveste kaana din kaasele kare a dată nreemininga militari® anes-tei nagianî în anea enok®. Assemine ană aato-riă anonimă de mare merită într’o oner® assa-rifa organisfirii armatei o nronanere în anii tre-ksgi Frannieî.	a'
De n£, în Ilrassia <> ast-felă de akademi® s’a desfiiugată? de ne în Frannia ea an essiste? aneste sântă doae kestianî la kari voiă resnande namaî aneast®: k®ndă vomă ajunge îii gra-dală de kaltar® a Ilrassiei ini'a Franni® o naţemă' desfiinga ini noi.	' ttt Jl
S® întokmimă dar aneast® institsgislie k®nî ea este menit® snre a da ostamiloră gastală stadialei, a gine în aktivifate intelligingele, a res-nîndi înv®g®tara, mi înv®g®tera este nantală ne trebai® s® rezemşmă nîrgia ka kare s® ridik®mă geara noastr® în nosigianea snd<? vremă s’o ve-demă.
.iy>?,nr>v

a-f
■ADUNAREA NAŢIONALE
u

TERREI ROMANESCT.
Şedinţa de la. 8Iiiliîîl8fiO.
Preşedinţa D-lui B. Katargiu
Sedinija se deskide la amiazî nrin anellsls nominale la kare ns resnsndS 12 denstanî.
Se Hites>je iiroHesssls verbale allŞ sedinneî nre-nedingî mi se nriimes'ie.	■
Se nitesie ordinea zilleî.	*
Bisroslg fane ksnoskatfi Adantri! k® D. A,. Go-lesks onteaz® nentrs Kraiova mi totg-de-odat® k® vere snS kongediS, de 20 zille kare-î se akord®,
Se homanilv® o netigiane a D-laî Kolonels G®r-desks nentrs nensisne. mi se trimite la sekgisnea kom-netinte.
D. Ilreiuedinle ansng® Ia, la ordinea zilleî este kontinsarea disksgisniî assnra nroiektsîsî nentrs drs-msriie de ferit.
D. Rouortors vine la tribin® snre a kontinsa vi; tirea de snde remissese în xnedinga nrevedinte.
Mai mslg: osserv®..k® artikolile ve s’as diskstats în îuedinija trekst® ns ssnts avellea clin nroiektsls gs-vemslsî, vi din rauortsls Sekgisneî, mi Adsnarea ar t.rebsi s® aib® în Vedere nroiektsls ear ns rariortslă.
D. RanorlorS resnsnde k® at®ts nroiektsls Gsver nslsî k®ts mi vells amendată de sekgisne ssntă înk® la tinars, dar ţrebse s®. vi® indat®.
Adsnarea' devide a asfenta n®n® ve va veni de la tîiiars nroiektsls GsvernslsT mi ainandamentele sek-gisneî.
D. Ilreiuedinle arat® k® bisrosls se afl® într’o serioas® nedomirire în nrivinna onors bsdjete ve as ^osts înaintea Adsn®iiî nrintrsns mesagis domnesks, dar ne ssb însemnate de nivl sn ministrs, mi ast-fels ns uots avea nivî o astentivitate.
Assnra avestel îunrgîsr®ri se învens mai mslte disksgisnî snre a svi dak® trebse neanm’ats, iiii de vine srmea® a se ssb-însema avelle bsdjete.
Desbaterea se termin® -nrin nronsnerea D. Ion Floresks la kare ader® mi D. Ion Gika ks adiogirea k® fi® kare Ministrs, astors alls bsdjetslsî, s® ssbt-în-semne în modsll avesta: „avests bsdjets roksnoskS k® l’ams Iskrats ks skons de a-llă nresinta Adsn®riî.“ Illedinga s® sssnende nentrs 5 minste.
La- redeskidere, viinds de la tinars nroektsls nentrs dmnsrille de fers, se. deklar® deskis® disksgisnea as-' sanra lsî.-
D. Melik, viinds la tribsn®, vitesve titlsls iiroiek-tslsT la kare sekgisnea a skibats ksvintele drsmS de ferii în koi ferale.
Dsne oare-karî osservagisnî litterarie asssnra ave-steî modifikirî, Adsnarea nriimesve esnressisnea sek-uisnei.
D.Melik vitesv lart. 3 alls sekgisnilorS snite, kore-snszitors la arf. 2 alls Gsvernrlsî, asssnra k®rsia r®-raisesse disksgisnea îi medînga nrevedinte.
Ne ls®ndS nimeni ksvintsls, D. Ilremedinte ns ne la vot» art. 3 al sekgisnilors mi se nriimesve.
D. Melik vitesve art. 4 al sekrjisnilors,, kor®snsn-z®tors la art. 3 al gsvernslsî..
D. A. Floreskn osserv® k® avests a'rtikols s’a votată în, Sedinija trekst® nrin adontanea amendamentslsî D. Katargis.
D. /. Brstiam resnsnde k® votsltl din ntediDtja nrevedinte ns determin® destslS de deslsmit dak® kon-vesisnea de t®rîtn guatis trebse a se fave de k®tre Gs
verns sas de k®tre nronrietarî, mi" o lege trebse s® fi® kîts se va nstea mai esnlikat®, assnra snsî nsnts mai ks seam® ve imnort® foarte mslts komnanielors de a fi bine urevisats.
Termin®nd8 D’ Bvitians densne sn amenclamentTi assnra avestsî nsnts.
I). Boioresks arat® k®, dak® Adsnafeă % snani-m® a reksnoasve nevesitatea adongîsnii nrinvinislst-de a se konvede tr.rr.mslS gratis de nronrietarî afar® de kassrile esvennionalî de kari s’a vorbită, l)-lsî ns vede inkonvenintele nentrs kare s® ns se stabileask® de a-ksms avestă urinuiniă, l®r® a maî întîrzia n®n® la .legea de esnronriare.
X). Jlresedinte osser^® k® drsmsrile de fer^° afa-r® din t®r®msls ve va oksna linia lors. maî aă trebsing® mi de alte loksrî nentrs stagisnî mi klidlrie ve le.ssnts neanirate, mi toate aveste vestisnî de aminsnte ns se notă regsla de k®ts nrin legea de esnronriare.
D. G Vernesks osserv® k® amendamentsls D-lki Britians ajsnge a ns maî fi nevesaris, de oare ve în nrotokoalele sedingeî nrevedingi se konstat® k® arti-kolslă nriimits de Adsnare disnsne ka uronrietariî' s® dea nimîntsls gratiss, afar® de kassrile esvengionalî ve s’as mengionats mi Rari as se fak® Tobiektslă sneî legi sneviale.
D, Tlresediiite esnlik®k® votsls medingeî trekste ns se refere de k®tă laveeave nriveste rie gsverns în tran-sakgisnile salle ks komnaniele; r®mîinds ka legea de esnronriare se determine modsis ksmk gSverasls are a se regsla ks uronrietariî.
D. Vernesks deklar® k® în srnia esulikirilors date de D. Ilremedinte îmi retrage vţdle ve a zissă mi voteaz® nentrs amendamentă.
D. Margilomari vere a se vota amendamentsls Ij-ls-Bi®tians, de oare Ve infirm® aksmă votsls din medinî ga trekst®,
D. Ilreiuedinle îi oserv® k® niminî ns infirm® avests vots, vi s’a esrilikats nsmaî k® obiektslă lsî a fostă de a se amesa nrinvinisls. k® gsvernsls are s® dea tirîmsls gratiss komnanielors, mi o lege sneviale s® îniesneask® gsvernslsî mizioavelle de a efektsa aveast® vestisne.
D. Kostafors densne sn amendamentă, asssnra mo-dslsî regsl®riî vestisniî firîmsrilors.
In nrivinga aveasta se kontins® în delsnge des-baterl, kari ns aă nststs ajsnge la nivî sn ressltatŞ, fiindă k® se konstat® k® Adsnarea ns maî este înns-m®rsls komnlektg snre a nstea nrovede la votarea vre snsî artikols sas a vre snsia din amendamentele cle-rissse,
D' Ilremedinte konsslt®nd§ Adsnarea, r®dik® me-dinga la 5 ore mi jsm®tate, ansng®nclă ne vea viitoa-ri® nentrs a dosa-zi. 9 IsliC. .	’OJ
.1
d ■
.	151	.	.
... iiifkvni ui
'	• a •vn
Eforia generala a si>jtaleIoru civile. .,
Ilentrs navarea ks moşea aksrtji Snitalsls! Koluei mi fauerea snsî geamlîkă laantreslă- .din dreanta Suitalslsî, srmsudă a se ginea liuitagie nrin oferte în Sala Eforiei din konrinsslă Mona-stiriî Kolgei Mer ksrîla 17 a le lsni Asgsstă asnirannii se voră înfugima ks garangiî valabile în nresenga ksrora deskizîndsse ofertele, lskra-re se va adjsdeka assnra auelsia allă kî>rsia nregă va fi skbzstiă, iar nlansrile mi kondigiile se not vedea în ori ne zi de lskrs în kannelaria Eforiei dela neassrile 10 dimineaga nîns la 3. dsne amiază.	,	,	,	■.
Directorul Eforiei S. Piscueescu. j
Comunicaţie cu delijenţa poştala intre Bucurescî S*loestI şi Braşov. _ n.
Va nleka de uatrs ori ne S'£ntT.mîirb din Bsksremni Dsminika, Margea mi vinerea nentrs Brarnov^. iar Joi nsmaî nentrs Illoesti la orele 9 de Dimineaga, ks kaî de Ilomtie; din Brarnov va nleka Murgea, Joia , mi Dsminika la 9 ore Diminiaga. TrEssrile ssnt karete ne arksrî. . Ilregsl nentrs sn lok în Deligengs dela Bsks-resui la Btamov mi de la Brarnov la Bsksresni este De sf. 24 ks 15 oka Bagajiă; iar. nentrs tUoemti 8 sf. Lok 1-iă mi 6 sf. lok 2-lea.
BisrosI anestor Deligenge mi nlekarea lor este în Bsksresni Otşls Nagional Karakam; în Brarnov Otels No 1 mi în TUoemti Otels Sts-nik^s Marin.
Tinogpafia Aauiona.T® Stpada Neiueajgsk* Xans Gepman No. îî,
www.dacoromanica.ro