ANUL» II - 1860, cl nj Acesta foia esse de doue ori pe septămănă Jlercurea şi Sambata Preţiulu abonamentului pentru un anii 24 Sf. Pentru */<, „ 12 „ Trei luni. . . . 6 „ O liniă pentru anun-oiurî se va plăti cu 30 p. Air 0 lege electorale forte întiţsă. — \---- Unirea ambeloru ministerie sub alesulu poporului romanu de la 24 Genariu. ■ N° 80. . ■». PRINCIPATELE-UNITE. FOIĂ POLITICĂ ŞI LITTERARIĂ ' " ■ Redactor» Responsabile RADU 10NESCU. j . MIERCURI 3 AUGUSTtr. i Abonarea se face la Redacţiune Otelulii Ger mani No. 27 strada NemţiaScă, iar prin dis-t tricte la D. secretari de Administraţiuni. Ori ce abonamentutrebu'iă. plătită îndată cu sub-i scrierea. Ţeraniî să devia cetăţeni şi liberi prin a loru improprietărire cu despăgubire. Armarea ţereloru in oştire regulată, rş-servă şi glote armate. . INSCIINŢIARE, . , Domnii abonaţi allfi quăroră abonamentu a espirată suntii rugaţi a bine-voi să trimită la ad-ininistraţiune plata cuvenită, reinnoindu abona-nieutulu D-loru. Simtă mulţi abonaţi quari era datori a plăti Ia. 15 Apriliu trecută şi n’aii plătită ancă până acuinu; Redacţiunea ii invitesă cu deosebire a trăi uite banii fură quea mai mica intărdiere jurnalulă s’a trămissă regulată şi are dreptulă a pretinde de la D-nii abonaţi a şi iniplini aqueas tă datoriă pentru quarc a aşteptată atâta timpu. REDACŢIUNEA- Bucureşti, 3 Auguslu CRONICĂ INTERIORUL Adsnarea se okksnt ks nernetarea bsdge-t»l»î ksltelors rai all» instiskijisnii nsbline. în ksrssls desbaterilor», în medinga de Stm-bttt, D. I. Brttian» a ftk»tg o nronsnere foarte dreantt nrivitoarit la snitalele de nrin dis-trikte kare se întregină astt-zî k» banii din k»-tiele satelor» mi kari ar fi mailogiks st fit îngrijite de Kassa Mentrale. Ilronsnerea era aneasta: servinisl» sanitari» kare se ia de la ministerislg din într» st se ia de la ministerial» k»ltelors din venitsrile mo-nastirilorg. Aneastt nron»nere a dat»1 lokg ,1a oare-ka-re disksgisne. D. nresedinte all» kabinet»l»î a deklaratg kt nron»nerea, D. Brttian» nresintt doşe nsnt»rl de vedere, administrativ» mi financiare. Ilentrs administrare aneastt kestisue se noa-te nerneta atsnnî ktnds Adsnarea se va okk»-na k» nfoiektslg desnre komnlekta reorganisare a ministerielor» ne i se va înftnima de gsverns. în nrivinna financiare Adşnarea a ftkstg »ng nassg mare snre nentralisare mi aneastt in-trt mi în vederile gsveriislsi, mi n». mai are ninl »ng motivg da’l inftgima »ng assemine a-mandament». Ar fi foarte bine daka k» fond»-rile Itssate monastirilorg se no.ate îngriji mi snitalele de nrin distrikte. Asft-zî tnst strem»-tarea este inonortsnt, ini e de ntrere a se a-mtna ori-ne diskşgisne ntnt la moiektsl» ire se Va înftgima de g-svern» ass»nra îeoigani— striî ministerielorg. D. Brttian» desvoltt teoria sa kt toate ve-nitsrile Statslsî treb»itskS adsnate într’o sings-rt kasst kare- st îngrijeaskt toate servinis-rile. Afart de anes'tea Venitsrile kasseî nen-trale ag o întrebsingare ottrîtt nrin testamentele fondatorilorg. Servinisl» sanitarig ţreb»it st se fakt din aneste venitsrî. Daka toate kitl-tseljle anestsi servim» se nots akoneri din kas— sa Hentrale mi va remtnea sng nrisos», se va disksta atsnne întreb»ii!garea Isi. D. Katargi» sssgine aneastt teorit. 13ron»nerea D. Brttian» ni se nare foarte dreantt mi logikt. Snre a se introdsne odatt o ordine în administrarea banilor», este nenes-sarig ka toate venitsrile st ne aţjsse intrig sin- o-srt kasst nentrale a ministeri»l»i finannieior» o > de snde st se akonere toate servinisrile Stat»-Isî. Ne nare logiks ka servinisl» sanitarig din distrikte st se fakt din kassa Centrale fiind-kt aneste venit»rî ssnts destinate nentr» snitalsrî, nentrS skoale, nentr» bine-fanerî, mi am» fi do-ritg ka g»vern»l» st fi lsatg singsrs ininiativa astt-zr kiar snre' a întreb»inna banii kasseî Centrale mai tnttis de toate la servinisrile nentr» kari ssnts destînagi. Hron»nerea L>. Brttian» sra nsss» la vot» mi s'a.resniiis» k» 26 bile negre în kontra 26 albe. D»nt aneasta s’a în'ienstg «rernetarea kitl-tselilor» Mitronoliei. Mai mslijî onorabili denstani as aretatg kt aneste kitltsiele ssntg nrea mari. D-nî Tsrnavit» mi Hrttian» ag esnssss îijtr’sns kin» învederat» mi foarte esnlinit» kt lefele înaltslsi klerg ssnts foarte mari mi essagerate în komnararjisne k» klersl» mirean». Anesta este sn» adevtrs, ne kare nimeni n» ’lls noate ttgtdsi. Iltringi egsmenî ktlsgtri, ftrt famillît, ftrt trebsinnft n»meroasse mi mari, ftrt pkk5nagi»nî mslte mi grelle, dentrtani de viean,a nsblikt, ueî mai msluî a» ktte zene mi dose-snre-zene mie lei, ne an», a» toate nelle trebsinnoase, kasst, iiBtriment», lemne, servitori, mai ag oare kari venitsri indirekte, mai a» ktte o s»mt însemnatt de ktte 40.000 lei neî mai mslnî ka kiltsitle estraordinafe nentr» mosaţiri kari ne la snele monastiri ns se vtdg ninf de k»m sas s»ntg re» nriminî. Ei bine nine n» vede kt aneste kitltsele enorme ftk»te ftrt nini sng ressltats folositori» s’ar nstea redsne foarte m»lts mi întrebsinna nentr» »ns skon» mai bsn», nentr» desvoltarea mi fesntndirea instr»kui»nii b»bli'ie dela kare deninde viitorisl» nerreî noastre. LIe om» jsstg mi ks b»ng simng n» vede starea miserabile în kare se aflt kler»!» mirean» kare este m»ltg mai folositori» de ktts sekta nriviiegiatt mi nefolositorit a ktl»gtrilorg ? Ilre-ot»l» mirean» are o famillit mi îngellege toate simtimeutele frsmoase alle! viegei, iireotsl» mirean» îmnlines'ie o misssiie grea mi stntt nentr» kt neassistt la toate okkasisnile solemne din vieant, nreot»lg mireang trebsir. ridikat» mi instrsit» nentr» kt este legat» de soni etate mi noate n»ne ne kallea bsnt ne omslgrettnitg, noate mtngtia ne nei neferiyigi, no.ate instrsi mi moralisa ne nonors. Hiue. .ns vede kontrastslg între ktlsgtri mi ureonii mireni? Î5niî, singsrî, neste mtssrt îndestslani mi neokksnagî; neî din srmt şeranî k» famillie grelle, nermind» vieanalor», ktztndg) în degradare irti îmnlinindg ^aminele nelle mai grelle. Gsvernslg mi Adsnarea- ns trebsit a nerde din vedere redskgisnea lefelor» enorme alle kt-Isgtrilorg urin kare st se înbsntttgeaskt soar-tea triste a klerslsi mirean», singsrs tolositorig în societate. D. Rosetti a nronsss» »n» amandamentg nrin kare se redskt kitltsitlele II. S. 3. Metronoli-t»l»î la s»ma ottrîtt de Regslament» 450,000 mi kare astt zî este de 630,620; tnst anestg amandamentg a fost» resnins». în medinga de erî bi»ro»lg a ftkst» ksnos-k»ts kt D. Rsktrean» mi-a dat» demissisnea, avtnds neantratt trebsingt mi vtztndsimnos^ sibilitate d'^ dobtndi kongedi». - îngellegem» nrea bine ka mslgî din onorabilii denstagi st aibt trebsinge srgingi; dar, k»m a ftkstg noate sakrifinie ntnt ak»m, ai mai n»-tea medea în Adsnare ntnt la finele sessiBniî nrelsngite kare este de ktie-va zille. Ftrt indoialţ, daka Domnii denstagî voig n»ne Adsnarea într’sug kas». araia de estrems de a nriimi demisi»nea sag a akkorda kongedi-^ slg, Adsnarea, va fi silitt a alerga la nells din »rmt mijlok» snre a n» se vedea ntrtsitt de denstagî. Dar akordtnd», in nosigisnea aneas-ta, kongedi»rile ne i s’ar nere s’ar vedea în in-nossibilitate d’a mai gine inedinge în momeut»l» ktndg se okk»nt de lskrtrile nelle mai însemnate, desbaterea mi votarea bsdgetelcrg. Adsnarea a akkordat» kongedislg nerst» de D. Rsktrean», ktni alt-fell» ar fi tost» silitt ai nriimi demissisnea. Dar s’a invitat» D~nii den»-tagi st mai aibt b»na voingt de a mai sta în Adsnare ntnt la finele sessisnii snre a se iib-tea .termina bşdgetel'e. Dsnt aneasta s’a înnenstg desbaterea kel-tsitlelorS snitalelor». BBdgetslg anestorg kitltsitle ne anslg-tre-kBts era de 2,330,76R ne anslg anesta s’a re-dsssg la 2,054,544 mi sekgi»nea l’a mai re-dBSsg la 1,988,061. ' D. Ranortorig a deklaratg kt sekgiBiiea a ftkstg aneastt red»kgi»ne kiar d»nt arettrile D. Davila kare a ftkst» k»nosk»tg kt adevt-ratele kit!t»itle alle snitalslsî Kolgea ns se sr-kt ni ni la s»ma aneasta, nentr» kt kiar de la nstrimentslg bolnavilor» se noate sktdea ktte 10 iiarele de nat» ftrt ka anestg- sktztmtntg st addskt vre o vtttinare. Ilrisos»!» ne a re-ssltatg din aneste red»kgi»riî a fostg întrebsin-gatg de Eforit în kinsi» nellg mai bsng mi folositori». Eforia a pttrîts a se da la snitalg kons»ltagi»ni gratsite. a se kt»ta ne la kassele lorg bolnavii kari n» not» veni la şnital», nre— k»ms ssntg msme k» konii kare bolntvinds-se ns’mî not» Itşsa konii singsri; a li se da ioa-te medikamentele nenessarie. In trei lsni s a îngrijit g 846 volnavî nrin k-asse mi kons»]taiii»m gratsite. Assemine s’a ftkst» o bait la Olt-ncsnî snde se trtrnite 40 bolnavi ks kitttseala Eeforiei. ‘ ' Sekgisnea a înk»viinnatg aneste lutli-sitie kari ag fost» bine întrebsingate în aj»toare fo-lositoarie, dar a desanrobarg k» destvîrmire mo-d»l» anesta de nronedere, mi e de ntrere ka în aeslg^ viitori» st se dea o sokotealt ltmsritt deosebinds-se kitltsielele interioarie alle snita-l»l»i de nelle esterioarie. D. D. Gika deldart kt în saitalslS Brtn-kovenesk» se aflt »ng n»mtr» de bolnavi egale k» nel 18 de la Kolgea mi kitltsielele ssnt» ks 40 la % maî n»gin». D-1bî du Bn»vot§de www.dacoromanica.ro o 314 DÎMBOVIŢA — 3 AUGUSTO ^nkredere D- Daviia fiinds sigsrs de bsna între-rf bsingare a banilprs vb treks neste ssraele ne-vessarie. Dar ns se noate onri de a da sns blams o-svernslsî kare nresinti sns assemine bsdgets în kare se afli ssme ks 40 °/0 mai multă de kitg în snitalsls Briiikovenesks, ini este de ns-rere ka si se reduki kiiltselile Ia ssma între-bsingati în avellş snitals. D. Vernesks areati ks raslts drentate ki ssnts differite grade de boale, mal grelle,. lsn-ge; assemine ssuts deosebiri în îngrijirea Jrbol-navilors, mi nrin urmare essisţe deosebire mi în kiiltsiile. D. ministrs alls jsstigieî deklari ks aveste redskgisnî ns se nots fave asts-zî dsns ksm qere D. D. Gika nentrs ks ssmele kari nriso-sesks neste kisltsislele adevsrats nevessarie ssnts deja întrebsingate, iui anol trebsis mai intsis a nsmi o Komissisne de oameni komiie-tin-gî sure a fave o uervetare esakte ka ss yazş ne redskgisnî ssnts nossibilî; mi nsmaî nentrs ansls viitoris bsdgetsls se noate regsla dsns doriana Adsnsriî. D. D. Gika mod'ifiks amaridamentsls sss nrin kare nronsue ss se înksviingeze kisltsis-îele snss nsmaî ne ansls avesta; mi dsns ver-vetarea snsî Komisisneî, fsksnds -se toate redsk-gisnele nossibilî, ss se înfsgiiniese nentrs ansls viitors sns bsdgets deosibitş jientrs kistsislele esterne. i Amandamentsls se nrimesve mi D. ministrs alls jsstigieî se însirvineass a nsmi o KomiS" sisne kare si faki vervetarea ksveniti. în inedinga aveasta se termini bsdgetsls sni-talelors Redakgisnea jurnalului Naîţionalsls atreksts aksms la D. ArisMde Ilaskal, doktors m drents, kare de ksrsnds s’a întorss de la Ilariss snde mka fiksts stsdiele salle jsridive. lsaiti. es ams vszsts d’anroane nsrgiîe deffelc tsase mi voieskă a le îmbsnitsgi. Afais de a-veasta, de la Villafranka n’am fiksts nimiivS mi ni'iî kiar n’am ksgetats nimikă kare si noati Eaca scrissoarea linparatulm Napoleon. Scumpulu meu Perşigmj, Lskrsrile mi se nars atsts d® mksikate, mslniemiti neînkrederiî seminate nretstindenî de la resbelsls Italiei, în ksts îgi skris ks sneran^ ga k’o konvorbire ks inima deskisss ks lordsls Ilalmerstoii va vindeka resls aktsale. LordslS llalmerston mi ksnoasve, mi ksu-ds affirms sns Iskrs, mi va krede. Eî bine! îi riogî snsne- din nartea mea, în kinsls vells mai formale, ks de la navea de Villafranka n’am avsts de kits o singuri ksgetare, sns singsrs skons a inasgsra o. noss ep.s de nane mi a tiii în bsni îimellegere ks togi vciinii mei mi mai ks seams ks Anglia. Mi lenidassems de Savoia mi Nizza: Singsri kresuerea ostraordinarii a Iliemontelsî m’a fiksts a reveni asssnra doringel d’a vedea res-nite ks Franoia nrovinme ks totsls frannese. Dar mi se va obiekta, voesgî nauea mi a-dasgl neste msssri nsferile militarie.alle lianuieî. NegS fantsls auesta din toate nsntsrile. Armata mi flotţa mea n’as nirniks de ameningitons nentrs nimeni. Marina mea ks vanore este. denarte de a îndestsla kiar rebsingele noastre, mi niffra vas-selors ks vanoare ns se ridiki ninî la nsmi-rsls bastimentelors ks velle gisite de neaesarie în timiisls regelsl Lsdoviks Filins. Am 400,000 oameni ssb arme, dar skoâte din aaests nsmsră 60^ 000 în Algeria, 6, 000 la Roma, 8,000 în Kina, 20.000 jandarmi, bolnavii, konskrimîi, un vel mirtsrisi, ne a ne este adevirais, ki îegi-mentele melle as ^os effektivs mal redssss de kit8 ssb domnia nrenedinte. Singsra kresnere a kadrelors a fosts kregisnea gardel imneriale. Arioî, de mi voinds nauea, doresks assemine a organisa forgele gerrel ne uells mai bsns niniors nossibile; kiliî, daka din sltimele res-belle striinil n’as vizsts de kits nartea stre- alarma ne >ii»e-va. Kinds Lavallete a nlekats la Eonstantino-nole, instrskgisnile ne i-am dats se mirgiiiea în aneasta.,, îul nsne toate silingele sure a man-ginea stătu quo.„ Iuteresssls Frannieî este ka Turma si triiaski ne kits va fi ks nstingi mal msîts timns. A ksm vins minellsi-ile din Siria mi se skris ki’ml nare foartk bine ki gssesks o nosi okr-kasisne d’a fane sns miks resbells sas a jska 5!is nos rols. într’adevsrS mi se attribsis nrea nsgin bsns simgs. Daka am uronssss îndati o esnedigisne, am fikst.’o nentrs ks simgs ka mi nonslslS kare m’a nssss în kans’î mi nentrs ks. nsvelele din Siria m’as transnortats de in-dignagisne. Ks toate anestea sntiia mea ks-g^tare a fosts a mi îngellege ks Anglia. Kare alts interesss de kits anella alls sma-nitigil m’ar îndemna a trimite trsne în anests ginstş ? Ns ksm-va bare nossesisnea anesteî gerrî ar îmmslgi nsterile melle? Oare îmi nots as-ksnde ki Algeria, ks toate foloassele sale în viitoris, este o kasss de slsbire nentrs Frannia, kare, da trel-zeui ele ani, îl ds uells mal ksrats din ssngele mi asrsls ses? Ams zisss, în 1852, la Bordeaux, mi as-ts-zl oninisnea mea este anea-mî, ams mare konkiste de fiksts. dar în Frannia. Organisa-gisnea sa interioarii, devoltarea sa morale, lu'es-nerea mijloanelors salle as inki msltc nrogrese se a fane. Ani este sns kimns destsls de în tinss deskisss ambigisnel melle ini ajsnge aues ta sure a o mslgiemi. Mi-a fosts. ks greş a mi îngellege ks Anglia în nrivinga Italiei ventrale, fiind§-ki erams îndatorits nrin nauea de Villafranka.. Ki^s nen-trs_ Italia meridionale, ssnts libers de Orî ve în-datoriuni mi ns doresks alts de kits a msin-îngellege ks Anglia asssnra auestsî nsnts ka asssnra vellors alte; dar, nentrs nsmele verslsî,, oamenii eminingî ue se afli în kansls gsverns-lşî engless si lasse la o narte gelosiele meski-ne, neînkrederile nedrente; si ne îngelegems leal-mente ka oameni oiiestî ue ssntemS iar ns ka lotri kari vors st> se înmiele snslS ne altsls. Ile sksrts, eaki' fondsls ksgetirii melle. Doresks ka Italia si fii îmnivisiti,. ns’mî nas-si îu ne kins, dar firi intervenire striini, mi ka trsuele melle ss noati nirisi Roma firi a komnromile seksritatea nanei, Amî dori mslts si ns fis îndatorits a fave esiiedigisnea în Siria, mi, în orî-ve kasss, ia ns o faue singsrs; mitiis ki aveasta ar- fi o mare kiiltsiali, ne srmi fiinds ki mi tenis .ka a-veasti intervenire si ns anagiese kestisnea Ori-intelsi; dar, de alţi narte ns vizs ksm amî. ns-tea resiste oninisniî nsblive^a gerrel melle, kare ns va îngellege niuî odati si se lasse neneden-site ns nsmaî omorsls krestinilors, dar mi in-vendisls konsslatelors noastre, sfimiarea drane-Islsl nostrs, desnsiarea monastirilofs kare se afla ssb nrotekgisnea noastri. Ţ^î-ams srisSss toati ksgetareâ mea fi-ri a asksnde nimiks mi firi a sita nirniks. Fi ks skrisoarea mea sssls ve vel .sokoti kouvena-bile. Krede în sinvera mea amiuii. ’ Sub-senmatnlu XAPOLEONE. vesilors, îmniratsls Asstriel, Regina Reg-atsls! snits alls Mariî-Bretanil ini alts Irlandei, A. S. R. nrinvinele Regeiits alls Ilrsssiel miM. S.îrn-niratslg: tstors Rsssielors aTas învoits asssnra art. srmitoarie; Art. 1. 5ns korns de trsne esroneane kare ar nstea fi srkats la dose- snre-zene mm oameni va fi trimisss în Siria snre a kontribst la restabilirea liniştii. Art. 2. M. S. îmniratsls- Fnsnnesilors kon— si mute a da îndati jsmitatea avestsl korns de= trene. Daka ar deveni nevessaris a ridika effe-ktivsls ses la ’iiffra stinslati în artikslsls, nre-vediute, velle alte nsterl se vors îngellege- firi-îrtirziere ks Iloarta nrin kallea dinlomatiki- ordinarii snre a areta ne avellea dintre dinsele kari vors avea-si kontribsîaski, ia aveasta. Art. 3. Komandantele- nrimaris- alls csnedi-nisnii va, intra la sosirea sa în komsnikagisne ks komissarisls estraordinaris alls Ilorgil snre a kombina toate mnssrele verste de îmurejsriri rai a Isa nosigisnile ve1 va fi. de trebsingi a o-ksna snre a îmnlinj obiektsls aktslsi nreskiţe. Art. 4. M. S. îmniratsls Franvesilors, îmniratsls Austriei, Regina Regatslsî snits alls Marii Bretaniî mi alls Irlandei, A. S. Regale nrinvinele reginte alls îlrsssieî mi M. S. Imni-ratsls tstors Rsssielors nromits a întregine forgele navale îndestslito.are snre a ajsta ssvves-ssls silifigelors kommsne snre restabilirea liniştii. Art. 5. înaltele nirgi, konvinse ki avests termens va fi de ajsns§ snre a îmnlini skonsls de îmnivisire ve asin vedere, otirisks de mease luni okksnagisnea de trsne în Siria. Art. 6. Sublima noarti se îndatoresve a înlesni ne kits va deninde de diiisa, nstrimen-tsls mi aiînrovisionarea kornslsî esnedigionaris.. S’a îngellasss ki velle mease artiksle nre-vedingl yors fi testsale skimbate într o konven-gisne kare va uri mi semnitsrile renresintangilors ssb-semnagl, îndati ve vors avea denlxne usteri de la ssveranii lors, dar ki. stinslirile avestsi t n nrotokols vors intra îndati în vigoare. Domnsls insirvinat.s ks affaverile Ilrsssiel a osservats inşi ki distribsgisnea aktsale a bastimentelors nrsssiene de resbells noate si ns nermigi gsvernslsî sis de a konlskra de aksm la essekstarea artikslsls! 4. Faksts la Ilariss la 3 Asgssts 1860 în mease esnedinisnl. . ri- - ni.mb ThonveneL Meîternich. Kowley. Reuss. Kisseleff, Alimet Vefyk i.tu i. Monilorsls franvess nsbliki srmitoariele dose nrotokoal.e nrivitorie la atfaverile Siriei: 1xntsislS nrotokols alls konferimţei iţinste la ministerisls affauerilors strune la 3 Asgssts 1860. Magestatea sa Imner. Ssltansls voinds a onri nrin mxssre nrorante mi effikavi virsarea de singe din Siria mi a dovedi ferma sa otirîre de a &s-seksra ordinea ini navea între nonslagisnile nssse ssb suveranitatea sa, mi M. S. înniratslS Fran- www.dacoromanica.ro Alls dosilea nrotokols alls konferinyeî U/inste la ministerisls affauerilors străine la 3 Asgssts. nienitotengiaril Franvieî, Austriei, Maril-Bretaniî, Ursssieî mi Rsssiei dorinds a stabili, konforms ks intengisnile ksrgilors lors resneki tive, adeviratsls karakters alls konksrsslsî dată Ssblimeî Ilorgl în termenii nrotokolslsl semnats în avea’ml zi, sintimeutele kari le as diktats klassele avestsi akts mi komnlekta lors desui- teressare, deklari în kinsls vells mal formale, ki nsterile kpntranktangl ns îbnellegs a srma ninl ns vors urma, în essekstarea îndatoririlcrS lors', nivl sns folosss territonale, nivi o inflsingi es-klssivi, nreksms iui nivl o konvessisne attin-igitoarii. de kommervisls ssnnsmilors lors un kare n’ar nstea fi akkordati la ssnnsmiî tstoiS vellors alte uşieri. Ks toate avestea, ns se nots onri, addski-nds aminte avi aktele emanate dela M. S. Ssltansls, a kirors înalţi valoare este konstatati nrin art. 9 din tratatsls de 30 Marte 1856, a esnrima nregisls ve nsns ka, konforms ks figsdsingele solemne alle Sublimei Hsrgl, si se ia missre administrative serioase nentrs îmbsnitsgirea soai DÎMBOVIŢA — 3 AUGUSTU. 315 ţjj nonslagisnilorg krestine de ori ce nts în imnerislS Ottomang. nieninotengiarislS Tsrcieî ia aktg de acea-gti, deldarare a renfesintannilorg înaltelor» ns-tell mi se înstrcineast a o transmite Ksrgiî salle, osservtndg kt ssblima Iloartt a întrebs-inuats ini va. srrna stî ntrebsingeze silingele sal-je konform» ks dorinna esnresst ani sssss. Ftkslg la Ilaris, 3 Asgsstg 1860,.în inease esiiedinisni. ' Thovuenel. ' Metternicli. -j Cowley. j i-. - Reuss. ,. Kiseleff. Alimet. Vefyk. jiriimits st se arene e asssnra mea, nrin nsbli-’karea. în Monitori» a relagisnei inesakte a aeel-lsi Komissarig fort a ktsta st se înkredingese mal tnttig daka este acievtratt. llriimigî, Domnsle RedaktorS, esnressisnea stimei jni konsideragisniî melle. Ion Vardalach. B). Ion lîratiami ess ministru de fipancie >to ai.'.' ^--*oVwAriA AAA/WX-v orr. Acte Officiali. om •• i* ■ ' IIrin. mai mslte dekrete domnesc! se nsmesks: D. N. Nikslesks membre la ksrtea kri-minale; — D. Grigore Xrisoskoleo, .membre la ksrtea ni vile sekgisnea I-iS; — D. K. I. Avion, membre la aeea-inî ksrte; —■ D, Skarlafg Ko-koresks, assemine membre la ksrtea civile sek-nisnea I; D. G. Sion membre la ksrtea Ivomer-viale; —- D. Ilanaitg Koncea, membrs la ksrtea din kraiova sekgisnea n; D. Kostantin Ro-besks, membrs la aeea-mi ksrte; D. Konstan-tins Skorgeans, membrs la ksrtea din Kraiova sekgisnea 1; — D. Emansel Kinezs, membrs la acea-mi ksrte; —D. Vernesks, membrs la tri— bsnalsls de BsztS; — D. I-oan Mardagis, nre-sedinte la tribsnals de Brtila,; —- D. Ioan Sttl-neans membrs la aeella’inl tribsnals; — D. Ioan Triandafil, nroksrors la aeella’mî tribsnals; D. Zamfit Nrltgeans, nresediute la Tribsna-lsls' Vlauika; — D. Ioan Nsmesks nroksrors la tri— bsnalsls korrekgionale din Bsksresel; — D. Ioan Ntcesks mi Mtrgtrits Momoî, membri la tribs-nalsls Iloligieî. — Se nsmesks: DD. Grigore Bengesks, L. Vist, K. Rosetti, K. Aristia mi G. Floresks, membri onorifici ai komitetslsî teatrale; __ D. G. Ionesks, komissarig msnicinale la ksloarea romit din Bsksresel; D. N. Teto-ians mi Rtdskans Kondeesks kondsktoii teoretici de klassea II, la sneeialitatea de nodsrî mi mossele; — D. Gr. Ionesks mi Dimitiie nonn, în gradsls .de mefs de stagisne de telegraf» de klassea II; — D. Ioan Illoimesks mi Sk. Bam-ni idem de klassea III; D. Ioan Lsnesks, idem de klassea IV; —- DD. Islis Neagoe mi G. G. Btdslesks, în gradsls daî datoreskg tnkt ktte 10 narale. Eatt dar o mikt skt-nare din vedere kiar în nagsba mea, eart ns sng urofitg amiea însemnatg sas kriminale ksm agi nressnsssg. 2-le. Ilentre cea ce zice Komisarislg kt ns am sktzstg ne ntrktlabi ks.nersonele nentrs kari mi-a venitg dezlegare, ns este adevtrats ktci nsmaî acelle trei nersoane ce dt de essem-nls-ag remassg nesktzste, nentrs kt deslegarea nentrs dtnsele mi-a venitg la sfîrmitslg lsî Maig. Din oramisls sag satslg Olteniga tnkt ns am» nriinitg nici o nara din datoria trimestrslsi Anrilig, mi nrin srmare ne înkietnds nici o so-kotealt ks ntrktlabslg în kondiksgt, de snde a vtzstg acellg komissaris daka am sktzsts sag ns ne K. Zamfnesks? Iar nentrs cei dosi din Rt-dovanslg, fiinds—kt îmnlinirea dajdei sa foksts mi ns s’as sktzstg ntrktlabii? st’inî areate a-nsme nreksms mi ssmele kolossale ce ar korresnsnde la cifra ce însemneast. 3--le. Asssnra art. 3 mi 5 din relagisne, fakg osservarea nentrs ce ns areatt komissari-slg nsmtrslg acellorg natentari nos!: mi ssma ce. ressltt? A cercetatg oare ka st vazt ne-fit-ka-re trimestre nentrs ktgî natentari sag kontribs-abilî amg nîttitg ka st notg înkita sokotelile ks Onor. Ilrefektsrt ? fiindg-kt din 130 naten-tarî treksgî în nosa katagrafit ns se aflt în fi-ingt nici 70, eart cei algi fsginî mi îmnrtsti-agî, ns se scie snde, fiindg-kt ordinea de garantare a venitg dsnt a lorg katagrafisire, fiind» de fagt neîntrersnta korresnondingt ks onora-bilea nrefektsrt. Anoî daka drentatea essiste, vt rOgs D-le Brttiene, st’mî aregî ssntg datorig es a nltti kasseî fisksîsî din nsnga mea nentrs individele fsgite, — îmnrejsrare kare ns scis daka agi a-vstg timngst ocercetagi mi st o regslagîîn minis-terisls ce agi derigiatg—-mi st adtstg ani întregi deslegtrî de sktztmthtg nentrs knte 2, 3 din-tr’tnmn nt fit-kare trimestre. Aceste îmnrejs-rtrî mi înksrkttsre în kontabilitate m’aS silit» a nltti din nsriga mea sng într’adinsg kontabi-le ks lei 250 ne lsnt, ne erttnds-mt cele alte srginte trebsinge alle fsnkgisneî a mt okksna singsrg mi de kontabilitate. Oare ns era de datoria acellsi komissarig, daka era de bsnt kre— dingt, a vedea toate aceste, amtnsnte mi a vt da o informare ltmsritt ka st lsagî mtssre ti rente ka ministrs mi st ns ltssagi în nagsbt ne sng mikg fsnkgionarig de la kare se nretin-de ks sttrsingt toatt aktivitatea onestt? 4-le. Asssnra art. 4 fakg întrebarea nentrs kare ksvtutg D. Komissarig ns v’a desls-rnitg kt acelle zecisele allg magistratslsî ce ns se srkt mai msltg de' lei 200 ns ssntg sfeterisite mi st trimitg în totg-de sna dsnt ce st It-msresks1 sokotelile ks Onor. Ilrefektsrt? ne ktnd sokotelile ne trimestre Genavig, îndrenttnds-se de nrefektsrt ka greimte, tpkmaî în Mais 25 s'as nreskrissg, i s’ag întorsg, mi nici ntnt as-tt-zî ns amg vtzstg ordine d’annrobare dsnt regsla kontabilittgiî, ka st se noatt lskra celle ne Anrilis rai trtmite la Magistratg. Aksms nstegi vedea, D. Brttiene, es ssnts vinovats la aceasta, sag kiar D. Komissarig kare este mi ajstorig kontabile la nrefektsrt, kt-rsia ns i-a venitg la sokotealt a’rnî desvtli kiar aktivitatea sa în. lskrtrile kontabilittgiî snre a ns nstea ksnoasce adevtrslg ? o-le. Asssnra art. 1, 2 mi 3 nrivitoarie la kstiele satelorg osservs kt, aceastt kestie dsnt legisiri mi instrskgisnî, este ltssatt assnra sta^ tsrilors sttestî mi renresentangilor nronriettgii kari iiii ssbskrig foile de kstie mi ssnts d’a dren-tslg resnonsabili nentrs orî-ce neadevtrg sas lin-st de bani. Es tnst ns amg încetatg a da ordine ka st se" sokoteaskt togi ntrktlabii a de-nsne banii în kstie, foktnds’i resnonsabili la o-ri-ce kass, nii le ams adtogats kt daka vor-înttmnina oare kari îmnediktri st , ce irt ajstoa rislg nrefektsrei. Dakt t.nşt nici sng sfats st-tesks din acellea, mi nici sng renresintante n’a cerstg acellg ajstorig, eg ns nsteam face mai msltg sag lsa vr’o narte iha! aktivt; ktci în srmt geraniî ar fi zissg la ori ce kasg de lin— st: eg ns scis ce bani, zancislg scie ce a ft- kstg ktci ells a smblatg în kstit.,, Ilentrs aceste ksvinte m’ams sfiits a trege neste ktderile în Isna lsî Anrilig, ne datt ce sa nrimitg lajmelle. Maig deslegarea, s’a datg ordine Sfats lsî a tri-J Aice D. Komissarig dovedesce reaoa sa kre-mite ne ntrktlabsks kondiksga snre a’mi nri- dingt ce a aretatg, ktci se mtrginesce nsmaî imi înanoî kontribsgisnea acellorg dos.e individe; tnst fiind» togi okksnagîks strtnssls ie— kolteî ce era ameningatt de loksste, ntnt la sss-nendarea mea 15 Isnig ns s’a aretatg acells ntr-ktlabg! Oare a kontrolats acellg Komissarig data a vt areta kt linseskg bani din kstiele satelorg fort a deslsmi bine cine i a Isatg, eg kare nici n’ams avsts tirnug st’i vtzg ks okii, sag algiî kari i-as nsmtrats mi sokotitg ? Kiar din acestg artikslg, D-le Brttiene, de îmnlinirii ks data deslegtrii ka st vazt acestg : ai fi avstg bsna voinga de a llg osserva, vtnstean! adevtrg! în kari alte sate as venit» deslegtrî[înkredinga ka ministrs de skonslg acellsi im- www.dacoromanica.ro 316 DÎMBOVIŢA — 3 AUGUSTU. nie^atg în kare v’agî înkrezstb', mi de valoareatragia IlroksvorBltn kt este îiekomneţmte a da se noate avea mi sele alte artiksle din relagi-1 ksrss anestsi nronessg. «nea de ne kare le-a asternstg d^nt nlssere’î, Vrtnds st arsnne defţîmarea asssnra oamenilorg kari ns fakg narte din gamka anellora se ag drentg nrinsinig, sistemslg d’a kalomnia nekon-tenitg ne algiî, ftrt st noatt dovedi nimikg din sea se zikg. Dakt vt nineanî în înalta nosigisne a bdbî ministre, drentatea vt dikta st konstatani ade-vtrgls relagisnii asellsî komissarjg maî înainte d’a vt grtbi st nit akkssâgi d’oinfamit; ktsî vt. întrevs, D-le Brttiene, ksm :sp nsmesse as-semine fante? . IoAN VARDALACh. 1860 Islig 20 1, ) Domnsle Redaktors. Dsnt selle netrekste la Kamert în niedin-ga din 5 Islie SBnnBindt-mt nedrenteî voinge a majoiitegii amg telretg selle esnssse în alttsra-ta netigit kttre D. ministre allg jsstigieî. Ziarislg D-v. este. nemrtinitoris, mi nrin a-seasta ’mî a imnsssg missia a nrotege ne seî ameninnagî. Ssntg kalomuîatg mi serg a mt diskslna; for-mese-se tribsnalsri nsmaî de kttrei nemisiî mei nolitisi kiar mi ssbskrig dinainte kt ns voig amiela sentinga lorg; dar voig st fig jsdekatg- Kamera mţ trtmite st mt jsdekg mi mi-nisterislg nsbliks mi se nsne în drsmg, ’mî as-tsnt gsra mi’mî zise: nentrs tine ns este dren-ţate; orî-sine va ksgeta st se jsdene sag st’gi dea drsmg a te jsdeka, note se a ntgitg Ad-ministratorislg mi Ilroksrorslg se ns s’a ssn-nsssg st se deklare afars din lege. Ssntg înkredingagî Domnsle Eedaktorg, kţ kondssg de nentrtinire vegî bine-voi a nsblika srmttoaria netinisne. ■ 'U . Cesar Bolliac. I, t , _ 1 J'"’ A i 8aa 'b - > As .. . gum «fi îs*-ai Domnsle Ministru, , r Konforing essigingijors majoritegiî Kame- refl, mi ntreriî Dv. kt maî înainte de a okks- na sng lokg în kamera legislativt ka mandata- rig allg Nagisneî, trebse st mt -diskslng nrin drsmslg legale de kalomnia se domnii Ioan Mans mi Emanoil Btleans as arsnkats assnrt-mi.nrin foaia semi-otfsiale Ansmhiofisls Romsn§, amg datg netigia la jsdekttoria se’mî dikţa artikol : 301 din iirosedsra kriminale; ktsî nentrs selle zisse de asestia în foaia offisiale aveamg o sen- tingt a tribsnalslsi kematg de konvengit st js- dese ftrt anells. Vig, D. ministrs, st nrotestess la D-ta în kontra asestsî assasinatg morale, mi ^t’gî ser8 a'mî deskide drsmsls de antrare; ktsî es nar-tea -crAsmals de kstre anei foşti înalifi fsnktţionari nrintr’o foait semi offiniale amg reklamatg la jsdekttoria se’mî dikta sitatslg artikslg. Adsks aminte, D. ministrs, kt în timnslg ktimtktmieî de trei, asellg gsverng de tristt memorit kalifiatg ast-fellg de maî mslte ori de NatţionalslS, ktndg m’amg vtzstg atakată în foaia offisiale de kttre asestî dsoî Kaimakamî, atsnsî la nstere, ams reklamatg la tribsnalg, ’i-amk trassg la jsdekatt mi tcibsnalslg n’a esitatg a-’î jsdeka, a’i ostndi nrin desmingirea sellorg zis-âe de dtnmiî mi a’mî da o sentingt în kontra lorg; la kare sentingt, D. ministrs asestS gsverng arbitrarig a fostg silitg st se ssnnsit, a nsblika sentinga nrin BşlelinslS offiuiale mi a ordona st fig trekstg în liste ks drentslg mpg de allegttorg mi elligibile . 7»i Snerg kt ns veî ssfferi, D. ministrs, ka sn vtttmatg atttg de gravg, st ns’mî noatt gtssi astt-zî nisî kiar drentatea se mî-a aflatg ssb a-sellg gsverng de tristt memorit mi ktndg kiar aseste nersoane gineag kîrma Statslsî. în kt odatt, D. ministrs, serg în nsmele le-g-ilorg. st’mî deskizi kallea legale nrin kaie st nosig emi. de ssb astt kalomnit snre a’mî ns-tea lsa lokslg în Kamert. , Ks resnektg ‘ - ^ Domnsle ministrs. Cesar Bolliac., y Bsksressî 1860 Islis 2j8, 1 ADUNAREA NAŢIONALE pQFi-, u.:1 tir , jjaloni.. . iv:i;oi V 'I rr a r|P ^ TERREI ROMANESCL > . Şedinţa de la 7IuliulS60. ' 1 Preşedinţa D—lui Dimitne Gtka. IHedinna se deskide la amiazî nrin anell.Hl» nominale. D. Min. Finan. sitesse messagisls ne lîngt kare se alttsrt nroiektslfi de lege elaborată de Komissisnea Hentrale nentrs tassea assnra bistareloră snirtoase mi nentrs organisarea timbrslsî. . - Se trtmite la sekgisnea finangiarit. Hererile de kongediă a D-lor K. Qteteleineans mi L Iletreskb’, se aborda. D- Ilreiuedintc al Kon, fase ksnoskstă AdHntrii kt Ministerială înti-egă a derisssă în minele Domnitor rişls^ demisisnea sa, kare a fostă nrimiti, D. K. Kantakozino doresse a afla kaşsa asesteî de-missisni. D. Ilreui. al kon. arate kt Ministerială aktsale, ks nirere de ras, s’a vizsts silită a-mî da demissisnea, La 8 alle asestia am datg la tribsnalslg ko- kiaî între dînsslă mi M. S. Domnitorislă ns esistea o rekgionale de Ufovg, mi la 23 amg fostg sitatg de kttre D. Ilroksrprg snre a mt înftgima în ainte’i ks nsmitele nersoane I. Mans ini E. Btleans foştii înaltfi fsnkiţionari. în zioa însemnaţi de D. Ilroksroig m’amg înftuimatg la bisroslg seg la 9 ore dimineaga; amg statg ntnt la 12 mi. amg sttrsitg st se înkeit sng jsrnalg în kare st se konstate Revenirea asellorg nersoane snre a se adsse îii al-tt zi nrin voltiinie notrivitg legilorg. N’am ns-tstg dobîndi aseaşta, mi maî. sttrsindg ntnt la 2 ore trekste dsnt amia-zî, amg nrotestatg în-skrissg mi amg n.lekatg ks ftgtdsiala D-lsî nro-ksrorg ka a dost-zi kiar, mi se va fase ksnos-kstt zioa ktndg mt voig nstea înftgima ksnro-tivnisiî meî adsmî de D-lsî. Din asea zi, D. Ministrs, ntnt-astt-zî ams mers8 în toate zilele la asests tribsnalg ftrt altg ressltatg de ktjg asella de a fi trimisss de la IIroksrorg“la Ilresedinte mi de la Ilresedinte la JIroksrorg. Astt-zî nrimiî adressa asellsî tribsnalg nrin kare mi se fane ksnoskstg dekla- nerfekta îngellegere în nrivinna resnonsabiliteniî Mini strilor. " D. K, Vlodoians yiics-ie «n altă ranortă al aneli-amî sekuisnî assnra nereriî de îmiiimintenire .a D. Fi-litisă, _ , Dsm oare kari esnliktrî ne di Dl Ilikleans a-ssnra kalitigiloră netigionarislbî, kare, ne lingi dreu-tslă ne a dobindită- nrin stagislă de 7 anî maî are în favoare-î iui konsideragisnea ki e niskbtă în gean; Adsnarea deklanndb-şe luminate,. nere a nrouede la votă, D. Vlodoians nitesne mi nirerea D-lsî Iarka, kare. e în kontra maioritigiî sekgisnîî, nentrs ksvîntslă ki D-lsî ns s’a nststă înkredinga ki netigisnea ne se zi-ne ki a dată D. Filitis, obmtemtî Adsnirî din ansls 1843 ar fi trekslă. nrin formele legisite. Adsnarea denide assnra anesteî uestisnî de a se amîna votarea ranortslsî. mi a se înainta Ministrslsî, snr.e a înkredinga ki într’adevirs D. Filitis. este niş-ksts în geari mi din mami romini. D. I. Melilt, ranortatorislă sekgisnilors a II-a mi a III-a, viinds la tribsni, netesae ranortsls assnra nro-iektslsî de lege nentrs kiile ferate. Dsni oare kari nrealabilî esnlikirî ne di D. ra-nortators mî D. I. Gika în dîsksgisnea generale ass-nrâ anestsî nro'iekts, D. IlremediBte nronsne, snre maî bsni limsrire, a se lsa în kosiderare konnesisnile ne ssnts de noanirati trebsingi a .se faae nentrs aaests drsmă. ' D. Melilt nitesae art. I din konnesisnile monsse de gsvernă mi anoî aitesne mi ouinisnea sekuisniî a-dioginds ki sekgisnea a avsts în yedere ki drsmsls de fer trekindă nrin nronrietiiu mi trebsinds.si i Se lase 22 de stînjinî, s’ar nstea întîmnla si fii nronri-etigî mini la kare sas ki s’ar asorbi toati nronrieta-tea, sas ki i s’ar redsne foarte msltă venitsls ieî,- de aueea sekgisnea a zisă ka togi nronrietariî ne voră veni si deklare kt li se .asoarbe nronrietigile saă kt nerdă nrin tfenerea drsmslsî de feră, gsvernsls si le ksmnere nroririetatea întreagi dsne nreijsls ne va e-siste atsnnî, din kare o narte o va da drsmslsî d.e fer ear yeâ-lalti o va onri ne seami-i. . D, Kaiargis arate ki nestisnea atinşi de sekni-sne, fiinds foarte inmortante ne re' o kibzsire maî maturi,, mi de. nirere ki de o kamdati si se deklare a-tîta nsmaî, ki komnaniele vor avea tirîmslă. gratiss, ear înodsls ksmă are a se fane aneasta trebse a se o-tirî ririntr’o lege sneniale. ' D. Koslafors întreabi ne sekgisue ksî. are si se falii1 desnigsbivea. D. Wclik risnsnde kt nsmaî anelor» nronrietarî karî voră veni se deklare ki li se asorbe nr.onrietigi-le, sas si nerd, gsverpslă si le ksmnere anele nronri-etigî, D. Magers oservi ki la noi în gean drsmsrile ns s’as nlitită ninî o daţi, mi kiar azi kindă se msti dintr’o narte într’alta. se di nimintslă firi desnigsbire: De aneea D-lsî e de nirere ki mi la drsmsrile de fer, si Se dea nimintslă gratis, ka astfelă nagsbi st> ns fii nsmaî assnra unora, ni assnra tstsloră de o notrivi. D. Bosians risnsnde, mal întîiă D. Magers, kţ d'rsmsrile karî le avemă astizî .as fostă o robire ne nronrietate, ne kindă drsmsrile ne ssnţă a se infiinga fak esnengisne, ele n’as kreată o robire. Trekîndă anoî la esnlikirile D-lsî ranortatoră; D. Bosians arate ki îngelege solinitsdinea ne sekgisnea a antats nentrs nronrietariî mini, dar modslă adontată de dînsa ns este nraktiks. De aneea D.-Bosians deklan ki se sfiemte maî bine ks nirerea D-lsî Katargiă de a se arifa straini-loră ki li se nede tirîmslă, mi anoî ksm are si se faki desnigsbirea, aneasta este o nestisne gravi ne se va disk»ta la rîndslă eî. . D. Melik resnsnde ki mi sekgisnea a avsts în ve dere oscrvirile.no fane aksm D. Bosians, mi de aneea ea n’a determinată modslă desnigsbiriî, ni a zisă ns-mai ki trebse so se homeada de kdtte vronrielarl sas gsverns tdrsmsls neuesaris. D. Kostafors adsne aminte ki nroiektslă de lege. nentrs esnronriere este trimisă la Konnssisnea nentra-le mi nrin anestă nroiektă se nrevede kasslă desnigsbiriî de kare ns are ninî- sn ksvîntă a se nreoksna aksm kamarea, D. Kostafors 'nronsne a se skoate din artikslslă sekgisniî ksvintele saS de gsvevn, karî ssntă de nrisoss, kmî se îngelege ki gsvernslă ne snde va fi nronrie-tar, va nede tirîmslă trebsinniosă. D. Ilreiuedînte nronsne a se vota art. 1 al gs-vernslsî, ka ns nrin anela allă sekgisniî si se nrejs-dene o lese ne se afli în esamiftarea Koinissisniî Men- . ' ' ■ i trale. Maî mslgi ners a se maî niti art. Koniisf.isniî ka si se vazi maî bine dîferinga. D. Melik îllă nitesne. D. 1. Gika nere a se adioga la art. 1 din .nroiektslă gsvernslsî ksvintele: ss se kcmeads de kstre m-ovrietan ori gsverns komvanielors tsrîmsls nenesaris. D. Kostafors oservi ks ns trebse a angajia nrin anestă nroiektă ninî ne nronrietarî ninî ne gsverns, ni •si se ziki nedetermimits; „Se koimede.“ D. B. Katargiă densne Ja bisroă sn amandainent. D. Kostafors deklan lct se snesne kr. nartea d’intîiă a anestsi amendamentă insistînds nsmaî de a se skoate ksvintele de kstre gsverns: dar nartea a dona ns o noate nriimi kinî ns trebse a se angajia de aksraă Adsnarea nentrs o nestisne ne are a fi deyis/. kinds va veni nVoiektsls de esnronriare. Dsne oare karî esnlikirî ne maî di D. Katargiă assnra fii kiria din nirnile ne komnsnă amendamen-damentsls D-lsî. D- Ilremedinte nsne la votă art. 1 allă amendamentslsî mi se nriimesne. Se nitesne art. 2. Dsne oare karî esnlikirî ne di D. Katargiă assnra anestsî artikols, se nsne la votă mi se nriimesne. D. Kaiargis nitesne art. 3. D. Kosiafors oservi ki anestă artikols ajsnge a fi de nrisoss. D. Kaiargis ilii-ls retrage, în srma înkredinginî ne i se di de ranortatoră ki. aneasti disnosigisne se konrinde într’sn artikols allă logil ne se ya desbate. D. Tlreuiedinie konssltindă Adsnarea, radiki me-dinga la 5 mi jsm. ore, ansngindă ne nea srmitoani nentrs a dosa-zi 8 Islis. Tinogpaiia Aauiona.TB Stpada A’eiiiaskt Xans Geplnan So. ii- www.dacoromanica.ro