ANULU fl - 1860. uni •'N1’ 70. fl‘ bP Acesta foia esse de douS ori'pe septâmănă jHercurea şi Sambata Preţiulu abonamentul lui pentru un-anu ,24 Bf. ‘ Pentru ‘/a « 12 „' Trei luni. . . . 6 „ & O liniă pentru anun-oiuvî.se va plăti cu 30 p. O lege electorale forte întinsă. —PRINCIPATELE-UNITE.'- Ion b Morman- a -w. . - . - ■ ■ ’v >'j — î^jaîiirfxioîi ălsm/ ■1 >A - )» ;A SÂMBĂTĂ 30 IULIO <: *Sib- » c-tH. J'- ' . / nu ir ' Abonarea se face la ’ Reda cţiuneOtelulu Ger , xnani No. 27 strada ’ 1 Nemţiască, iar prin dis- - tricte la D. secretari de Administraţiunî. Ori ce abonamentutrebuiă plătită îndată cu sub-scrienSft» . ,. . IR u st-, VT'A. 7 «o > FOI \ POLITICĂ ŞI LITTERAPIĂ ■o ' Ţerăniî să devia cetăţeni şi liberi prin a loru împroprietărire cu despăgubire. J££ SLf dMalf LÎ,S<,U'6 M ' Redactorii Responsabile RADU 10NESCU. I«« ”*<*»•»- P F ^itpniIO'J'i .8" . ■ n ,iOi Ai’* ‘ Iii taRi- CRONICĂ INTERIORII. . ’ ' • -«V! oi r * g: Amă aretats în No, trekstă; kE. în srma vo-slsî dată D. I BrEtians de majoritatea AdsiiEriî, [). I. Floresks a krezstă de ksviinniE . a’rnî da iemissisnea de denstată. , fu?! în medinga de Joi D. BrEtians a aretată fierea sa de aeS nentrs aneastE otsrîre,.a D. Floresks ini a deklaratg într snă kină solemnei» te, în toate vorbele D-lsî zisse în Adsnare, n’a ivstS în minte nea mai mite .intengisne dla a-rsnka tets’niî de nsnin» bi.nsiate asssnra onorii D. Floresl^s, uii a invitată ne Adsnare ka se ieklare solemnelS D. Floresks: kE nrin votsls je s’a dats D. BrEtians Adsnarea n’a voită ini î’a. înnellesă a nsne nea mai mite bEnsialE as-ssnra D. Floresks. Adsnarea a deklarată în s-îanimitate aneastE nronsnere mi a invitată ne lisroă s’o tormsleseja adressEnd’o D. Floresks ui invitEnds’llă a veni iar în Adsnare snde nre-iinija D-lsî este doritE mi neMessariE.- ^, . 1S8 Amia, D. BrEtians mi Adsnarea. as fEksts n medinga aueasta neea ne amă aretats Ice ar i nststă fa^e în medinna nreMedinte, ne lESEnd lini de ksto D-lsî Floresks nemsigsmirea d’a se vedea silită ş cjemissiona, krezEnds-se -noa-! .e bEnsits. ^ n.T D. BrEtians a Herstă de la Adsnare sns roţă nriir kare se konstatese kE n’a snsssă ninl 5ns neadevEră, neea ne attaka onoarea D-lsî; iinemă kE era în drentă a nere aneasta. Ado-sa-zi D. BrEtians deklai E te nreksmă D-lsî n’a voită ka onoarea sa se remEie. bEnsitE, asseni.i-fiea ns doresne a se lESsa nea mal mikE liEns-ialE' asssnra onoaril D. Floresks, mi invitE ne Adsnare, a vota aneasta snre- a ns se fane îiini o nedrentate. • - Ssntemă konvinmî ki aneastE nedrentate ns s’ar fi fEkstă daka votsls anesta se da totă in medinna lcEiulă s’a dată mi votsls D. BrEtia-ţis., Aneasta s’ar fi nststă nsmi drentate. D. 1. Floresks a venită iar în Adsnare dsr de invitarea mslgsmitoariE ne i s a fEkstă în sna-nimitate de. onorabilea Adsnare. NatţionalslS mi RommslS aă fEkstă deldarE-ril.e nelle mal kontradiktorie asssnra. îutrebEiil amă fEkstă Roimnslsi d’a ne snşne daka^mi-aisterisls trekstă a fEkstă vr’o Iskrare snre a desfiinna mEssrele arbitrărie lsate in kontra nreseb in II.: -• • Aneste deklarErî diametrală onnssse ne des-teante ksriositatea rai interessslă d’a nEtrsnde mjsterislă ne tnkongîsrE aneastE kesţisne. RommslS ne a deklarată în trei rEndsrî,în-tr’sns kină- foarte nositivă kE anea Iskrare era fEkstE mi se mirE ksm ns s’ansblikat, Mai adasgE te daka ns se fsuea snă ministrs era denisă SE’mi dea demisisnea, mi invitE ne Nayionalslă se ner-, netese in Ministeris mi va vedea kE anea lskra-re era fEkstE, mi de ns se va gEsi origiiţalslă va gEsi negremit konnentslă^ i > AneastE deklarare este nianifestE mi ns..maî ‘ ‘ ' i IţissE nini o îndoialt. . Nagionalslă snsne odatE kE ns s’a lsată nini o mEssi’E, ns s’a fEkstă ninî o Iskrare nentrs aneasta; mi în altă nsmEră resnsnde Romn-nslsi într’snă kină kategorikă te ns s’a nresiţiţată în konsilislă trekstă nini snă referată, -nini sns jsrnals, ninî silă dekretă relativă la anea ordo-nangE; te în doşsarele D. Direktoriă allă mi-nisterislsî din întrs ns se aflE nin^ originalele nini konnentele nressnssse de Romsnsls nrintr’o stenare de memoriE. * ^ - TTTi aneastE deklarare ns este mai nsnină manifeste mi esnlinitE. BnsE ne nsţemă krede noi? DeklaiEmă kE ns nsţemă îngellege njmikă inj nini nsblikslă ns vka nstea îngellege ne va. Togi amş dori se emirnă din anestă mis-teriă mi kredemă kE RommslS ne va ajsta în a-neasta nrin resnsnsslă ne va fane Natţionalslsi Din strEinEtate a?emă a snsne kE Nano-leon III a adressată D- Persigny o skrissoa-rÎE de nea m^î ţnare imnortangE ne kare o vomă nsblika toatE în nsmErslă viitoriă. Este nrivi-toariE la evenimentele ne-se netrekă astE-zî, mi între altele desnre Italia sine: „doreskă ka Ita-„lia se dobEndeaskE nanea, fii ori mi ksm, în-„se fETE intervenire strEiiiE mi trsnele mellesE „noatE GErEsi Roma fErE se komnromigE seks-„ritatea IIaneI.a ‘Desnre Oriente zine iarKEndă „Lavalette a nlekată la Konstantinonole i-amă „zissă: Fe totă ne vei nstea snre a manginea „Stata quo. Interessslă Frannieî este ka Tsr-„nia se t.rEeaskE ne, kEtă va fi ,ks nstingE maî msltă.“ £ Amă nşblikats kE kpnferingeîe "nentrs trimiterea trsnelors alliate în Siria s’aă ssb-.semuats. Vedemă in. indenendinga BelgikE kE Monito-risiă frannesă ansnniE kE renresintaunil nsteriloră s’aă resniţs la 3 Asg. snre assb-semnanrotokolslă ne deklarE a se esseksta îndatE stinslErileotErîte îu kpmsnă snre a trEmite trsne .în Siria. DatE effektivstă nelloră d’EntEiă trsne fran-nese kare nlekă: doe regimente de infanteriEţ allă. 12-lea de vEnEtorî ne josss; snă batallionă de zsavî algerianî; sns eskadronă de snaxiî s-nslă de vEDEtori din Afrika; dose de xsssari; dose baterie de artilleris; o komnaniE geniă. Ile-!ste totă 5,720 oameni. ^ Se skrie la. 30 Islisdela Messma-Ia Tsrnă kE konvengisnea, înti'e Gaiibaldi.mi generalslă Clary s’a inkisiată, ItE garibaldianil okksnE oramslă Messina mi ka Nanolitanil s’aă t imbarkată. Se krede kE noşitivE o disbarkare a lsî Gă- ribaldi np kontininte, 'T..... . . „ ' .. a:irua:i .îîcloiv n n z al www.dacoromanica.ro , , Pressa şi gnvernnlii. yi - A o ^ >:î*i feni JÎ !'■ Amă stErsită în mslte rEndsri a nere des-fiingarea ordonangeî asssnra nresseî. Ile tetă tirană n’amă avstă o lege nrivitoariE la nr,essE ori ne messrE s’a lsată în kontra eî a fostă ar-bitrariE mi nrin srmare illegale. J> Amă nerstă desfiinnarea offiniale a anestortr mESSre nentrs ka nini sns ministeris în viitoriă se ns se mai noatE întemeia ne snă nrenedinte. Amă kondamnată mEssrele lsate de D. Kregsles-ks mi D. Ion Gika; amă tendamnală mi maî msltă daka ns avertismentslă dar nellă nsnină ameninnarea offiniale fEkstE snsî jsrnală de mi- nisterislă trekstă. ^ ° îngellegemă ka ministerislă din întrs se dea snă konsilis, se desmingE o nsvelE falsE, se kondamne kiar sns abssă de nressE, dar totă-de-sna vomă nrotesta în kontra sneî ameningEri. Avemă legea nenale mi gsvernslă ka mi snă nartikslaris se noate adressa la tribsualsrî kari singsre aă drentslă de a jsdeka ini kondamna sns diliktă de nressE. •£!«#-» - - Ne amS .mirată ksmă kabinetslă trekstă, diu kare" dosi onorabili membri nrotestasserE de mslte oii în kontra mEssrelor arbitrarie lsate de alte ministerie, ns s’a grnbită a. desfiinga anelie mEsssre. s Nati/ionalslS ne-a resnsfis^ te ministerislă aktsale ns simte trebsinga a le desfiinna nentrs kE le konsidereasE ka tesste în fantE mi ns le va anlika nini odatE. ‘ ^ Amă resnsnsă kE aneastE intengishe este frsmoasE mi lasdabile dar ns ne noate assiksra în nimikă,. nentrs kE în nolitite oamenii ns notă mi ns trebsiE a krede libertEgile assiksrate ns-maî.'kş intengisnî. Esneriinga altora mi a noastrE ne a dovedită ItE intengisnile nelle mai frs-moaşe s’aă skimbată adessea în fantele nelle maî relle. 1 ' ”■ Ori kEtă de ministeriale ar trene Naiţiona-IslS, totă ns ne nsf.emă întemeia ne oninisneasa; mi amă .nerstă ka gsvernslă se deklare offiniale în Mo.nitoriă te ns mal ksgetE a annlikaas-semine mEssre arbitrarie în kontra nresseî. ( Gsvernslă a fEkstă aneastE deklarare offiniale ne kare amă nitit’o ks mslgiemire in Mo-nitorislă din 27 Iăliă. EatE ne konrinde: „S’a nsssă în kesţisne de maî mslte jsr-„nale esistinna ordonangeî asssnra nresseî, Gs-„vernslă de astE-zî va* annlika nsmaî legea ne-„nale, singsi’E dsnE kare notă a se renrima a-„bsssrile komisse nrin organele de nsblinitate. „Gsvernslă snerE ItE jsrnalele voră sni a fane „snă bsnă ssă de libertatea nresseî, amia în tetă .„EDSel.e se kontribsiE la konsolidarea anesteî a-„nesteî libertegx. Iar tendă absssrile voră avea „lokă, elle se voră nedensi konformă nsmaî ks „legea nenale.4 Mslgsmims D. ministrs din întrs nentrs a-neastE deklarare offiniale, dsnE kare nressa se krede adEnostitE de arbitrariă, avEndă în vedere nsmaî legea. KEtă nentrs jsrnalsls Arenele fsrtsnoase 1 T * ' , . " ' T Al** •*-- ^ ^ 1 U.rtl^rfiVV-1 rnsdil eJsa sa ffd mz-ÂAh Sl!î;; SeiUîsn nî sgsi DÎMBOVIŢA 30 IULIU. 310 amă deklarată kt a fostă înkissă mi nonrită dd a mai emi ne viitoriă. Atttă Monitor islă offi’jiale kttă ini Naiţio-nalSl&t deklart kt jsrnalslă n’a fostă ssnrimată, ni nsmai foia N-l s’a uonrită de a nirksla. Dsnt informtrile noastre amă fostă mi ssn-temă înkredingani înst kt anestă jsrnală a fostă înkissă. Dar deklararea offiniale a monitorslăi des-fiingeast ori-ne măsura s’ar fi lsată mi ne dt drentslă a îngellege kţ jsrnalslă noate kontinsi st esst iară întemeiată tnst’mî ne deklaragisnea ftkstt în monitoriă kare zi'ie într’snă kină foarte esnlinită kt redaktorslă s’a dată în jsdqkatt, dar este liberă mi n-ini o datt- n a fostă nonrită de a kontinsa nsblikarea jsinalslsi stă.,, Kredemă kt ne viitoriă, nini într’snă kas», nă se va inaî Isa mtssre arbitrarie, o datt ne gsvernsiă a deklarată kt va amilika nsmai legea neuale, singsrt dsnt kare notă a se reuri-ma absssrile komisse uri ţi organele de nsblini- tate. , , , Libertatea nressei este nea mai nfegioâst astt-zl la noi, este de nea mai mare nenessitate mi de nellă mal insemnttoriă folossă, mi ns tre-bsit a fi e.snssst la mtssrele kanrinioasse alic arbitrarislsi. ^ Ks kttă tnst snă gsvernă lsminatăe dato-riă a sssgine mi a înttri în geara noastrt libertatea nressei kare lasst ksgetarea st se dezvolte în toatt nlenitsdineâ ei ka snă rîă icare ns înttmnint nini o stavilt, kt atttă e mai mBită datoriă a înntbsmi linenga kare kalkt iiestB ori-ne îndatoriri morale mi ns mai resuektt m- niilcă. Vi . '”'"1 Politica Couservatornlnî. St ns se mire nimeni de aneste dose vorbe kari se goneskă sna n’alta: nolitika Konser-vatorslsî. Ori kttă st fit, are mi jsrnalslă JCom- sercatorslS o nolitikt. / _ _ St nernettraă kare este aneastt neferinitt nolitikt. -» Zinemă a miori: nolitika Konsercatorslsi este decimarea. St dovedimă arieasta. Konservatorsls are Bilă artikolă ks aneastt etikett sgomotoast; defsiimrile Dîmbociiţei kon-tra Jdsmrii. Eatt sniingt, eatt iskssingt d’a skrie mi d’a fi nitită. Dtmboviga a deftimată Adsnarea! St vederaă, st nitimă, aneasta este gravă', voră zine nei ne iîb ksnoskă ne bttrt- nslă nostrs Konservators. ^ Dar st vedemă ne este deftimarea ,mi în ne konsistt ea? ... A attribsi biibî omă fante relle, injsrioase, nedemne, kondamnate de ragisne mi de moralt, kari îllă înegreskă în sonietate, mi a ns dovedi aneste îtnnsttri atttă de grave eatt ne se ns- mesne deftimare. Dar ktndă aneste fante essistă în realitate ini se notă dovedi nrin ksvinte tari, este o datorit a le snsne, a le fane ksnoskste neutra kt ataune sântă snă adevtră, mi este o datorit a simne adevtrBlă nentrB ori-ne mi nentrs ori-uine. Konservatorsls ne akksst k amă deftimată Adsnarea mi singsră ne defaimt întrsnă kină ne na nsterns kalifika nentrs kt snimă a ne resnekta; mi nB ne defaimt nentrs tnttia oart, mi ns ne defaimt nsmai ne noi. Defaimt totă ne ns’i nlane, defaimt ne togi kare’i snsnă a-(Jevtrslă. Nane mtrginimă a zine nsmai kt de-faîmt; vomă dovedi k’B n’a snistă mi iîb snie de kttă st defaime. Deftimarea este singsra armt a Konserva-torslsî, deftimarea este singsra sa nolitikt. Defaimt snă jsrnală ka st llă deskonside-rese în nsblisă; îllă akksst kt ns este libera- lei, kt este vtndstă, kt e"ste nlttită, kt defaimt legile, kt defaimt Adsnarea, kt defaimt konvennisnea, kt defaimt regimBlă konstitsgionale, dar ns dovedesne nimikă; akksst nsmai, înkrimineast nsmai mi oare ns este aneasta nea mai mare deftimare? Defaimt snă nartilă ka st’llă deskonsidere în nsbiikă; îllă defaimt kt vrea st desnoait ne oameni, st rtneaskt nronriettgile, st res-toarne sonietatea, îllă defaimt kt este resvrt-tiţoriă, rtttnită, kt intfodsne desordinea, anar-xia,'demagogia mi altele assemine; akksst, in-kriraineast, dar ns dovedesne nimikă, iui oare ns se kiamt aneasta deftimare? Oare aneasţfr -taktikt deftîmttoare ns treimea demaskatt, bttstt mi sdrobitt? Konser cat or slb ne zine kt deftimtmă nen-trs kt in arf. din No. 76 Adunarea iui budgetele amă Snsssă adevtrBii kari ns’i nlakă, mi ne fane? ’ Konsercâtor8fâ ne defaimt k'amă ftkstă o inkriminâre din nelle mai viklene Adantrii nen-trs kt amă zissă kt nă lakreast saă lskreast. foarte nsgină, nerztndă timnslă în diskBgisnî nersonale, annrinse kare arsnkt sra mi desbi-narea în Adunare. Oare ns este adeytrată ne amă zissă mi ns amă dovedită aneasta nrin es-seranle? Oare n’aă strigată mulgi denstani kiar în Adsnare kt ns lakreast ks sttrsingt, kt nă vină in sekgisni, kt iilekă îndatt ne vină ? Oare D. Dimitrie Gika n’a strigată ks ssntrare în atttea rtndBri kt ns sc la'kreast, kt timnslă trene mi D-nii denstagi st vit st lskrese? Oare D. Katargis na se ostenesne adesse kemtnd ne denstagi la Iskrs mi de ktte ori ns s’a ss-utrată de aneasta? De ktte ori ns s’a ottrîtă a se nsblika în monitoriă nsmele anellora kari ub vină? ţ)eftimtri săntă anestea saă adevt-i'bsî konstatate în Adsnare kiar? Aksm, are jsrnalismslă drentslă d’a disksta mi kritika lskrtrile Adantrii mi ne denstagi? ssntemă ssb regimslă konstitsgionale mi essiste drentslă auesta ksm essiste în Anglia, în Bel-aia mi în Iliemonte. Lskrtrile Adsntriî -intra în domeimlă nsbiikă mi interesseazt ne togi ini trebuit a fi diskstate mi kritikate. Denstatslă este snă omă nsbiikă îndatt ne intra în Adsnare mi trebsit nernetată mi kritikată nentrs ne-•ea ne vorbesne mi lskreast. Ssb regimslă de âstt-zi toate legile ssntă ssnnssse la disksgisne în Adsnare mi în nresst. Jsrnalele ssnnsnă o lege la desbaterea tstsroră; Adsnarea la ktgî-va denstagi. ‘Gsvernele lsminate, narţitslă liberale, tare în kredinga sa, ns se temă de disksgisne,. rai n’aă trebsingt de legi renressive. Aneastt mt-ssrt e snă semnă de sltbinisne, nentrs kt neea ne este tare ns se teme de kritikt mi disksgisne. Libertatea assolstt a disksgisnii în Adsnare mi în jsrnale addsne nelle mai mari foloase nentrs kt Ismineast atttă Adsnarea nrekttă mi nsblikslă asssnra legiloră mi lskrtriloră kari interesseast ne togi. Libertatea nressei mi libertatea disksgisnii ssntă nelle mai mari liberttgi kari amă dobtn-dită mi trebsit ks ori ne nregiă st le ntstrtmă. Resningeraă tnst ks energit linenga de nresst mi deftimarea în disksgisne, mi neremă a fi asnre nedensite de gsvernslă kare doresne înttrirea anestoră liberttgi. Este adevtrată saă ns neea ne zinemă? IIentrs ne .ns’i nlane Konsercalorslsi aneste liberttgi? nentrs ne ns’i nlane adevtrslă ne amă zissă desnre Adsnare, adevtră nentrs. kt Adsnarea tnss’mi l’a konstatată. Ilpntrs ne ne defaimt kt iiikrimintmă A-dsnarea mi ns resnsnde la neea ne amă zissă desnre D. Katargis kare în dose medinge a nro-vokată disksgisnile nelle mai anrinse? N’a a-rsukată D. Katargis vrajba în Adsnare strigtnd kt nronrietatea este nmeningatt, in nerikolă, es-nssst a fi violatt, rtnitt? kt ssntemă konrinm! www.dacoromanica.ro de snaîmt, kt trtimă în nrovisoriă, kt snă ko-wemarS se annasst ne noi ? A dovedită oare ne-va dm toate anestea? LIe însemDeast aneste stri-gtrî de alarmt, aneastt snaîmt de ntlskt, a-neste attaksrî la mori în vtntă ? A dovedită D, Katargis neva din ktte â zissă? Amă aretată kt filinika D. Katargis era ft-kstt în kontra snel ntlsne nentrs kt amă dovedită kt nini odatt ssb konvengisne nronrietatea n’a fostă ameningatt, n’a fostă violatt. St arate vr’o fai.tt. Din kontra, astt-zi nronrietatea este temeîslă gsvernslsî renresentativă este' assigsratt nriiî konvengisne nentrs kt, bine saă rts, nronrietatea este basea legii elektorale. Tlentrs ne Konşervatorsls ne defaimt nsmai kt iiikrimintmă Adsnarea de nelskrare mi ns uiteast nimikă din ksvintele kari amă dată? KonsercatorstS ne defaimt kt dorims a de* skonsidera regimslă konstitsgionale mi a nrefe-ra snă gsvernă assolstă mi desnotikă. O gs-vernă liberale mi dem'okratikă ne antrttori ai gţsită! mi ts libertate in neinime loksesui: Agi aszită minune? konservatorii anntrt regimslă konstitsgionale! konservatorii st'rigt în kontra gsvernslsî assolstă! te bsksst Romtnit. Oamenii kari !trei-zenî de ani aă întbsmită libertatea rire-sei nrintr’o nenşsrt arbitrarit, oamenii kari aă ssfferită desfiingarea skoaleloră nrin sate, oamenii kari u’aă reksnoskstă egalitatea înaintea legii, oamenii kari ns resnekta mi ns antra nronrietatea nentrs kt atttea nronriettgi aă fostă violate ini raniţe, oamenii kari trei-zeuî de ani aă trtită ftrt msrmsră ssb gsvernslă assolstă allă regslamentslsi kă ssb gsvernă ntrinteskă, kari aă avută ksragîslă a ziie kt konvengisnea ns este o lege, toni anesti s’aă ftkslă astt-zî înfokagi anntrstori ai regimslsî kobstitsgionale mi kohdamnt mi se revoltt în kontra gsverns-lsi assolstă! Fii drentă, o Konservalors, fii sinneră mi snsne deftîmtri fssntă anestea saă adevtrsrî re-1-ksnoskste mi ne kari ns vei avea ksragislă â le kontesta? Ssntemă konvinmî kt ksnosni nrinninislă lojrikă kt totă ne se snsne se demonstreast, se dovedesne. Ksm dar ne arsnni o akkssare atttă de anntssttoarit kt dorimă gsvernslă assolstă mi ns dai nini o dovadt. Dovedesne în iisblikă nriji ksvinte tari k’amă sssginstă vr’odatt gsvernslă assolstă, dovedesne k’amă attakată e- galitatea înaintea legii, dovedesne k’amă attakată libertatea nressei, libertatea disksgisnii, do-vedesne k’amă attakată regimslă renresentativă mi kt n’amă nerstă întinderea legii elektorale; dovedesne toate anestea, ktni ori ne akkssare nedoveditt este o deftimare mi este nedensitt de legea nenale. ' IionsercaiorslS ne detaimt iar ziktndă „kt vede ks indignagie ka Dtmboviga kare mai are tnkt nretengisnea de a fi suă jsrnală liberale st devit în toatt vremea snă instrsmentă snre a deftima, ksrteztndă ns voimă a nerne-ta ne nrinniniă saă kastt, o institsgit konstitsgionale. “ xIe komedit, ne ironit! Kredeairiă ne /fo«-servatorslS maî ks esneriingt mi mai ks isks-singt în esnsnerea ideeloră. Daka amă fi ktzstă aksm din lsnt, neksnosksgi de msritorii din geara aneasta. noate nsblikslă s’ar fi onrită ns-,gină asssnra akksstriî ne ne fane Konsercato-rslS, dar ssntemă ksnosksgî mi foarte ksnos-ksgi.; se ksnoasne mi KohservatorslS mi Dsmbo-citţa, rai rîdemă din toatt inima ktndă, deklart nds ne de orgaiis anti-liberale, vrea singsră st se defaime nroklamtnds-se liberale mi an-ntratoră allă institsgiei konstitsgionale. Te defaîmi, o KonservatorS mi singsră te defaimi ktndă te deklari orgână liberale; snă prgană liberale anntrt ks ksragiă mi ne fa-gt nrinuiniele konstitsgionali de libertate mi egalitate, mi ns amă avstă ferinirea a te vedea între anntrttoriî anestoră liberttgi; nrin srma- DÎMBOVIŢA — 30 IULiU. 311 re ne UBtăndS dovedi aceasta db te amS aliks-gatg de organS liberale. Din kontrâ • aî tăksts ta'iî k'BiidS se fa’ie vr’o violare konvennjs-te am§ aszitS strigănds kt atmosfera noli-tikt este întsnekată, kt trtims în nrovisoriă ini agistemS la o komedit, kt karslg nolitiks are trei roate mi ns merge înainte, kt ns’gî nlane a se disksta lskţările Adsnăriî, mi toate anes-te nemsljjsmirî mi anests nessinismS nolitiks faks ne toni a te. krede naranouisitS. -om» Aksm st venimg la nea din Brmt defăimare a Konsereatorslsi kare ne a mai făkst’o mi ne o fane tnkt, mi desnre kare îi 'ieremg so koteală înaintea nBblikslBi. St ne deklare ks-rats ne îngellege ktndg ne zine kt ksrtisăms ns voesne a nerneta ne nriiranis sag kastt. „Zi-ne mi ns dovedesne mi este o defăimare. Amg nersts tots-de-sna ministerig liberale de kăte ori s’a skimbatg, mi amg deklaratg kă kiar kăzăndg ministeriele nsmite din nartitsls liberale, anesta ns noate fi ltomnromisss mi re-măne nling de vieaiiă mi viitoris; amg deklaratg în atătea răndgri kă ns ne oksnăms ne iier-soane SBntg la nBtere nsmaî să fiă din nartitsls deklaratg nrin fante de liberale; amg deklaratg kă vomg kombate ks energiă de kăte ori gs-vernslg va fane lskrărî kontrarie sniritBlBi kon-vennisnii; aneasta amg făkst’o mi o vomg fane ini n’amg. krsgats ninî sns ministerig kănds a fostg vorba de libertatea nressei mi violarea de dominilis. Noi amg nrotestatg ini KonservatorslS a tăkstg. N’amg voitg a fane ninî odată oimosigisne sistematikă nentrs kă ns ginemg la nersoane, ginemg la nrinninie mi- la nartitslg liberale, mi namg tămăiatg, n’amg anrobatS orbesne ninî sns ministerig, din kontra le amg kombătstg, de kăte ori s’ag denărtatg de kallea legale. Konser-vatorslg ns noate tăgădsi aneasta. - Amg nrodBSsg nemsljjsmirî dar trenems nes-te dtnsele 'nentrs kă ns voims a trene neste nrinninisls de nen'wtinlre ne ne ams nronsss a konserva totsde-sna. Illi kăndg KonservatorslS ne zine kă ksr-tisămg mi ns dovedesne aneasta ne- defaimă, nentrs kt ori ne akkssare ns se noate dovedi pste o defăimare. Terminămg nrotesttndg în kontra acestei skoale de defăimare kare kastă să înnegreaskt în iiBblikg jsrnale mi nartitslg liberale. Dxeşsa. este liberă mi vomg anăra aneastă libertate. Ori ne fante se notg snsne dar trebsiăsks toate dovedite ; kăni întrebămg ne KonsersătorS oare ns s’ar iudigna kăndg i s’ar zine kă este văndsts, kă, este nlătitg, kă doresne mi ksrtisă listare nersoanăj kă lskreasă nentrB listare neksnos— ksts, mi n’ar avea drentsls a zine kă toate a-nestea ssnts defăimări daka iib ssnts dovedite;1 Ei bine eată ne fane KonservatorslS kare strigă in kontra defăimării- Defăiimarea ns konsiste nsmaî în esnres-sisnî injsfioasse kare se adsnă în norois de oameni de,gradagî; defăimarea konsiste mi în îm-nstări mi akkssărî kari se faks mi ns se do-vedeskg. Vomg nrotesta tots-de-sna în kontra defăimării ori Bnde. o vom8 vedea, nentrB kă re-Big anestg neferinits se întinde mi nătrsnde nre-tstindeni: nentrs aneasta, ams fost» mi voms fi tărîin în noroig, ănsă ns ne vanăta; voms fane sns bine mi drentaţea ni se va da Radu Ionescu Komissiunea kt, dani o simnlt nîrt adssst de konso-lde va gtsi o katastroft, dar n’ams .avstă ferinirea de lslă Asstrieî, ea.a nressnşssă o krimt sevtruiitt de. D. | a resuii. ^^VVVVWUVWuv—>-- adunarea naţionale tekrei eomanesql Şedinţa de la 5 Iuliu 1860. Preşedinţa D-luî Dimitne Gika. (Inkiăiera) D. Gika. Am nersts ksvtatsls ka st rektifiks o narte din nelle zisse de D. Tsrnavits. D-lsi akssă Boliak. Ns, Domnilor^, ams regatS ne D. Tsrnavits sas st niteaskt mar bine artttrile komissisnii sas. de le-a«ii-tits, st fit mai esakts în neea 'ie ranortt. Ns este nîraaddssst de konsslatsls Asstrieî, kare agravt nosigisnea D-lsi Boliak, ni de o nstere amikt nost, de Tsnia, kare a înbrtnimat ne oamenii de la 48, mi înkt mai mslts- de kîts aceasta, e îndatorirea nrin kare D. Boliak s’a oblegats kttre ambasadorisls din Ilaris de a. nltti ssma de 2000 galbeni; mi observai^, Domnilors, kt D, Boliak se ssnsne la aaeasts obligagisne ne ktnds se afla în kânitala neleî mai 'ji-vilisaţe gere, ear ns ssb onressisne^ ne sniî ne ziks kt domina în Konstantirionole. " Aktele dar ne îlls aksst ns ssnts nsmaî nota am-basadorislsî Asstrie, mai ester dsnt ksm ams zisss, mi aneea a vizirsîsi, a ambasadorisls tsrks din Ilaris, a internşpgislsî, mi în fine obligagisnea D-lsi Boliak nentrs ssma ne vt aretais. . , Komisisnea a sokotits kt ar fi o mare gremoalt din narte-i a trene ssb ttnere ăneste’akte offinialî, emanate de la nisne astonttgî ktrora ns le iistems nrc-ssnsne. intengisnea de a formsla ks smsringit aksstrî ama de grave: ,yjR g:.. , Ne snsne Dl Teii kt Adsnarea ns e sn Tribsnal de onoare mi kt D. Boliak a ftksts bine de a negată kt a fosts ssb arest». . , Es înst domnilor», sokotesks de dat.oria nea mal: d’tnttis a D-lsi Boliak, ktnd kadc assnrt’î o btnsia--lt amia de gravt, st fi ktstats din toate mizloanele a o ansla în faga viitorilors sti kolegî. Ktts nentrs nestisnea arestslsî, mai renets kt ssnts intre noi, domnilors, aneia karii as dats. keztmit snre; a-ls sktnai din înkisoarit, e nota ambasadorisls!, e komsnikanis-,nea vizirsîsi, kar* aratt kt D. Boliak a nlekat» din Konstantinonole într’sn» mods klandestinS. Ktts nentrs mine, vt mtrtsrisesk» kt riassisnile nolitine ns mt nots domina, ntnt îţi nsntsls de a voi moartea nolitikt a snsi oms. Ns, domnilor»; anii fi fosts foarte reksnoskttors D-lşi Bo.Uiak» de ar mi fi dat» mizloanele ka st’ls anţrs, mi . ne , kare i le solini-ttms ks attta sttrsinnit. Dar. dakt D. Boliak-ns a voits st o fakt, era de datoria D-.lsi Teii st dea a-neste deslsmirî ne kari zine kt le ksnoastQ destsls de bine, era de datoria D-lsi st viit într’ajstorisls Komi-sisnii mi st o sltoagt din nosigisnea anevoioast, în kare ftrt voit’i se vedea, angajatt. ^ ,nl Agi vorbiiu de nagisne, dorpnjlorsj ei-bine jsan,L-snea şt mt vazt, nagisnea st afle kt ns mt sfiesks a mt arăta geloss de dreutsrile Karperei, ns mt sfi-esk8 a deklara înaintea nagişncî kt D. Boliak ns e demns a sta între renresintangţi ei, ne ktt» timns ns a nststs dentrta d’assnrt-mi akssarea nea mai. gravt ne noate ktdea assnra snsi.onis! . , t Termintnds, Domnilors, konkizs rai renets1 kt Kdr: misisnea ns aksst ne D. Boliak kt a. sevîrmits anes-te fante, ni kt a fost» nentsttor», a stat» în amorgi-re mi ns a ktstats a resninge înaintea viitorilor^ sei kollcgî aneaste akssare. De aneea sttrsiesks a man-i ginea kt, ntnt ktnd D. Bolliak ns va nresinta toate nenesariele dovezi în nrivinga aneasta, ntnt atsnnino noi ns-l« nstem» nriimi în mizloksl§ nostrs; remtind» ka geara st ne jsdene de fanems bine sas reS. D. I. Margiloman. Lskrtrile anesteî Adsntri, tre-bse st le sfingims noi înmine, ear st ns le ktlktms. In ansls treksts, D. Boliak a fosts aless dcnstats la Dtmboviga, alegerea s’a dssss în sekgisne mi aneasta a venits ks ranortsls ses ziktnds kt ns noate admite ne D. Boliak, fiinds kt a avsts votsrî egali ks. D. Eliade. ^ Eî bine, daka atsvral D. Bolliak avea sn, voţ maî| mslts negremits kt era st fit denstats. Adsnarea s’a nronsngats destsls de kategoriks assnra anestsi fantă, mi a zisss kt ns admite ne D. Bolliak, fiinds kt a fosts naritate de votsri. Ilnn srmare nestisnea de azi era sevtruiitt înainte dc alegerea ,de aksms a D-lsi Bolliak. La neea ne a zisss D. D. Gika asssnra anei skri-sorî anonime, îî resnsuss kt’mi nare rtS kt xn kava-lers ka D-lsi st viit st sc -nsit în faga nagisnei ka' ksm ar zine kt D-lsi e totsls. Eî bine, de s’arfigt-sits o assemenea skrisoarit, n ar fi trebsits st. ame-ninge nsmaî ne D. Dimitrie Gika, ui ne mai mslgî, fiinds kt maioritatea Adsntriî, ns stt m D-lsi; D. D. Gika ii’are de ktts sns singsrs vots, ka ori kari altsls. ’ nrin srmare resnings o assemenea- akosagisne.ue ar sta assnra vre snsi Romtns. . D. I. Brotians, trcktnds dsntbanka ministerilors ne aneea a denstagilors zine. Ams ftkstă tots ne’mi a stats nrin nstingt ka st onresks ne Adsnare de a intra ne sns drsms sn- Ns suis nine noate fi aneia kare, mergtnds ne ne anests drsms, st ns vazt kt kalkt în niuionre li-bcrttgile gerei, mi kt kiar ells va ktdea în aueastt katastroft. Mai tnttis tnst, ams sitats st deklars kt ns vorbesks în nsmele gsvernslsî, ni ka simnls uettgianS Romtns; în gsverns ssnts trekttors, între uettgiani ssnts tots d’asna. Afart de aneasta, gsvernsls ns e în-trs nimiks angagiat în aneastt nestisne, ktui ns e vorba dakt la alegerea D-tsî Bolliak s’a ftksts ilegalittgi mi inflsenge ale gsvernslsi, kari st infirme aneastt alegere înaintea Adsntri mi nrin srmarea st viit gs-vemsls în antrare-i. Ns s’a ftksts nimiks din anestea. alegerea e legalr mi n’are ninî sn vinis. Dakt ami fi ftksts narte din Ministerisls trekşts mi-agî fi ziss kt am drentate st antrs ne D. Bolliak ktui.anels Minisţeris l-a nss la o ksrte kare jsdekt de onoarea mi starea uettgeanilors. Dar ns e aksms vorba desnre aneasta, mi viis la nesfisne. Oare aneastt nestisne, Domnilors, este de o. nălbit simnlt morale? D-ns Teii rnj algî onor. nreo-r ninanuî as dovedits kt ns este mi ninî noate fi o ues-tisne morale. Dakt am fi fosts în drentş St o nsnemş ne ttrtmsls anosta, negremits kt am fi nsss-o noi togi dar- ex snsls am» ktstats din toate nsterilo ka ninî o-datt st ns emims din lego mi st intftms ne sn tt-rtms amia de vags^ v ■PcTi ES iis ksntsks' vieaga mofale a D-lsi Bolliak mi de aneea ns notă fi amia de delikats: zine kt este D-ns' Gika. D-lsi resninge, Ziktnds-î kt este fsrs, ne ns uettgian trtmis de naniSne st 'o renresinte în A-dsnare4 mi anoi ne şnsne kt delîkatega mi konveninga ns l-a iertată st meaTgt mai deriarte! Eă ns ksndsks vieagt morale a snora din clens-lauî din aneastt Adsnare, fiind» kt ns am trtită în mizlokslă d-v, dar aneastt nesuiinut o konsiders ka o feriuire, kt ni îmi dt okasisn.da d’a fi mslts mai delikats de ktts D-ns Gika. . ‘ ”J,‘ Domnilors, legea noastrt fsndameEtale, ns ne di drentsls st intrtms în anregianisnî de moralitate. Legea noastrt este Konvengisnea, nîni vom avea alta. mi nînt ns vom fane' o altt lege elektorale, ns nstem emi dintr’tnsa, ftrt nerikols nentrs liberttuile noastre. Eatt ne zine ea: (nitesne ari, 5 ud 6 din legea elek-toraîe) Btgagî de seamt, domnilors, kt legea deter-mint tnttis kalittgile alegttorilors; mi nine este kit-mată sţ konstate aueste kalittui? administragisnea, mi tribsnalele dk tnttie înstangt mi ftrt anei»; mi oda-tt reksnosksts de anestea ka alegttors, nimeni nsmaî noate reveni assnra anestei sentinge mi' Kamera ra are a nerueta de ktts oiiaragisnea alegerii, ktui nentrs eligibili, legea a nrevtzsţă, onrinds ne oamenii lovigi de asemenea nete, de a fi kiar alegttorî, legea a kts-tată mai ’nainte de toate st dea o base solidt alegttorilors, mi anoi eligibililors, ktni nsmaî ast-fells ns-tea fi siksrannt la alegeri. Afart de legea nositivt, onor. Kamert ns noate intra în ninî o anregiagisne morale fiind» kt anei kari faks legile, trebsit st fit mai mslts de ktts ori nine, aniragî be a ns nstea kt-'flea, nrin aseminea anregiagisnî în gremale. ottrtndă dsnt oare kari imuresisni, ktndă legea ne nere fante konstatats (nit. alin. din art.. din legea elektorale)- Amia D-lors ns jsdektms ani ne D. Bolfiak dsnt im. imnresisnile noastre, dsnt kredingele noaste assnra mo-ralittgii salo. individsalî: Ori ne gremealt sas vint a ftkslă D. Bolliak, mi este nekonstatatt de legi, noate st-mî dea drentsls de a fi sas ns în relagisne narti-kslarit ks D-lsi, dar ns mi d’a-î kontesta dreutsrile de uettgian. Aneasta noate st o fakt nsmaî sn tri-bsnals, dar onor. komissisne ns nstea st se nsit ne alt ttrîms ini Kamera ns Uoate srma alt-fell. Kare este tribsnalsls kare a jsdekats ne D. Bolliak? kare e legea kare a konstatats krima D-lsi Bolliak ? Este onorabilslă mare vizirs al ssblimei Ilorgî! Este ambasadorisls nesaro-regesks al ks.rnii Imneriâle a Asstrieî! Dakt Aali-IIama era amiksls nostrs, dakt Tsr-nii eras aminix nonitri, st resnsnzt konsniinna nagio-nale, ns vois st mai rtdiks tristele memorie, ne de-resks st se niteargt nentrs totd’asna din tnimele'noastre-, Ns csaraîns dakt ambasadorisls Asstrieî mi mini-strsls OttomanS as fostă favorabile romtnilors^Ns vois st' mt nreoksnă de aneastt nesfisne, fiinkt ar fi mslte de zisss, uii ns vois st rtdiks sre mi nasisnî, kari.de-stentate azi ar fi fatali nagisniî. Hei ne stntă romtni ‘voră ktsta totdesna a le resninge. Mt nsiă ne sim-nlslă terîm al drentslsi dakt akolo snde ns e konsta-tare legale, ara nstea st lstmă ele base o akssare, mi a ksî? (ktni ns mtiă ninî de ssnts tribsnale în Tsrnia) a ksi? Amarelsî Vizir, kare mi el, dsne akssarea am-basadorslsi asstriak ksm k£ D. Bolliak a rtdikats www.dacoromanica.ro 312 DÎMBOVIŢA — 30 IULIU. tot» astfelă ar fi nststă st-î veart kanslă uii noate l’ar fi dubfcrdită totă amia de lesne, ml atsnm ns ar fi mai svstă lokfî aaeste disksţisnî. Dar D. Gika întreabă de ae D. Bolliak ns a res-nsnsă în komissisne? Eă mslţfcmeskă D. Bolliak k® na a venită st reksnoaskn o jsridikţisrie kare ns era a noastre, fiind» kt toate aktele ne karî s'a basat» ko-inissisnea ne adskă aminte de onere ktnd» strtiniî dis-nsneaă de ţeara noastri mi de soartea mi onoarea fit-ktr»i individ». Onor, Komissisne, ks toate kt nrotestt a ns fi ae, mi de se va gtsi vinovat» D, Boliak, se va ne densi. Zineţi tnkt kt sn onor. denstată de ani, din mi /iinem tnKt Jtt sn onor. denstais ae am, uinuu- ... , ... ... zlokslă nostrs, a dat garannt ba st skane de la Tsrni Comunicaţie CU, del.jeilţa poştală intr t-x i. i -4-r v-w .i w i ^ ___iy _x f)n/saicucr»! fii 11 nacntT avstă ninî o nasisne, dar s'a lisată a se indsne în eroare; ktnî altfel» ar fi foarte ksluabile de amî nre- ssnsne kt a fskst'o în ksnosniput de l»krs miksstn-. ' a gje rene. Mt ressms mi konkizs kt o Kamei't kare e kit-tnatt st dea legi ţereî, st asiksre ferinirea mi nros-lieritatea iei din întrs, mi mai ales» indenendinţe iei din alart, ns noate lsa akte de la nisne astorittjji ne ns sântă romtne, astorittjji karî atsnni ktlkâ» în ni-—ioare dreiitsrile noastre. Din anests nsnts de vedere konjsră ne Kamert de a rcsninge nronsno onor. ko-missisni mi de a ns o nsne la vot», ktnl dakt am lsa narte la sn asemenea votă m'nm. spkoti kt am ftksts o krimt. 1 ' D. Dini. Qtilsa. Onor. D. Brttians m’a atakată ks vorbe destslă de esnresive kt am» ftkstă. sn aktă ne-delikat»; îi arsnkă D-lsî în faţţ aseihenea akszare, ktni D-l»i în aideytrs a ftk»t-o mi anesta kttre majoritatea Adsntriî; eă o resnings, mi vt ias de mtrtsrie, dakt ns m’am silit» nrin toate mizloanele de a ns mt angaja în aneastt disksjjjsne kare mt temeam st ns învenineze nasisnile. ;Dar am fost» nevoit» de nrovoka-nisnile ne mi s’as .ftksts de a vorbi în o kestisnea ama de nenltkştt. Ktndă am lsată ksvtntsls, am zis» kt ns aksss ne D. Bolliak kt a komis o kijmt, ktni tre-bse st reksnoasnems , kt akssarea aneea e. o krimt, dar lakss» mi-llş gtseskă foarte kslnabile kt ns a îngrijită a se sntla de anea akssaţisne. Sokoteskă, D-lor, ka fantslă nostrs de asttzi din notrivt ne va rt-dika în oki! Eşroniî, fiind» kt aneastt nestisne a D-lsî Bolliak este ksnoskstt în de obmte mi a ajsnss din nenoronire o nestisne esroneant, a figsrats între re-klamaţisnile ne komitele Lerningenă a fostă silită st fakt Ilorţiî. Sokoteskă dar kt ns ne ktllctmă asto-nomia lirin anests skrsnslă, ni din kontra ne rtdiktmă onearea noastrt. “ Renetă, domnilor», tnkt odatt kt ns am komis ninî o indelikateţt, Ktndă am lsată ksvîntslă l’ams l»ată ktni ks toatt sttrsinţa noastrt, ne-aţl îmnisă zi-ktndsne kt ns avemă ksragislă oninisniloră mi kon-sniinijei noastre, am fostă siliţi de ameninţarea aneloră skrisori anonime. ia • Ns vt nlane D-lor se vt ads.k aminte, de anea-sta, mi se nare? Amia v’am snssă destsls de katego— rikă, kt-mi nlane a krede kt D. Bolliak n’a kenjis a-neastt fantt, dar kt-1 konsideră ka ne demn deame-dea ltngt mine, ne kttă tirană ns se va sntla de a-, kssauisnea ne-llă anast. ... D. I. Brstians Domniloră, ranortslă komisisnii a avstă îngrijirea a nita o frase a lsi Fsad flama.,..^ D. D. Gika: Aali Ilamit! O frase kare kalifikt ne D. Boliak de fsră, mi ktndă amă vorbită de indelikateţt, la aneastt nitare amă ftkstă alssisne. Onor. D. Gika zine kt vine st snele o natt, st dentrtesedin Kamert snă om» deftimată de Esrorm întreagt, kt a fostă kriminale mi ns s’a diskslnată. întreb tnkt ne D. D. Gika, dakt ns vorbesne din nasisne, în viaţa D-lsî narlamentart, nentrs toate fantele ne ni s a îm-nstats la ijeî mai msluî dintre noi, fiindă kt tojjî amă fostă akssaijî, domniloră, în toate kinsrile, dsss-s as oare a nttrsnde în viaţa mi inima fit-ktrsia ka st konstate fantele, mi dakt, dsnt ne le a konstatats, a sntlat» ne anei oameni înaintea oninisniî nsbline k^st le dea mtna mi sti nsit ltngt D-lsî? Dakt amî fi vtzstă kt de la înnensts komisis-nea ns merge ne anests drsmă, st se konstitse în tn-bsnală, amă fi zisă kt nrotesttrile D-lsî Gika ssntă sinnere dar Komisisnea se vede a fi fostă îmninst mai msltă de sre, de nasisnî nersonall. Kare din noi, domniloră, n a fostă akssată de adversarii noştri? Naţisnea întreagt a fosfă kalomniatt stigmatisatt kiar, ani, mi- naţisnea,. ka mi individele n’a voită st resnsnst. Ns înţelegeţi aneasta?! îmi nare reă nentrs D-voastrt. Toţi eramă a-kssaţî de ftkttorî de relle, alsngaţî, asvîrliţî, toţi a-veamă krime arsnkate în faţt, daţi-ne dar ne toţi alart. D. Boliak a ftkstă mai roşită de kttă i se nere a nrotestată nrin foiele ofiniali, a nrovokată ne nei nelă ne.D. Boliak. Ns, Domniloră, ksmă aă sRtnată strt bsnii noştri de la Tsrnî de atttea ori, amă nststă skt-na mi noi. D-voastrt ne snsneţi de osnitklitatea Tsr-niloră, dar ospitalitatea lor» a fostă ne nontoane, ne gimii mi în esiliă. Ns vt srez, Domniloră, ninî D-voas-strt, ninî fiiloră D-voastrt, asemenea osnitalitate mi aminiţit! ktndă D. Boliak a fostă akssată, lovită de snă gsvernă arbitrar, fiindă kt era din nsmtrslă aneloră ne -kare ktsta st’î stigmatise, D-lsî, isbită ast-fellă în drentsrile sale, a reklamată mi a zis: „ssntă ani, st fiă jsdekată mi de voi» fi irondemnată,- voi» nltti.“, ■Ns s’a nresintată nimeni la jsdekttorî mi st’llă ostn-diţi dsnt notele lsi Ali-IIama? Internsnţislă Asstrieî, vizirslă mi neî lalţî ambasadori- ns aă ninî .0 astoritate mi notele loră neutrs onoarea noastrt, n’ar trebsi nitate; Elrotest» de a se lsa notele tsrnemtî ka akte într’o akssare ne infirmt drentsrile de nettţiană Romttă! D Boliak a nrovokats mi nimeni n’a îndrtsnită st se nerne a dovedi anea akssare. Toate alegaţisnile D-lsî Gika n’as nrin sr-mare ninî o valoare ini ns notă informa drentsrile dom-nslsi Boliak. D. Ministru justiuieî. Onor. D. Brttians a snsssă Domniloră, tnkt la înnensts kt iea ksvtntsl» ka de-nstată, iar ns ka membra allă gsvernslsî. p adevt-rats kt gsvernslă e absolstă indiferinte la aneastt nestisne, dar distinkţisnea ns noate fi amia de absolstt, în kttă st ns şe konfsnde vorbele zisse ka denstats ks ksvintele zisse ka membrs allă gsvernslsî. Ast-fellă ksvintele D-lsi Brttians kontra Porţii Ofomane ns nsmaî gsvernslă ns le iea assnrţ-mî, dar mi nrotestt în kontrtle. Fiindă kt snii din D-niî miniştrii mi-as dată e-sfemnlsl», îmi voiă artta. mi eă ntrerea mea ka dens-tată, deklartndă mal înttiă kt D. Boliak ns a fostă kandidatslă gsvernslsî, ktni gsvernslă a avstă altslă. Kttă nentrs nestisnea admiterii, voteză în kontra D-lsi Bolliak, ntnt ns va fane st disnart aneastt ka-lomnit, fiindă kt nestisnea moralittţiî o nsiă mai nre ssssă de ori ne konsideraţisne noliţikt mi soniale. D. Bntians. Resnsndă D-lsî Boieresks kt ns-mai o nestisne de delikateţt m’a ftkstă a ns mt nsne de la înnenstă afart din banka ministriloră, dar mtne veţi vedea kt n’amă linsită la ninî o konvenin-ţt narlamentafiti D. Ilremedinte nsne lâ' votă konklssisnile rănor-tslsî ini se nriimesne nrin 34 bile albe kontra 25fiegre. o D. Ministru ktsltelors deklart kt din gremealt a votată albă. ^ ‘~l . 'n D- Ilremedinte, konsslttnds Adsnarea, rtdiktme-dinţa la 5 mi jsm. ore mi. ansnţt ne n.ea srmttoarit nentrs adosa-zi, 6 Isliă. ,. ' «»: • d v - s -r« >■ : • ănoîhoiii r aoîr inaţ ăif'-:- isttfjE otl ncf fjiiietrm trc -aiilioîî iPnsia irn■*- ■•vţi’r. mi _ 'LI 'tm- r- ' t mi -O ii a îj *' bn-r' îohae' rfitmion 411.01 • ăban io, • oOl s.Be. IIeri^-5 navarea kîî niosoa aksnji Snitalslsi Kolgeî mi facerea snsî geamlîkS laantreslS din dreanta Snitalslsî, srmfcndS a se rjinea linitanie nrin oferte în Sala Eforiei diu konrin.ssls Mona-stiriî Kolneî Merksrî la 17 a le lsni Asgtssîg asnirannii se vor» înftîlima ks garanţii valabile în nresenţa ktrofa deskizîndsse ofertele, lskra re se va adjsdeka assnra anelsia alls kî>rsia nregs va fi sîltzsts, iar nlansrile mi kondiniile se not vedea în or! ne zi de lskrs în kannelaria Eforie! dela qeassrile .10 dimineaţa nin^ la 3. ’dsne amiazs.. • - —* - •• "*• ■* . - ■?* v . • .. I . ' G i.-fc . r Bucureecî PIoestî şi Braşov. Va nieka de natrs or! ne SosntT.mîni> din Bsksrera'j! Dsminika, Marţea mi vinerea nentrs Bramov-, iar Jo! nsmaî nentrs Illoesti la orele 9 de Dimineaţa, ks ka! de Ilomtie; din Bramov va nieka . Marţea, Joia mi Dsminika la 9 ore Dimiliiaţa. TrBssrile ssnt karete ne arksrîi 11 Ilregsl nentrs sn lok' în Deligennt dela Bsks-resnî la Bramov mi de la Bramov la Bsksresnî este De gf. 24 ks 15 oka Bagajlg; iar nentrs nioemtî 8 sf. Lok 1-is mi 6sf. lok 2-lea. Bisrosl anestor Deligenţe mi nlekarea lor este în Bsksresni Otels Naţional Karakam; în Bramov Oţels No 1 mi în Illoeifitî Otels Sta- uik'B Marin. ; r iâDoliiiV îiu ob 5fnln- -.-ii i - ii*i,,i..'(i -_~ix. n>î.rîi: iu ■ . olikmu mb jri d-s îpinsjr otarm ni Sliiag r rr.03 8- b1jBsa VIEV13I. Do sii*"? ‘ rro'/'ir- Metaline- 69— 35 Naţionale, c ^ b'lsJfil gms «Işsors 79-90 Akţiile Banneî "Jsn lpi« 830------- — Kreditslsr,,in' oh ' 188- 30 Asgsbsrg ■ ,lf- ^ 1 109— 50 London 127— 50 K. Dskats ^feî)0 lpiil R Sîiov * GJ 11 . ,v ’ -i «I -Smbaijr sn sil nan 'sAl :î£i« . -'i :ig Riiii opgod m dina'n .ă-îtu: r ' 1ISKIR1LE l\ HORÎfiL «ALAHI. j în zioa de 28 Isliă Anslis 1860. / . ... ni-' '^inj:. .'i- - A Korkbiî’sosite înki.rkato .fi j -*1, . — fii ,j i > n demerte- , :'‘j j>'w. - 1 4 « siminii „ nornite înksrkate 6 ătioil k - ia’’ demerte Vanoare sosite ■«op» oi’fcobS'.’C’b sn -ţj '11 "■ sn pornite n ar Do 4 1 4 3 •iiî. îâoi'i; nREUSL IIRODoKTELOR- , iO 89 ‘J 1 Grts niaktr kalitatea I, kila de 1 . u. -’1 O )b o !’.. ■ , ’ " - Apttd-. T km-nois .. I, " ‘ 11 „ ^aruiist Sekara 3 ” .» n \ a: 90— 95 oeiiara . ■ . .. , . . -... . „ cil- 0P£j:«b «rJ ,gtit.r.i[ llorsmbs . , —103 ^ OTBjaj! siîrtan 38r..,;dsi CA .Q9 Orz ■ -- - - 80 — 8A gr:}r tr-. VS . I. I.Dob is.u Eforia generala a spitalelorii civile. Ilentrs konstrskţia din nog. a ţodslsî dela nalitilimon este .a se ţine Imitaţi® îh.nretbrisls Eforiei din konnrinsslg Monasţire! Kolţeayla zioa de 3 ale fiitorslsi Asgssts mierksrî nrin srmare asniranţiî ne ar voi a se angaja ks a-neast'f. lskrare s.e vor infeţima ks garants valabi-. le iar nlanslg mi devissls în kiestisne se noate- ji.. , «r-3» wi: .fjbavob «tusa ktn J J ’l’A ‘ ' ■ ' - ’ ’ în zioa de 29 IşliS . Ans 1860 ‘ ş :i .rgat,: ■st ! . , . .nod sn .*:o:ijg’nriK ■ >' Koribil sosite înksrkate ^ j . „ . „ demerte t — ■Jti .0 . im a..i__,b •-io«r.i ( > i.î:. G'r^s niakxr, kalitatea I, kila de .M, 220 k®rn®g n, 1, ii, j v *'RZr-\ Sekar® norsmb Orz » X1 71 TI, „ n HJiKOlTAK JlHHAHUuA 238—240 200— — 210— — 162— -136 - — 78 —80 .(•oof iiiiui 0 ti &b njitiboJii .oiVjD istîisAsd Tiirogpafia Naţionajii, Sţpada Nemask® Xans Gepman No. 2? sz fifi ‘ ălsiutt'VSil t işis? iuA - :.utj i ‘-G . flvtaisT .G yb’ <3sais olfi v uib :U' t „ nornite înk®rkate >ft < ‘S,5kf 4 ■ * ’hl w demerte fţ^eSii’An — nîîsir* Vaiioare sosite . S g'feofi&v - -t’ nornite -1 7 ,n f,^.' TIREII5L IIR0D5KTELQR f .4 www.dacoromanica.ro i