ANULU II - 1860. - - - • br . Acesta foiă esse de doue ori pe septămănă jflercurea şi Sambata Preţiulu abonamentului pentru un anii 24 Sf. Pentru ‘/a n M » Trei luni. . . . 6 „ O liniă pentru anun-oiurî se va plăti cu 30 p. .4i.ru .^0;iifia MIERCURI 27 IULIft .ţţ- «.:* 'abitily;. îiîii«R9'iiî o «re. Ssa apiln .anh'nfldi o r- ml>l r Abonarea se face la RedacţiuneOtelulu Ger mani No. 27 strada Nemţiască,.iar priiijţbs.-tricte’ la D. secretai^ de Administraţiun?. Ori ce abonamentutrebuiă plătitu îndraţ| cu subscrierea. O lege electorale forte întinsă, ajjgf) FOIA POLITICA ŞI LITTERARIĂ 9 Ţeranii să devia cetăţeni şi liberi prin a loru împroprietărire cu despăgubire. Unirea ambeloru ministerie sub alesulu i ■ -.i poporului romănu de la 24 Genariu. ;J L . j j ... u ■ •<. A ' Hi ’ * : INSCIINŢIARE. 1 dîT'!^.»î tu Domnii abonaţi iillu quăroru abonanientu a espiratu suntu rugaţi a bine-voi să trimită Ia acl-niinistraţiune plata cuvenită, reiimoindu abona-mentulu D:loru. Suntu mulţi abonaţi quari era datori a plăti la 15 Apriliu trecuţii şi n’au plătitu ancă până acumu; Redacţiunea îî invitesă cu deosebire a trămite banii fără quea mai mică intărdiere; jurnalulu s’a trăniissu regulată şi are dreptulu a pretinde de la D-niî abonaţi a’şî împlini aqueas-tă datoriă pentru quarc a aşteptată atâta timpii. ( EED ACŢIUNEA: a , aioî Bucureşti, 26 luliu. ‘“ ADUNAREA NAŢIONALE., Ir Incidente grave. ! uî r 8 ■ \ ... . . n > >>1 iiiii ‘ • V , i:. ai ' " ' ' Amă fi dorită sb vorbimă totă-de-una numai desnre lukrBrile AdunBri!, nentru kt gear-ra are trebuingB de luki’Br! ini d’atBta timnS as- teantB lukrBrî. ^ Adunarea este ună kornă legislativă formată în nuterea Konvengiune! ka sb desbatB legile nenessarie nentru orgar.isarea gerre!; mi orî-ni-ne, ksndă se vorbesne desnre Adunare, astean-tB sb se vorbeaskB desnre luki'Brî serioase, des-nre legi folositoarie. Dar unde suntă aneste lukrBfî, unde suntă aceste legi? ^ . Amă zissă în multe rBnduri, mi vomă avea kufagiulă a zine nekontenită Icb nu vedemă ls-h'rsrî, kB nu vedemă legi. Avemă kuragiulă a-nesta nentru kB zinemă ună adevBră, mi kBndă e vorba de adevBră kBlkBmă neste orî-ne temere mi konsiderBi! nersonalî. ' ■■ Kunoasnem resnektulă ne sunteînă dator! A-dunBriî nagionale ; dar assemine suntemă dator! a nu nerde din vedere interessulă generale. Ku-noasnemă kB voturile AdunBri! suntă sakre mi trebuiBskă resnektate, dar aneasia nu ne noate onri de a le desbate ku demnitate. ToatB organisarea gerre! deninde de la lu-krBrile AdunBri!, mi anestă interessă mare ne îndatoresne a nerneta ne fane, ne lukreasB Adunarea. Ne nare reă kB nu vedemă toate jurnalele konnentrBndă attengiunea mi silingele loră assu-nra anestu! nuntă însemnată. In starea în kare suntemă aneasta trebuiB sb Ab nreokkunarea mi datoria unui jurnală. ■\un.d Uv Kari suntă lukrBrile ădunBriî legislative? Sb ne erte onorabilea Adunare, ku totă resnektulă ne’i suntemă dator!, a’! snune nea ne sin gurB a rekunoskută, kB tristele nersonalitBg! im-nedikB lukrBrile serioase, kB nersonaliţBgile o-kunB medinge întreg!, mi arunkB desbinarea intre denutagî. w Ilentru ne nu se resntnge odatB nentu totă-de-una aneste nersonalitBg!? Oare Adunarea nu Kedactoru Responsabile KADIJ 10NESCIJ, 3nu ăStiSir: mn1 »i. Armarea ţereloru in oştire regulată, re-servă şi glote armate. im .3'! rvy'JA^f s’a nlBnsă în kontra loră, nu le A desanrobată în atBtfea rBnduri? Ilentru ne dar nu se defin-de unui onorabile denutată d’a vorbi desnre favle versonali? Atunn! lukrBrile serioase n’ară fi intrerunte, sedingele n’ară fi nerdute, mi innidente triste nu s’afă mai întîmnlari-ui*- ToatB lumea astenta ku nerxbdare desbşite-rea mi votarea budgeteloră; nentru kB.budgetele înlesneskă lukrarea guvernului. Desbaterea înnene mi este întreruntB de nro-nunerea mi strigarea d’alarmB.a D. Katargiu: nronrietatea este ameningatB, nronrietatea este în nerikulă. Attakurî violingî, inkriminBrî, akkusBrî nersonalî, mi sedinga este nerdutB. Adoa-zi D. Katargiu de klarB kB se mirB de uni! din kol-legiî sbi din dreanta kare nentru ,kause askunse ne le este rumine a le snune n’aă votată nronu-nerea -sa» Iar nersonalitBg!^ jar medingB nerdutB. o , - ’ / . ■ -- ... III- : Mi-'' ' al; . i Ileste kste-va zille desbaterea reînnene. Ku nea inaî vîb durere vomă snune kB aneastB des-batere, kare ar fi trebuită sb meaugB renede, nentru kB nenesitatea budgetului armate! era kunosku-tB a fostă întreruntB de doue innidinte grave mi triste: demisiunea D. G. Kregeanu mi neîn-gellegerea ivitB între D. I. BrBtianu’ mi D. Generale I. Floresku. - AmBndoue aneste kestiunî suntă nersonalî mi nrin urmare foarte delikate; ku toate anes-tea suntemă dator! â vorbi desnre dBnsele mi a le esnune ama kum s’aă nresentată. ’ -ri:«D. A. Floresku fane ună amandamentă sfare a se kumnBra ma! multe kivere de kBţă asfe-zî este trebuingiB, Iloate a fBkută aneasta în vederea adaussulu! de armatB ne are sb se vote-se dunB deklararea onorabilii AdunBri. Dar D-lui Kregeanu aneastB nroitunere i s’a nBrută o glu-mB mi deklai’B Ub Adunarea este kematB a se okkuna de lukrBri serioase iar nu de glume, mi kB nrin urmare mi-a nerdută demnitatea, mimen-tru kuvBntulă anesta D-luî demissjoneasB. : D. uremedinte- îllă invitB a se esnlika ifia! ne largă, mi D. Kregeanu renetB iar kB otBi’î-rea sa este irrevokabile îientru kB Adunarea a nerdută demnitatea ne trebuiB sb aibB. ToatB Adunarea urotestB în kontra anestoră vorbe'gra-ve mi kiamB ne D. Kregeanu la ordine. In sgo-motulă mi în nrotestBrile anestea D-luî esse a-farB din Adunare. ebiibo^ai G a. EatB fantulă. Sb ne fiB nermissă a snune kB nu îngellegemă ne kuvinte logine aă nutută îm-ninge ne D. Kregeanu la aneastB estiemitate. înnellegemă sb nu’î fi nlBkută amandamentulă D. A Floresku saă sB’llă fi konsiderată ka glumi; îngellegemă sb fi desanrobată kondsita D. Floresku mi sb fi reklamată ori-ne în kontra’!; dar nu îngellegemă nin! de kum, nentru ună fantă atită de simnlu kare n’a datu loku la nin! o des-batere, sb deldare D. Kregeanu kB demissionea-sb; ku atBtă ma! multă nu îngellegemă sb aibB dren-tslă de a attaka Adunarea întreagB k’o esnres-siune amia de gravB kB mKa nerdută demnitatea. AneastB esnressiuiie -este tare mi SnsultB-toariB kiar nentru ună nartikulariă darritnentru ună kornă legislativă1 fkare, nrin natura ^ şa, ori-ne kasă, este inviolabile» Ilressa are libertin-tea d’a .desbate lukrBrile AdunBri! mi karakţe-j rulă loră înaintea legiî^dar nimeni gu are dren-tulă^ SB arunne assunra AdsnBii! o esnressiune atBtă de grave iii sruii n?l ai ■ jy bf. nib. ăgrsy iti,y?oH ujp t^ =- >A . > -niuG 5nă innidinte ma! tristă, ma! grave, kare a avută urmBrî regretabili nentru Adunare mi kare va fi annreguită de nublikă dunB adevBratulŞ seă karakteră este innidinte ivită între-C.D9 I. Brutianu mi D. Generale 1. Floresku. . d.. u Kestiunea ni se nare foarte delikatB mi-ea-tB ne zinemă., « g sv tru3b ,« U ' . . riniubA | t.înainte de toate neriBrljnire. Ma! nre sussă de orî-ne konsiderBi;! nolitine, mai npe sussă de ori-.ne simnatiB saă antinatiB nersonale, mai nre sussă de ori-ne temere,,gmă..jiiţoklamată» mi nro-klamBmă nenBrtinirea, ai~r buu-' n fi sn Amă aretată kB -njâli msltu.-dfe kBtă algiî a-vemă drentulă a nretinde, nu.temă fi UienBr- tinitori. nnob.-- - rri ăd/sl e* •■*«- e:">dni«n .4 Amă urmată k^t^ea mai mare attengiune desbaterile urmate, amă nititu nronessele verbale, ne amă gBndită assunra loră, mi eatB esnur nerea fidele a anestu! innidinte ne kargn,nimenj[ nu o noate kontesta. r Iriud/id’mnî D. BrBtianu deklarB kB doresne votarea budgetului armate! artikulă ku ârtikul^ n/entru kB D. direktoră allă ministeriuluî dq. resbellă» i-a snussă kB în budgetu s’a strekurată grguiele mi sume renegite de doue ori, In, medinga aneasţa Ds Floresku n’a zissă de kBtă kB neea ne zine D. BrBtianu kade de sine îndatB ne D. BrBtjîţjf nu nu dovedesne kB suntă sume renegite. D. Teii deklarB kB dunB nelle zisse de Di BrBtianu budgetulă este, fraudulossă, nentru kB deklararea ,D. BrBtianu imnlikB o traudB. D, diţektoră a luată narte la lukrBrile sekgiuniîmi nu a snussă nimikă de aneste sume renegite I3 nin! unulă din membri! eb ait; C ' D. BrBtiaqs nrotestB în kontra vorbei de fraudB zîssb de D» Teii. N’a avută ninţ dekura intengiunea de a nressunune o fraudB, mi kiaj; de i-ar fi trekută nrin minte o assemine bBnu-ialB, nentru onoarea AdunBri! mi nentru onoarea unu! denutată din SBnulă eî, ar .fi kButată din toate nuterile a o resniiige .Prlui nrin kuvintelg, ,de sume renegite a voită a îngellege numai nis-jne simnle grpuiele de tinariă. » j .(ţ D. Teii areatB kţ este o mare diţferingB între neea ne affirmB akurnă D. BrBtianu kş sunt gremele de tinariă mi între neea ne a/^is|ă mai, înainte kB suntă sume renegite. - D. direktoră allă ministeriuluî de resbellă fiindă întrebată sb deklare daka a snussă, BrBtianu kB suntă sume renegite, zine kB D-Iul nu a snussă nin! .oglatB D, Joan BrBţianu_ jis^îgi budgetulă niinisteriulu! de resbellă3ş^ $f}$ supe 'trekute de doue orî: .n rs s-irJ ‘ -.) D. Floresku zine ratşny.ş kB daka jodatB D* Difektoră deklarB înaintea AdunBri! kB nu a ,snussă D. 'BrBtianu kB suntă sume renegite, nrin urmare D. BrBtianu a snussş ună neadevBră. . -D. BrBtianu nrotestB în kontra aneste! es-. www.dacoromanica.ro 306 ^ nressisni mi nreiinde ka ţ). Floresks se se es-nliue sas se o retraktese, mi D. Floresks de-klarE kE o mengine. Atsiinî D. Rosetti zine, kE Adsnarea trebsiE se nsmeaskE o komisisne kare se ueruetese uine din dosi este kslnabile snre a se denErta din sEnslă AdsiiEriî, nentrs kE D-lsi ns maî noate sta lEngE snă denstats kare a snsssă snă neadevEră. Adsnarea nriimesue a-ueastE nronsnere. V. A dosa-zi D.-nresedinte invitr. ne Adsha-re se deklare daka- D BrEtians a snssss sns neadevErs, mi ne! mar mslgi denstani deklarE kE D. BrEtians ns a snssss sns neadevErs. D. Ilresedinte areatE kE dsnE aneastE deklarare manifestE a AdsnErii D. BrEtians trebsiE se Ae mslgsmită mi Adsnarea se treakE la ordinea zil-lei. D. BrEtians Mere sns votă nrin kare se se konstatese kE ii’a zisss sns neadevErs. Ads-îiarea renetE deklararea mal snanimE deja fEks-tE mi treue la ordinea zilleî. D-niî BrEtians mi Kosetti essă din Adsnare, DsnE ne Adsnarea a intrată in (lesbaterea bsdgetslsî, se ivesne neste kEtă-va t.imnă o nronsnere ssbsemnatE de treî-zeui de denstani nrin kare. deklarE kE D. BrEtians n’a snssss sns ne adevErs. Se ne erte onorabilea Adsnare a zine kE a-ueastE nronsnere era în kontra regslamentslsî AdsnErii nentrs ltE dsnE ne s’a otEiEtă o kes-tisne mi- Adsnarea trene la ordinea zilleî ns se mai' noate întoarne asssnra auellei otEiîrî. Anesta este regslamentslă, trebsiE osservats sasns? AfarE de aneasta nroîisnerea ns mslniemea ne D. Floresks mi nrin srmare aueast.T, kesţisne nersonale ns era terminatE. ® kE D. BrEtians a snssss sns neadevErs nentrs kE a deklarats AdsnErii ks D% Direktoris i-a snssss kE ssnts ssme reneuite, mi D. Direktoris a de klarats iar în faga AdsnErii kE n’a snssss- ni-miks D. BrEtians, mi nrin srmare ne se noate îngellege din aneasta. Ilronsnerile se nsnă la votă; a D. Katar-îris kade mi se nriimesue nea ssb-semnatE de O trei-zeuî de denstani. D. Generale Floresks de- missioneasE. - - u J f VI. i i* . .ant ii - E^ jÂ-ono siinon F rvir. ' w ni mh EatE esnsnerea fidele srmatE asssnra aues-tsî regretabile innidînte. 5t7’ ‘ *ii' Ns maî revenimă asssnra vorbeloră zisse. Daka D. BrEtians s’a nlErisă, ini D. Floresks are drentslă a se nlEiige de 1). BrEtians, mi nentrs anea regretEms disksgisnea violinte mi nersonale. A zrae snsî denstată kE snie se mEnsiaskE banii Statslsi, kE snie a fane klEdirî kare noate se serveaskE strEiniloră, ni se nare a se denErta de kesţisne mi a fane o tristE nersonalitate Assemine mi D. Floresks ns nstea zine kE D. BrEtians voesne o armatE de anarxiE fEiE a fane o nersonalitate; Ori uii kare ar fi nrovokată aneastE disks-nisne violinte, Adsnarea, k’snă snirits de dre-ntate, trebsia se kaste mijloane de îmnEnisire. D. Floresks nrin ininiativa mi aktivitatea sa a înuenstă mi a fEksts o mslnime de lskrErî imnor-tăngî mi Adsnarea trebsia se’î reksnoaskEanests ___________DÎMBOVIŢA - 27 IULltJ. merits mi se ns’ls lasse a nleka din seusIs Ads nEiii nemslgsmits de votsls ei nentrs kE în disks-nisne D. Floresks n’-a fosts menagiat§ de D. BrEtians. Aneasta este sns adevErs .mi se noate kon-stata, dsnE nea ne ams snssss iui dsnE nrones-sele verbale. NenErtinirea mi adevErsls înainte de toate. D. Katafgis a avsts drentate se îndemne Adsnarea a nriirui amaiidamentslS ses kare îm-nlinea dorinna D. BrEtians fEi’E a lEssa nea mai mikE bEitsfalE asssnra D. Floresks kare avea drentsls a nretinde aneasta. Vedoria D. BrEtians? Se konstate Adsnarea kE D lsi ns a zisss sns neadevErs. Oare qsbliksls nenEitinitors ns vede kE amandamen-tsls D. Katargis konrinde aneasta? rai ns va zine nentrs ne euse D. Floresks se remEie bEnsits? amandameqtslS D. KaţargiS mslgsmea amEtidsoe nErnile. AtEtS D-Ioan BrEtians kEts mi D. F’loresks n’aS snssss neadevEisri. EatE ne trebsia se votese Adsnarea ka se ns jsstifine ne snslS mi se kondamne .ne.alts.ls. Adsnarea a resninss amandamentsls D. Katargis, mi D. BrEtians ns noate zine kE anests amendaments ns îmulinea dorinna sa. Adsnarea a terminats innidintele nrintr?o nedrentate. Se jsdine aksm nsbliksls kare nronsnere era mai dreantE mi mai iienErtinitoariE. Radu Ionescu. eo vW>—r- CRONICĂ INTER10RIA. Sessisnea AdsnErii naijionale s’a maî nre-îsngits UEnE la 15 Asgssts, snre a vota bsd-getele mi imnrsmstsls. S’a akkordats dosE kongedisri de îa finele lsnei D. K. Kantakosino mi D. VEleans. Kre-dems kE ar trebsi sssninss ori-ne kongedis he-he la finele sessisniî, Iiehî fEi’EÎndoialE ks mo-dsl§ adontatg de a nriimi ori kare nerere de kongedis, neste k£te va zille Adsnarea ns va mai nstea ninea medinge ne avEiids nsmErsls nersts de denstagi, mi ksm noate atsnne ajsn-ge la skonsls nenlrs kare sessisnea s’a nre-lsngits. S’h fEksts o nronsnere nrin kare nroiektsl de lege nentrs nenşisni se înaxioieasE ministe-rislsi sure a se trEmite la Komisşisnea, Centrale. fiinds de interesss komsns. O altE nronsnere a nersts ka nensionarii se se kiEme în fsnkgişni. D. nresedinte als ka-binetslsi a deklarats kE mi gsvernsls îmnEr-tEinesne aneastE ideE dar astE-zi aneastE nronsnere este inonortsnE nentrs kE Komissisnea Centrale se’okksnE de sns nroiekts de admis-sibilitate mi înaintare în fsnkgisni snre a. ns mai lEssa ne fsnknionari în arbitrarisls miuis-terislsi, mi atsnni se va otErî mi desnre nen-sionari. , D. Stirbeis fane o nronsnere nrin kare invitE ne Adsnare a nsmi o komissisne snre a fane o ssbskringisne în favoarea krestinilors din Siria mi a întinde aneastE ssbskringisne în gara întreagE. AtEts D. nresedinte alls ministrilors nre-ksm mi D. Bosians mi D. BrEtians as felinitat ne D. Stirbeis de simtimentsls frsmoss kare l’a îndemnată a fane aneastE nronsnere mi ka nar-tikslarî togi o îmnErtEineskS. Nimiks ns este mai dernns de lasdE de kEts a veni în ajsto-rsls krestinilors kari ssnts fragii noştri!. Dar denstagiî ne lEngE aneste datorie de smanitate as mi datorie nolitiue. mi Adsnarea ns noate e-mi din nerksls ses legislativă. Gsvernsls fiinds întrebat» de D. Stirbeis ne otErîre va Isa în nri-vinga aneasta deklai’E kE ns noate da anesteî nronsnerî sns karakters offiuiale nentrs konsi-deiEri nolitiue. Ssbskringisnea se noate fane dar ns ks inigiativa gsvernslsî sas a AdsnErii 1 legislative. www.dacoromanica.ro D. nresedinte alls kabinetslsî a fEksts o nronsnere kare a fosts nriimitE ks mslnnniire de toatE Adsnarea. D. Emanoil Kostaki a nro-nssss kE ks reserva anslsî trekstă mi ks eko-nomiele ne se mai faks în bsdgetsls armatei din ansls anesta se va krea snS nos regimentS de oştire ne se noate fane de VEnEtorî. Assemine ks ekonomiele ne se vors addsne în- IskrErile nsbliue se noate EnkE krea sns batalion deni-oneri ka nells din Moldavia alle kErsi servinie folositoarie ssnts ksnosksfe de togi. ToatE Adsnarea areatE D. nresedinte all§ ministrilors mslgiemirea sa nentrs aueast-E nronsnere kare nrevine doringa AdsnErii de sns addassă alls armatei. . Desbaterea asssnra bsdgetslsî kontinsiE En-^e ksm am»^ mai zisss foarte înnets, nentrs kE adessea se faks disksnisnî lsngî nentrs lskrsri neînsemnate. Ingellegems se ns se votese nimiks mai înainte d’a se desbate snre a se Îs-1 mina Adsnarea ka se votese în ksnosningE de lskrs. Dar aneste desbateri ar nstea fi maî mEr-ginite mi fEkste nsmai asssnra nsntsrilors kare înfsgimeasE oare kare nedomeriii mi as o ade-VEiatE însemiiEtate. AmS asksltats adesse des-bateri foarte lsngî snre a ns ajsnge la niui sng ressltats. Timnsls este foarte sksrts ks toatE nrelsngirea sessisniî mi nini bsdgetsls armatei ns s’a votată EnkE ne denlină. Redsknisnî se fakă nekontenită în bsdge-tslă anesta. Este adevErată kE se fakă totă-de-sna ks dorinna renetatE d’a se nstea mEri oştirea ; dar aneastE doringE kare este îmnErtEini-tE de togi RomEnii ns trebsiE se vateme kE-ts’mi de nsnin mijloauele nenessarie kare se sta-bileaskE într’sn kină solidă organisarea oştirii fErs kare ns nstemă avea oştire kare se merite nsmele de armatE. Togi reksnoskă starea miserabile a organi-SErii mi a administrEieî ostifei de la înfiingarea ei mi nEiiE astE-zî, nrin srmare snre a o nsne aksm nentrs EntEia oai'E într’o stare mai bsnE, este trebsingE de kiEltsele mari kari se voră îmnsnina în anslă viitoriă. Ilrin srmare redskgisnile fEkste, kiar ks skonslă foarte lasdabile d’a mEţi oştirea, trebs-iEskă mErginite snre a ns îmnedika niui-de-ksm organisarea atEtă de nenessariE astE-zi în armata kare avemă. D. Sememesks s’a nsmită ministrs ad-inte-. rimă la resbellă. AflEmă într’snă kină nositivă kE konferin-gele attingEtoarie d’a se trEmite oştiri alliate în Siria s’aă ssb-semnată mi kestisnea este otErîtE Frannia trEmite 4,000 de oameni, Anglia 2,000, Asstria ini nrsssia 4,000. Assemine se trEmite mi flotE. Frannia a isbstită dar a indsnleka mi ne Anglia se ia narte, la aneastE esnedigisne atEtă de neuessarii snre a şkEna ne krestini de selbateka fsriE a fanatismslsi mssslman». ' ' . ‘ t ~~~ ■ 'AA/CWA/V1 1 ' ' ■ hfi^ . .r ACŢIUNE. - ' ■ H f M0t‘’)i- noiislslă romEnă se aflE astE-zî nsssă în nisue îmnrejsiEri kari voqă avea nea mai mare inflsingE asssnra viitorisls.i seă, nsjnaî se snie a se folosi de dEnsele. ‘ Aneste îmnrejsrEri nolitiue ne ssntă ksnos-ikste; ssntă snă ressltată allă Konvengisnii ne ni s’a dată ka se nstemă a ne organisa, întEri mi înainta. Togi romEniî nei bsnî doreskă ferinirea na-trieî loră; dar trebsiE se rsnE ks regimslă a-nESEtoră kare a înnEbsmită ori ne doringE de înaintare. Snre a nsne geara într’o nosigisne favorabile în kare se se noatE desvolta, este o nenessitate a desfEmsra o voingE nesgsdsitE rai o akgisne neîntrersntE. ‘ '■ V r,-.v' ^ -91.: ' Voinga rai akgisnea treks neste ori qe nedi-qe uii îmningS ne nonslî snre nrogressS. AvemS basile organis^riî noastre soqiale: l8kr&m§ snre a ridika ne ţj^nsele yiitorislS nostrs nolitikg. Gloria snsi nonsls libei^S este d’a întări rai a ltssa BrmarailorS se! drentBrile mi avantagie-le nrerjioase ne a dob'Endits nriii aktivitatea sa; iJ’a stabili ne nrinqiniBrî solide rai neskimbate legile kari trebsisskB a nsne margini gsverns-]gi, a’î asseksra essistinga, rai a trage linia ne kare anests gsvernS şt dskt geara la ferinire. Ilrin aneastt sistemt de nolitikt, nonslsls romtng va isbsti st easst din aqea stare ant-sttoarit în kare nrejsderjiele qellsi nrivilegiată mi kanriqislB domnilorg nesokotia drentBrile sal-le rai esserqigiBlg kananittgii rai datorielorg 'tel-1 le mai sakre. : A înttrii astonomiav âqestg titls atttg de essengiale snei nanism nentrs desftraiBrarea ns-teriî salle, a faqe ka legile st fit resnektate de togi, a da fit-ktrsi individg qeea qe i se ksvine legitimg, a se deklara inemikg allg abs-SBrilorg rai a lskra snre alestirni; anestea ssnt ksgettrile qe trebBit a însBffleni ne sng nonsls drentg rai lsminatg. Kondsssg de aqeste massime framoase, elg ns se va dentrta niqî odatt de skonsls glori-osg la kare trebsit st asnire. Nsmai arai a va învinge toate nediqele qe se onnsng nobilelorg salle doringe mi va ajange la adevtrata nros-neritate, semtntndg florile de asrg qe vorg în-ksnsna feriqirea sa rai a nrosterittgiî salle. Nb nstemg astenta absndinga daka mtna ksltivatorBlBî ns se okksnt neînqetatg st nre-gtteaskt ktmnBlg stg nentrs o rodire feriqitt, daka nrin îngrijirile salle ns nrivigieast la kon-servarea frsktelorg mBnqeî salle kare, ajstatt de infisengile timnalBi, va înkBnsna osteneala sa ks avsgiele snsî ntmtntg roditorig. Aqeasta este imaginea kare ne înftgiineazt nrinqiniele generali din kari derivt neantratg mtrirea, sta bilitatea rai feriqirea Briei nanisni. Folosinds-se de evenimente, qettgeanslg vir-tsosg rai natriotg ns trebsiî. st nearzt sna mi-nstg din vedere interessele salle, datoriele kttre natrit rai skonslg la kare voesqe st ajBiigt. Snre a înkBnsna Bng mare kang d’onert ra’a intlga triBmfBlS. ses ne rsinele inemiqi-lorg seî, st ns sttmg a vedea qe ressltate o st aibt, a’î admira frBmBsegiele rai a ne Bimi mintea de elle. Trebsit st lBkrtmg. Strelsqirea diamantslBî ne înktntt okii, ne desteantt admirarea; dar aqeasta ns ne faqe a-î kBnoasqe nregislg qe ellg nossede. Trebsit st lBkrtmg ka st’Ug dobtndimg. Nb este trebaingt a ktsta niatra folosofa-lej qi a merge nrin mijloaqe simnle, firesqi rai legali; a ne lentda de ori qe ambigisne iierso-nale. de ori-qe sniritg de interessg rai klikt, d’a îndrenta kallea noastrt kttre ragisne rai d rentate. Eagisnea ne faqe st ksnoasqemg adevt-ratele noastre datorie; drentatea ne nsne îndatorirea alle îmnlini. Din aqeste dose nrinqinie s’ag ntskBtă virtsgile qelle mari alle oamenilorg antikittgii ne kari’i admirtmg rai astt-zî. Ilt-trBnrai de aqeste adevtrBiî mari vomg ajsnge st ntrtsimgmtndriaqea deraeartt rai interessele vbI-gare, st ktlktmg în ninioare idolii fanatismBlBî, st ne întlgtms mai nresssg de noi, mi ftktn-ds-ne sng dramg nrin sltbiqisnile omenesqi. st mergemă ks sigsrangit la adevtrata feriqire; St avemă de essemnls nagisnile kari, nss-• se în aqellearaî înnrejBrtrL ka noi, ag avstg ks-ragislg rai konvikgisnea drentsrilorg. rai ssvera-nittgii lorg, rai ag lskratg ks aktivitate snre a’raî da organisarea kare st le fakt feriqite. Aqeste îmnrejsrtrî sântă foarte rari rai ns trebsit a le ltssa st treakt ftrt a ne folosi de dtnsele. Akgisne ne trebsit, sttrsingit rai taktg. DÎMBOVIŢA —-'2? IULiU. St ns nerdemg tnst din vedere sng nsntg însemnată. A St n’avemă lesne înkredere în oameni. In assemini îmnrejBrtri de nrefaqeri mai tots-de-sna se iveskg oameni kari ssb maska natriotis-mslBi isbsteskă a se folosi singsri de dtnsele. j Aksmg oamenii qei mai rei, qei mai inemiqî ai feriqireî nonslslsi, îritrebsingeast vorbele frsmoa-se, arreatt qea mai bsnt voingt rai simtimen-tele qelle mai nobili. St ns sittmă înst nro-verbslă: Derriere la Croix se tient souvent le diable. înainte de toate st qeremă de la dtnraii fante. Herqettndg bine trekstslg rai fantele lorS, vom vedea qe kredingit trebsit st le dtmă în nresinte rai qe nBtemă astenta de la dtnraii în viitoriă. • '*' * ^ : în aqeste momente sBiireme ktridă este vor^ ba de feriqirea rai viitorislg natriei ns trebBit st krsgtmg ne nimeni. St ns isbimg individele mai înaltă de kttă binele generale. Togi aqeia kari ag airatsată geara vină astt-zî a se înftgiraâ nonslslsi ka natriogi; togi aqeia kari în ktgî-va ânî rai skimbart de mai mslte ori nrinqinele rai kredinga se fakă asttzî anntrttori ai kasseî nagionale; togi aqeia kari era inemiqî deklaragi ai nrogressalsi se arttg astt-zî mai radikali de kttă togi nrogressistiî. Este de datoria fit-ktrsi adevtrată natri-ots st rBnt maska aqellorg oameni rai st arate HBblikBlsi adevtrata lorg fagt. Fit-kare omă onestă e datoră a snsne adevtrBlă. Imnlimrea aqesteî datorie dovedesqe Bilă karakteră drentă mi neattrnată. Snă omă sinqeră trebsit st aibt kBragislă oninisnii salle, trebsit st înfrânte min-qisna akoneritt, trebsit st deklare adevtrplă ktndă l’a ksnoskBtă. IlentrB mslgî adevtrslă este vtttmttoriă, dar în interessslă binelsî komsnă adevtrslă tre bsit snsssă. St iib se lasse inokrigii a se jska ks înkrederea rai simnlitatea mBlgimiî. Felslă aqesta de oameni îllă vedemă la toate naniBni-le în tiranii de nrefaqeri rai arma lorg qea mai tarŞj qea mai intrebsingatt este kalomnia. Ajstagî de înkrederea mBlgimiî înmelate, o-datt qe ajsngă la nstere, tnttiă ne dtnsa rai toate drentBrile eî le kalkg în ninoare. Istoria st ne serveaskt de esemnls, ka st ne ferimă a nB ajsnge viktima înkrederiî noastre saă a temerii d’a snsne adevtrslă. Kiar la noi s’a ftkstg oare-kare esneriin-gt, s’aă înqerkată oamenii rai s’a vtzstă ntnt la sug nsntă qe noate fit-kare. Totă qe mai avemă a adtoga este kredinga kt ftrt o akgisne bine îndrentatt rai neîn-trersiitf, ftrt o sttrsingt neobositt rai sssgi-iiBtt d’o adtnkt konvikgiBne a nrogressBlsî la kare trebsit st ajsngemă, ori kari oameni ară ,fi la gBverng nB vorg isbsti a realisa toate reformele qelle neqessarie. Totă qe amă zise altă ar fi noate de nrl-sosă. Ktte ns s’ag zissă ntnt aksmg mi de ktte ori ? Rtslă ns este oare ksnoskstă ? Tre-bsingele ns ssntă assemine ksnoskste? IlentrB qe tnst reslă aqesta kare naraliseast totă ns s’a desfiingată tnkt? nentrs qe trebsingele sim-gite de togi ns ssntă tnkt îmnlinite? IToate st fit kt ns s’a desftinsratB o a-knisne kon'ientratt rai neîntrersntt. Reală kare este nrodsssă mai maltă de ka-lomnit qe dentrteast rai iuflsingeast sniritile oamenilorg simnli trebsit -strâmtă de nressa kare ’raî nronsne a fi tolositoarit; binele trebsit rea-lisată ne kallea adevtrată legale de gsvernglg kare se silesqe a fi kondsssg în akgisnea sa iib-maî de interessală generale. R. I. 3d7 ADUNAREA NAŢIONALE TERREI ROMANESC! Şedinţa de la 5luliui860. Preşedinţa D-lui Dimitne Gika. să âusfl .liioifa .a -idiit lU 'J (Urmare). D. D. Gika IsTindS narola zi>ie: Eraras denigsB Domnilor», a ns lsa ksvfcntsls în asieaste kestisne, dar fiinds kos ssnts nrovokats, m'a vtzS dators st resnsnzg mi rn^ Y°n>' esnlika kategoriks. Vt întreba, D-lors, ns ar fi fostă o ktlkarş de datorit din nartea komissisniî dakt, vtzîndă mengiona-, te într’o foait offiqiale a'ieste îmnrejisrtrl nrivitoarie la D. Boliaks, le ar fi treksts ssb ttnere în ranortslă, seS. kttre Adsnare? Komisisnea s’a krezstă datorit a esamina dosarială ande a gtsită maî malte akte între kari a vtzata mi o nott a ambasadorialaî aastriakă la Ilaris, nrin kare aratt kt D. Boljak, s’a obligata a resnande sama de 2,000 galbeni. stl. n Akastrile konrinse în aqella dosara na sântă ad-dasse de nisne oameni de rtndă, qi de nersoane kari na notă fi m stare a’uii akorda kavi-ntele ka' amiaringt^ ktndă e vorba de a faae o akkasare amia d'e gravt. Agi aazită, kt esjste o nott a viziralaî Aali-IIa-uia, mi togi sqigî kt ne timnii aqeia Tarnia era amikt ,mi favorabile refagiagiloră romtni. Ilentra qelle qe se ziqeaă în aqea nott, ne amă sokotita datori a kitma ne D. Boliak st ne dea oare kare deslamiri, a’llă ra-ga st se jastifiqe, na ka înaintea anai tt ibanală, mi ka înaintea viitoriloră sei kolegi. D-rlaî înst a ttgtdaită toate aqelle artttrî, a zissă kt na are qea maî miktţ ideit. de aqeeâ koresnondingt.-1 La întrebarea noastrt dakt a fostă arestată a resnansă ka totală negativă,, snainda-ne namai kt ana namit l’a kitmata nrieti-nesqe mi l’a întrebată qeva, la kare D-lai a resnansă ne kttă l’a erfată diskregianea. Dar, D-loră, sântă nersoane onorabili kari înkre-dingeast kt D-lai a fostă arestată în Koustantinonole, sântă nersoane kiar între noi, ne btnqele aqest.ei Adas ntri, kari, nrin keztmia qe aă data, aă skossă ne D. Boliak din înkisoarit. Aqeste konsideragiani, D-loră. mi difikalttgi aă nassa ne Komisiane în stare a ltsa la Kamert arire-giarea anai fantă asanra ktraia ana semtimentă de de-likategt o onria de a se nronanga maî kategorikă. Kttă nentra mine vt înkredingesă kt’mi nltqea' a krede în inoqinga D-lai Boliak, mi, avtndă în ve-dere’mî kt oare kari konsidertri de diskregiane l’ar natea reginea de a desvtlai toate amtnantele îmnre-jiartriî, lamă ragată namai a ne da ktte-va simnle deslamiri, a amiara Komisianea de anele difikalttgi qe înttmnint. D-lai înst, în lokă d’a ne veni în ajatoră nrin oare-kari Itmariri, na a ftkată de kttă a nega totală mi a nane ast-fellă Komissianea într’o sitaagiane mi mai. anevoioast. Ba înkt, ne ktndă mt asteutamă st attragă qellă nagină simnatia D-lai Bolliak, nentra doringa qe na-neamă de a fi anală din antrttorii seî, ne ktndă stt-raiamă ka toatt sinqeritatea a krede în inoqinga D-lai mi a ktata in totă kinala mizloanele de a o nane în e-vidingt, nrimeskă, D-loră, o skrisoarit anonimt în kare mi se ameninga vieaga. Eî bine, Domniloră, ktndă vine qineva ka asse-minea ameningtrî, ktnd vine st kalqe în' niqioare înkrederea ka kare m’aă onorată kolegiî mei, naminda-mt membra alia Komisianii, ktndă vine st resnanzt ast-fellă la bana voingt a anai omă qe a nriimită a’i nleda kaassa, vt întrebă dakt o assemenea fantt se noate konsidera o deslcalnare morale din . nartea D-lai Bolliak ? Eă anală sttraeskă a krede ne D. Bolliak foarte kalnabile, na de aqelle akasstri grave qe i se adakă, qi de indiieringa qe a nassă ntnt asttzî de a se jas-tifika, de a nrotesta îu kontrt-le nrin dovezi nintite. îmi nlaqe însţ a krede kt D. Bolliak na va mai în-ttrzia de a o faqe. IIînt atanqi înst, ntnt ktnd adikt na va risini grava akasare qe kade ka attta greatate asanra sa, nî-‘ nt atanqi zikă, na notă vota nentra admişianea D-lai Ka toate intimidtrile qe mi se fakă. - Kttă nentra konklasiauile de akamă alle Komis-sianei, ele sântă destală de klare, na se qere D-lai Bolliak de kttă o diskalnare, ori kam va voi st 6 lakt, noate st addakt akte,. st nrotesţese, st meargt la tri-bauală, st fakt în fine ori qe va mti, namai st se diskalne. D. Kristian Teii. Ktndă aqeasta Abanare ar fi ană tribanale de onoare, atanqi m’amî ani ka oninia-nea D-lai Gika, mi tokmai aqeste dovezi le-amî qere de la D, Bolliak; dar amă ziss’o mi o mai renetă, mi o voiă maî renegi tnkt, kt noi na santema ana tri- www.dacoromanica.ro 308 DÎMBOVIŢA — 27 IULIU. nals de onoare. Anestă tribsnală, Domnilor»,. ssntă-alle-gEtonî, el trebse si nernetese mi si.’mî dea anoi votsl. D. Bolliak ns are si se jsstifine înaintea snsî tribsnală. . ' — ■ ~ * _ Dar kiar de am fi noi anestă tribsnalS, domni- lors, ve întrebă nine e akssatorislă D-lsî Bolliak? Nimeni. Bine l’a nerstă în jsdekatţ? Nimenî: D-lsî a fostă emigrată, a trăită ne nn ssb nEniEiită, ni în mi-zlokslă sonietEijiî ksm trseşne mi astE-zî, mi ve întreb de ne anestă akssatoră ns a reklamată înaintea jss-tigiei ? Eî bine, Domnilor» ns se kade se va jskagîast-fellă ks onoarea snsî netagiană! D. D. Gika zine Ue se întemeiasE ne aktele miniştrilor» Asstrieî mi Tsrni-ei. Ns sniă ksm are D-lsî ksragislă se nsiE kredin-gE în ast-fellă de akte, I-cehi nentrs mine; kare ssntă în? ksbosningE de kassa, deklară kt anoste akte ssntă basâte ne arbitraritate, va notă demonstra aneasta, sn însE ani, ni într’o adsnare nrivatE. r 1 ' D. Gika ne snsne kra ns ssntă oameni dsnE sli-ge kari as skrissă anestea. Da, Domniloră, ssntă miniştrii, aneasta o snigi kE rai miniştrii ini îmnEragiî notă fi ssnsmî la gremeale, ka se ns zikă mai msltă. Denegă Komisisnii komnetinga de a intra în asse-mini nernetErl, mi ks atEtă mai mslts ns avea dren-tslă anesta într’o materiE de akssare, snde akssatorisl ns e nikEirî. D. Stirbeiă ne-a snsssă kE s’»ă dată maî mslte termene de reklamare mi niminr.ns s’a nresintată. Ksm dară, daka nei ne zikă Iie as nretengisni a-ssnra D-lsî Bolliak, ns a'ă venită se reklame, venimă se o fanemă- noî aksmă ? ' ' Termină, Domniloră renegindă' kE ns ssntemă sn tribsnală de onoare, mi kE, de voigî a ve konstitsi într’snă asemenea kornieaă îndatorirea a ve demsn-stra kE toate anele akte ssntă arbitrarie. D. S. Tttrnavils, în ranortslă sekgisnîî vEză o kontrazinere • EntEiă ne snsne kn alegerea D-lsî Bo-leak a fostă dsnE toate formele, mi anoî vine singsrE a kontrola mi kontesta alegerea, basîndsse ne nimte. jsrnale din trekstă. D. D. Gika ne zise kE dakE D. Bolliak ar fi venită se se diskslne înaintea D-lsî, astfel» în kEtă se-1k konvingE kE este inoninte, atsnnî singsră s’ară fi fEkstă advokatslă D-lsî Bolliak. Dar, D-loră totă ne a nerstă D; Gika nentrs a-neastE dikslnare, D. Bolliak îndenlinise de maî ’nain-te; kEni D-lsî a snssă komisisnii kE ns are ninî o ks-nosningT, de anellă dosară, kE nretstindeni a trekstă ks nsmele seă; kE, ne ksnds se afla în Ilaris, vEzindă în jsrnalslă 1’ Assemblee Naţionale sn artikolă în iron-tre sa, a resnsnsă îndatE kiar nrin a'ielă jsmală; arE-tEnds-mî loksinga mi invitEndă ne togî neî ne ar avea vre o nretengisne se viÎE a le o satisfane, dar nimenî ns s’a nresintată. el, Komisisnea n’a gEsită în dosar alte akte de kEtă inaî mslte-adrese nrovokate toate de o singsrE adresE din nartea konsslslsi Asstriak. Eî bine. domniloră, daliE sn konsslă strEină mi inemik nosE, ară veni mi ar fane o adresE în kontra veri kErsia din noî, mi ls-Endsine dsne anda adresE, amă rEdika snsî netsgeană drentsrile nolitine, kari nentrs dînsslă ssntă maî sks-mne de kîtă viaga, âîsnnî nrin aneasta am ajsnge ka sn konsslă strEină se noatE forma • Adsnare dsne nla-ks-î, formslEndă la akssErî în kontra orî kErsî ar voi - AfarE de aneasta domniloră, trebso se ne gîndimă kE anea adresE s’a fskstă ne nisne timnî ne ksndă D. Bolliak era gonită mi srmErită de togî aneia ne eraă nemslgEmigî de revolsgisnile de la 1848 mi mai alesă de gsvernslă Asstrieî. Viă âksm a esamina kestisnea dakE noî nstemă krea o asemenea inkananitate nentrs D. Bolliak. Kon-Vengisnea determini kassrile ne notă adsne esklssis-nea sneî nersoane deja drentsrile nolitine. ' KEÎmEkEmia de treî a skosă ne D‘ Bolliak din liste de okamdatE mi nentrs kasse bine-ksvîntale D-lsi a reklamată la tribsnalele gereî mi aneasta nrintr’o sen-tingE î-a reksnoskstg drentsrile. D. Bolliak a eser-nîtată anestă dientă la toate alegerile mi noî venimă azi a-lă esklsdo zikînds kE n’are drentă a fi între noî! Ve întrebă, domniloră, nine mi snde este akssa-torislă D-lsî Bolliak ? Noî îllă trEmitemă ne slige se strige kE nine va avea vre o nretengisne în kontra D-lsî se easE de snde va fi se sejsdene! AfarE de anestea, Domniloră, o konsideragisne nsternikE maî este kE nimenî ns a kontestată înskri-iereâ D-lsî, mi alegEtoriî karii l-as trEmisă negremită as avstă denlina înkredere în. moralitatea D-li Bolliak. Dsne toate anestea dar ssntemă datori se ne gEn-dimă kE Adsnarea ns trebse se se kondsks în lskrs-rile sale, dsne ssnosigisnî vage'; noî venimă ani în nsmele nagisniî mi totă ne lskrEmă trebse se Ae moti-tivată. Nagisnea va jsdeka anestă votă, de este drent sas ns; kEtă nentrs mine, ssntă ks totslă nentrs admiterea D-lsî Bolliak. D. N. Rsksreanti. Ka membrs al Komissisniî mE 7a -urma) ■i»; 7J UI--iJi jP £ - 1. ; r " -o'1 io îi " AU > Dl Jt: bb âteA . >ui ji ;.i era s . vnng fcfs.îrfdsu ' " a rfî-.n VEză sili/- SE~mi deklară oninisnea, kare ns este tre-kstE în konklssisnea din srms a ranortslsî, negremită din gremealE. Eă Domniloră, remniă de oninisnea d’Entsiă a Kmissisniî, adikE ns zik a se esklsde D. Bolliak, ksnî art. 15 din Regslamentslsî nostrs mE obligE într’ade-vEră a-mî esnrime nositivemente nErerea, liEndă ass-nra alegeriî voră fi îmnregsrErî de ilegalitEgî; dar ani, D-loră, e sn-kasă ks totslă esnengionale assnra ltErs-ia ns mE leagE Renslamentslă întrs nimikă. Ilrin srmare o mai renetă ks remniă de nrima nErere, de a se Ies» ks totslă la anregiarca kamereî admiterea saă resningerea D-lsî Bolliak. ifUîî>T" Jsl f b b-i •t 5n..ri ; : irrtriţ,*b fl' '■ - ' Bufniţe şi vipere. ţ, “ t>''fT'l emo——^ * îanp-- n La sniî Ttonslî din vekime domnia kredîn^ na kt S8ffletele oamenilorS tieks în animale, uii ki.nd8 blestema ne sn oms res îî zinea: treaki ssffletsls tis într’sns tigrs. ‘ Tots dsnt kredinna aneasta mi ssffletele animalelors trenea în oameni ks toate, defektele sas kalit'bgile anellorg animale. ' Din aneasta vine kt: , ' f Omsls mirets se nsmesne vslne. Omsls xrtnitorig makalg. Omslg selbatekg mi reg tigrg. Omslg frikosg iensre Omnlg asksnsg bsfnint Omslg kalomniatorig vinert etc. 5ng jsrnalg frannesg de istorit natsrale se mira kt bsfniijile mi vinerele s’ag înnisijinatg foarte msltg mi ns iistea îngellege din ne kasst. Ns mai noate fi ninî o îndoialt kt ssfflete-le lorg ag trekstg în oameni, mi desnre anestg adevtrs ori nine se noate konvinge nernettudts nsgin sonietatea. noastrt. De kţtg-va timng în koane ag emitg în ls-me o mslgime ele kalomniatori ftrt ksragis, o mslnime de oameni reî ftrt sniritg, Inflsinga anestorg bsfnige mi vinere se întinde, mi trebsitsks niminite aneste animale, ktnî nine snie snde ne va dsne domnia lorg brstale. Vt sîtagî nsging la dtnmiî ktndg aveni neferinirea a’î înttlni. Kiar daka ng’î vegî ks-noasne, dsnt aersls lorg, dsnt figsra lorg, ds-r nţ nortslg lorg, vegi zine îndatt, eatt o vinert, eatt o bsfnigt. Dsmnezes i-a blestematg un mergg kş ka-nslg nlekats ssb anestg blestems. Vieaga lors, nltnerea lors, este rtslg mi în rts trteskg mi se ti>rtskg. Ei fsgg ks snaimt de Ismint, nen trs kt olriî lorg ssnts blestemagî rai ns nots sstferi lsmiua. Loksrile infekte mi noroisls ssnt loksinga lorg isbitt, mi nimenî ns trebsit st se mire de aneasta. Vine se mirt kt bsfninele, lilienii mi ks-ksvaiele ns isbeskg lsmina soarelsi? nine se mi. rt daka rentilele loksesks ks nltnere în loksrile noroioase? Kredegî oare kt este o ferinire, o virtste, o kalitate de a loksi în smbrt mi în uoroig ? Kredegi oare kt anemti oameni ks ssffllete de bsfnige mi rentile ssntă mslgsmigi de soartea lors? O ns, Dsmnezeg i-a blestematg mi i-a o-stnditg a ns emi din noroig mi din întsnereks, a fsgi ka de nismt mi moarte de Iskrsrile ks rate mi de Ismint, mi fsgg ks snaimt de ne-rslg ks'ratg, de anele ksrate, de inimele ksrate. Illinî de srt, invidit ini restate, aneste animale attakt din întsnerekg totg ne este frs-mosg, ksratg mi strelsnits; essg din loksrile infekte mi ttrtnds-se întineast mi msmkt ne omslg onestg, arsnkt kalomnia ne omslg ne nslls noate msska, arsnkt tina ne anelle de kare ns se noate anronia. Snirite strimte rai mtrginitte, inime înkisse rai amorgite, ssnts linsite de orî ne ide.t, de ori ne kredinnt. .Invidiast mi attakt ne togi kari as mintea maî largt, ner togi kari ag inima mai nobile mi generoast. Arsnkt ks noroig ka st remtit neattimnî, ktnî. omslg kare se resnektt ns se bagt în no- 1'OiS. li (Silr * Se asksndg în întsnerekg nentrs kt ssntg ne: mslgsmigi de natsra lors. Minte nentrs kt le este rsrnine de adevtrg, Sra, invidia mi restatea îi faks neferinînî. Ilrivigi ks ne smilingt treks ne dinaiiite'gb ks okii snre ntmtnts* ks nasssrî ţremşrttoarie, ks mtinile Itssate ka şemng de rsgtnisne, mi fots-de-sna nare kt’gî nerg ertare, ftrt st te ksnoaskt. Eî ssntg neferinigî mi nerg ertare de nea ne fakg, de nea ne ssnts; inime arfioin gite, kinsite de srt neîmutkstt ke?i, înttrttt în kontra a totg ne este frsmoss mi isbits. Ei s; resks în algii nea ne lors le linsesne, sreskg o-msls deosebits nentrs talentslg s,ts, omslg onestg nentrs virtsteasa, konila ttnt.rt nentrs frsmssegea sa, nasserea nentrs ktntarea sa, albina nentrs. mief» re, floarea nentrs narfsrog; mi ssntg neferinigî nrin aneastt srt generale kare ns’i lasst sn mj« nsts în renaoss. .t+9' :ţ; Totg ne ne înktntt ne noi;- ne dtnmiî îi kinsesne fimarg; o melodit frsmoast Ip îngiagt stngele; o razt a soarelsi îî strtnsngp ka o stgeatt; sng lting trsmossg îi konrinde.dessnai-mt. Ei sreskg totg ne este ltsdatg. ■ Ktndg le zini; venigî st vedegî sas s’as-ksltagi aneasta, este minsnats, eg fsgg ka dp moarte, mi ttrtsks ks dtnmiî sra mi invidia ge kari vorS sţ le treakt de amors allS virţsgii mi de indignare în kontra vinislsî, dar neferini-giî, snis mai bine de kttg noi adevtratsjg lorg îngellesss. , -jjt: Daka ne noî ne înuiealt ktte-odatt, ne dtn-. mii ns se înmealt mni-odatt. Ei ksnoskg sin^ gsri miseria lors, îmj vtdg ranele mj singsrî mi ag gsstslg vnninsls. Anea tsrbare kare’i msnnesne, anea brstalitate kare domnesne. în toate vorbele lorg, anea invin dit kare isbsknesne rai în lingsmirea lorg servile, anea rtstate desneratt nentrs totg ne est§ mare mi generosg, anea mtnit ameningttoariet anelle injsrie mi kalpmnit nersminate, anells ve-i nins kare întineast, toate aneste mişerabili arme de rentile, toate anestea ssntg strigtrile des-nerate alle snors fiinge imnerfekte mi isbite de blestems, toate anestea ssnts reknetele medio-krittgii invidioase rai nenstinnioase. Aneastt vieagt este kiar nentrs dtnmiî ki-nsîg nells mai krsdg, nentrs kt este sng king d’a avea totg-de-sna kansls frtmtntatg de ks-getti’i relle; orî-kttg de mikt st fit o inimţ,. ktnds este nlint de srt, anea inimt este foarte anntssttoarit, mi rtslg kare faks altora este trekttorig mi maî miks dp ktts kinsrile kare ssffert eî singsrî. Veea ne denlortmg tnst mi kond^mQiBins mai msltg este nltnerea ne simtg snii ktpds a-neste. rentile îmi varst veninsls lorg. Ori, nine ar trebsi st desnregsiaskt, st kalne în ninioa— re n’aneste.desgsstttoare animale; ori nine ar trebsi st resningt ks indignare armele nersmi-i noase kare attakt orî-ne simtimentg de nsdoare; orî-niue ar trebsi st se revolte în kontra anes-tsi vokabslaris de injsrie mi kalomnit kare s’a introdssss în limbt. Verems resnekts nentrs nsdoarea oamenir lorg oneşti, neremg resnektg nentrs Jimba kare este ttrttt în noroig. > n Sţ neart odatt kalomnia mi injsria, st neert nersminoasele ataksrî, st neart veninslg’ sreî mi invidiei, st neart desfrtnarea de es-nressisni întinate kare snnide gsstslg,, snnidei frsmssegea, snnide nsdoarea. . ., .b St neaţt nrin disnregis aneste bsfnige mii rentile. ? 1 ; .; : r - t QUINE—VA- qgin-slA Tinogpafla Nag iona.it Stpada iSeuiaskt Xans Gepman INo. 27. www.dacoromamca.ro