iNULU II - 1860. _ „ • ? sn 9P89ino >is: S‘;o Slan/.'-i’î» y- în I9880m\ ~- Acestă foiă esse de doue ori pe septămănă derrnrea şi Sambata . ’ Preţiulu abonamentului pentru un anu 24 .Şf. pentru n v -j. Trei luni. . . . 6 „ O liniă pentru anun-' oiini se va plăjti cu 30. p, oi w 0 lege electorale forte întinsă. Unirea ambeloru ministerie sub alesulu'9389bii 31, poporalul romană de la 24 Genariu. ^ gntţ 980ş*fji '' .«îons: ,ir. SÂMBĂTĂ 23 IULlCf. PEINCIPATELE-CSITE.’: rmupflnn ium om iifrdatouo mb iin?T. .«notarmui î?;riiV .k ohslkinito gJiu:-i &snSiiHl*« n îli- (9885 > Abonarea se face la viu <*v RodactiuneOtelulu Ger ■ mani No. 27 strada Netntiască, iar prin dis-. tricte la D. secretari de Administrafiuni. Ort ce abonamentu trebuiă plătită îndată cu subscrierea. ;^OIĂ POLITICĂ SI LITTERARIĂ^7ei:aniî săJ^fcţ1eSS5eprir * ţ • • . a lom împroprietărire cu despăgubire. .m 'i . ba'tj [get lAm al) ---- Redactorii Responsabile RADU 10NESCU. -[al 9JBiI14uF) >TArmarea lerel°™ in osţ%e «guiată.re- r ' - ^servă şi gl6te armate. 1 11 ■ , IN SCI IN ŢI A RE. ! t -s ‘ Domnii abonaţi allu quăroru abonamentu a espiratu suntii rugaţi a bine-voi să trimită la ail-niinistraţiune plata cuvenită, reînnoiudu abona-mentulu D-loru. ; Suntu mulţi abonaţi quari era datori a plăti la 15 Apriliu trecutu şi n’au plătitu ancă până acumu; Redacţiunea îl invitesă cu deosebire a trăniite banii foră quea mai mică intărdiere; jurnal ulii s’a trămissu regulată şi are dreptulii a pretinde de la D-niî abonaţi a’şi implini ăqueăs-tă datoria pentru quarc a aşteptată atâta timpii- REDACŢIUNEA Bncuresci„ 22 Iuliu. ni 9}fii!>9P -ut ifj af|. ^'yyjK'r> CRONICĂ INTERIORII Eli» 1 ' - •p'i Sna > ol89 ----=- ■ • m' nnîiir • i . : f rî‘K> r- Inuidentslg nenltkstg kare a fostg ridikat8J de D. Katargis în inedinga de la 19 ini kare â okksnatg Adsnarea de nersonalittgi triste mi de înkrimintrî grave, s’a renetats mi în medinga de Joi. D. Katargis a uerstg kongedig mi mai mslgî onorabili denstagi Pag îndemnat» st mai asten-te. D-lsi mi-a ftkstg iar nrofessîsnea de kre-dingt mi a vorbit» desnre nronsnerea ne ftkss-se în medinga nreuedinte attingttoarit de bsd-gete. Kombtttndg ne D. Vernesk» a deklarat» kt n» se mirt de auestg denstatg intrat» de ksrtndg în stnslg Adsntriî, dar se mirt de majoritate, se mirt de »niî din kollegii stî din dreanta kari, nentr» kasse asksnse ne le este r»mine a le snsne, n’ag voit& sţ votese nro-n»nerea sa. Aneastt deklarare neastentatt a nrodsssg o imnressisne nenltkstt în dreanta mi o vit ksriositate în sttnga de a ksnoasue kare nots fi anelle kasse asksnse desnre kari a vorbiits D. Katargis mi ne kari snii din dreanta de rs-mine n» le notg snsne. Am» a»zit» ne mslnî onorabili denstagi din dreanta desanrobtnd» k» ssntrare deklararea D. Katargi» kare n» suim» desnre ue kasse asksnse a vorbit». 1 AmS ziss» în mslte rtndsri kt ar trebsi st înuetese ks destvtrmire assemini nrovoktrî nemotivate kari okksnt toate medingele în dis-ksgisnî nefolositoarie mi îmnedikt adevtratele lskrtri ue trebsitsk» terminată de Adsnare. Lskrtri serioase, eatt ue ne vomS nermite a nere nekontenits de la Onorabilea Adsnare. Sessisnea este anroane de finit» mi bsdge- r ’ kari intereseast geara întreagt n’a» iutrat» înd* ; ---t in desbateie. , în mediana ds astt—zi Adsnarea s a okk»— nat» k» ranort»ls sekgisniî nentr» .nensi»nî. Desbaterile as fost» interessaiigî asssnra kestisnii daka trebsit st se akkorde nensisni mi strtinilors. Mai ţnslgi deustagî a» s»sgin»t» k» k»-vtnts kt Adsnarea ns noate st fakt legi mi nsmaî st areate o dorinnt. Gevern»!» lstnd» în konsiderare auea doringt noate faue.»n» nror- iektg* de lege nentr» aueâsta kare-1 st ' fit1' trt-missS în desbaterea Adsntriî. M9ri9m98âB Legea ziue ksrats kt strtiniî1 n’a» drent» la nensisne mi nrin aueasta a fost» dreantt nentr» kt n’a voitS a da mi strtinilors drent»rile nolitiue alle uettgenilor» fointni. - Statsrile uelle mai bine organisate ; mi în-ttrite în ori ue nrivingt, uelle mai ksltivate kiar ag trebsingt dg mslte ori .de lsminele ue mai îiotg add»ue snii strtini mi’î nfiimesk» în fsnkgisrii,-dar se mtrgineskg a’i nltti bine ftrt a le da drentsrile de uettnenî. Strtiniî notg ajsnge aiui dsnt ue nriimrskg natsralisarea mi aueasta o nriimeskg ks mari gresttgi. ul " Ks attt» mai msltg noi trebsit st fimg k’o mare uirksmsnekgisne lanrimireastrtinilorgîn st* inslsnostis. Istoria altorg nagisnî mi mai ks seamt ja noastrt ne areatt ktte resttnî addskg strti-niî kari nrin inflsinga lorg ajsngg st fit vett-;mttorî gerreî în. kare se aflt. Adessea strtiniî ag devenits instrsmentele uellorg reî. Daka ntnt ak»m s’â datg nensisni streini-' lorg aueasta s’a fskstg în kontra legiiorg, mi A-dsnarea are drentslg a desfiinga auelle ktlktri de lege. Algii as nretins» kt de mi uea ue s’a ft-k»tg este reg dar nentr» kt s’a ftkst» totg nrin ad»ntrile din t.iek»tg, ottrirele lor» ţrebsitskg resnektate. Snii a» fostg de ntrere ka nensisnile akkor-date strtinilorg st fit konsiderate s»b titlslg de rem»neragisnî, mi gsvernslg st ottraskt daka trebsit st fit nsmaî ne viagt sag st se ti'an-■smigt mi la konii d»nt serviui»rileadd»sse ge-rii de nersoanele ktror» li. se akkordt nensisni. Hinui amandamente s’ag datg la bisrog în nri-vinga nensisnilorg. Sn»lg kare a fostg foarte s»sgin»tg de o narte nsmeroast a Adsntriî konrindea ka .nensisnile akordate ntnt aksm strtinilorg st se-desfiingese iu nriiiuini»; mi aueia kari vorg dovedi kt a» adds.ss» servinisil însemnate gereî-st aîbt drentslg de â dobtndi de la adsnare .o, rekomnenst. Sng altg amandamentg all» D. Stirbeig nro-n»nea ka resnlttirile date strtinilorg s»b de-hsmirea 4e nensi»ni rek»nosk»te de Adsntrile legali st remtit înkBviingate, iar nentr» uelle viitoarie Kamera va astenta deşlsmirile g»ver-nsl»n Auest» amandamentg era uellg din »rmt mi s’a nsss» la vot». A fost» nriimitg k» 27 bile albe în kontra 26 negre. Dsnt aueasta Adsnarea a intrat» în desbaterea »nei alte kestisnî din ranortslg desnre nen-sisnî. Adsnarea votase J trei s»te de mie lei nentr» nensisni. Ministerefe trekste ag mai akkordatg nen-si»nî kare n’as fostg annrobaţe de Adsnare d»-nt legi,, mi k» aueste nensisni s’a srkatg nes-te totg la o ssrnt neste uinui sste mie de lei. Mslgî din, .onorabilii denstagi ag aretats de-sordinea mi reslg kare a ressltatg din akkord'a-rea auestors nensisni ftrt st fit annrobafe de Adsuare. Ilersoanele kari ave.ş drents la uen- sisni ns le mai-nstea nriimi ssb ksvtntslg kt nş ssntg bani, mi banii se întrebsi.ngassert a se nltti nensisnile akkordate de ministerig. a ; ^ Afart de auestea s’a ft.ksts 6 mslgime de absssrî nti gsvernsle s’a invitat,» st ueruetese kasa nensisnilorg mi se- va înkredinga kt s’a ftkstg absssrî. '1 ^ . D. Ion Gika a resnsnss kt ministerele tre* kste era într’o nosigisne amia în kttg ns nstea st refssese nensisnile nentrs kt era vedsve, orfani, msritori de foame kari n’ar fi nststs st astente ntnt st dobîndeaskt voia Adsntriî. Domnslg ranortatorig întrebaţg. fiind» daka a konstatatg kt nensionariî ftksgi de gsverng ftrt annrobarea Adsntriî ssntg îhtradevtrg msritori de foame a resnsnsg ka din kontrtueamaî mare narte ssntg oameni avsgî. ■ Din konklssisnile ranortslsî Adsnarea a vo-;tatg oninisnea minorittgii kare deklara kt gs-vernslg a ftkstg o ktlkare de legi akkordtndg nensisni kare n’a fostg ssnnsse la annrobarea Adsntriî. 1: Algi denstagi ag mai adtogâtg’ kt trebsit st se dea mi sng blam» auellsî gsverng nentrs aneastt ktlkare de lege ka în viitori» st n» mai fakt assemini ktlktri rai alte gsverne. Dsnt aueasta Adsnarea â votatg ne togi nensionariî afart de D. Massux’is desnre kare sekgisnea ns s’a nststg inkredinga daka este romtng. Esnsnerea motivelorg nentrs îmfirsmBtslg din strtinttate s’a tintritg mi s’a distribsitg as-tt-zi în Adsnare. Kestisnea bsdgetelorg mi a îmnrsmstslsî ssntg kestisnile uelle mai însemnate ue are st des-batţ mi st votese Adsnarea în sessisnea aueasta. Ni se nare de nrisosg a mai attrage atten-gisnea Adsntriî asssnra srgingii auestorg dose kestisnî a ktrorg desbatere mi natriotikf vota^ re va imninge nearra snre o renede înaintare. Ilatriotismg uii bsnt-boinnt, eatt ue reko-mândtmg nekontenitg Adsntriî. arI A, >• In momentslg auesta toatt nreokksnarea gerreî este votarea bsdgetelorg mi a îmnrsms-tsisi. ^ 11 D. ministrs din întrs a adressatg o uirks-larit kttre Domnii nrefekgî ktrora le rekoman-dt neea ue le-a mai rekomandats ori kare ministrs ue a venitg la nstere.- Amg vtzstg tnst kt aueste rekomandtri mi frsmoase îndemntrî ag trekstg de mslte ori ftrt st lasse niui sng bine nraktikg dsnt dtnsele. Snre a ajsnge la skonslg ue’iuî nronsng toate uirksltfie!e anes-tea mai este trebsingit de ue-va desnre kare vom8 vorbi în nsmerslg viitorig. aii. Şjnai ■ _____' -•< • ' i^linlsteriulu actnale şi pressâ/fl j‘: »t> v -■ ' ■ ‘ . . .' 1 : f-1 A- > f && sT:;;-’ r . în desbaterea ue amg avstg ks jsrnalslg Rommds amg deklaratg ntrerea noastrt de reg nentrs ue ministerislg trekstg ns s’a grtbitg a desfiinga îndatt mtssrele mi ordonangele lsate de alte mini sterie în kontra nresseîr " Ams krezstg mi kredems tnkt kt aneastt www.dacoromanica.ro 302 DÎMBOVIŢA — 23 IULTU. era sna din datoriele nelle mal nrinninalî alle a-tjellsî ministeris. Snii din onorabilii membri ka-ri komnsnea anellS ministeris aS annirats totS dte-sna libertatea nressei mi aS nrotestats ks energii în jsrnalele ne ridigea de kite ori vre-o missri arbitrarii attaka aneasti nrenioasi libertate. Ori nine va krede ks noi ki era lo-gikS mi era o datorii ka ministerislS trekstS din kare finea narte si se fereaski a mai lsa assemine missri arbitrarii. Ar fi fosts mi mai logiks ka Si deklare în nsblikS ki desfiingea-si messrele arbitrarie kari attaki libertatea nres sei mi în kontra kirors nrotestasse de mai năşite ori într’snS kinS energikS mi ks drentate. Eati ne amS stirsitS a zise Rommslsi des-nre ministerislS trekstS în nrivinga nressei, mi kredems ki amS avstS drentate. RommslS in-şs’mi ne-a datS drentate nenţrs ki în.resnsnsslS se ne-a fikstS de dose ori deklari. mi vrea si ije assiksrese „ki ministerislS demissionatS a deklaratS în snanimitate de la nells intiig kon siliS se a ginstS, ki ordonanua kontra tinaris-lsî si se desfiingese nreksmS mi ordinea ministeriale kontra adsnirilors: ki neste vfe-o 15 zille, într’o alţi medingi s’a mai vorbits din noS d’aseste dose mari drentsri alle nagisnii mi ki snslS din foştii miniştri a deklaratS ki de ns se vadesfiinga asele illegali ouriri^va deinissiona; ki’n sfirmitS s’a mi fskstg lskrarea mi ki ns mai ssimS, s’aS ns mai voimS a ssi, de se na emitS în MonitoriS sea se fostsIS ministeriS mi toati nagisnea a serstS ks atsta drentate.„ Dsni aneasti deklarare formale fiksti în RommslS de I). Rosetti kare fisea narte din Mi-nîsterislS demissionatS, ns ne mai reminea nisî <> îndoiali asssnra lskririî desnre kare amS vorbitŞii Ne miramS inşi ka mi RommslS nen trs se ns s’a nsblikatS inki daka aseasti lskrare imnortante se fskssse de atita timnS, mi amS invitatg din nsoS ne onorabilele nostrs konfrate de la RommslS ka si ne.esnlişe asestS mistere. __ NaiţionalslS inşi nrin kite-va rindsrî se nsbliki în No. 57 fase kestisnea aneasta mi mai misterioass nentrs noi mi kredemS ki nentrs toni. NaiţionalslS ne deklari ksratS ki konsi-lislS nresedinte de miniştri n’a lsatS nisi o rai-ssri, n’a fikstS nisî o lskrare nentrs ssnnri-merea ordonange! asssnra nressei.,, Ns sniS kare altslS în lokslS nostrs n’ar fi konrinsS d’o mirare ksrioasi înaintea asestorS dose deklariri kontrarie din kare ns se noate îngellege niraikS. RommslS ne snsne: s’a fikstS; NaiţionalslS ne deklari: ns s’a fikstS. Ne a-dresimS la nsbliks mi’llŞ întrebimS se nstemS krcdc. în ambele jsrnale deklarsrile kontradikto-rie ssntS fikste de dose nersoane kari aS ls-kratS îmnresni în ministerislS demissionatS mi nrin srmare nstea si snie pai bine de kitS ori kare altslS totS se s’a lskratş în asellS ministeriS. D. Rosetti ne assiksri formale în RommslS ki- lskrarea s’a fikstS nentrs ki snS ministre era otiritS si demissionese daka asea lskrare ns -se fisea. Boeresks kare fase narte mi din minis^ terislS aktsale ne deklari în NaiţionalslS ki a- seasti lskrare ns s’a fikstS. Aseasta ni se nare snS misteriS mi invi-timS ne RommslS ne kare îUS desminte Natţio-nalsls si ne esnlise ksrats aseasti kontradik-gisne; kisî noi, ori kitS neramS freminta mintea n’amS ajsnge la, nisî snS ressltats. ^ Esnlikarea se rsgimS ne RommslS si ne dea interesseasi ne toni nentrs ki va ţsnlika snS misteriS, mi kredemS ki în sellS d intiiS nsmerS allS seS ne va îmnlini aseasti ksriosi-tate legitimi. NaiţionalslS konrinde sn^jfants -mai gravS nentrs kare îi seremS assemine o esnlikare. Dsni ne ne snsne ki konsilislS nrpnedin- te de miniştri n’a fikstS nisî o lskrare snre a ssnnrime ordonangele asssnra nressei, adasgi ki ministerisls aktsale ka mi uellS nreuedinte a kon-sideratS auea ordonantţa ka kszsts în fanta mi n a kugetatS de lokS a o anltka. KonsiderimS NaiţionalslS ka jsrnalS allS o-norabilelsi D. Boeresks, mai ks seami ki No. 57 ns este ssb semnatS de altS redaktorS. Amia,. ne nermitemS a osserva D. ministre ki ns în-gellegemS ksm ka ministre D. Boeresks ns mal krede ki este de trebsingi a se desfiinga aselle ordonange, ne kare le-a kombatstS ka simnls edaktorS. Dsni ksm NaiţionalS a nretinsS ki ministerislS Gika trebsia si desfiingese ordonan-gele ministerislsi Kiegsleşks, assemenea era da-toriS a1 nretinde aseasta mi de la ministerislS de-misionatS kare daka ns le a desfiingatS. a fikstS res, assemenea este datorig a nretinde aseasti desiiingare mi de la ministerislS aktsale kare de n’o va fase, sevirmesse o gremiali. Eati se se noate nsmi o kondsiti logiki a snsi jsrnalS. NaiţionalslS ne snsne ki ministerislS aktsale konsidereasi aselle ordonange ka kizste îu tanti, mi ns ksgeti de lokS a le annlika. La aseasti deklarare se ns ne asseksrea-si nisi-de ksm desnre libertatea nressei, res-r nsndemS. ^ 1-iS. Noi ns îngellegemS, mi ns kredemS si înuelleegi nisi snS omS ks bsnS simgS ki o missri saS o ordonangi lsati mi esekstati de snS ministeriS kade mi este desfiingati daka asellS ministeriS a însetatS d’a mai fi la nstere. TotS lsmea ssie ki ori se ordonangi, ori se lskrare, bsni saS rea, a snsi ministeriS nreksm mi ori se lege dreanti saS ns e fiksti de o Adsnare ns notS fi konsiderate ka, desfiingate în tanti daka asellS minjsterig saS asea Adsnare ssntS desfiingate. î>nss mi D. Ilresedinte allS kabinetslsî aktsale a deklaratS asti-zi în Adsnare ki în gs-vernS trebsii osservatS nrinsinislS ka snS ministeriS si resnektese lskririle altsî ministeriS kare ns mai este la nstere. Kisî snde amS ajsnge ks nrinsinislS anel-la? Re întrersmnere vitimitoarii ns s’ar fase în lskriri, se amorgire mi amestekS n’ar isbi administragisnea kindS snS ministeris noS n ar mai voi si rcksnoaski lskririle ministerislsi nresedinte nsmaî nentrs ksvintslS ki ssnts ki* zste în fanţi din nresni ks ministerislS se le-a fikstS? Logika mi kiar bsnslS simgS ne konvinge ki ori se ordonange ori se messre. kiar relle si fii, kiar kontrarie legilorS, ns se konsideri ka kizste de kitS nrintr’o alţi missri ad-hoc. Ama dar ordonangele arbitrarie lsate în,kontra nressei ns se notS konsidera de nimeni ka desfiingate niiii kindS ministerislS aktsale ns va nsblika o lskrare nrin kare st deklare des-fiingarea lorS* II-lea. NaiţionalslS dsni se ne snsne teoria sa ksrioasi asssnra ordonangelorS se în-searki st ne asseksrese kt ministerislS aktsale ns ksgeti de lokS a le annlika. Intengisnea este foarte frsmoast. Nimiks mai frsmosS de kitS a ne assiksra ki messre-le lsate în kontra libertigiî nressei ns se vorS mai lsa, Dar în noliliki oamenii ns notS mi ns trebsii a krede libertigile lorS assiksrate nsmaî ks intengisnî. Esneriinga altora mi a noastrt kiarS ne a dovedit ki intengisnile nelle maîla-sdabili s’aS skimbatS în fantele nelle mai relle Ilentrs ksvintele anestea logine noi qeremS fante dela ministeris. Ks toati înkrederea ne amS avea într’ensslS, ginems nrea msltS la libertate^ nressei, ksnoasnemS ki are mslgi inemini, mi ssntemS datori a ns o krede adinostiti de arbitrariS nsmaî nentrs o intengisne manifestaţi. Rite intengisnî frsmoase ns s’aS manifes tats, kite vorbe frsmoase ns s’aS zissS; dar ÎntrebimS ne ori nine daka fantele aS fostS tot8-j de-sna kor.forme ks vorbele mi ks intengisnele. | www.dacoromanica.ro Re onresne ne onorabilele ministeris a declara în organslS offiniale ki ordonangele Isa-te în kontra nressei iiini aksmS as fostS arbitrarie, le konsideri ka desfiingate mi ns se vorg annlika nini odati. Nsmaî ks kinslS anesta lo-gikS nstemS fi înkredingagi ki intengisnea [s’a realisatS în fante ksnoskste. Elini atsnnî si ne nermiti NaiţionalslS a fi totg-de-sna ks temerea în senS. ArbitrarislS ne s’a fikstS se mai noate fane. Re messri offi-qiale ne noate assiksra? AtitS în Adsnare ksmS mi nrin jsrndle amS aszitS [adessea striginds-se ks drentate si ns se kreese snS nrenedinte reS nentrs ki se noate reneta. nentrs ^ie în fante si ns fimg loginî ks neea ne amS zissS mi ziiemS? Togi aS strigatS în kontra înkiderii snsi jsrnalS KsrrierslS Ronims. JsrnalslS era kslna-bile nentrs ki se denirtasse de kallea ne kare trebsii si meargi libertatea de nressi. Togi aS deklaratS ki jsrnalslS era kslnabile mi trebsia nedensjtS dsni legea penale, dar ns înkigsS nrintr’o messri arbitrarii. Libertatea mesei este snS nrinsiniS allS gsver-nslsî konstitsgionale, este snS drentS dobindits mi trebsii resnektatg. Ks orî-ne nregiS, noi vomS antiera anestS drentS de kite ori' va fi nel sokotitS. :iti 1 SnS jsrnalS Arinele fftrtfinoase s’a in- kissS în zilele trekste. N’amS fi doritS ka D. ministre din între si renetese sriS nrenedinte în kontra kirsia s’a nrotestatg fiii în jsi’nale mi în Adsnare. , . Snde este bine essiste mr resls; snde este libertate essiste mi linenga. Ns este snS sin-gsrS nrinniniS bsnS kare si n’aibi în fagai sng nrinniniS kontrarig. )9Hj ^j.r- ob SnS jsrnalS noate si kaz’B îii lipenga nea mai desfrinati mi vitimitoarie moralitigii ns-bline, snS jsrnalS noate gisi îiebsni kari s’at-tane nersoana Domnitorislsi kare este inviolabile dsni Konvengisne. Aneste jsrnale trebsiisk nedensite mi avemS legea nenale nentrs aneasta GsvernslS kare voesne libertatea nressei e datorig si înnibsmeaski linenga vitimitoarii.. KindS snS jsrnalS kade în assemene linen-gi, gsvernslS e datorig, ka mi ori ne nartiks-larS si se adressese la Tribsualsri. Nsmaî a-nestea aS drentslS si jsdene intiiS mi anoi si condamne snS jsrnalS. Aneasta e legea mi trebsii osservati- O.ri, ne se fane în kontra ei este arbitrariS. Noi înmi-ne koiidamuimg ks energii jsr-nalslS D. Floresks mi deklari mg ki a fikstS snS abssS nedemnS de libertatea nressei., A kilkatS o lege mi nsmaî aneasti lege nstea si’llS isbeaski, ksm trebsii si isbeaski ne orî-ne jsrnalS kare kalki neste dinsa. „ . L Ninî odati inşi snS jsrnalS ns noate fi înkissS ; mi ninî o lege n’a astorisatS ne D. Ministre dip între s£ înkizi anestS jsrnalS. , Dsni kare lege l’a înkissS? Illi nentrs ne mine si ns înkizi mi altS jssnalS? N’avemS drentslS a zine ki mi aneasta este o missri are, bitrarii? . flbv'jo -»n Eati ne addsne snS nrenedinte riS; eati nentrs ne amS stirsitS a se desfiinga offiniale ori-ne missri lsati în kontra nressei; eati nentrs ne nrotestimS în kontra ori kirsi akts kare attaki libertatea nressei. în usmele Ivirii legî£ D. Ministrs din între a înkissS snS jsrnalS? . ,1, AmS zissS mi mai zinemS: ' _ Linenga ns noate snnide libertatea nresseîj, linenga trebsii si fii snnissi de legea nenale, mi aneasti lege trebsii annlikati de tribsualsri ' Radu Ionesku . • 4 ■ Domnilor# abonaţi ai tribunei. nî :uiej1ktk - 1 nietatea saţisfauere nentre asemene fienildeitt ktlkare de lege. Anitenttmg de la aetoritatea senerioanţ întrebeingarea ’mtserilorS legale îii kontra aiestore abeserî de netere, kare sebsti-tet legeî- voinga neleî mai tare* * Redacţia - - ' :f PV . . Anestg nroiektg de lege, votatg de Adena-rea din Bekeresnî mi anrobatg de komisia nen-tralt, konsistt între a se da ktte deoi galbeni rie zi diernt în kerselg sesienei la togi deneta-niî karii ne vorg fi avtnde leaft, ka fenknio-nari, mai mikt de ktte 2000 lei ne lent. Ktnde Adenarea arifi komnest dim ţoate klasele soni ettgeî, atenne amg simgi ini noi nenesitatea dierneî nentre fenresentagii klaselorg neînttrite; înst as-ttzi ktndg nemaî avegii ag drentelg de a eser-nia neterea severant a gereî,' asttzî ktndg legea elektoralt imnene eligibilele! kondigia de a avea ene venite de 400 galbeni, dierna^ ne lim-bagielg nonoreang, ne însemneast altt de kttg de a "nene seg în karne grast mi de a zine kt nei ne imnartg ti;ebeie st’mi fakt mi siemî narte. ^ , -if- ( ■ 1 * - - * -wWJVWvv— Vîwf iov 4JÎÎR ■ '• ’ ..ţll ' 1 • 1 . - . ■ Ordin circular către D-niT prefecţi de judeţe. v JBUZIi- .«1, Asttzî gioi, zioa meaz'a-mare, eng nemere ka de dgoîsnrezeni ofigeri de kţltrime, lipudemi de D-leî komendantelg nlţgei kolonelelg I. Gika, de komandirelg Jandarmeriei kolonelelg Rosno-vane mi de- DD. maiori Vtrnave mi Brteske, ae ktlkatg bieroel» Tribsnei, mi ag sttlnitg în bttaie ne gerantelg ei, ne kare l’ae sileitg anoi ai kalaezi; la kassa eneia din redaktorî, a D-leî I.‘ loneske, ktreia violtnde-i dominiliele l’ae kt-etatg m-in toate engierile, kiarg mi ale bekttt-riei. De akole întreaga grent de ofigeri kte-tţfidg ăg înttlnitg în eliga mare ne D. loneske mi agintndeî kalea l’âe înkengierate; iarg DD. Varnavg mi Rosnovâne. l’ag internelâtg ke vio-lingt ka st artte nme ag skrissg eng artikelg din n° 105 at Tribmel. Dent aneea D-lprg s’ag intorsg iartmi la bierbelg Tribsnei, ae vtnzolitg toate xtrtiile, ae ştrikate esnedigia nomtei, mi ne s’ag desg ntiit ne ne ae leate maneskiintele Tribsnet, amenitigtndg, mi aneme D. Rosnovâne ne gerautg kt’le va enide de va ma sebskrie în Tribarid! Aneastt violare a dominilielef, aneastt ktlkare a legeî ne asigereast viaga, onoarea mi averea nettgenjorg,, ayeastf neaezitt utvtlire de o melgime de oameni niarmauî, asema eneî ge rante de ziarg, ne kare fag ktlkatg mi în ni-^oaro, ne fane a vedea în kanitalt desordige mi aiiarxie. <• Sd',n Atakagî în nersoana mi nronrietatea noa-strt^ simgimg .nevoia a denenga fantelg keî şt kevine a «ni. Însniîngtrog kt demînikt mi joia viitoare Tribsna ne va emi din kaesa desorganistieî în kare aneastt utvtlire ni-ag nesg. Snertmg kt vomg ktntta drentate mi sd- Domnsle Tirefekts i Clevernelg akteale pste ottrîte st fakt a domină drentatea mi orţlinea în toatt geara. Dr.en-tatea în foate mi nentre togi ftrt esnengie ,• ordinea nrin anlikagia essaktt a legilorg, nrin în-frţgirea nersoanelore, nrin linisnirea sniritelorg. Ne mt îndoieske, Domnele, kt sentegî nt-trenmi de mtrimea sarninei kare vt îndatoreast înaintea Onoăreî ini a legilorg1 de a fi kredin-nioselg renresintante al sinigimentelorg mi ke-gettrilorg neteriî nentrale de kare denindegî. De aneea, vt rogg, mi vt invitg, ka st le-kragi în distriktelg ne administragi ke toatt energia snre desfiingarea abeserilore mi darea .drenttgiî la togi aneea ne o vorg merită dent legile în vigoare. " ' Nimeni, domnele, ne se noate' nene ma! nresesg de legi; mi lokeitoriî trebeit st m-gelleagt kt nemai nrin kredinga mi resnek-telg ne vore artta în fantt kttre Mtria Sa Dom-nitoriele, alesele nagieî mi kttre neterile ■ Sta-telăî konstitegionale, vorg netea st ajengt tren-tatg la realisarea maielorg nrinniniî amezate în Konvengie. ^ Ferigi-vt, Domnele, de a ktdea în isnitele arbitrarielei sag ale eneî nonelarittgi rtg în-gellese. Amtndoet sentg de o notrivt feneste mi ne notg dekttg st vt dentrtese inimile ad-ministragilorg. De kttg sniritele retrograde o-nreske sonietalea din dremelg ei, ne atttg as-niragiile essagerate nrin desfrtnarea adevtratei liberttgî mi învrtjbirea oamenilore, o notg kon dene la anarxie mi neire. Amtndoet âneste ten dinge estreme ermeast a fi obiektelg neleî mai vii nreokenagii a administragiei D*voastrt, în-trebeingtndg toate mijloanele de konvikgie snre a le fane st înnetese. Iar ktnde orî-ne novt-geire mi nreînttmninare ar dovedi imnosibile, atennî, D-le, fanegi a se simgi aetoritatea mi imnerielg legilorgi -■ Insnekgia este aninia veri-ktria adminisţra-nii. Ne stagî dar, ni nvetmblani-va adesea nrin jedege, nernetagî de- se observt bine ordinele Geverneleî de kttre sebalteruii D-voastrt, de se întrebeingeazt ke fidelitate banii, daka ne se ermeast ntntsteirî din nartea nellorg mai tari în kontra nellorg mai slăbi, daka nronrietarii.mi arendamii ne asenreske ne gtranî nrekemg as-semenea daka mi gtranii ’mi îndenlineskg alle lorg îndatoriri ,mi ne sentg lekragî de îndemntrî askense la nesennenere kttre ordinele aetoritt geî mi la diskordit. îndrentagi îndatt rtele, nre-înttmninagi krimele mi deliktele, ne Itsagî sni-ritslei kelnabilg timnelg de a se transforma în rtg materialg. Nernetagî înmi-*vt în hersoafit, «tarea înkisorilore, vedegî seferingele de anroă-ne rai ne figî fprmalimtî ne-folositorî, dar ageri restabilitorî ai linisnei ori ende ar fi btnteitt. Ast-felg nemai vegi merita înkrederea Gever-g. namentelei. a Bena ordine esta basa veri ktria adevtrate liberttgî; nrotekgia legilorg îrikerăgeast lekra-rea nlegareleî mi asigert fie ktria iiidestrii bş-keria roadelorg salle; administragi dar ke bent ordine mi ke legalitate; : ■ Ţa-isn ni'b j în kalitatea de nresidengî al^komittetelprg de instrekgit neblikt, iiriyegiagi skoalele rai be»I na direkgie a învtgtterelore, îndemnagi ne nţ-51 ringi a’mi da konii la skoalt, rai figî ka; âde-r vtptg ntrinte obmteskg allg jedegenilore. Ilrin îngellegere ke D-niî nroksrovi, nenegi, toatt aktivitatea snre deskonerirea tetelore niiv kemstangelorg, debktelorg mi legala dore kon-statare. ' j: în fine; domnele, st ne sktnagi nini oda-tt din vedere kt sentegî rtsnenzttori de toate relele, ktte se vorg. înttmnla tn xlistri-ktelS D-voăstrtv/mi ne kare le agi fi. nstetg siirevedea, înttmnina sag îndrenta, Sentegi tnkt resnen-zttori de toate înbentttgirile ne kare ne le vegi fi ftketg, nettnde ale fane sag ne le vegi fi ft-kete la timng ; mi în sarnina demneavoastrt este toatt ferinirea mi linisnirea ădministragiilorg. Se nere de la veri ne fenkgionarg in genere, mi mai ke osebire de la administratori, kare trebeit a da essemnle, a fi oneste, neko-rentibile, nraktike mi aktivg. Onoarea ftrt ka» nanitate este nemai o kalitate negativt; kanaT nitatea ftrt onoare reste instrementelg nelg mai nerikelosg în sonietate. u ■.? Snigi nredenga. ke agerimea mi nenegi datoria mi drentatea mai iiresese de ori ne sim-riatii sae antinatiî nersoriale ne vegi fi avtndgi Domnele nrefekt! Helle mai bene institegii ne notg fane ferinitt o nagit ktnde nei ne seut kitmagi alle nene în lekrare sentg nevredninl, inekredjnniomi sae rtg kegetttori. Gevernamen-tele snie kt totelg deninde de la omg, mi kt de va fi rtg îngellesg nii rtg servitg de agengii stî inferiori, ne va netea st realiee nini ena din amelioragiile ne nroiekteast. .«i De aneea seb-semnatelg, am bena nresim-. gire kt’mi vegi akorda totg konkersglg ne sente în drentg st astentg de la d-voastt, mi kt ne voie avea de kttg ferinirea de a fi organelS re-komnenselorg ne vegi merita. ... f / Ilriimigi, Domnele nrefektg, înkredingarea: osebitei melle konsideragii. ‘ • • Miiiistu din întru G. Costaforu. Jj .işlab 1860, Iuliu 20, No. 6108. 1 015 ţ .f y! ';•»! 8ii JIil riUUH'1.) rt i.i'j uir. ‘JMsr ' ^ ADUNAREA NAŢIONALE t Oii iui (.Toiirg'-uic. idee* »ă.' ăriftiBcibu ui -.iHiulw 8a 'U' vOMVtORft'î. la ordinea zilei este ra-., nortslă Komisisnei de verifikare a noselorg alegeri. . D. ii. Filinesks, ranortorislS auesteî komissisni, vil in dă la 11168111 uitesue ranortblă în nrivinga alegeri-D-lsi A. G. Goleska, asssnra kirsia nemtimniuindă niui o kontestare sag nedomirire, sekijisnea a gisits bsm aneasti alegere, dar ns a nBtstS yerifika aktslg I din kassa linsei Ds-lsî Golesks. . Adsnarea înkşviingeasi kouklssiBnile ranortBls!-mi D. Ilresedinte nroklami ne D. A. G. Golesks de-nsţatS aii» kolegislsi nronrietarilors direkgT din Briila. D. S. Tarnavits osservi ki a fostş o netigisne ssnra allegeriî din Briila. na D. Ilremedinte îi esnliki ki auea. netigîsne nri-vea assnra sns.i allts kolegis, totă din Bnila, kare a remasss eanmi vakante, D. K• Filinesks uitesue ranortslS assnra alegerii din Kraiova în nersoana ean-mî a D-lsî A. G. Goles-,ks mi ne kare saekgisnea gissit’o bsm. www.dacoromanica.ro 30 4 DÎMBOVIŢA — 23 IULltT. Adsnarea înksviingeast konklssisnile ranortslsî mi D. Ilremedinte nroklamt ne D. A. G. Golesks denstată all« kollegislsî ortmianiloră din Kraiova. D. K. Filinesks nitesne ranortsls relativă la alegerea din Bsztă în nersoana D-lsi G. D. Vernesks, ne kare Komisisnea a reksnoskst’o de ham, neînttm-nintndă nini o kontestare saă iregblaritate. Adsnarea înksviingeazt konklssisnile ranortslsî mi D. Tlremedinte nroklamt ne D. G- Bernesks denstats allă kolegislsi nronrietanloră direkgi din Bsztă. D. K. Filivesfo) yitesie ranortsls assnra alegerii din vlamka în nersoana D-lsî Mesare Boliak, mi nrin kare araţi kt Komisisnea, de ini a gtsită aneastt al-l'egere legale, ns a nststs în st st întereaskt aktsls D-lsi Bolliak, nentrs ksvintele esnssse în ranortă, ltsstndă ka Adsnarea în omninotinga ei st denidt asssnra a-vestel difiksltsnî. • ** _■? f i D. IV. Uîkleans osservt kt art. 88 alls Regsla-mentslsi Adsnţrii obligt ne orî-ne sekgisne a da re-lagisni în detaliă mi a-mi esurime oninisnea motivaţi asssnra Iskrtriî ne i s’a înkredingats; dar Komisisnea verifikttoarii, în ranortsls ne se niti ns araţi nini o konklssisne, ns esnrime nini o nţrer.e asssnrşi ktria st se noatt nronsnga Adsnare. D. K. Filinesks resnsnde kt Komisisnea ns -a gtsită de ksviingt a-mî deklara ntrerea într’o nestisne aniia de gravi, ni s’a mtrginită nsmai a konsslta do-sarisls, a estrage dintr’însslS neea ne era mai esingi-ale mi a ltssa ka Adsnarea st auregieze toate aneste konsideragisni mi st denidt assnra snei îmnregisrtri atnia de grave. Ktts tnst nentrs oninisnea D-lsî înnarte, D. K Filinesks deklart kt este nentrs esklsderea D-lsi Bolliak. D. Teii kombate aneastt oninisne zikindă kt nini Komissisnea, nini Adsnarea ns are atribsgisnile snsî tribsnale de onoare kare ar avea st denidt nestisni de moralitate mi de kondsiti. Ile Domnsls Bolliak ns l’a atakats oameni la tribsnalele gerei, mi aktele .a-nellors internsngii cir nami, de kari vorbesne sekgis -nea, ssntă nisne akţe arbitrarie a ktroră validitate D. Teii se keztmsesne a o demonstra ka nslt, dakt nsîn ksrssls medingei,. fiinds kt se teme a ns emi din kes-tisne, dar nellă nsgină în nartikslars. kttre ori-kare denstată. Sekgisnea ns avea st kontrole de kttă simnla o-neragisne a alegerii, mi fiinds kt aneastt alegere e bsnt, dsnt ksm înssmi sekgisnea mtrtsrisesne, fiinds kt D. Boliak are toate kalitigile ne legea neye snre a nstea fi alessă, dsnt ksm anests drentă i reksnoasne mi konstati de tribsnalele gerei sekgisnea ns nstea de ktts st se nronsnge kategorine în favoaroa D-lsi Bolliak, mi Adsnarea aksms ns are altă de ktts a admite. în sînsls iei n’sn denstată trimissă de snă kole-giă alls gerrei în toate formele legali. Dar daka maioritatea ar nstea st se lase a se kondsne de nassisni mi sre, snre a esklsde ue D. Boliak în kontra legalittgiî, D. Teii ns are de kitade-nlora nimte assemenea nassisni alle ktroră konsenin-ge ns vors înttrzia de a_ fi fsneste mi gerei mi Ads-ntrii.ii D. Gr. Margiloman nere st se- niteaskt sentinga tribsnalslsi de Ilfovă, din kare se vede kt D. Bolliak esklsss din liste, de ktimtktmia de trei, ne basea a-nelltrs koresnondinge, a reklamată la tribsnalsrile gerei rat.anestea l-as reintegrată în drentsrile D-lsî de allegitors mi .eligibile. Afan de aneasta, anelle kores- nondinge as fostă deklarate ftrt temeiă mi de gsver- akssată, ne btnsele de kttrb sn gsvernă inemiks allă nsls ni’inninelsi B. Stirbeiă^ ktnî, seksestrsls a kizstă nefiindă legale. D. PavortatorS nitesne anea sentingt. D. An. lirimbeans nere oare-kari deslsmiri în n.rivinga kalitigiloră D-lsi Bolliak ka eligibile, ud la kari D. ranortatoră resiisnde kf sekgisn.ra ns a nststă intra în nimte nestisni ne a krezstă a fi mai roşită'de komnetinga allegitoriloră- D. G. SţirbeiS vine a da oare kari deslsmire la osservtrile ftkste de D. Gr. Margiloman, artttndă kt ne ktndă se trata aneastt kestisne D-lsi era sekretars de Stată ad-intnrjm mi a nriimită din nartea Gsverns-ltî asstriakă o nott riiin kare nerea a se seksestra a-berea D-lsi Bolliak. La aneasta d-lsî a resnsnss kt aneastt nerere ns se noate îmnlini fiind-kt starea D-lsi Bolliak e zestrale mi legile gereî ns nermits snă sekeîtrs n’o assemenea avere; dar mi de s’ar nsteaîn-fiinga sekeştfslă, aneasta ns s’ar fane de ktts atsnnî ktndă akssatorsls ar veni in faga tribsnaleloră gerei ka st se jsdene mi nsmai îe snei ottrîri jsdekttor.esni stârni noatt dobtndi satisfakgisnea nerstt. D. Bosians sssgine oninisnea D. Iltkleans kt sek-gisnea trebsia st-mi dea o ntrere assnra ktria st noatt delibera mi a se nronsnga Adsnarea, ktnî altfels disksgisnile sale ns aă nini sn obiektă, mi ks afttă mai msltă ară fi trebsită st o fakt aneasta, ks kită singsrt ^eksnoasne kt nestisnea e gravi, mi nrins sr-rnare Adsnarea trebsia st aibt în vedereri lsminele mi ntrerea sekgisnii. Dsnt aneasta D Bosiaus veninds la fondslă nes-tisnîi, deklart kt va vota nentrs D. Bolliak, ns din vre o konsideragisne nersonale, ni nsmai snre a fi în legalitate, mi fiinds kt e gelosă ka Adsnarea, mai msltă de kttă ori-ne astoritate, st mtit a oserva legile. Legea ns esklsde de kttă ne nei ne ssntă isbigi de o-sînde infamangi mi aflikative mi Adsnarea ns noate krea alte inkananittgi ftrt a ataka legea. D. Bolliak ns se afli ssb nini snslS din aneste kassrî, mi ne kttă timnă alegerea e- dsne toate formele, ns i-se mai noate kontesta drentsls de a veni a-mi lsa lokslă în a-neasta Adsnare. La neea ne se zine kt legea elentoralt s’a ktl-kats altt datt nentrs kassri mai nresssă de lege, D.-Bosians resnsnde ki D-lsi ns noate konsidera nimik mai nresssă de lege, mi afart de aneasta, kestisnea de aksms ns e de o asemenea natsri. ‘ Aktele ne se nitiri ns ssntă dektts o akssagisne nedoveditt a snsî. gsvernă striină în kontra snsi Ro-.mtnă Gsvernslă nostrs inviţi, nrovokt ne akssatoră în inaîmslte rtndsri înaintea jsstigiei, mi akssatorislă ns se vede nikiiri. Me^noate dară nroba mai msltă de kttă aneasta kt akssarea e nsmai. o kalomnii, mi kt aks-satslă e inoninte ? ' Anestea ssb nsntsls de vedere morale. O altt konsideragisne e kt anele akte yorbeskă de fsrtimeagslă snoră obiekte ne o btnsialt vagi, ktnî nini anestă fsrtimagă ns -lă dovedeskă, nini ne fsr ns 1-aă nrinsă. Ilrin srmare, nentrs o simnlt btnsiajt, formslatt ks atita îndrisneali ksm s’ar nstea isbi sn nettgeană Romtnă în neea ne ăre mai sesmnă, în dre-ntsrile sale nolitine ? - Ilentrs aneste ksvinte- dar ini snre a ns viola legea mi Konvengisnea, D. Bosians mai reneti kt va vota nettrs admiterea D-lsi Bolleak. D. Tlremedinte nronsne Adsnţrii a nronedelavot dakt nsmai iea nimeni ksvmtslă. D. Teii oserst kt votarea, dsrfe ntrerea D-lsi, ns mai are lokslă, ktnî, îndati ne komissisnea a de-kjarată kt alegerea e dsne toate formele, D. Ilreme-dinte ns. are de kttă a nroklama denstată ne D. Bollik. D. Ilremedinte resnsnde kt de la sinernî ns noate nroklama ne sn denstats, ntnt ns ksnoasne denisi-snea Adsnţrii, într’o nestisne mai ks seami ne a dată lokă la atttea disksgisnî Mai mslgi oservt kt în aneste disksgisnî ns s’g vtzstă nini o ntrere kontrarii D-lsî Bolliak. D. Ilremedinte nsne înainte oninisnea D-lsî ranortatoră. Assnra anestoră nestisni a votslsi se ivemte mai mslte desbateri skomotoase, în kari D. Teii .a lsată de mâi mslte ori narola snre a sssginea kt Adsnarea ns e în drentă a vota moralitatea saă imoralitatea snei nersoane, mi D-nii I. mi Gr: Margilomană ksm mi D. G. Vernesks groteşti în kontra ntrerii de a nsne la votă sn ranortă assnra ktrsia Adsnarea ns are ksm a se nronsnga, de oare ne ns se vede nini o konklssisne din nartea komissisnii. D. K. A. Rcsetti iea narola ka denstată snre a nere ka, dakt D. nremedinte în kontra regslamentslsi Adsnţrii, ns voesne a nroklama ne sn denstată la a ktrsi alegere ns a fostă nea mai miki ilegalitate, st se konstate nelă nsgină în nronesele verbali kt D. Ilreme-dinte voesne a nsne la votă esklsderea snsî denstată inr(a anestsi kasă, e kteo nestisne de konveningt mi delikategt a om-it-o, Aksmă înst, fiinds kt snii zikă kt aneaste ule-likategt nsne Kamera într’sns imnasă, D. Gika nerînd konsimgimtnt.ălă mi allă nelloră lalgi kollegî ai D-ls modifikt konklssisnile ranortslsî nrin adtogirea „kt D. Bolliak st fit resninsă, nînt ne ns va nstea st se jsstifine nellă nsgină moral-inenitp de âkssarea, ne k^de asssnrt-i.“ Dsnt oare kari osservtrî assnra anestel konkls-sisnî, D. Ilremedinte inviţi Adsnarea .a termina aneastt kestisne nronedîndă la votă. ^ D. N. IlsklianH nere nermisisnea ka • mai' ’na'inte de’votare st i se esnline ne se îngellege nrjn esnres-sisnea nellă nsgină moralinemte, ktnî aneaştfy garş. a însemna kt mai e inkslnats mi altfelă. _ oKiunovno/I edil t , l - ..TT* *'«f. ‘-k> astononnei mi nagionalittgiî........ no timniî aneia. D. D. Gika, ltstnds fotolislă nremedingeî, inviţi ne D. Katargis a-î lsa lokslă. - - ■ D. Ilremedinte resnsnde neloră ne voră a se nroklama D. Bolliak, kt Adsnarea trebsit a se feri de a akorda asemenea drentsri diktatoriali snsi neemedinte de a nroklama de la sinemi ne denstagi mi ftrt a kon-ssita voinga mi ntrerea Adsnţrii. ■ . D. Ministru Jsstiiiiieî nere st se konstate în nronesele verbali kt D. Rosetti a vorbită ka denstată, ears ns ka ministrs, ktnî gsvernslă e ks totslă indiferinte în kestisnea de fagi, ud dt kare din mpmbri lsi are st voteze ăstvE oninisnea sa, D. G. Yernesku nronsne, fiinds kt s’a zisă kt Ko missisîiea ns emite nini o ntrere mi ns are ksragislă konvengisniloră sale, st se nsmaaskt o- altt komissis-ne. kare st se nronsnge kategoriks assnra anestsi kas. D. Ilremedinte invite ne D. Vernesks a formsla în skriss aneastt ntrere. , D. G. Vernesks redige o nronsnere în sensslă anesta. , D. D. Gika aratt kt e o injsstigii a se zine kt kommissisnea ns a avsts ksragislă oninisniloră salle-D-lsi deklart kt are ksragislă a vota kontra admit-terii D-lsî Bolliak. mi komissisnea assemenea l-a ayst; dar dakt ns a formslată o ntrere mai esnresst asss- îsr. nn 9P îna'had -îrf ; >3t stfiii an. ^ -ofi-ătot ■. 1 i ■ . ■ .n * v :• Eforia generala a|spitalelorii civile. Ilentrs konslrskijia din nos a nodsls! dela Ilantilimon este a se jjine linitaijiB în nretorislg Eforiei din konnrinssls Monastirex Kolgea, la zioa de 3 ale fiitorslsi Asgssts mierksrî nriii srrnare asmiangii ne ar voi a se angaja ks a^ neastb lskrare se vor infoijima ks garants valabile iar nlansls mi devissls în kiestisne se noate vedea în or ne zi de lskrs, în kan^elaria - Eforiei dela 9 nsn^ la 3 ore,, dsne ai miazs, Directorul Eforiei S. Piscupescu. _ ^ - — 7tj Comunicaţie cu delijenţa posţala Intre Bucuresci PIoestî şi Braşov. Va nleka de natrs ori ne S^nttmîni. din Bsksreînnl Dsminika, Manjea mi vinerea nentrs Bramov, iar Joi nsmai nentrs Illoestl la orele 9 de Dimineaija, ks kal de ţlomtie; din Bramov va nleka Margea, Joia mi Dsminika la 9 ore Diminiaga. Trtssrile ssnt karete ne arksrl. Ilregsl nentrs sn lok în Deligenirs dela Bsks-resnî la Bramov mi de la Bramov la Bsksresnî este De sf. 24 ks 15 oka Bagajls; iar nentrs Illoemtî 8 sf. Lok 1-is mi 6 sf lok 2-lea. Bisrosl anestor Deligenge mi nlekarea lor este în Bsksresnî Otels Nagional Karakam; în Bramov Otels No 1 mi în Hloemti Otels' Sts- uikt Marin. . , " ■ ■ - - ib'-îiosr. ao ea » ■-,^\aaAA/V\AAA/vvv>‘-^.’ j.ioîI DECI sb BIR81 VIEXEl. Ştibiu J ob ' O >ab f " sn?>v - 70^- 10 - 80 T- 40 „ 839-------- 190— ‘20 108,—t, — 126;------ 6 Metaline ^ v’ Nagionale, . Akgiile Bannel -.-f .:i.f n — Kreditslsf fî^-; Asgsbsrg Londoii K, Ds kats .i s'; trij % pii «b ilJiSTj}. «5 _ *an; r . >**. iî- D'-iifi 00- •OJV r'd ian tiii/Oiieoli iu RliSKrBBILE iX HORT6L «ALAlţi. JF în zţoa de 17 IsliS AnslS 186J). âinolitî : f 3.‘ >1 o ^ an Kortbiî sosite înktrkate „ demerte ua » n demerte Vanoare sosite . nornite înktrkate ;\>atic Aaeaih’î iiinag sn " . 5 k .stfovT ■;1 F n pornite , t & EREHSL IIRODDKTELOR.rl“1' ':3,9V i . £ «Ian o Bi www.dacoromanica.ro Gnş nia k^f- kalitatea 1, kila de 220-^ w ‘ 71 *i ' n n, ti vr ' 238-7-240 , » kţrnts „ i, » n ii 180—200 11 11 77 n v h 210 11 arntst * "' 7? '' 225 Sekara 100—104 Ilorsmbs - or îm , â Atileab 133_ _ Orz. . *71 Or 08 - ir. Fr 1 ;; r. Ko. 27. 1 i V»1 * l a,i r