ANULU II - 1860.
OTJUI ^ 70;
Acestă foia esse de douS ori pe septămănă miercurea şi Sambata Preţiulft abonamentului pentru un anu 24 î5f. Pentru ’/a n Trei luni. . . . 6 „ O liniă pentru anun-aiuri se va plăti cu 30 p.
-viyl nwîi âldîîsuilffli 9 ou aiuF V 9.
’ObvîWl ryifiA
PRINCIPATELE-UNITE.
0 lege electorale forte întinsă,
Unirea ambeloru ministerie sub alesulu poporului ro'mănu de la 24 Genariu.
■ b>
FOIA POLITICĂ ŞI LITTERARI Ă
Hedactorfi Ucsponsabile RADU 10NESCIJ.
■nionnu 9
MIERCURI 20 lUUO.
••Jlştf 98 9P «eiii- fii -’is fi.sb ălo'ttmf) 9'is «n >7-fifX8(( .• 9t89 9b»a . •
-jI am* Abonarea se face la RedacţiuneOteluluQer
mani No. 27 strada Nemţiască, iar prin distincte la D. secretari de Administraţi™1'- Ori ce abonamentu trebuiă pl&titu îndată cu sub-serierea.
Ţeranii să devia cetăţeni şi liberi prin k loru împroprietărire cu despăgubire,
\	—■■■1 ■
Armarea ţereloru in oştire regulată, re-servă şi glâte armate. _ v
jflscI1NŢIARE,
3711 9l9l9$Ucî<
Admiiiistraţiunea aquestul jurnalu s’a mutat» în Otelulu Germani Strada Nemţească No. 27.
Domnii abonaţi alin quăroru abonamentu a es-pjratu sunt» rugaţi a bine-voi să trimită la ad-ministraţiune plata cuvenită, reinnoindu abonamen-tulu D-lloru.	1
Bucuresci, 19 Iuliu.
CRONICĂ INTERIORII,
- “ ' : ■ - ■
HU-
âU
Ssntemi datori a sirene ks ntrere de î'Ei kt Adunarea nagionale, ks toatE necesitatea oe ^e simte de lskrEri, lskreasE EnsE foarte iimeti. Melle mal multe medinge se tfetreki în disks-niunî kari f<ns noti dune la ni>xi sxxi ressltati nraktiki mi folositorii; din kontra devini înveninate mi mEreski desbinarea kare ar fi trebuiţi se înnetese ks desEvîrmire.
Togi asteftntE astt-zî ks nerăbdare se va-z% lskrEri serioase mi ns se vede nimik» sai mea nsgin. în gradsli în kare ami ajsnsi ami avea noate drefitsli de a krede ke aceste dis-ksgisnî sterile ssnti nrovokate snre a se îm-nedika lukrErile Relle serioase.
Ns avemi a atisimia-ks mslusmire de kEti dotarea definitivE a nroiektslsî de lege nentrs Ksrtea de Kassagisne. Adsnarea din Moldovai ti nriimiti mai toate modifikErile fEliste de A-dsnarea noastiE. ModifikErile ue a mai tiEmissi ssnti nsiine mi atingEtoarie nsmai de nroReds-iE mi de o mikE redakgisne a Ştatslsî de an-nsntamente. Ilroiektsli a foşti votati ks 47 în kontra 4; Ami fi doriţi se Ae în unanimitate nentrs kE stilitatea sa era sinigitE de togi mi de sui interessi generale.
Sni nroiekti de Rea mai mare imnortaniiiE kare feste nsssi la ordinea zillei este mroiektsli nentrs iranrsmsti. Disnosigisnea în kare se a-Ae Adsnarea ns ne nermite a snera kE anesti nroiekti va trene ksrEiidi, ks toate kE însem-nEtatea mi srginga liî este doveditE mi ksnos-kstE.
Adsnarea a intrat» în disksgisnea bsdgets-r lui ministerisisi de resbellS. D. Ilremedinte alls kabinetslsi a deklarati kE d fEksti oaie-kaii redsknisnl în bsdgete nentrs kE timnsli fiindi foarte sksrti HEnE la finele anului anestuia, riu se va «stea strEiige toate veniturile ku kari se se akonere keltuelile yerute, mi nrin urmare va resulta uni definiţi însemnaţi D. Ilresedinte a foşti invitaţi se imnrime aneste osservEri sure a fi qeryetate de Adunare. Dude aneasta s’a votati trei artikule din budgetsli ministeriuluî de resbelli, mi D. I. Floresku ku mulţi talenti’ nil k’o mare bsnE-voingE a sssginsti nenessitatea d’a fee vota anesti budgeti. n	1
în inedinna urniEtoafiE de la 19 îri loki d’a fee urma votarea budgetului, konformi ku Regs-lamentuli AdunEriî, s’a nresintati o nronunere nrin kare se nerea ka se se ia de normE bsd-
getuli ailslSi treksti din nresirs ks ssmele votate de Adsnare mi noate ks alte adasse nenes-sarie, mi nentrs akonerirea anestori kiEltsele se se kaste sni mijloki urovisorii, invitEnds-.se gs^ vernili1 ka în nelli mai sksrti timni se nre-sînte sni assemiae bsdgeti.	’
AneastE nronsnere a foşti kombEtstE de mslyî onorabili denstanî din stEnga, D-niî Bo-sians, BiEtians, Vernesks Teii, mai ks seamE nartea a dosa. Ns se noate nrimi nini sni mij-loks nrovisorii nentrs venituri ne kEiitimni ssnti legi sneRiali nentrs aneasta trsmis^e de Komis-sisnea HentralE. AtEti D. Bosians nreksmi mi D. nresedinte alli ministrilori ai sssninuti kE Adsnarea ns se noate denErta de anoste legi snre a nriimi sni- mijloki nrovisorii, mi anoi, kiar legile de imnosite rioti fi konsiderate nEnE la sni usnti de nrovisorie kEni imnositele se noti înnsnina sai adEoga dsnE nenessitEgi.
Mai toatE sedinna s’a netreksti intr’o dis-ksyisne annrinsE mi violinte nrovokatE de D. Katargii kare deklaiE AdsnEriî kE nronxietatea este ameixinyatE, attakatE, mi o snaîmE mai’e s’a întrodsssi între nronrietarî. A'ieastE strigare de alarmE desnre kare vomi vorbi la văile mai ne largi a foşti kombEtstE mi resninsE ks enei’giE atEti de gsverni rire kEti mi de mslui dens-tayi din stEnga. Toate' temerile aretate de D. Katargii ns ssnti întemeiate ne nini o fantE, din kontra fantele dovedeski Ixe astE-zî nronxietatea este resnektatE mi assigsratE nentrs kE Enss-’mi Adsnarea este basatE nfe anesti nrinninii
B. Generale Floresks a nresintati o altE nronsnere kare a foşti nrimitE de majoritatea AdsnErii. AneastE nronsnere konriixde ka mini-sterisli se fakE în budgetele nelle nose toate redskuisnile nenesarie în kieltsiele snre a nstea fi akonerite de venitsxile ne «e noti adsna, mi în trei sai natrs zile se nresinte sili bsdgeti ks anestei reduknisnî.
în Distriktsli Argemis D. G. leuesks s’a allesi denstati în loksli D-lsî Ştefan Golesks kare demissionasse. Komissisnea nsinitE nentrs verifikarea titlsriloxi salle a aretati kE alegei’ea a foşti fEkstE dsnE toate formele mi ks kon-simtimentsli AdsnErii a- nroklamati iie D. G. Ienesks de denstati.
Ami invitaţi în mal mslte x-Endsrî ne ono-rabilea msnininalitate a kanitaieî se ia toate xnE-ssrele snre a desfiinga laksrile din BsksresRî kari infketE mi arsnkE boale în kartiere întregi în zi 11 ele trekste o fatE s’a InekatS în laksli de la lkoanE. DsnE aneastE fantE tristE ns maţ avemi nimiki a zine snre a dovedi miseria ini rsmînea d’a ajsnge se se îunene oameni în x»i-jloksls kanitaieî RomEniei. Aneasta dovedesne într’sni kini fokrte eloksenti bsna îngrijire mi via dorinniE a gsvernslsi d’a îmfrsmssejga mi ksx'Egi kanitala mi n’avemi de kEts se annla-’sdEmi.	1	0
Me mai nstemi zine EnkE?
M. S. Domnitorisli a nlekati dxn kanitala noastx’E la Jamî nentrs kEte-va zille.
AAAAA.^aa^--—	...
Discursultt O. Preşedinte alltt cabinetn,-lui după citirea programei.
iiă ’îr * ftţx* -	~	-	____.	-	--
. Doninilori, înfEgimîndsimE astEzi înanresxxE ks kollegix mei înaintea d-v. mi viindi avEne-re în nsmele gsvernslsi .konksrssli domweî v-stre, de mi ks totsli noii, în mijloksli d-v* am însE ksragisli a ve nere sinneramente anesti konksrsi în interesssli gsvernslsi: mi kindi ziki în interesssli gsvernslsi ns îngellegS ner-soanele ministrilori ni binele kondsni. Avemi nenessitate de konksrssli d-strE nentrs stabilitatea ministerisisi nsoi, mai ks seamE ei kare ssnti ks totsli nsoi între d-v. în adeveri, dom-nilori, ssnti mîndrs a mE nresiuta astEZÎ U ar yeăstE tribsnE a kamereî din Bsksresni, oramsli ne kare îlli, nrevEdi ka kanitaliB a României
întregi.	'	‘	1
Domnilori^ lisnoasneni grestatea ne bi mb-
nistriî în fana legii, noi ssntemi datori a Urma drsmBls deskissi nrin nromslgarea Konvengisnii.
Avemi mslti de fEksti mi e nrea grei în starea în kare ne gEsxmi a afla kallea **ea ade-vEratE kare se îassffle înkredere tstslori.
Ssnti năşite oxdine de lskrEri, e ordiixsli neli mare alli reorganisEriî, mi ei snslS ssxxti mai nsgini în drenti de kEti kollegix meî a avea înkrederea d-v. dări am max msltib trebsin-gi, dekEti domnia lori de dEixsa, Am lsatu ks nlEnere aueastE sarninE, rekşnoski ks nknere kE ssnti datori a o îndenliui ks toti devota-mentsli nersti, dări îmi nlaie a krede ks mi d-v. ns mai nsnini vegi bine voi a’mî da îijkre-derea mi konksrssli d-v.; numai astfel» vomi nstea ajunge la noşigisnea aneea ne kare.o do-reski togi RomEnii. ‘	r	—
.	’ '	ad' _r:;i
---------------* _ s .
ii;	-rt-vre Ina
' '	f a
Adunarea şi budgetele.
l:; iî’rt/1	nsain
5ni fanţi trişti desnre kare am# vorbiţi EnkE nii kare nemslgumesRe ne togi este linsa dte aktxvitate serioasE kare din nefericite dom-nesie în Aduxxare.
Ami mai zissi aneasta mi trebsiE se o mai ziietnS, nentrs kE este sni adevEri mi agesti trişti adevEri ne imnedikE de a merg'e înainte. Toni se întreabE ks ixeastEmnEri ne s’u ftksti, qe 8e fane în Adunare? kari ssnti legile kari s’a votati, legi folositoarie, nx-aktiRe kare se reformese, se înbsnEtEgeaskEi starea aktsale de lskrsri ?
Se ni se snuiE ne a lskrati aneastE Adsr nare în toatE sessisnea nrelsngitE de dose ori?
Trei nroiekte de lege n^maî, nent-rs îiimor-mEnt-Eri, nentrs formarea komissisnilotS de a-o-riksltsrE mi nentrs înfiingarea ksrgiî de kas-sagisne. EatE. ne s’a fEksti în adsnare în dosi ani a'nroane: trei nroiekte de legi kari rai .aqel-lea ns sJai nissi EnkE în lskrare. BatE ksm Adsnarea ne noate înksragia kE voxnS merge înainte renede, kî Konvengisnea se va annlika ksrnndi mi vomi emi îndatE din starea în .kare ne aflEmi.
www.dacoromanica.ro
298
Ori ^iiie assiste la «leea ne se netreqe Înaintea noastră ns are drentslă de a ziqe snde este natriotismsls. snde este bsna-voingă de a lskra, di- a ne reforma, de a merge înainte?
Desnre fante vorbim»; ancste fante sântă înaintea noastă, toni le vedenis, mi aqeste fante le jsdekăină.
Mai întrebămă eară qe s ‘lskrată mi ne ls-ki-easă Adsnarea? mi ks qea maî mare bsnă-voingă ns s’ar nstea resiiBiide .într’snă kină favorabile Adsiiării.
Nb qerqetăină ănkă adevăratele kasse nentrs kari Adunarea Nagionale xib desfăinsră ak-tivifarea neqessariă. Aqeste kasse se hotă ks-noas'ie fanile mi se voră snsne la timns. Ilen-trB- astă dată ne niăiginimă a vedea fantală reale kare ns se uoate kontesta, iui aqestă fantă tristă este amorgire, linsă de Iskrare serioasă de kţire avemă neqesşitaţe maî mBltă de kătă totă-de sna.
Lskrarea nea mai imnortantă ks kare A-dcnarea are să termine sessisnea anslsî aqesta este qerqetarea mi votarea bsdgeteloră. Nb maî vorbimă desnre imnortanga loră: ea este ksnos-kstă de geara întreagă kare asteantă o mslgi-nie de îmbşnătăgiri de la votarea aqestoră bsd-gete.
Este o lsnă mi jsmătafe de kăndă bs;dge-tele aă fostă date AdBnăriî snre qerqetare,, mi kredemă kă în rimnslă aqesta Adsnarea a ns-tBtă să le qerqetese ne largă daka a lskrată fără înlrersmnere mi ks bBnă voingăs
In tine ks înqenstslă sentămîneî anestia a înqenstă mi desbaterea bsdgetslsî ministerislBî de resbellă. Ranortslă sekgisnei militarie era favorabile, reksnosqea striktele neqessităgi d’a se întrodene o mslgime ide îmbshătăgirî îii armată mi singsră maî adaoga snă milionă la kel-tselile neanărată trebsinqioase.
Adsnarea sqia mai bine de kătă togi kă timuslă qe’i mai remăssesse era sksrtă mi nrin srmare trebsiă să înqeană îndată disksgisnea bsdgetslsî. Dar ne a făkstă? A nerdstă ine-dinga întreagă în desbaterî generali mi sterili daka oştirea trebsiă să se nsmeaskă armata saă miligiă, daka armata trebsiă să fiă toată, regs-lată saă ns, daka trebsiă să se adasge saă kb, daka trebsiă să giă într’o mănă nsmka mi în-tr’alta sana. Dsnă aqeste dissertagisni kari ns nstea să ajsngă la niqi snă ressltată nraktikă, Adsnarea a intrată în disksgisnea bBdgetslsi ar-tikslă ks artikslă. mi ns s’a nststs nrirai de kătă trei în aqea medingă. Mslgî avea drentate să zikă kă ks kinslă aqesta Adsnarea abia în trei ani ar fi nststs vota toate bBdgetele..
A
In medinga de margi în lokă d’a se sima votarea bsdgetslBi se iveşte o nronsnere kare qerea să se nresinte bsdgetslă anslsi trekstă ne lăngă kare să s’adasge ssmele vota*e de Ads-nare In maî înalte răndsrî, noate să se mai vo-tese ănkă qe-va, iui nentrs îmnlinirea loră să se adontese snă mijlokă nrovisoriă. D. Katar-gis se skoală mi sssgine aqeastă nronsnere. D. Vernesk» întreabă kare este aqellă mijlokă nro-visoriă? Mijlokslă legale ne trebsiă adontată de adBnar-e esteikontribsgisnea fonqiare nentrs kare s’a trimissă Adsnării o lege de la Komisi-snea Centrale. D. Katargis arsnkă în Adsna-re strigarea d’alarmă kă nronrietatea este ame-ningată, kă togi monrietarii sBntă konrinmi de snaimă. Aqeste vorbe zisse ks energia D. Katargis a îmiiinsă Adsnarea în desbaterile qelle mai violingi.	9‘fi'v -b jJ»; -yf
Toată stănga a nrotestată în kontra nrons-nerii mi strigării d’alarraă mi de snaimă emite din senslă onorabilii drente.
lUi oari ns avea drentă să nrotestese ks sea mai mare energii? Kare denstată din Adsnare a ameninnată nronrietatea? kare deustată a 1b-krată în kontra nronrietăgiî ? qe măssră, qe fantă -iiosi ci vi a ustBtS Să arBnqc aqeastă snaimă intre onorabilii membri din dreanta? : ,	.
DÎMBOVIŢA — 20 IULRI.
Se ksvine oare într’o Adsnare legislativă, într’Buă kornă offiqiale să se deklare o snaimă inkinsită ne kare niqi snă aktă nositivă ns o jBStifikă? N’aă drentă să krează togi oamenii kari doreskă aktiva reorganisare a gereî kă a-qeastă ameningare a nronnetăgii, kă aqeastă snaimă aă fostă manifestate ks intengisne ka săîmnedeqe lskrarea. ka să îînnedeqe votarea imnositeloră neqessarie ?
Kăqi întrebămă kiară ne onorabilii membri din dreanta să jsdeqe fantele ks nenărtinire, ks sinqeritate, mi să ne snsiă în. qe timuă a fostă nronrietatea maî bine asigsrată de kătă astă-zi nrin Konvengisne. Astă-zî Adsnarea este ba-sată ne nrinqinislB nronrietăgiî, aqesta este snă fantă kare singsră noate derăma toată snaima aqellora kari strigă kă nronrietatea este ame-ningată. Kare nronrietate a fostă attakată ssb KonvengiBne? a ksi nronrietate a fostă rănită de algi nartikslari nrin ajstorSlB gaveriislsi? Să areate aqeste fante mi atsnqe ns vomă mai ziqe nimikă.
Noi sqimă mi toată lsmea sqie, mi aqeasta se noate dovedi nrin fante kă daka nronrietatea a fostă vr’o dată ameningată, ka daka nronri-etarii aă fostă vr’odată desnsiagî, aqeasta s?a ve-zstă ssb Regalamentă. Fante ssntă desţşle: răniri de momie, de. loksn mi de averi.
Nb îngellegemă să se arşnqe o akssare grave, o desbinare, o vrajba nsmaî nentrB inkinsiri demerte, fără să se dovedeaskă kari SBntă aqe-ia kari nrin fantele loră ameningă ne nronrie-tari d’a fi desnsiagî.
Deklarămă kă.fakă ,reă aqeia kare arsnkă asemenea vrajbă în adşnare; fakă reă kă nentrs o snai-mălnkinsită mi nemotivată îmnedekă lskrările fo-lositoarie; fakă reă kă se serveskă k’o armă kare nş noate isbi de kătă în golă, nentrs kă oamenii kari jsdekă ne togi dsnă fante ns se notă înmela.
Deklarămă ks nărere de reă kă votarea regalată a bfidgeteloră a fostă întrersntă în kontra regBlamentBlBi Adanării; mi D. A. Floresks a avBt drentate a ziqe ka movsnerea ris nstea Să fiă lsată în konsiderare nentrs kă votarea bsdge-tElsi inqenBsse mi trebsia să se srmese, daka adsnarea voiesq.e să osservese RegBlamentBlă kare’i otarasqe modală de lskrare.
Dar qe fa,qe Adanarea ? qerqeteasă bsdge-tele in sekniBni, vede toate kieltselile mi im-nositele konrinse într’ănsele, înqene votarea loră mi neste o zi ns vrea să mai votese. Se reks-uoasqe neqessitatea de reforme, neqessitatea de strikte keltsele dar ns vrea să votese niqi snă imnosită regalată nentrs snă ksvăntă înkinBită nsmaî kă nronrietatea este ameninnată.
Adsnarea e datoariă Să yotese imnosjte re-gslate nentrs kă Komissisnea Mentrale, a făkst legi, mi ns se noate denărta de aqeste legi fără a emi din suiritslă Konvengisnii. Snă mijlokă nrovisoriă se nstea adonta nsmai kăndă n’ai; fi essiştată o Jege trămişsă de K,omissis-nea Tentrale.
Onorabilii denstagî i\s notă emi din aqeastă dilemă: saă voteasă snă imnosită regslată fonqiare mi se konformă ks legea Romissisnii LIentrale, saă nriimeskă snă mijlokă nrovisoriŞ nrin kare se denărteasă de aqea lege mi nrin srmare de Konvengisne.
IJeara are trebsiugă de reforme mi asteantă realisarea lors de la votarea bsdgeteloră. Nimeni în Adsnare n’a nrotestată kă n’avemă tre-bsingă de kieltsiăle. Eesneriinga a.ţ3°ve<I*îS kiB ks bsdgetsls anslsi trekstă ns se noate faqe niqi înbsnătăgirile qelle mai neanărafe, mi togi strigămă kă ne trebsiă înbsnătăgiri mi kiar A-dsnarea reksnoasqe aqeste înbsnătăgiri ţie qea mai mare srgingă.
Me însemneasă însă ne deonarte să reks-noaskă Adsnarea srginga mai msltors reforme kari neanărats qers kiăltsiăle, mi ne de altă narte să ns voiaskă a vota regslată mi legal-,i
www.dacoromanica.ro
mente imnositele nrin kari să se noată realisa aqelle reforme? Hine noate îugellege aqeastă kontradikgisne kare ns noate avea altă ressltat de kătă a gine geara în lokS, a faqe ka toate reformele aretate de Konvengisne să remăiă o Iitteră moartă, a aesiksragia rai a osteni ne oameni?
Eată ressltatslă la kare va ajsnge ks sistema qe srmeasă mi ks nsgina aktivitate qe desfămisră în lskrările salle.
Să ne erte onarabilea Adsnare legislativă a’i addsqe aminte qe s’a zissă Adsnării din Mol-davia rai qeea qe ssntemă datori a’i ziqe mi mai msltă kă geara are trebsiiină Arginte' de reforme, mi aqeste reforme ns se notă realisa dekătă nrin votarea bsdgeteloră. Adsnarea din Iami a reksnoskstă aceste trebsinge mi a avBtă bsnă-voinga rai natriotismsls d’a vota bsdgetele nre-sintate de gsverns.
Onorabila Adsnare din Bsksresqi ns noate faqe alt-fel fără a’mi attrage asssnră’i o mare resnsndere.	‘	!-
Nagisnea a nsinită aqeastă Adsnare ka să Iskrese mi să’i îr.bsnătăgeaskă soarte, mi. âre drentslă să zikă:	ftTOljf ii iiifij
Me a făkstă Adsnarea?	-
Radu Ionescu? '
Desbaterea cu Romănulu.
nrin resnsnsslă kategorikă qe amă făkstă RomansM în No. trekstă kredeamă kă se noate înkiăa desbaterea înqenstă asssnra qelloră dose akte arbitrarie săvîrmite ssb ministerială trekstă: avertismente kare atlaka libertatea de nresss mi violarea de dominiliş. Kredeamă mi mai mBltă kă ns vomă lăssa niqi o îndoială asssnra de-r viseî noastre: nenărtinire,
Rommste ănsă revine asssnra aqestoră dose akte, ne imnstă k’amă violată nenărtinirea mi drentatea, mi ridikă o nosă desbatere nentrs o oninisne qe amă esnsssă in No-, trekstă.
Maî înainte d’a qerqeta ksvintele salle, si> ne erte onorabilele nostrs konfrate de la. Romanele a stabili o regslă qe trebsiă totă-de-sna osservată în ori qe nolemikă sas desbatere.
nolemika se nasqe sas din desakkordslă mi isbirea a dosă oninisni kontrarie, saă din dif— ferite îngellesBii qe se noate da snsî nrinqiniă, snei jdei. In jsruale, desbaterea se faqe înaintea nsblikslsî, mi kănds kombatemă snă adver-sariă, ssntemă datori a ns da niqi o lovitsră fără a nsne înainte mi ksvintele salle kăqi a-tsnqî lovimă în golă ini îuqetămă d’a fi drenai, Aqeastă regslă ni se nare dreantă, mi ns-bliksls va vedea kă Romanele a sitată, saă n’a voită s’o osservese.
Aksra să qerqetăms ksvintele Romanelei. „1-iăj Dambovitţa ziqe ksrată kă ministe-r „rislă de Ia 28 Maiă a violată domiqilislă. Dam-„bovitţa în aqestă nsntă ns nsmaî kă n’a fostă „nenirtinitoariă, qi ănkă assenritoaria miakom-„nsssă frasile salle ast-fel in kătă să zikă de dose „ori kă ministerială de la 28 Maiă a violată „ domiqilislă. Dambovitţa a violata nenărtinirea „mi drentatea.„ a	r
In qe kină Romaeele a uststă ajsnge la a.-qeastă konklssisne grave mi nedreaijţ^ nentrs noi? Intr’snă kină foarte ksrioss. r *
Snre a dovedi kă n’araă fostă nenărtinitori qiteasă Bilă nassiigiă din Dambovitţa kare din kontră dovedesqe învederată nenărtinirea noastră. Noi amă zisss: kă datoria qe ne amă im-nsssă d’a fi nenărtinitori în kritika noastră, dJa sssgine ks energiă ne ministeris în lskrările salr le legali mi d’allă kombate ks ksragiă în akte-le salle'dovedite nedrente ne obligă a nrotesta în kontra aqestoră dose akţe illegali: avertismentă ;6twl	ob ii i- j. iSi"V ’oa otuJ nhn
DÎMBOVIŢA —~20 IULltf.
299
kare attakt libertatea^rirfessei; mi violare de do- ine da nsne în: -Rasa Statslsi mi banii stî snre
niinilg. > *o	ir,i
p , Me ams-, ftkstg’noi nrin aneasta? Amg nro-klamatg nrinninislg neutrtinirii; snre a ns ne dentrta de dtnsslg amg nrotestatg kt ssb mi-nisterislg de la 28 Maig s’a ftkstg o violare de rtominilig mi aneasta ni s’a utrstg sng aktg illegale. Snde vede RomsnslS kt noi am violatg nentrti-nirea?	«
S’a ftkstg ori ms o violare de dominilig? este sag ny aneksta. sng aktg. illegale? trebsia sag ns st nrotesteşe în kontra lsî sng jsrnalg uentrtinitorig?	, ,	;<t: J nisrtxf: •
He trebsia st fakt RomsnslS snre a dovedi k’amg violatg nentrtinirea? St dovedeaskt kt n5 s’a ftkstg nini o violare de dominilig mi: nrin srmare nini 5ng aktg illegale, mi n5maî a-tsnni arg fi avstg drentg st zikt kt noi amg violatg drentatea nrotesttndg în kontra snsî aktg kare ns s’a ftkstg.
Dar adevtrslg este kt violarea de domi-nilig s’a ttkstg, kt D.r Ministrs de finanniesin-gsrg o deklarţ mi îmnstt D-lsi nrefektg kt rtg a ftkstg. Amg avstg drentate sag ns st nro-testtmg mi noi?	7
RomsnslS mai zine k’amg fostg asssnritori ziktndg- de dost ori kt ministerislg de la ri28 Maig a violatg dominilislg, nentrs kt ministrslg. finannielorg a nrotestatg în kontra fantslsî D-lsî nrefektg, mi nrin srmare noi amg violatg nentr finirea mi drentatea.
RomsnslS daka ar fi osservatg regsîa de des-, batere ne amg stabilitg mai sssg, daka ar fi ni-laţg ne amg zissg mai înainte d’a ne kombate, n’ar fi komissg o eroare mi iis m’ar fi nermjsg st ne arsnne o. grave akkssare,	... */;
f(il Eatt ne amg mai zissg iu resnsnssig nos-trs nag. 3. koloana 2 rîndslg 21:	-
„Noi n’amg nrotestatg în kontra D. Ministrs.
„<5ng ministrs violeast legea nrin ordinea „ne dt; mi D. ministrs în nrivinga aneasta n’a „datg ni ni o ordine; din kontra a desannrobatg' „kondsita D. nrefektg.
„Sng fsnkjjionarig ssbalterng violeast legea „nrintr’o esekstare illegale a legii, nrintr’o mt-„ssrt arbitrarit, nrin abssg de nstere.
Ilentrs ne RomsnslS a sitatg sag n’a voitg st. nitese aneste rtndsri ?
Oare mai are drentsls a ne akkssa kt noi amg zissg kt D. ministrs a violatg dominilislg? Oare nrin uelle ne amg zissg n’amg datg dova-dt d’o adevtratt nentrtinire, ktndg amgsnsssg ksratg kt sng ministrs violeast legea nrin ordinea ne dt, mi D. ministrs n’a datg ordine D. nrefektg st violese dominilislg, ni ,din kontrt îi snsne kt reg a ftkstg?
Ksm dar a nststg RomsnslS st zikt k’amg. violatg nentrtinirea mi drentatea?
Jsdine nsblikslg niue a ktzstg în aneastt kslnt ?
2-le RomsnslS, în nrimslg resnsiisg ne ne a ftkstg, a zissg, daka iis este nermissg nsterii essekstive st trimint jandarmi dsnt sng omg kare ia o nsngt ks asfg din kasa Statslsi mi fsge ks dtnsa? Anestg kasg se nsmesne nrinsg asssnra fantei (flagrant delit)„ p"
Este adevtrats kt la aneastt întrebare ft-kstt înţr’sns king generale, D. Bosians a resnsnsg în fana noastrt: da; mi ori ne oms, ns-mai ks bsng simng, ar fi resnsnsg: da; mi noi înmi-ne amg resnsnsg Romtnslsi în No. trekstg : «ori- nine este nrinss asssnra snsî fantg trebsit ■ îndatt st fit arestatg. Dar ns îngellegemg teoria Romsnslsl nentrs k'ft ns snenifikt kasslg iui fsnknion'ari^lg kare este nrinsg asssnra snsî
fant£„	#	'ns
Dsnt abeasta ams emissg o oninisne kare a ridikatg o nost desbatere în kare kredemg st avemg totg noi drentate.
Amg zissg kt sng fsiiknionarig înstrninatg banii Statslsi are o garangit nentrs ori ne knst de bani s’ar gtsi; kţ nimikg ns’lg onres-
mai msltt assiksrare; kt ns noate fi arestatg daka a Ikatg o nsngt mai înainte d’a se nerne-ta daka este nsnga Statslsi sag a sa, ks atttg mai msltg ns noate fi violatg în dominilislg stg mai înainte d’a fi doveditg de kslnabile.
, Te ne resnsnde RomsnslS.?
„Idea nea rettnitt mi fatale moralittgii ns bline ne s’a rentnditg la noi este kt fsnkgiona-rislg daka odatt, are datt garangt ns se mai sokotesue ka fsrg nentrs banii ne linseskg din
kastv?	w -
Zinemg mi noi kt aneastt idet este foarte rettnitt, dar snde a vtzstg Romtnslg în onini-suea de ssssg kt garangia skstesne ne fsnkgi: onarig de nedeanst nentrs linst de bani?
RomsnslS adasgt: „ Ns îngellegemg rai ns nrimimg idea kt garangia noate fane ka banii linsindg din kast, kasierslg st ns fit nrivitg ka fsrg, „	■*'	J !n
Dar snde a vtzstg RomsnslS în oninignea de ssssg ini în totg resnsnssig nostrs kt jiţii-mimg aneastt idet ? Snde a nititg kt lipi sss-ginemg kt garangia are aneastt minsnatt nstere? kt ea skstesne ne fsnkgionarig- de nedeanst ktndg linseskg bani din kassa statslsi? Oare n’amg zissg noi kt sng fsnkgionarig ns noate fi arestatg înainte d’a fi dovedits kslnabile k’a lsatg baiiii Statslsi, mi nrin srmare garangia ns’lg şks-tesne d’a fi nedensitg, ktnî mine este dovedjtg kslnabile este nedensitg?
Snims kt RomsnslS este generosg, st ne er-te tnst d’a refssa ideele ne ne dt. St ne er-te eart a’lls întreba nentrs ne kombate ne n’amg zjssg? nentrs ne ns niteast nea ^e în realitate amg zissg? ,	T /HoTi ! r psinaiîn
Eakt ne amg zissg? V « b"c ’	1 'T
r „D. Leresks noate st fit kslnabile, noate st linseaskt bani din kassa Statslsi, trebsit datg în jsdekatt mi nedensitg.
Daka RomsnslS■ ar fi voitg sa nitese aneastt frase în kare deklartmS hoîînuii-ne kt daka linseskg bani din kassa Statslsi fsnkgionarislg trebsit datg în jsdekatt mi nedensitg; daka ar fi voitg st kombatt nsmaî nea ne amg zisss noi ar fi fosts skstitg de argsmentarea ne fane în kontra noastrt.	. :ggiS,
St jsdine nsblikslg1 rai îij kasslg anesta nine are drentate.1
3-lea Desnre nea ne nriVesne avertismen-tslg nentrs kare amg zissg kt atţakt libertatea nressei ns mai avemg nimika a zine dsnt nelle ne amg resnsnsg Romsnslsi mi Natţionalslsî.
Daka mtssra lsatt de Monitorisls offiniale în kontra snsî jsrnalg ns este sng adevsratS a-verlismentS nentrs kt ns konrinde toate kondi-gisnile, dar totg este sng avertismentS fiindg-kt konrinde o ameningare de nedeanst.
Mai deklart mg în kt odatt kt vomg uro-testa în kontra ori ktrsî gsverng kare va a-meninga nressa nrin organslg offiniale.
> Mng jsrnalg nedemns1 noate ktdea 'îii li-uengt kare vattmt moralitatea nsblikt, noate resntudi nsvele false ks skong st alarmese ne nsbliks, noate st nsit. în jokg mi st attane ner soana Domnitorislsi kare este inviolabile, mi nentrs toate anestea sng assemenea jsrnalg trebsit nedensitg.
Avemg legea nenale kare ottrasue neden-se nentrs âneste kassrî.
llrotesttmg înst în kontra snei ameningtri în Monitorig,. Inenţrs k,t aneasta este o mtssrt arbitrarit. îngellegemg sng konsilig de a fsgi de line.nga kare komnromite libertatea nreşseî; îngellegemg o desmintire datt jsrnalslsi kare konrinde assergisnî false; dar'ns îngellegemg mi ns voing îngellege ninî‘ odatt o ameningare.
Ni se resnsnde kt-‘aneastt ameningare s’a ftkstg tn nsmele legiiorg. Ilentrs nb înst' D. minîstrs din întrs ns s’a esnressg ksratg în nsmele aft. 299 mi 302 din legea- nenale? LDi kiar de ar fi ftkstg amia: noi totg ams fi neotestatg nen-
trs kt în lokg d’a lsâ o mtssrt âmenirigttoa-rit şe nstea- adressa la tribsnalsrî.	L° ^
-Gtvernslg, kare nrivigeast la bsservarea ordinei în toate, ktndg sng jsrnalg kalkt nes-te orî-ue regsle, e datorg ka mi sng nartiksla-rig st se adressese la Tribsnalsrî kari singsre ag drentslg st jsdine tnttig rai anoî st kon-damnese sng jsrnalg.
Orî-ne mtssrt kare se dentrfeast de a-neastt kalîe legale este o mtssrt arbitrarit.
Ileiitrs ksvtntslg anesta ams nrotestatg.
Libertatea nressei este libertatea nea mai mare ne noate st aibt o^nagisne. O vomg an-nera ks ori ne nregig de ktte ori o vomg vedea ameningatt. Linenga ns noate snnide libertatea; linenga trebsit st fit snnist de legi, mi aneste legi trebsitskg anulikate: de Tribsnalsrî.
O mtssrt greuedinte este fatale într’sng gs? verng, mai ks seamt ktndg gsvernslg anella n’ar voi st fit nrea dessg kontrolatg. Assemini essemnle le amg vtzstg, le'amg aretatg mi ns le mai snsnemg. Aneastt temere ne a ftkstg st insistemg asssnra aneşţei ameningţri mi st nro-testtms ks energit în kontra eî. Aneastt temere ne a ftkstg st osservtmg-ministerislsi trekstg nentrs ne. n’a desfiingatg îndatt mtssrele arbitrarie mi ordonangele lsate în kontra nressei de alte ministerie.
RomsnslS ne a snsssg kt lskrarea era ft-kstt mi se mira ksmg n’a fostg nsblikatt de Monitorig. Amg resnsnsg kt mirarea noastrt este mi mai mare, nentrs kt sna din datoriele nrinninali alle minişterislsi trekstg era st des-fiingese anelle prdonange kari viola libertatea nressei.
’ RomsnslS ne snsne ui’astt datt kt lskrarea s’a mi ftkstg în nrivinga aneasta mi kt„ „ns mai snim, sag ns mai voimg a sni, de ne „n’a emitg în Monitorig neea ne fostslg minis-„serig mi toatt nagisnea a nerstg ks attte „ drentate. “	-	.
Ori ini ksmg aneastt lskrare nrin kare se desfiiingeast toate mtssrele lsate 'în kontra nressei trebsit st se fakt ksnoskstt ka st noatt togi sm kt Ministerislg trekstg le a desannrobatg mi st ns mai aibt nini o îndoingt nentrs aneasta.
Noi invittmg mi ne Ministerislg anesta ka st desfiingese îndatt anelle neferinite ordonan-ge arbitrarie snre a ne assiksra ne togi desnre intengisnile salle asssnra nressei.
Dsiit ktte amg resnsnsg m’astt datt Ro-msnslsi,, kredemg a fi aretatg într’sn king înve-deratg kt în aneastt desbatere amg fostg rai amg remasss nentrtinitorî, mi totg ne amg skrissg în nrivinga aneasta noate dovedi nea ne zinemg..
■ • 11
■ >)
a <î«
Acte Oftici ale.

JUiţ ' i).li' A - -
\ \s\ f'
Ilriii mai: mslte dekrete se nsmeskg: D. navei Robesks sekretarig la nrefektsra distrik-tslsî Rîmniks-Strats în lokslg D. Gigt noenars; D. Kostikt Stratiang1 se nsmesne komissarg la ksloarea de negrs; — D. Esgenig Tonoloveans la ksloarea de roms; D. 1. nenesks se nsmesne nrefektg la distriktslg Vlaska în lokslg D. K. Arion; —D. Alessandrs Oresks se nsmesne direktorg allg lskrtrilorg nsbline în vakantsls nostg; — D. Aninomans se nsmesne kang allg .divişisnii II în lokslg D. Oresks;— D. N. Xâ-riton se nsmesne în nostslg de, ssb komissarg la ksloarea de verde;—D. Iorgs Iarka se nsmesne ajstorig allg inefslsi bisroslsi gsafdisti-
lorg de noante.	«
.Q anrnoO
ADUNAREA NAŢIONALE. ...
a
TERREI ROM ANE8CI.
”	Şedinţa de la 28 Iuniu i 860.	~
- - ,- ‘ • 1 ‘
Uledinga se deskide la amiazi nrin anellsls nominale la kare ns resnsnds 12 denstagi.
.is -M’
. Mi.JÎ
www.dacoromanica.ro
300
DÎMBOVIŢA — 20 IXJLiU-
Se litesie nrocesssl» verbale all» medianei urese-dingl mi se .nriimes'ie.	.
D. A. Illagino. snsls din sekretarî mtesie ordinea zilleî.
Se nitesne dose denemie alle D-l»î Ilremedinte all» Adsmril din laiul.
Se komsniki cererea de kongedis a D-lsî K. 0-tetelemians, assnra kiria se deiide a se ţisne la ordinea zilei din 15 Islis.
Se nitesie o nronsnere sssijinsti de mai msljjî de-nstaijî, nrin kare nere a se lsa masare de a se «misia komerHianiju ne aă a transnorta mirfsrl nrin nsntsl» Bekets, de imnoviritoarlele kondiijisnî la kari îl obli-, gi nronrietarisls a'iellei mo mie.
Se trimite la Ministeri».
D. Ministre de interne, în linsa D-1«I Ilremedinte all» Konsilisl«î kare se afli bolnav», vine la tribsm fini di nitire messagi«l«î domnesk» nentrs nre.sngirea sessi-«neî aktsali mki ne o l«m.
‘13’ Se komsniki o adressi a D-l«l ministrs de interne ne lingi kare înainteasi sokotelile Komitetslsî sanitari»: se trimite la selujjsnea II.
Se di nitire «neî alte adresse a anelsiam! minis-teris, nrin kare komsniki ressltatsl» sltimelor» allegeri.
D. N. Laxovari, viind» la tribsni nitesne ranor-•t»lă sekijisniî finanrjiarie assnra legisire! relative la nen-si»nî, nentr» kare sekjjisnea-a oninat» a se înainta Ko-
missisnei Hentrale.	’
Ne lsmds nimeni ksvintsl», D. Ilremedinte nane la vot» konkl»si»nile ranortslsî nrin bile.
D-nil Kostafors mi Iorgsleskts, întemeind»-se ne Heea ne s’a mai srmat» în asemenea kassrî, ner» votai» ne faiii,
D. Iheuiedinte, oservi ki e kontra Regslament»-l»î) mi D-lor» deklan ki se abuin».	r ■
Se nane la VotfS raport»!», mi se griimesne nrin 45 bile albe kontra 2-negre. .	.. .
La ordinea zilleî mai este Statsl» K»riju de Ka-sajjisne, dar fiind» ki D. ranortator» linsesne, se ami-m nentr» medinija viitoarii.
D. Kostake Vlsdoiana, raiiortatorisl» sekjjisniî VI, viind» la tribsni di citire ranort»l»i as»nra nererii de îmnimintenire a D-l»i Custov.
Dsiii oari kari osservaijisnî assnra komnlikţrilor» ne nresinti aneasti nestisne în nrivinija lenidirii d-l»î Cnstov de nrotekjjisnea r»ssi mi nroncssl»! ne D-l»i are la anell» Konsslat» k» d-niî Miokanelli; Adsnarea denide a amina votarea anestsî ranort» mi a aere ks-vintele deslsmireî de la ministerial» jBstiijieî.
Se nitesne ranort»)» nentr» îmnimîntenirea D-l»i Steiner ini Wertheimer.
D. A. Floresks, osservi ki sekijisnea zine ki legea e nrivitoarii nsmai la natsralisarea striinilor» de rit» krestin» mi de aneea n’a» n»tsts onina assnra nereieî anestor» netiijionarî, sekijisnea însi a fxksts- o miki neksviimji, a nrejsdekats legea viitoarii, zikinds ki krede ki va fi mai întinşi. D-l»î e de nnere si se steargi ane a frase, mi nentr» a.neasta den»ne sn» amendament».	_
D. G. Margiloman zine ki sekijisnea n» a nrej»-dekats legea viitoarii, ni a arxtata insafiniinija nellei aktsali.
D. Î'e/Z osservi kl sekijiSnda e datoarii si se mirgineaski în sniritsl» mi litera legii; ka denstats noate nineva si’mî esnsix o mrere nentr» modifikârea »neî legi, dar Iţa membrs all» sekijisniî ns are de kit» si se ijix strikt» de lege. De aneea D-l»ivoteszi nentr» amendament».
D. Laxovari araţi kt, d»ni nirerea D-l»i, D. Teii restrînge nrea mslt» dreritsl» snsî membrs din sekni-»ne. D-lsî krede kl sekjjisnea era în drent» si ma nifeste dorinija de a se îmnimînteni mi stninii de alle lalte ritsri, mai k» seami ki aneasta se nrevede mi în Konvenjjisne. Kiar vekea mi aristokratika Engliteri nriimesne în sîn»l» Kamerei sale ne D. Rotschild. D.-Laxovari krede ki tokmai amendament»l8 iji nteazi a nrejsdeka nestisnea.
Dsni oari kari esnlikirî de di mi D. Kostafors assnra art. 59 din Konven.m»ne în nrivinija dremsri-loră dobmdite nrin îmmmîntenire de stninî de alte rit»rî, D. Ilremedinte nsne la vot» amendamentel» d-l»i A. Floresk» mi se nriimesne. D»m kare se nsne la votS mi ranortsls ast-fellS modifikat» mi se nriimesne nrin 41 bile albe kontra 7 negre.
■ Ne mai fiind» nimikS la ordinea zilei, Ad»nerea monede la formarea Komisisnii de verifikare a .tidărilor» denstagilor» nellorS nosi, mi se aleg»: .-[> : -
Domn»	D. Filimian»	k»	31	votsri.
—	D. Gika	-	31	—
—	K Filinesk»	—	31	-1—	S. Iarka	—	30	—
-ri	K. Nikslesk»	—	29	—
—	D. Rskirians	—	30	—
Iar all» measelea membrs neavmdk majoritate ab-
solsti, si nronede la o nosi votare mii isi se alege D. Kristian Teii k» 43 votsri.
' D. Ilremedinte, konssltindS Adsnarea, ridiki medinija la 3 ore, ansnnindS. ne nea srmitoarii nentr» Joşi 30 lsni».
Şedinţa dfe la 3ţ> luliii 1800.
Preşedinţa D-lai B. Katargiu Uledinija se deskide la o ou dane ameazî mm
anellsl» nominale la kare ns resnsnd J.2 denstaijî.
Se nitesne nronessl» verbale all» inedinijei nrene-
dente mi se nriimssne.	1
D. A. Illagino, snl» din sekretarî, nitesne ordinea zilei.	,
Se nitesne o nerere de kongcdi» a D-l»i Stei iade k» înnenere de la 12 I»lis-. asssnra ktriea se denide a se nsne la ordinea zilei din medinija aneea.
Sokotelele administraijiî temniijelor» se trimită la sekjjisnea finanijiale.
Se nitesne o nronsnere sssijinste de 40 denstaijî sure a se akorda »n» ajstor» nomnierilor» ne nsmai sunt» în stare de servi, mesintenda-se kamerei »n» nroiekt» de lege nentr» amezarea lor» la nensisne.
Ks aneaste okasisne D. Katargi» esnrime ntre-rea sa de rt» de a ns fi fajjt mi D. Miniştrii snre a i invita si elaboreze sn» nroiekt» de lege mi în nrivinija nensmeraijilors nermetorî ne s’as îm»lnit« atita in k ani tale mi înfBjjimeaz'B snektakolsl» neil» mai triata mi smilitors.
Assnra anestei nestisni, Adsnarea denide a reveni kT,nd« vor» fi faiiT. mi D-nii Miniştrii; ear ki,t« nentr» aneea în nrivinija nomnierilor», înksviiijeaz'B omorea nrinninalsi D. Gika do a se înainta nronsne-rea la Ministeri»!» de resbe.s, k» invitaraa ka m^sgra ne va adotna nrintr’sns nroiekt» de lege într’aneasta si se întinzi assnra tstor» soldaijilor» ne, din ka»sa servini»l»i, vor fi ajsns» într’o asemenea stare de infirmitate,
D. K. Vlsdoiam ranortatorisl» Sekjj. VI. viind» la tribsn’B, nitesne ranortsl» nrivitor» la nererea de îmn'B-mîntii.nire a frăţior» Ioan mi Franij Iletersberg:
D-nii Teii mi Tsrnavits osservi ki sekHisnea trene ks tinerea as»nra religisniî anestor» nersoane, firi a afirma de ssnt» Krestini sa» Ebrei.
D-nii Kostafors mi Gr, Margiloman înkredin^ea zi ki s»nts krestini.
Adsnarea însi denide a amina votarea ranortslsi la medinija viitoarii, kindiî seknisnna si noati afirma k» nertitsdinc de ssnt» krestini sas ebrei.
D. Vlddoiam nitemte »ns alt» ranort» în nrivinija înnimînteniriî D-l»i Iosef Ssxamell.
Adsnarea ia mi asssnra anestsî ranort» aneiamî denisisne.
Se komsniki o nerere de kongedi» :a D-l»î I. Bilmeans mi i se akordi
Se nitesne o adresi a nremedintelsi sekjjisnii a VI relativi la.nererea de o rekomnensi a D-Isi ko Ionel Voinesks, iui în kare se zine ka aneasti kestis ne e de komnetinija sekijisniT a El-a.
Dsne înkredinijarea D-lor» Teii mi Filimian» ki D. kolonel» Voinesk» a deklarats singsrs ki-mî re trage aneasti nerere, Adsnarea înksviinijeazi a se n» ne la dosar» netiijisnea
D. Ilreuiedinte ansniji ka, la ordinea zilleî e Statsl» Ksrijiî ee kassaijisne.
D, Bosians araţi ki statsl» se komnsne din dose elemente: nersonalele miretribKijisnile; nersonalele s’a nernetats mi s’a nriimit»; kits nentrs retribsijisnî, D lsî- e de nirere ki, ne fiind» nimik» de nrinnini» a se disk8ta, si se amtente modifikxrile din Moldova, ka ijell» nsijin» si se nriimeaski ane.lea ka amendamente.
Adsnarea înksviinijeazi nronsnerea D. Bosians. Na mai fiind» nimik» la ordinea zilei, D. nre-medinte nronsne Adsnirii a l»kra în sekjjisni.
Uledinija se rxdiki la 2 mi jsmitate ore, an»n-ijinds-se nea srmxtoarix. nentrs Lsni la 4 Isliă.
navi ne ns vor avea lokS a se nriimi în IcesI-tarea snitalelors, rai fiind§ kt dsne o asemenea m’Bssr® favorabih, nsm^rslS bolnavilorg «-Mani ne se nresenteazT. la snitalslS Kolijea se îm msK uesne din zi în zi mi mai msltg s’a regslat» ka nrezisele konssltaiiiî giat»ite, s'b se dea de kxr tre D-lors Doktori resnektivl în toate zilele de dimîneatni de la. 8-9. ore nentrk 'toate boalele n general mr osebitg în nalte nentrs diferitele boale tot» la1 ora xotsrîtfc în modsls ssb sem-natg de k^tre DD medici înstminani ks aneasti, Iskrare în st:	-
DoraiiBl» Doktorg în medinint TBrneskt stmbtta nentrs boalele xirsrgikale; D IIolizB vineri nentrs boalele interne ; D. Fialg DBminikt nentrs boalele de okî, Kobinî mamosslg D Kanitalei lsnea rai merksrea nentrs boalele de femei rai koniî; D. Dokt. în raedinina Sarxosg medikslg Iloligiel sanitare, manjea rai joia nentrs boale sifilitice; si D.
emnartg dantistslg kanitalei, lsnea, merksrek rai stmbtta nentrs boale de dinul; iarg altoirea ţoniilors se va onera lsnea rai merksrea totg la aneiamî ort. '
Ilrin srmare aceastt regsralisare kibzsitt nsmai în favoarea stranilorg bolnavi Eforia grt-jeuite a o usblika snre în de obrate ksnostinjgt a tstslorg, ka neî ne se vor afla în asemenea kon-diijil rai vor fi întrebsingaijî de ajstorg medikalg st se nresentese in arttatele zile rai ore xott-rîte la disnensorislg snitalslsî Kolflea în art-tatb’lg sftrmitg.
^Nstrimentslg a 200 bolnavi ne se ksra-riseskg ne fie-kare zi în snitalslg Kolnea, 5r-mtndg a se da nrin deosebitg kontraktg ne tims nslg de la 1-i» Asgsstg viitorg nînt la finele annslsî ksîentg; doritori ie arg voi st se an-gajese ks aneastt îndestulare se Vorg artta în sa1 la Eforiei din ksnrinsslg Monastireî Kolgea Sîm-bstt la 23 alle ksrrenteî lsni Islie, însoijiijî de keztmil valabile, ktndg este a se ijine linitagie nrin oferte sigilate.
KegBlamentslg rai kondigiile îndestsltriî se notg vedea în toate zilele de lskrs în kannela-ria Eforiei de la 40 ore de dimineagt nînt la dsnt amia-zg.
Ilentrs konstrskijia din nog a nodslsi dela Ilantilimon este a se ijine linitaijit în nretorislg Eforiei din konnrinsslg Monastireî Kolnea, la zioa de 3 ale fiitorslsl Asgsstg mierksrl nrin srmare asniranijil ne ar voi a se angaja ks a-neast’b lskrare se vor inftniraa ks garanţg valabile iar rilanslg rai devisslg în kiestisne se noate vedea în or ne zi de lskrs, în kanuelaria Eforiei dela 9 ntnt la 3 ore, dsne a miazg. '
Directorul Eforiei S. PiSCUPESCUi ioir
SI
r i>ol Snf&V *
J T
Insciinţări.
-.„a bîegns s’ibmu ■ ■ atolii
- w__V	,
tifioî7;
;n jki ' - ' ’ Eforia generalii a spitalelortteivile
Dsnt disnoziniile lsate de Eforia snitale-lor civile xottrînds-se înfiinjgarea disnensorislsl la snit: kolgea înkt de la 1-is ale lsnel tre-kste Anrilie; nentrs darea konssltajgielors ks medikamente gratsite din ekonomiele ressltate din fondările destinate ne seama medikamentelorg nreziselorg snitale, în folossls stracilors bol-
în srmarea cellorg ansnniate nrin Monito-rslg Offinialg No. 162, din 10 alle ksrenteî, ssb-semnatslg nsblikt kt, jsmttate kassa din Ma-xalaoa Kolijiî in kare niezg, ks jsmttate din de-nendenuele el rai grtdina jsmttate ks lokslg eţ mosteneskg, este de vînzare, rai nînt alle vinde este rai de înkiriatg.
O a natra narte din moraia Albeşti, ks a nar tra narte din moart rai ks o a natra narte dm ton,I msnijiî ce ssntg arendanî din-nresnt ks a-ceastt raoniie nînt -la 23 Anrilig 1861, este d<< vînzare oxavnikg.	n -ho
Doritorii se vorg 'adressa kiar de aks u ssb-semnatslg nronrietarg, nentrs stvîrrairea es-nssseî vînztrî, fn ţoate zilele de la 3-5 ore dsnt amlasg.
- jsirf.io o gaeim'i -
Davilai
raoriO'V V *1
i1 ,,i	. 1 - t- d\-
A gmove
■rii,, oi‘".^U Sil3
mmj <rigt
.'-f- /.jfr'.	■	• ‘i:
tuh
"M T. Vî ’
SĂ
l
Tta.eP.n. N.uwwW.ăac»rdmaBîcalro“",‘‘