ANULU II - 1860. Acestă foiă esse de doue ori pe septămânâ Me rcurea şi Samhata Premiu lu abonamentului pentru un anu 24 Sf. Pentru >/2 „ 12 „ Trei luni. . . . 6 „ O liniă pentru anun-oiuri se va plăti cu 30 p. -0 lege electorale forte întindă; Unirea ambeloru ministerie sub alesulu poporului românii de la 24 Genaritn N5 75. SÂMBĂTĂ 16 IULIlî. Abonarea ăe face Ik RedacţiuneOtelulu Ger mani No. 27 strada Nemţiască, iar prin diâ-* tricte la D. secretari de Administraţiuni. Ori ce abonamentu trebuia plătitu îndată cu subscrierea. 'îl FOIA POLITICĂ Şl LITTERAJEIIĂ Redactorii Responsabile RADU 10NESCU. I' Ţerăniî să devia cetăţeni şi liberi prin a loru împroprietărire cu despăgubire. Armarea ţereloru in oştire regulată, re-servă şi glote armate. INSCI1NŢIARE. Administraţiunea aquestul jurnalu s’a mutaţii în Otelulu Germani Strada Nemţească No. 27. Domnii abonaţi allii quăroru abonamentua es-piratu suntu rugaţi a bine-voi să trimită la ad-ministraţiune p|ata cuvenită, reinnoindu abonamen-tulu D-lloru. Bucureşti, 15 luliîi. CRONICĂ INTERIORIĂ, Ori line se mirii mi noate se intristeast kiar assisttndă la atâtea ţlesse skimbtri de ministere. In ontă-snre-zeie luni eatt allu liniile mi-nisteriu kare vine la «stere. IUi oare ie amă nutea resnunde ktndă lineva near întreba de ku-riositate: ne aă ftkută aieste natru ministerie? ne legi s’a ftkută ? ne reforme s’a realisată ? ne inbuntttgirî s’a dobîndi.tă ? Oare ne amq nutea resnunde la aneste intrebtrî? Anroane de dosi ani trei nroiekte abia s’aă nriimită mi are st treakt timnă ntnt st se a-nline- Trebuit st treakt timnă ntnţ sţ se des-batt nroiektele kari suntu la komissiunea nen-trale mi în Adunare mi nu siimă tnkt dalia vor fi ririimite de Adunare kare nu se deosibesne nrintr’o mare aktivitate. In toate medingele se nltnge kt unii denutagî nu vină, mi algii nlekă îndatt dune anellulă nominale. S’a ottrîtS st se nubline în Monitoră numele anellora dar mi a-leasta nare k’a fostă o glumt. Astt-zl mi vorba lukrare, atttă în ministe-r.ie kttă mi în Adunare, a ajunsă o vorbt ftrt însemnttate. Allă ninnile ministeriş ş’a komuussă în ki-nulă urmttoriă: D. Manolake Kostake nrqsedinţe nţi rrjinis-tru de finannie. D. George Kostaforu ministru din întru. D. Kolonelă Adriană ministru de resbellă. D. I. I. Filinesku ministru allu atfaieriloră . strtine. 3 D. B. Vltdoianu ministru allu kontrolulul. ■ D. V. Boeresku ministru la justigit D. V. Boeresku ad-interim la kulturî. Eatt kare eşţe korabinarea aktuale de miniştrii ktrora nu le urtmă nimikă mai multă de kttă vjeagt lungt. Aieasta este urarea leajmaî însemnttoarit ne se noate faie astt-zî unul mi-nîşteriă. Ministeriulă aiesta este numită totă din nar-titulă liberale; mi mulgumimă Domnitoriuluî nostru gentru înkrederea sjniert ne dovedeşte kt are în nartitulă liberale, în kare, kum amă zissă, se aflt adevtrata vieagt mi regenerare a Ro-tntnieî. Minisţeriele mi oamenii trekă dar nartitulă liberale remtne nlină de vieagt mi viitoriă. Ilrin orî-ie îmnrejurtrî ar treie, la orl-ie înyerktrî asnre ar fi sunnussă, avemă konvik-fiisnea adtnkt kt nartitulă aiesta se va ridika tolg-de-una triunţfiBtoriă. D. nresedir.te allă ministriloră Manolake Kosţake a ni tu în Adunare, în inedinga de la 14 Iuliă urmttoarea nrofessiune de kredingt. Domnitorii denstaifi, Mtria Sa Ilrea Intlgatulă nostru Domnă, a bine voită a ne înkredinga ktrma Statului. Amă astentată sariina ku kuragiulu ne dt konsiiinga datoriei; mi venimă în mizlokulă d-voastrt ka st lukrtmă ku togii sure mtrirea nagionale mi îmnuterniiirea tronului Hriniinate-loră-Smite. Domniloră denutagî, toate nromisiile surită frumoase ktndă se realist; de aieia ltstmă viitorului de a înregistra fantele guvernului nostru. Ka urofesie de minimii, nrograma noastrt se resBmt într’ună singură kuvtntu: Koneenifia. Vom fi feriiigî daka, nrin koukursulă d-voastrt mi nrin snrijinulă Intlgimel Sale vom reumi a dirige toatt aktivitatea noastrt, snre komnlekta realisare a nriniinieloră konvengionall kare aă st stabileseregimulu drenţtgi.1 în IJeart mi trium-fulă Siiiugei. Dunt litirea aieste! nrofessiunî de kredingt D. Ienureanu a aretată a sa rekunosiingt kttre Domnitoriă nentru înkrederea ne a avută din nartea M. S. mi a rugaţă ne onorabilea Adunarea d’a ajuta ku konkursulă seă bine-voitoriă ne noulă ministeriă în indeHlinirea sarnineî grelle de a guverna gearra, D. N. Golesku nresedintele fostului minis-teriă s’a numită generale mi mefă allă Statului majoră. Assemine iţii D. Kolonelă Floresku s’a numită generale mi ministru de resbellă în Iaml. Adunarea nagionale a terminată diskugiunea assunra nroiektuluî nentru ktile ferrate. Ano! va înnene desbaterea budgetului ministeriulul deres bellă, mi invittmă ne onorabilea Adunare a lu-kra ku bunt voingt mi a nu nerde ună minută din vedere kt de la votarea budgeteloră attrnt realisarea reformeloră dunt kari togi strigt de douî ani. Ftrt budgete nu mergemă înainte. Adunarea din Mpldavia a ktrii- sessiune se mai nrelungisse ntnt la Augustă, s’a înkissă nentru kt numai nutea gine medinge ne avtndă numtrulă ierută de denutagî. Ku toate aiestea nutemă zi ie kt Adunarea din Iaml a lukrată mi a lukrată multă mi ku multt bunt voingt. A votată în unanimitate adaossulă de 3120 rekrugl dunt yererea D. ministru de resbellu, a votată toate budgetele dunt kum a fostă nresintate de guvernă, a votată o lege nentru sternirea deşt-vîrmitt a nermetoriel; assemine a votată ună nroiektă nentru desfiingarea a doue monasliri Zagavia mi a 28 de skiturî mi în fine nellă din urmt nroektă kare a votată a fostă nroiektulă kurgii de Kassagiune. Moniţorulă Offiiiale konrinde o nott nrin kare desminte într’ună kină energikă sgomotulă ie se rentndisse desnre distituirile fabuloase ie ministeriulă ar fi fostă ottrîtă a faie mi kare a-runkasse snaima în lumea funkgionariloră. Gu-vernulă deklart kt avea drentă regult a nu faie niiî o destituire de kttă ktndă ună funk-gionariă va ktdea într’o kulnt; regult de la kare nu s’a dentrţ^tş de kttă: în ieea ie nri-vesie unele kasuri esiengionalî.. Ministeriulă a www.dacofomamca.ro i fostă mi în adunare internelată în nriviaga a-leasta de D. Teii. mi D. ministru din întru a resnunsă kt resninge ku indignare aieste alle-gagiunl, mi deklart kt guvernulă n’a nresintată mi niii s’a gtndiţă a nresinta o assemine listt. NatţionalslS şnune le-va desni’e neferiiitulă avertisment8 dată Sekslskî mi’llă numesie nota■ Ne snune kt s’a miraţă kt mi |Dîmboviiţa kon-sidereast aiestu lukru într’ună modă gremită. Noi tnst nu ne mirtmă daka Natfionalslă annert a-lellă avertismente ne kare tllă transformeast în nois mi snunemă kt faie ună amestekă de vorbe. O nois esnlikt o kestiune nolitikt, deklart kari suntă ideele guvernului assunra vr’unuî nunt însemnată, dt sokotealt nublikului de ie a ft-kută în oare-kare nrivingt; iţii.î odatt tns^ q nota n’a konrinsă o ameningare ftkutt unul jur-nală. Aceasta se numesie avertismente, mi kiar daka n’are toate formele, dar totă avertismentă se numesie nentru kt ameningt jurnalulu d’a fi nedensită, mi aieastt ameningare attakt libertatea nressel. Naifionatete snune kt Moniţorulă a notată ună abusS- dar nu snune ie jn^tî ziie kt va fai^ a se annlika severa esekutpre a legiloră.. Eatţ ip este gravă. Kigr daka nrin lege a înnellesş^ legea nenale, mi nu s’a esnlikată ama, toţă nsj nutea st fakt o ameningare. Guvernulă e datoră st deklare kt ună jurnală a resntndită nu-r vele false, kt a ktzută într’o liiengt neertatt, kt faie ună abusă de libertatea nressel. Aiea-sta se numesie konsiliă; ktndă tnst ameningt k’o severţ esekutare a legiloră, ori kari ară fi legile, este ună avertismentă. Guvernulă, ftrt st ameninge, noate invita ne tribunalul! a iere sokotealt jurnalului kare abuseast de libertaţea, nressel. Naifionalste st ne erte a’I snune kt nu siie totă de una a remtnea nentrtinitoriă, mi eatt nentru ie. Asttzî se revoltt ku indignare In kontra oameniloră nttagî mi degradagî, în kontra or-ganeloră basse mi înanoiate kari fakă lellămaî mare abusă de libertatea nressel Aieasta este adevsrată mi este foarte tristă, mi noi o irrşr-h turisimă. Naifionatete tnst este foarte asnru mi atttăr de ameningttoriu în kttă ne nune ne gtndurl Ilrea vede multt liiengt mi nu pe nlaie st ve-demă aieastt vorbt mea multă renetatt. Amă vtzută guverne kari într’adinsă a essagerată li-işnga ka st noatt îmnugina libertatea nressel-St kugete bine Naifionatete la aieasta. n Mal faiemă o osservare. Aieastt liiengt essista mi mal înainte. Centru ie Naifionatete nu s’a indignată mi. înainte? Ilentru ie numai, astt-zî se revoltt în kontra abusuluî ie se faie de libertatea nressel? Oare se kiamt aieasta nentrtinire ? R. I ^■^•s^vvvVXAAAAAAaa^--—— _ _ , . Respunsu la Româualu. a RoimnslS în numtrulă de la 12 Iuliă, ko,-nriude ună artikolă adressată kttre noi assunra 294 . violsrii nressei tui a domiuilielei. Deklarimg k’am nititS k’o vii mslgemire anestg artikolg: intiig nentrs demnitatea «ie domneşte în toati argumentarea, lskrs foarte rarg în jsrnalismslg ro-minS; allg dosilea, nentrs kt ne nresinti ok-kasisnea a mai reveni asssnra anestorS’ dose fante în kontra kirorg amg nrotestatg, mi kredemg, firi si fi fostg kondsmi în ritinire. Si vorbimg intiig desnre nressi, sag des-nre avertismentele nsblikatg în Monitorg, în kon tra Sekelelei. ' * 1 w L jîkJ -v I. XStt J5Q-Î ' ţ ■ . ; - jt ' :' ■■■. " Mai zinemg ears k’amg kritikatg ks nirere de rig missra lsati de D. ministrs din întrs. nentrs ki amg kistatg mi vomg kista totg-de sna st fimg nenirtinitorî, rai si snsnemg ks ks-ragig oninisnea noastri, nsning ne nassi ne ni ne ar ssnira, nsmai si fimg în adevtrg.. Kredemg ki rai Rommele a fostg totg:de-sna ienirtinitorig nii indinendiiiter ne lissindg si treaki, ksm zine, o singsri libertate attinsi firi si fi nrotestatg în favoarea ei. Dar, nentrs anesta kiar, noi amg zissg desnre avertismentslg ne amg kritikatg k’amg fi doritg si fi nrotestatg ori ne jsrnale iridenendinnî. “/ Rommele dsni «ie niteasi nelle ne amg zissg îioi desnre missra lsati în kontra nresseg a-daogi: „IHi iţol,- deklarimg în nsbijks nii’ks nire-re de rig, ki ns ne'astentamg si, vedemg fie onorabilslg nostrs konfrate de la Ddniboviiţa, kombittndg m’attakindg însniinnarea nsblikati in Monitorig, firi ka mai intiig s’o fi nititg. Zinemg ki ri’ai nitit’o: 1—ig fiindg-ki o nsmes-«ri neksrmatg însuiintţare ra’anoî d’odati o transformi în avertismente, kindg ns nonî nega ki n’are în nimikg forma nenoronitelorg avertismente rai ki nini mikar n’a fostg trimissi ziarslsi Sekelele. 2-lea fiindg-ki vorbesnî de. ordonauiţele kontra nressei fskste de D. Kregslesks, de missra nea asnri de D. Ion Gika ks ssnnresis-nea snsi jsrnalg firi a fi datg în jsdekati, kindg monitorislg vorbesne ksratg de esseksta-rea legilorg, rai ns este nini sng omg kare si ns snie ki ordinangele n’ag fostg rai ns notg fi în nini o narte de lsme de kitg ordinange iar ns legi, ra’allg 3-lea fiindg ki n’aî voitg a vedea ki monitorislg vorbesne limsritg desnre ziarele kari vorg internreta inţennisnile rai ksvin-„tele M. S. Domnitorislsi*ki zine ki, „ner-„soana Domniţorislsi este sakri, mi nimine n’are „drentslg a o nsne în jokg în nini sng modg, „în nini o îmnrejsrare“ mi ki daka se va mai „renegi snsi assemenea abssg. „gsvernslg va fa-„ne a se annlika severa essekstare a legilorg/1 La aneste ksvinte nrin kari Rominsls vrea si, ne konvingi ki n’afng aysts drentate st at-takimg missra în kontra nressei niblikatt în Monitorig; rai ki nrin srinare în aneastt nri-vingi n’amg fostg nenirtinitorî, ksm doiimg a fi totg-de-sna; noi resnsndemg. 1-ig. Ksvintslg ki n’amg niţitg-însniinga-rea nsblikâti în Monitorig nentrs ki o nsmimg neksrmatg însniingare ra’anoî d’odati o transfor-xuiins în avertismente, ni se nare foarte slabg, rai eaki nentrs ne: Vorba avertismente ns este Rdmini rai amg nriimits ne aneeă de însminv,are kare semnifiki anella’mi Iskrs, nentrs ki rai sna rai alta konrindg iddea, a vesti ne «jine-va nentrs «le-va. Ams adiogatg la fine rai vorba a-vertismenfg nentrs a se nn«ieHe ki dimg rai yorbei îns«jiiiigare înnellessslg ne ssslg a mai datg Melleî d’intiig, adeki ameninuarea d’a fi nedensitg. Noi amg zissg ki ariiirobinis aneasti în— S'iimiiare ne kitg îinuşti Sekslslsi ki toate a ritirile ra’assergisnile a«iestsi jsrnalg ssn.tg false rai ki fa«ie sng abssg nedemng de libertatea nressei. Elini a«ii n’amg vizstg ni«ii sng reg nentrs ki ori «ie Gsverng este datorig si desmin-gi nrin organsls seg vorbele «re i se narg fal- __________DÎMBOVIŢA — 16 IULJU. se într’sng jsrnalg rai nrin aneasti însuiimţare si onreaski ne nsblikg de a fi retinitg de as-semini vorbe. Iliiii a«ii, amg deklaratg ki ns vedemg nini sng reg, din koutri amg deklaratg ki orî-«je gsverng kare doresne în realitate des-voltarea oninisniî nsbline ne kallea adevirslsi tste datorig si dea asseminî însniinuiri. Mai adisgimg inki ki este datorig gsvernslg si ■faki asseminî îns«iiingiri rai atsn«ie kindg sng jsrnalg se degradi nrintr’o linengi de essgres-sisni skandaloase, de injsrie, de kalomnie, nrin kare korrsmne gsstslg, attaki morala nsbli-ki, rai imnediki ne oamenii ks nsdoare d’areş nsnde într’sng king onestg. Dar greniala neertati este araeningarea «ie ,fane jsrnalslsî ki de se va renegi sng assemine abssg, gsvernslg va fa«ie a se anlika severa e-âekstare a legilorg. Ani amg adiogatg vorba avertismente nentrs ki o mai zinemg, a«iea mi-ssri este sng avertismentg îndati ne konrinde o ameningare de nedeansi. Este avertismentg îndati ne înneteasi de a fi o desmingife sag sng konsilis; o desminnire nentrs idee false rai re--tinite, sng konsilis nenirs a se denirta de o kalle kondâmnati. Rommele ne zine ki ns nstemg nega ki n’are în nitiiikg forma neferinitelorg avertismente; darg zinemg rai noi ki nini Romiiislg ns noate nega ki ns este sng avertismentg, nentrs ki daka n'are toate formele snsi avertismentg are. însi sna rai aneasti este ameningarea d’a fi nedensits. 5ng avertismentg are trei kondi-gisni: 1-ig ameningare de nedeansi,‘2. îndatorirea d’a fi îisblikatg în jsrnalslg kirsia este datg, 3. ssnnresisnea jsrndlslşî kindg avertismentslg s’a datg de trei ori. Oare missra din Monitorig ns konrinde o ameningare vorbindg de severa esekstare a legilorg? Oare Rommele h’ar fi nrotestatg de kitg nsmaî kindg avertismentslg ar fi fostg komnlektg? kindg s’ar fi renetats de trei ori? kinds s’arfi înkisss jsrnalsls? . Kindg e vorba de nressi noi n’avemg a-tita ribdare rai nrotestimg îndati «ie vedemg o niissri arbitrarii lsati în kontra eî; nrotestim kinds vedemg o ameningare daţi snsi jsrnalg ori kare si fii a«iestg jsrnalg rai kiar s’o me-ritese; nrotestimg rai. voms nrotjqsta ks energii nentrs ki ne tememg de asseminî inissre kari s’as renetats rai notg deveni sng ssg vitimi-torig nentrs nressi; nrotestimg nentrs ki sng gsverng reg se noate întemeia, ne ne s’a fikstg. noate merge mai denarte rai snde este atsnne libertatea nressei? Ss’ntemg konvinrai ki Rommele ns noate krede alt-fellg. Missra lsati de gsverng este sng avertismentg nentrs ki konrin de o ameningare de nedeansi, rai Rommele tre-bsia rai asti daţi si nrotestese ks noi, rai mai ks sfami asti daţi. 2-lea. Rommele ne zi«ie ki Monitorslg n’a vorbits nini de ordonangele D. Kregslesks, nini de missra asnri a D. Ion Gika, ni de severa esekstare a legilorg. Dar mai întrebimg iar ne Rommele kari ssntg a«ielle legi asssm-a nressei ki'iî ani e vorba d’sns jsrnalg? rai în nsmele kariî legi ameninui sng jsrnalg? Kindg gsvernslg deklari offi«iiale ki kstare jsrnalg vafi aşnrs nedensits de legi, ori «ritie ns noate nri-«lene de kitg de legile asssnra nressei, nentrs ki, o mai zinemg, ani este vorba de nressi. Dakg D. ministrs din intra a îngellesss legea nenale, irebşia si se esnrime ksratg: severa esekstare a legei nenale art. 299 rai 302. Illi kiar -atsrrai amg fi nrotestatg nentrs ki totS era o ameningare, mi vomg nrotesta nentrs ori «re a~ meningare în kontra nressei, 1 Nini odati D. ministrs din întrs ‘ns trebsîi si ameninge sng jsrnalg; aneasta se fane kindg essiste o lege asssnrş nressei, rai kindg jsrna-lismslg aterni de ministerislg din întrs. Dar kindg sng jsrnalg meriţi a fi nedensits nentrs absssls ne fane de libertatea nressei, atsnnî ministerislg e datorg si se adressese la tribsna- www.dacoromanica.ro lsrî rai anestea si jsdene rai si nedenseaski ne jsrnale. Eati ksmg îngellegemg libertatea mi inde-nendinga nressei rai amg fi dorits ka onorabilslg nostrs konfrate de la Rommele s’o fi îu_ gellesg ka noi rai în kassls anesta. 3.1ea. Rommele ne imnsti ki n’amg voitg a vedea ki Monitorislg vorbesne limsritg desnre jsrnalele kari vorg internreta ksvintele M, S. Domnitorislsi; ki nersoana Domnitorislsi este sakri, rai nimine n’are drentslg a o nsne în jokg în nini sng modg, în nini o imnejsrarer.„ Este adeviraig ki desrire aneasti idei n’amg zissg nimiks rai nini asti daţi ns ne vomg es-nrima ne largg, nentrs ksvintele noastre. Ne mirginims inşi a zine ki rai. îu nrivingia a-neasta missra din Monitorig este arbitrarii. Daka sus jsrnalg internreteasi într’sng king talsg ksvintele Domnitorislsi, Monitorislg este datorig si deklare nsblikslsi ki vorbele anellsî jsrnals ssntg false, Daka inşi se attinge de ner-soana Domnitorislsi mi o nsne în jokg ks in-tengisni relle, atsnnî nsmai Tribsnalele singsrb notg jsdeka rai nedensi aiellg jsrnallg. Ilersoana Domnitorislsi este sakri rai inviolabile «mi trebsii annerati rai •’sssginsti nentrs nrinninislg ne renresinti de snire mi regenerare a Rombniei. Dar oare iis noate sng jsrnalg si invite rai si îndemne ne Domnitorig a Isa o missri nentrs ministerig sas Adsnare/ a’î înfi^-gima o idei, folositoarii, a’î manifesta o dorin-gii, a’i fane ksnosksts o greniali sevîrraiti de ministerig sag de Adsnare? Noi ams fikstg a-neasta în mai mslte rindsri rai ns kredemg si fi attinsg nersoana Domnitorislsi nentrs ki amg nsss’o în jokg. Efressa esfe liberi ini nersoana Domnitorislsi noate intra în disksnisne inşi ks totg resnektslg «ie i se ksvine. Araa missra din monitorig, kare.ns se mir-ginesno a deklara ki toate snsssele Sekelelet ng ssntg adevirate,- mî îllg ins«iiingeasi ki va fi nedensitg, este o missrs ameniugitoarii, ra’o as-seminea missri lsati in kontra nressei este arbitrarii rai trebsii kritikati rai kondamnati de jsrnalele neniftinitoarie. Oare ns s«iie onoVabilsls/Aiostr^ konfrate dela Rommele totg reslg «ie nfovine dintr’sng nrededinte kare violeass sng drentu si kare ns se desfiingeasi îndati? Oare ns s«iie ki în A-dsnare nre^edintele resningeriî illegale a D. Oman a addssg rai resningerea illegale a D. Bo-liak? Oare ns s'iie ki missra arbitrarii a D. Kregslesks în kontra nressei a addssg dsni sine rai missra mai arbitrarii a D. Ion Gika, nreksmg rai missra idr arbitrarii a D- D. Bratians ? Ns nrevede Rommele ne s’ar fane libertatea nressei ssb sng gsverns res kare n’ar voi si fii kritikatg' si kare s’ar întemeia, ne missrele lsate ssb alte ministerie? Aneste missre arbitrarie trebsia toate des-fiingate îndati «ie tninisterisls a venitg la nste-re. Rommele ne snsne ki Iskrarea ksveniti nentrs aneasta era fiksti rai se miri ksm Monitorislg ns îie’a fiksto inki ksnosksti. Ilentrs aneasta mirarea noastri e rai mai mare, nentrs ki sna din datoriele nelle mar nrinninali alle a«iestsi ministerig era desfiihgarea missrelorg kari viola libertatea nressei. Ni«iî odati si ns nerdems din vedere anea* sti libertate. Din toate nsterile, ks toati ener* gia, s’annerims. a«ieasti libertate de kite ori o vomg vedea kits’raî de nsgisg ameninnati. Este libertatea «jea mai mare nrin kare o nagi-sne se noate desvolta rai nrogressa, rai nini o libertate ns este mai -ure sssss de dinsa. ffli renetims «ie a zissg sng mare oratorg englesg-„si ni se ia toate libertigile; nsmai libertatea „nressei si ne lasse; ks dinsa vomg dobindi „îndati me toate nele alte.„ t jj - "til * n A ksm si resnsndems Rommeleî rai la nelle DÎMBOVIŢA — 16 IULltT. 295 q6 ne ziue asssnra violxrii de domiuilig în kontra kBria ara nrolestatS. , Noi n’amS ziss8 nimik» desnre aueasta nx- la arbitrarisiş, la sra nţi la resbHnarea nsteril essekstive. Eatx nentr» ne n» anrobxmS argumentarea nţ n» araS vxzst aktele nsblikate în Monitori»’; am» J Rommslsi voitS ka nrotestarea noastrx sb fix înteraeiatB De fante, ini auesteani Ie a dat» kiar monitorisl»' AmS ziss8 kB aktele kari s’a» nsblikatSîn ► J • monitori» dovedeşte învederatS aueastx violare fxk»tx de D. nrefekt»; dovedesk» assemine uer-qetarea illegale fxkstx de D. Biluesk» rai eakB nentrs ne am» zisss aieasta; avem» ksvinte tari kari n» se not» kontesta în ueea >ie nrive-8iie violarea de domiuili». Ile kxnds se fxuea ueruetarea înaintea D.. nrefekt» rai a revisorsl»! însxruinatg k» aueas- ta. D. Leresk» nsne raBna ne o iisngx k» bani nii se d»ue k» dxnsa a kasB. D. nrefekt» sere deslegare de la revisoris ne trebsiB sb fakx; aaesta faue o xBrti.B în kare ’i ziue sb ia mx-ssre snre a l»a nsnga îndxrxt». D. nrefekt» trx-mite ne komandirs k« jandarmi s’addskx înanoi n»nga. Ak»m» întrebxm» ne orî-uine kare vrea sb Sb nenxrtinitoriS dakB aueastx fantB a D. ure-fekt». n» este o violare de domiuili»? Illi nimeni ii» noate SHSgiue k» drentate iui k» ksvinte lo-gine Iib n» este o violare uţi kB ns trebsiB a nrotesta în kontra ei. . Singur» D. Ministr» de Finanuie rek»noas-ţie greraala D. nrefekt», uii’i sn»ne k'a greiuit» d’a trxmissS ue komandir» ladomiuiliuls D. Leresk». rai sb invitese ne L). nroksrorS ka sb in tente akgi»ne în kontra L). Leresk». EatB dar lix inss-mi dsuB mxrtsrisirea D. ministr» am8 av»t» drentate sb ziu^m» kB D. nrefekt» a violat» domîuilisls, mi şb nrctestxin». Snde vede Romxnsl» in aueasta nBi'tinirea noa-stB? N’avems noi drent»I8 a’i ziue kB este uxr-tinitoris dalia stxrsesue a krede kB fanta D. nrefekt» n» este o violare de domiuili»? Oare ns-blik»l» înaintea kxrsia am» ussss aueastx des-batere ns ne va da drentate nentr» yelle ne araS zisss? Romsnsls întreabx,, daka n» este nermiss» „nsteriî esekstive sb triminx jandarmi dsnB »n „om» kare ia o n»ngx ks a»r» din- kasa Stat»-„l»i rai tsge k» dxnsa? Auest» kas» se' ns-„mesue,, nrins» asssnra fantei„ (flagrant ddlit) „rai nrin srmare n» este nermiss» imterii ese-„kstive a intra în kasa om»lsi kxzsts în asse-„minek»lnB ra’alls arresta?“ Sb ne erte onorabilul» nostr» konfrate a’i snsne kB n» anrobBmS ninî de ksm argsmentarea sa, dfiiiB kare resnektsl» libertxgii individsale ar fi o vorbB rai nimik» mai m»lt». EakB k»-vintele noastre. Ori nine este nrins» asssnra »n»i fant» tre-b»iB îndatB sb fix arestat» ; nini odatB xnsx violat» în kasa sa fxrx a i se faue mai xntxi» »n8 nrouesss verbale de nroksror». K» atxtS mai m»lt» n» innellegems teoria Romsnslsi ks kxts ns sneuifikx kassl» rai fsnknionarisl» ka re a fost» nrins» asssnra »n»î fant». He fells? e» ssntS fsnkgionari» resnsnzx-tori» nentr» banii Statslsi, rai am8 garannix nen-tr» ori-ne linsB de bani Far gxsi ,• In kasa Sta-t»l»i e» not» nsne rai banii mei nentr» mai msl • tB assigşrare; k»m noate dar sb m’arestese daka am» l»at» o n»ngB din kasa Statslsi rai am8 nlekat» k» dBnsa, mai înainte de a se uerneta sokotelile sure a se vedea daka într’adevBrs u»n ga este a Statslsi sas a mea? k»m uoate BnkB. este rai mai grav», sB’mi violese dominilisls k« jandarmi fxrB sb fi» doveditS de ksluabile? N» nrevede Romdnsltj kB dsnB argsmenta— rea sa, violarea de domiuili» s’ar nstea tota-de ?na jsstifika? At»nra se noate viola doraraili-»1S Biieî nersoane ssb ksvBnt» kB ar fi ziss» in alt loks kstare l»kr» nerikslos» nentr» Stat» rai a fost» nrinss asssnra fantei; se noate viola domi-'îilislg ssb ksvBnt» kB kstare ars fi konsnirat» in kstare lok», mi o mslijime de kassri asse-minî. At»nni violarea dominilislsi ar» remBnea EatB nentr» ne trebsiB sb fimS k’o mare nrivigiere rai foarte severi de kBte ori se întîmnlB o violare de dominilis. EatB fantsls în kontia kBrsia amS nro-testats. D. Leresk» noate sb Sb kslnabile, noate sb ljnseaskB bani din kasa Statslsi, trebsiB dats în jsdekatB rai nedensitS. Dar k»lnabilitatea sa n» jsstifikB fanla D. nrefekt», ne kare nimik» lis’lls noate skssa. llentrs D. Bilnesks ne am» esnlikats în No. treksts. Rernetarea sa ni s’a nBrsts illegale nentrs kx D. nrefekt» a deklarats k.B a violat» dominilisls dsnB nererea în skriss» a D. revi-soriS. D. Bilnesk» ne snsne k’a ziss» nsmai sb ia rnBssre,; nrin srmare a fost» re§ înyellesss rai remBne a se esnlika ks D. nrefekt» înaintea tribsnalelor», daka auesta va stBrsi a se întemeia ne adressa D. Bilnesk». Noi n’ams urotestats în kontra D. Ministr». 8ns ministr» violeasB legea nrin ordinea ne dn; si D. ministr» în nrivinna aneasta n’a dat» nini o ordine; din kontra a desannrobats kondsita d. nrefekt». Î5n» fsnkuionars ssbaltern» violeasi legea nrintr’o esekstare illegale a legii, nrintr’o me-ş»iB arbitrariB, nrin abss» dd n»tere. Iliv.ssa liberB trebsiB sb nreviB, sb kom-batBabsssrile fsnkgionarilor»; legea trebsiB sb le nedenseaskB. Ilressa e datori» sb annere ne netBnenî de absssls nsterii, rai sb niB ţot» de «nadesteant» urivigearea miniştrilor». Terniin»m» renetBnd» ne am» mai zissS, Iib datoria ue ne am» iiniiss» de a fi nenxr-tinitori în kritika noastrB, d’a s»sirine ks ener-gi» ne ministertS în lskrBrile salle legali, mi de a'llS bombate k» k»ragi» în aktele salle dovedite nedrente, ne oblig» d’a nrotesta k» n»re-re de re» în kontra auestors dose akte illegali: avertisment» kare attak» libertatea nresseî, rai violare de domiuili». Ktedem» k» rai onorabil»l» nostr» kobfra-te de la Romansls kare se lsut» nentr» aueste li-bertBni este de oninisnea noastrB. Radu Ionbscu. ■--J---------------- QVEST IA MONlStlBILOIiO INKINATE DIN «OLDOVA AdevfcrislS în toate; adevbrslg în-naiote de toate; adevsrslS mai nre sssS de toate. , T* . . Boulogne. , (Urmare). . : Nisue aseminea legisite ini neklintite teme-i»rî, le 8nrijinimS rai mai în bsn» krediniji» de ItBt» kiriarxiile; k» în adev»r», d»n» argsmen-t»ls BntBi», ktitorii a8 fost» liberi rai komne-teniii a disnoza de av»t»lg lor»; kx n’as avst» nime drit»l» sb nrefakx statstele rai testament tele fondatorilor», s» nsstieaskx Monastirele înzestrate de ei, rai venit»r-ile auelora Monastiri sb treakx întregi DsnBrea, la alte destiiiau.iT, în kontra voinneî testatorilorS. Karii, rai de a» îuki— nat» Monastirele, totsraî a8 fxkBt’o, nentr» a se ninea ele rai mai în b»nB stare, rai nsmai din nrisos»ri a» destinat» aj»tor»ri kiriarxiilorS, a-n»me, nentr» înlesnire de »nt-de~lemn rai iBmîe nreksm konrind» »nele din aueste doksmeute, gBsite în kondiuile Arxiveî Statslsi. Snrijinim» rai mai înbsnB kredingix de k»t» kiriarxile alls dosilea argsmentS, kx uele date lsî D»mneze», reinxn» ale l»î Dsmneze»; mi kx fxrx k»trem»rs mi fxr» msştrare, krestinii, karii n» s»nts nsmai k» usmele mi k» nort»ls de krestini, ns not» l»a assnrxle blestemile de ka- re s»ntS îngrxdite aktele de afierosire. Rli k» toate auestea, krestinele kiriarxii n» s’aS kstre-msratg a l»a întregi veniterile Monastirelor», lx-sxnds-le n»8tii rai nxrxsite, ka rai kxm Dsmne-ze»18, în n»mele rai onor»18 kxrsia evlavia kti-torilor» a» înxlnat» altarele ne la Monastirele lor», auest» D»mnezeă, kare este nretstindenea, s’ar fi strxmstat» din vremea nrinnilor» fanariogi, ks totul» nreste Dsnxre. Snrijinim» alls treilea arg»ments, kx stx-nxnirea neksrmatx, d»nx toate legile l»mei, trebuie sb remxie neatins». Illi fiind» kx moraii-le ssnt» uroiirietxni ale Monastirelor» din Moldova; fiind» k.» uxnx în zio» de astx-zi toate nrouesile auestor» nronrietxiji s’as nsrtat» rai sx noartx în nsmele Monastirilor», ale kxriea s»nt, car n» în nşinele kiriarxiilorS, ale kxrora niui as fost», niui s»nt» : fiind» kx xns»rai kontrak-tele de nosesie konrind» anume mi astx-zi, fie-kare moraie a kxriea Monastiri din Moldova este ; anoi zisele Monastiri, legiuit trebse sx’rai tra-gx îns»-rai ole venit»rile lor», rai din nrisos»rî nsmai sx trimiux nentr» »nt-de temn rai tBm»et la loksrile »nde sx afl» înkinate, dsnx kondinjTi ile înkiiiBreî, în kxt» îusx rai auelea kinarxij vor» fi fostS de b»rx kredinij» k^tre aueste h»t, mxntene lokarae ale Ini Dsmneze». 1 Snrijinim» all» uatr»lea argsment», kx nro-nrietatea a» fost» în Moldova rai mai înainte de Konvenijie, rai d»ii» Konveunie, sfxntx rai garanta t»; mi tokmaî ne auest» temei» mi rezon, Monastirele gerei ii» not», k» rea kredrinu», nrin sofisme rai r»st»lm»uirl sx fie eksiironriate din drentele lor» nronrietBiiî, de kxtre înssmi kiriarxiile Ia kare se nretind» înkinate ; kxui a» doa-rx Monastirea Xlinuea, Bxrnova, Hetxii»ea, Ga-lata, St. Binere. Aron Vodx. Bistriga, Ilrobota, IIonBBgii mi într’sn» kHvxnt» toate uelle-l-alte monastiri înkinate, n» ssnt» oare în fant» eksnro-nriate ? Illi blestemele legate de kxtrx ktitori n» infxrasrB oare ne sneltitorii auestorS k»tezx-toare rai viklene azBinxii? înstxrrait», snrijinim» mi mai k» b»nx kre-dingx argsmentsl» al uinuilea, kx dak» Monas-tiiile noastre vor» srmaar»m»nea eksnronriate, nentr» kx sx nretind» a fi înkinate, atsnuî nrin-uin»l» uronrietxnii în adivxr» va fi rxstsrnatS; rai atsnul în adivxr» nime n» va mai r»m»nea sigsr» ne nronrietatea ea. VL KONKLSZIE. Religia reklamx dar, ka Monastirile n»m»n-tene sx rxinxie rai în fant» denline nronrieta-x*e ne raoraiile rai averile lorS. Aktele rai blestemele ktitorilors reklamx, ka fondaniile lor», sx n» mai fie în viitori nrxdate de înzestrxrile kxte evlavia lor» le a» xxrxzitS. Interes»!» uatrieî reklamx, kx aueste arae-zxminte nsbliue, de faueri de bine, sx rxsnsndx menirei mi destinanieî lor». Nanionalitatea rai smanitatea reklamx, kx atxtea sste de mii de Romxni de nrin satele monasriresui, sx n» mai fie osxndiuî a msnui rai ne viitor» la strxinî, rai ks rodsl» msnueî lorS a adsue dese-ori da»ne asssnra gxreî. Drentatea reklamx, kx Monastirele sx n» mai rxmxie rai în viitori» nrivate de drent»!» ksvenit» lor». Interessuls Statul»! reklamx, de a ns se mai îngxdsi »n» Stat», în inima altui Stat». Interesul» souietxnei reklamx. a n» se mai 8Xrxui nearra s»fferrnd8 în fie-kare an8 skoa-terea afarx rai înstrxinarea atxtorS milioane de leT. Sigsranua iirinuiuislsi iironrietxniî reklamx, a n« se îngxdsi eksnronriare k» rea kredinnx a Monastiriior». Eksisteiina noastrx nolitikx reklamx a ns se mai lxsa misloaue eteriilor» kari, adesea as komnromitats sigsranna rai Iiniratea nsblikx; iui as ad»s» în uriniejdie kiar înssuii nearra. www.dacoromanica.ro 296 DÎMBOVIŢA — i6 IULiU. Moldova, kondigională este înkinatt Imne-rislsî Otomană. Strtnsaă înst oare vre odatt Tsrciea nrin xaznatarii ei venitsrile Moldovei, snre a be da nost nsmai o ssbvengie, sas o narte din venitsri? Ori din kontra, dtm noi la Konstautinonoli snă tribstă ansrae xottrtts mi mtrginită. rfy ''Harţe- din Monastirile gerei se admittmă kt stntS legală înkinate loksrilors de josă. St ks-viue oare ka Kiriarxiile strtine, nrin trimimii lor eartmî streini, st strtngt toate venitsrile din geart, st administreazt Monastirile în mijlokslă nostrs, dsnt nlakslă loră, st îndrodsk tstată in stată, mi st fie înkt întrebare ini disksgie de a da saă ns ger ei vre o narte din anele venitsri ? "N Ks totslă1 din kontra; Monastirile kare voră ft în adivtră iui legală înkinate st deie Kiriarxiiloră o ssbveugie ansalt ansme xpttrttt. Ear ele, Monastirele, se’ini nosedezt mi st se bsksre denlin de avstslă loră, în konformitate ks Monastirele neînkinate, a le. ktrora altare stntă mi asttzî înnodobite ks-odoart, a le ktrora înktner! mi kiliî stntă mi asttzî nline de evlaviomî adsnagî în nsmele Ktitoriloră mi a le ktrora venitsri vin mi în ajstorslă ameztminte-loră nsblice de faceri de bine, dsnt skonslă Fondatoriloră. Ilenţrs kt nime n’aă zidită Mo-nastiri, nici l’eaă înkinată snde-va, ks skonă ka st le ns.stieaskt mi st lersinezt: mi mai la sr-mt sţ fie sîtatt mi kear memoriea lors ktito-rialt. Mea mai mare rtttcire ară fi dară, de a se ginea înkt kvestia tot ne terenslă gremită al di-sksgieî, ka ks kttt narte din venitsri st aibt a koritribsi Kiriarxiile kttrt gart. Adevtrata natsrt a acemtii kaszt stt dară, în a st nitika-re stntă ansme Monastirile legală înkinate? dakt Kiriarxiile acelea n’aă fostă de rt kredingt mi n’aă ntgsbită Monastirele ne li s’aă înkinate? mi âtsnci nsmai st se xottraskt ssvengia kttt st ksvine, din nrisossri, a st trimite ansală a-celoră Kiriarxii, kare înst ns voră fi abszată de dritslă ltră, de ssnrimegie siiiritsalt. Ilatriarxiile mi klerslă grekă, foarte msltă datoreskă în eksistengiea loră acestsî ntmtntă mi moldoveniloră, în kttă kredemă kt reksno-mtinga nsi va erta a mai denega mi în viitoriă drentsrile evidente a le gereî. Nici voră sttrsi eartmî nrin mijloacele Monastîriloră, de kare desnsnS arbitrariă a st onsne, mi nrin srnrare, adsce kvestiea ntnt la eketremitatea de a li st cere anoî samt de ztstrsri, de. odoart, de nt-dsrî mi de momiî întregi înstrtinttate, nreksmă mi de venitsrile vremiloră trekste, de kare aă foşţă nrin rasa kredingt a kiriarxiiloră, nrivate ntnt akfcmă nenorocitele Monastirî ntmtntene, Ssntemă foarte înkredingţ, kt nici kabine-tslă Otomană, nici Ksrtea imnerialt a Rssiei, nici cele-Kalte mari Ţlsteri garante, ns voră da nroteksie mi snrijină snoră strtnssrî, saă ko-msnittgî streine, în kontra nerei noastre; snoră sssrntri mi snoră abszsrî, în konta celei mai vederate drenttgî. Illi avemă denlint konvin-gere kt va înceta nentrs viitoriă astt ksmnlitt anomalie, de a st mai vide înkt o geart asto-norat, nressratt în ntsntrslă ei nreste totă de administratori streini în toattt nrivirile, Illi Bi. serika ls,i Dsmnezeă ne nţmîntslă nostrs va fi rtzbsnatt, mi st va şktna de ssntă îmnlinirea rsina mi înjosirea ..în kare aă adsso afiinitatea de interessri a ktîsgsriloră greci* ks foştii Ilri-ngi fanariogî. Ktcî, cine ns mtie kt înssmî Mitronoliea Moldovei aă fostă ktndă-va înkinatt la Oxrida, ntnt în Domniea Ilringslsi Aleksan-drs Mei Bsnă, mi ks toate acestea, nici odini-, oart ns s’aă trimisă Egsmenî de la Oxrida ka st adsne venitsrele Mitrerioliei noastre, nsmai ne simnls rezonă nentrs kt eară fi gtsită înkinatt. Acei ks îndoialt în aceasta st reci-teaskţ aktslă Sinodială din 7260. Genaiă 1-î nsblikată de noi în Martie 1845. înssmî Monastirea Sf. Sniridon din Iamî, st nretinde a fi înkinatt Ilatriarxieî de Kon- stantinonoli; dar, ks toate aceste venitsrile întregi ssntă nsmai ale ei, mi st întrebsingeze nsmai în ginerea în cea mai bsnt stare a Monas tirei, mi în faceri de bine în ntsnti’Blă gerei, ssb snă venerabilă egsmenă, mi administrarea snori enitroni ntmîntenî; nomenindă la rsgtcis-nile Bisericemti ne Ilatriarxslă, ka singsra datorie a îiikintrii. Ilţringii egsmenî aktsalî a Monastireloră înkinate datoreskă, nrin înssmî nosinia loră, a snrijini mi a antra interesele Monastireloră ce ktrmseskă, în kontra ori-ksî le îmnressrt mi le fakă strtmbttatedakt ssntă Sfinniea loră în adevtră nttrsnini da kemarea ce aă, trebse st îmbrtgomeze ne-ăntrafs adevtratslă rolă de e-gsmeni mi antrttori a Monastireloră; asociin- j dsse alttsrea ks noi, în kontra Kiriarxiiloră kare îmnileast mi nsstieskă Monastirele, mi fakă din Egsmenî nsmai nisce simnli vttamî, silinî a ginea Monastireld nsstiî mi rsinate, ka ksm ară fi linsite de avere, nii a trimite altora venitsrile nronrie ale Monastireloră ce administreast ei. Almintrelea, ce feliă de figsrt ară face, mi ce feliă de rolă falsă ară sima st joace, ktnd s’ară nsne eî în kontra interesslsi Monastireloră? Ne konsekvenga, komnromitarea, skandalălă mi ridikslslă ară fi nentrs Sfingenia loră în mare gradă, daka nsmindsse mi ziktnds-se kţ ssntă egsmenî de Monastirî, voră srma a mai lskraîn kontra interesslsi înssmî allă Monastireloră la kare st nretindă kt ssntă Egsmenî, mi în kontra gereî kare este adevtrata Ilatrie mi a Monastireloră mi acelloră ce le-aă întemeiată.*) Sfintele Kanoane Bisericesc! xottrtskă în-frikomatt ostndt mi mare resnsndere Egsmeni-loră de Monastirî, kari lskrt în kontra interesslsi Monastirei la kare se aflt egsmenî; mi snre a evita acestă mare skandală nsblikă, aceastt grea resnsndere înaintea lsî Dsmnezeă mi înaintea oa-meniloră; siire a ns se nsne în kontradigia ks înssmî nozigia lors, ntringii egsmenî trebse st încetese saă dea mai fi egsmenî, s’aă de a mai Iskra în kontra Monastireloră ce egsmeneskă. Fiindă kt este zissă de mtntsitorislă lsmeî: „De ns amî fi grtits lors, ntkato’ ns ars avea. Dart aksm rBsnsnss ns as nentrs ntkatele lors“. IUi eartmî: „Amars celors se. se smintesks,- dar mai amars nrin kare vine sminteala!