AHULU H - 1860. „	.
.Wâ j ;ji
Acostă foiă esse de doue orî pe septămână p jlercurea şi Sambata preţiulu abonamentului pentru un anu 24 Sf. Pentru '/a n & »
Trei luni. . . . 6 „
O liniă pentru anunţuri se va plăti cu 30 p.
uioi” N0 ^4. ?îMid
pbincipatele-unite.
miercuri 13 muc
-îM‘
Abonarea se face la RedacţiuneOtelulu Ger mani No. 27 strada Nemţiască, iar prin dis,-tricte la D. secretari de Administraţiunî. Orî ce abonamentutrebuiă plătitii îndată cu sub^ scrierea.
■ ii\:
O lege electorale forte întinsă.
. Unirea ambeloru ministerie sub alesulu poporului romănu de la 24 Genariu.
FOIA POLITICĂ ŞI LITTERARIĂ
t, t, Kedactoru Responsabile EADU 10NESCU.
Ţeraniî să deviă cetăţeni şi liberi prin a loru împroprietărire cu despăgubire.
Armarea ţereloru in oştire regulată, re-servă şi glote armate.	- ;î
R,;ni mSCUNŢIARE.
za
Adrainistraţiunea aquestul jurnalii s’a mutatii în Otelulu Germani Strada Nemţească No. 27. ^ Domnii abonaţi alin quăroru abonamentu a es-piraţii snntu rugaţi a bine-voi să trimită la ad-ministraţiune piaţa’ cuvenită, reinnoindu abonamen-tuiu D-lloru. ‘
Bucureşti, 12 luliu. u CRISA POLITICĂ.
1 f	‘ uLr--:--
Starea aktsale este kritikt; fantele sevîr-mite o deklart, mi ssntemă datori a o snsne ama nreksm este. Ilentrs ne st n’avems ksra-gislS a nsne mtna ne reslă kare se mtresne mi imnedikt ori ne înaintare? nentrs ne st nri-Vimă ks nentssare îmnrejsrtrile în kare ne a-fltmă mi kari remtnă neskimbate?
Ori-ne înnerkare d’a emi din aneste îmnre* jsrtrî kritine este isbitt de nedine, învinst mi naralisatt. Ori-ne korabinare de oameni mi ls-krtri kari ne fakă a krede kt vomă merge înainte, ns noate ajsnge la ninî snă ressltată. Rtnl8 kare s’a ftkstă odatt se mai fane, se re-nett eart mi remtne anella’mî. Reslă este ks-noskstă de togi, ostndită de toni, dar ks toate anestea essiste tnkt, ne gine în nemiskare, ne desksrageast, mi ftrt îndo.ialt ne va nerde de ns se va lsa o ottrîre denisivt snre a sktna ks destvîrmire de dtnsslă.
In ori-ne Stată kare trebsit a’mi nrefane orginisarea sa nolitikt se iveskă mslte nedine mi gresttgî. Aneste nedine urovină din reformele kari trebsitskă ftkste, fiindă-kt ori ne reformt kare vattmt snă interesss nartikslariă, nriviligiele snei klasse mi nrerogativele nedrente kreated’snă reă obineis, anea reformt înttmni-nt gresttgî; dar trebsit ftkstt ks ori ne nregiă nentrs a se reorganisa mi nentrs a merge. înainte.
Noi ssntemă în starea aneasta de reorga-hisare, dar ns nstemă merge înainte; ori-ne nas-să este îmuedikată mi ne învîrtimă într’snă ner-kă de feră ne kare nimeni ns se siles^e a’llă sdrobi ks ori-ne nregiă, nsmai st’llă sdrobeaskt.
Amă deklarată kt vomă fi nentrtinitori nentrs togi, mi ns vomă menagia ne nimeni înaintea adevtrslsi m’a interesslsi generale. Ns vomă anntra de kttă nrinninie, nentrs kt reorganizarea noastrt trebsit întemeiatt ne nrinninie. He nersoane le konsidertmă ka nisne instrsmen-te a realisa aneste nrinninie. Ama, ns vomă menagia ninî de ksraă nersoanele kari ns ne nară lskrtndă bine nentrs skonslă anesta.
Ilosigisnea este foarte kritikt mi trebsit st emimă dintr’tnsa ks ori-ne nregiă. Trebsit st învingemă ori-ne nedine mi st mergemă înainte.
Hine este anella kare doresne în sinneri-ţate nrogressls nostrs mi noate ttgtdsi starea de nerdere în kare ne afltmă? Mine vede tors ^e se netrene. înaintea noastrt mi ns ajsnge a krede kt nosigisnea noastrt ze komnromite mi ne va dsne in reslă nellă mai mare.
Ilentrs ne st ns fanemă aneastt deklarare întemeiatt ne fante?
Oare ssntemă kondamnagî a remtneaîn ne-
lskrare, în nemiskare ? a nrivi ks nentssare Isn-ta klineloră, isbirea interesseloră mi intrigile aim bigiemiloră?	i
Ns este nimeni kare st vit în mijlokălă a-nestei desordine nsbline, anestsi tristă amestekă de lsnte, de interese miambigisni? Nimeni nfc este datoriă ks energit mi ksragiă st kondam-ne aneste int.eresse, st kalne ne aneste ambigi-sni mi st dentrtese ori-ne nedine? Ktni oare ns avemă drentslă a zine: snde mergemă ne aneastt kalle? Me ne fanemă în assemine desordine?
Singsra nersoant kare noate mi trebsit st fa o mtssrt denisivt este Domnitorislă, mi vom afeta kare este aneastt mtssrt ne singsrt ne noate mtntsi.
Renettmă kt nosigisnea'noastrt este foarte kritikt. Ssntemă datori a o snsne mi trebsit st sttrsimă a o snsne.	*>■
St nsne kredemă mai bsnî mi mai nerfekgî de1 kttă neea ne Ssntemă în realitate; st nsne fanemă illssisnî kt mergemă înainte; st ns fims foarte sssnentibili, k’sns arnors nronris essa,ge-rats, mi st ttgtdsims neea ne ssntemă mi- !nbea ne fanemă.
Me amă ftkstă în dsoî ani anroane de ktndă amă dobtndită Konvengisnea? Togi semtntras a nroklama ks bsksrit aneastt lege liberale; dar ne nrinninie dintr’tnsa amăanlikată? ne reforme, ne îmbsntttgiri amă realisats în dsoî ani ? Snde ssnts doringele noastre? Snde ieste na-triotismslă ndstrs ? snde, este nrogressslă ne as-tentamă ?
Ilrin aneastt kondâninabile nelskrare amă ajsnsă la desksragiare, la diskredită, la indifte-ringt.
Ssntemă mi vomă fi nentrtinitori mi sns-nems oninisnea noastrt ftrt temere mi ftrt st ne îngrijimS daka va ssntra ne nei ne vors fi isbigî de dtnsa.
De ktndă amă dobtndită konvengisnea natrs ministerie s’bă streksrată ntnt astt-zî.
A
Intrebtms ne togi kari voră st jsdene drentă, ftrt ntrtinire nentrs aminit sas intereşse, st snsit ne as ftkstă aneste ministerie. Ns ne }s-tmă dsne vorbe, ns jsdektmă dsnt intengisnî ne avea de gtnds st fakt; jsdektmă nea .ne aă ftkstă, mi tnkt odatt întrebtm ne reforme învederate s’as realisată în aneste natrs ministerie? ne îmbsntttgiri învederate mi folositoarie se vtdă? ne urogressă s’a ftkstă?
Avemă drentate saă st ns st fanemă aneste întrebtri? mi ns snsiiemă adevtrslă ziktndă kt ns se vede ninî snă nrogressă?
VoigI a sni ksrată ne s’a vtzsts mi ne şe vede tnkt ?	‘ b •
Linst de nrinninie mâriţ; deu jnteresse gene rali mi de adevtrată devotaments nentrs binele nsblikă, eatt ne a snnisss toate ministeriele.
Atttă îu D. Golesks nre kttă mi în D. Kregsleskş, attts în D. Ion Gika nre kttă mi în ministerislă anesta amă vtzstă snă esklssi-vismă vtttmttoriă mi linst de taktă nolitikă.
Atttă ministeriele trekste, nre kttă mi D. Ion Gika, nre kttă mi ministerislă anqsta aă venită -la nstere nrevenigî în koutra nelloră ne ns deklamt ks noi mi nentrs noii q b
Atttă D. Ion Gika kttă mi ministerislă a-nesta, nreksm mi D. Golesks mi D. Kregslesrt ks aă venită la nstere ks nassisni nersonali mr aă fosts esklssivî nentrs neîl kari n’as îm-brtgimată orbesne interesele loră mi n’aă voită st’î idolatrese.
Meea ne zinemă este snă adevtrs rmi ni^ meni ns’lls noate kontesta.
Togi kari aă venită ntnt astt-zî la nstea re s’as deklarată liberali mi amin! ai nrogressst Isi. Ilentrs ne tnst ori-ne ministeriă a fostă injsriată, kalomuiată, akkssats mi deklarată de antiliberale ? Ksm se esnlikt aneasta daka togi sSnts liberali? Ksm se esnlikt aneastt srt; în kontra ori ktrsi< ministeriă kare vine daka . jis essistă iiatime, ambigîsnî mi sre de nersoane?
Fantele ssntă înaintea noastrt, mi esneriT inga de dsoî ani dovedesne nea ne zinemă.
De dsoî ani amă fostă în lsnte, în nerte, iri isbiri de natime mi interesse, mi ns ne amă învtgafă a fi drengi, nentrtinitori,. kondsmî de interessslă generale; ns ne am» învtgată a js-deka ne oameni dsnt vieaga loră, dsnt fantele mi nrinniniele loră, iar ns dsnt sre de nersoane. Aneste sre mi natime le amă vtzsts des-ftmsrate mi în kontra ministerislsî anesta.
Eatt ne ne aă ftkstă a vedea mi a krede ministerislă anestâ ka mi D. Kregslesks, ka mi D. Ion Gika.
Ktni ne însemneast Uskals, Nikinerueă mi
Ilevdea. Me felă de jsrnale ssntă anestea ktndă
fit-kare ns attakt de kttă nsmai, ,minişterisl8 ?
- «
Me ftnea Nikineruea de kttă st attane psmai gsvernslă ne ktndă nştea st attanş toate vigi-srile soniettgii? Me fane Ifskals mi mai esklşrr sivă tje kttă Nikinernea de kttă st attane nsmai ne romii, ne demagogii, ne tsrbsrstorii; ne assassiniî\ ve trpdzloriî saă kth’e Mazzini saă kt-tre Domnitoriă, ksms o zine în No^ 4? Illi a-nestia ssntă miniştrii. Aneste organe nş .ssntă oare eskjssive, mi atfaksrile loră ns.ssntă nrq-dsss.e de natime mi de sre mersogalj ? Oare ns se vede kt aneste organe atttă de eşklssive îg attaksrile loră, ssntă organe de klikt? Nsjş-vemă drentate st zinemă aneasta?
Mai deklartmă dar kt ssntemă konrimni de vîrt.ejslă natimeloră mi sreloră. Ne lsnttms nentrs interesse nersonali, ne desbintmă nentrs sniritslăde klikt, ne uerseksttmă nentrs sre dener-soane, ne kalomnismS nentrs înkimiri deuierte, ne desksrăgitms mi ns mergemă înainte,
Sttrsimă dar a zine kt trebsit st emimă din aneastt nosigisne ks ori ne nregîă; mi Domr nitorislă singsră noate mi. trebsit st ne skoagt dintr’tnsa.
Domnitorislă trebsit st se konvingt tnss-mi kt nosigisnea este foarte kritikt^ mi dentr-ttnds ori-ne. însinsiri nassionate ne i s’ar nsteş fane st kasfe mjjloane denisive de a nsne stabilitate în lskrsri.
Noi ne nermitemă a deklara kt aneste mir jloane denisive ar fi ka Domnitorislă st se adresr sese la nersoane kare n’aă ftksts mi nă, fakă nalte dinR’i> ninî o klikt, kari st ns vit la gş-veruă nrevenite rni ks idee nreksgetate, karţ,- ne avtnds sre nersonali învekite în kontra ajloră
»o
www.dacoromanica.ro
290TLI Fi TXIVfiMv
nartite, vorS fi konclsail noma! de interessslS generale,
Aksm, în nrivinga nBblikslsi, assemini ner soane vorS fi nrimite ks înkredere, înksragiate î' tekrare jni s»sginste în tenta lorS. Orî-ne ka~ lomnii va trene neste dinmii faini si’i tsrbBre, firi si’i sgsdsii. IteblikslS va zine: aneste kalomnie vinS de la oaraeai de kliki, dela am-bigiomi rai intrigangî, rai miniştrii n’aS fostS rai ns ssntS oameni de kliki. Eati dar ki în fa-ga nsblikslsî assemini miniştri von? fi tari.
în nrivinga Domnitorteteî noşigisnea lorS trebsii si fii bine otirîti; rai anesta este usn-t»18 nellS mai însemnat»,, Fiii aneasta minir stertelS nellS mai b»n» este ks nenstingi. îndată ne miniştrii vorS avea înkrederea nemărginiţi a Domritortetei, mi trebsii s’o aibi ka si noati tekra ki energii, DomnitortelS si le defilare ki va fane totS snre a’i ajsta în akgis-nea lor». N» trebsii si nerdem» »n8 min»tS din vedere aneasta: intrigile s»nt8 mi vor» fi mari, kalomniele vor» fi neînnetatS arsnkate, nedine s»nt8 mi vor» fi m»lte, mi Domnitori»]» trebsii si aibi o mare înkredere în miniştrii mi si’i aj»te k’o mare efiergii sure a sta msltS la ns-tere. Firi aneasti stabilitate n» mergem» înainte, ne învîrtimS în miserii rai nosintenea.noastră este ameningati.
Eati mijIoanele nrin kare »nS ministeri» ar n»teâ si tekresfc renede rai si konfeerve mai msltS gsvernslS. Ilersoane kari si se nresinte firi idei nreksgetate înaintea »nsi nsblikS kare n» este nrevenit» în kontra lor»; nersoane kari si aibi înkrederea nemărginiţi a Domnitorteteî rai sigsranga d’a fi s»sgin»gi ks energii.
Ne nermitemS a attrage attengisnea Dora-nitori»teI asssnra anestorS mijloane. N»mai nrin anestea kredemS ki va sdrobi nerk»18 de terS în kare ssntemS înkimi de do»i ani.	■ 1
-	1	Radu Ionescu.
• ' .■ Slî	.	_ _ jjT.vţ.-LrwJVL-- ■* *	1	'
.	'	.f,	'	"V*R'
- Domnitoriulu şi miniştrii.
Uit ’ S’a vorbit» desnre motivele demissteniî miniştrilor» kare se zine a fi fost» okkasionati de oare kare neîngellegere asssnra.destitsiriî de f»n-kgtenarî.	‘
; Aneasta ne di okkastenea a desbate snS nrinnini» koustitsgionalfe kare este stabilit» în Konvengtene: DomnitorislS gsverneass ks ajstorsls Miniştrilors. ”	r ■
KredemS ki este nenessaris a defini bine. anestS nrinnini» sne a denirta înviitori» ori ne tristă neîngellegere. KasslS de fagi ne noate servi de essemnl» desnre neea ne zinem 8. S’a resninditS vo rba ki-ministertel» anesta ar fi av»t8 intengisnea si faki mslte skimbiri kari, de ar fi fost» annrobate, ar fi nrodsssS în nsblikS o mare nem«lgimire. Mi-nîsterislS, ne fiindS annrobat» în aneasti disno-sigisne, a demisionat», krezinds-se îmnedikatS în tekrarea sa konstitsgionale.	*
Si nernetim» dar bine karakterslS konsti-tsgionale allS anestorS relagisni de n»tere ese-kstivi între Domnitori» mi miniştrii.
Ilrinnintel» din konvengtene ne am» aretatS mai sBss» krkasi nentr» Domnitori» o nrerogotivs, aneea konrinsi iar în konvengtene, de a n»mi ne togi f»nkgionarii; assemine kreasi nentr» miniştrii o kondttfisne: resnonsabilitatea,
Ilersoana Domnitorteteî este inviolabile rai n» noate avea ninl o resn»ndere nentr» tekri-rile miniştrilor» săi. Anestia singsrl ssntS res-■nsnzitorî de neea ne vorS fane, rai desnre. ak-tele f»nkgionarilorS s»balterni kari n» vor» .fi nrivegiajji de miniştrii resnektivî rai -kari n» vor fi nedensigi la abbatere din lege.
Dar, KanslS Statstei avirdS nrerogativa konstitsgionale de a n»mi ne togi fsnkgionari! ini fiind» totS-de-odati inviolabile în nersoana sa, miniştrii ssntS în drentslS lor» de a ref»sa îie fsnkgionarii rekomandagî de domnitori», mi
________ DÎMBOVIŢA — 13 IULIU.
aneasta s»b ksviiit» logik», konrius» în kon2-vengisne, ki ei sing»rî s»nfS resnoiis ibilî.
Ani tot» se esnliki 4i it»rit» rai ns mai te-mine ni ii o îndoială. Legea este nrenisi mi n» se noate transforma. 5s8l» konstitsgiorale a kon-sakrat’o rai este enervaţi în loate gerrele domnite de anest» regimS.
Ak»m» insă nrerogativa kare di Domni-tortel» drentslS de a n»mi ne fsnkgionarii nre-’sintagi de miniştrii îi di, ka o konsekningi na-terale, nij ne anella de a’î ref»sa, basind» se ne nrerogativa ne are. Drentel» anesta îllS aS rai miniştrii nentr» ki rai ei not» ref»sa ne f»n-kgionarii rekomandagî de Domnitori», basind»-se ne resnonsabilitate.
Aneasti nrerogativi a Domnitortel»! rai resn»nderea ministrilorS, konrinse araindo»i în Konvengtene rai konsakrate de bsbI» konstitsgi-onale ni se narS de o kam dată ki s»nt» în kontradikgiBne rai ki not» da nasnere la kon-flikte deşse kape ar îmnedika tekrarea ministrilorS. Dar nernetindS mai bine vedemS ki kiar în aneasti kontradikgtene annarinte essiste o mieBi'i foarte îngeleanti snre a stabili o non-derare, snS eksilibr» de n»teri.
Kini eati ne se noate întiuiula. Si teimS kas»lS foarte nrobabile kindS ar veni la nstere snS ministeri» ne ar fi o adevărată kliki, rai kare, întemeiat» ne drentslS nemirginitS de a fane toate skimbirile ne ar voi, amS ajsnge si vedemS o desordine komnlekti în lşkriri, oamenii nei mai nekanabili narai în fsnkgiBni n»-mai nentrs ki s»ntS oameni devotagi rai servili ai anellsi ministeri», oamenii aktivî rai sneniali dar indeuendingl destitsigi mi nersekstagî, mi ne este mai însemnitoriS, amă ajsnge Si avemS o Adsnare komnssi nsmai de assemini fsnkgi-; onari devotagi în kare ministertel» ar fi sigsr» d’a ns fi nini odată akkssatS desnre aktele il-legale ne ar komite. Kb assemini fBnkgionarî rai ks assemine Adsnare resnonsabilitatea ministrilorS devine o vorbi. Kini este învederat» ki, daka Adsnarea kare singsri noate uere soko-teali ministrilorS de aktele lorS este nlini de fsnkgionari devotagi, ministerSl» n» maţ este a-kssatS.	i
Eati dar ne se noate întimnla, kindS ns-terea ministrilorS arS fi nemărginită în skimba-rea fsnkgionarilorS. nentr» aneea nrerogativa Domnitorteteî kare se mirginesne în a refssa ne fsnkgionarii nresintagi de ministeri», k»mni-nesne nini la snS nsntS nsterea ministrilorS.
. Ama, kontradikgisnea ne am vizstS între nrerogativa Domnitorteteî de a nsmi saS a re.-f»sa ne fsnkgionari rai resnonaabilitatea ministrilorS, este nsmai annarinte, kini în fantă nrin aneasta essiste o ksmninire de nsteri.
Este ear adeviratS ki daka fii-kare din aneste nsteri, DomnitorislS mi miniştrii, ar eser-nita rigsrosS drentslS kare le este dat», s’arnas-ne o tentă între nelle dosi nrerogative, k»m se zine, rai n’ar nstea resslta de kitS desse neîn-nellegerî mi. konf»sisue în gsvernS.
IQi anesta este învederat», daka Domrrito-rtels n’ar voi si nsmeaski nersoanele nresintate de ministeriS rai daka ministerislS ar refssa si nriimeaski ne anellea kare’î s»nt» rekomanda-^ te de Domnitori».
Ilentrs ksvintslS anesta, kare ni se nare foarte tare, »n8 ministeriS trebsii a nossede de-nlina înkredere a Domnitorteteî snre a evita orî-ne konfssi»ne de feîslS anesta,
Se zine ki snslS din motivele demişstenii ministertetei a fost» destitsirea fsnkgionarilorS. Aneasta noate fi adeviratS nini la »nS nsntS. Dar lista de skimbiri a teatS atita întindere de kite-va zille în kitS în geara toată nsmai remine fsnkgionariS neskimbat». Aneasta ni se nare o essagerare, »n8 sgomotS resninditS ks intengteui relle; amS dori, rai invităm» kiar ne gsvernS, ka st defilare adevirslS asssnra anes-tei kestisnî snre a desmingi aneste sgomote mi a linisni ne oamenii lesne krezitori. R. L
www.dacoromanica.ro
9 ‘
D. Bilnesk», revisorslS trimiss» de D. Mi-nistrs de finannie snro nernetare îa distriktslS Dîmboviga ne invită a nsblika Brmitoaria skri-i soare. Snirit»lS de nenirtinire ne voim» k» ori ne nregiS a nistra anestsi jsrnalS ne îndatores-ne a însera aneasti skrisoare, reservind»-ne dren-t»lS de a fane in srmi osservirile noastre. Ea-ki aneasti skrisoare:
D. Redactorii!
AmS vizstS în foaia D-voastri de la 9 Is-liS, tratinds-se „Ki v’agi informat» bine desnre violarea dominilislsi D. Leresks sekretarS della nrefektera Dimboviga din aktele nsblikate •în monitorS, rai ki aneasta ar fi deksrgindSdin reaoa nronedare a ;s»b-semnatstei, ki>^î amS datS nasnere la illegalitigî, ki nernetarea ns s’a fik»tS dsne nini o formă, dsne nini o re-gsli, rai în fine ki, am» IskratS ks totslS în kontra formelorS imn»sse de lege.
D. RedaktorS!
Daka zinegî ki v’agi informatS biue de reaoa nronedare rai illegalitatea ne s’a komissS în revisarea mea din nelle nsblikate în monitor», rai ertagî si vi snsnS ki aktele melle n’aS fostS bine osservate. Illi iată ki dovedeskS.- daka si nitea denesia mea kitre D. Ministr» întreagă, era si se vază modslS lsirii banilorS de kitre sekretarS rai nes»n»nerea sa la ordi-n»lS ministr»lsi.; daka se sitea assemenea rela-^ gisnea dată D. ministrs, de fanta esek»gisnii, era si se vază, de nine rai ksmS s’a komissS; dar ns, 1). Redaktor! eS ns noniS krede altS-felS, de kitS ki, sniritslS de nenirtinire k» kare devisagî anestS jsrnalS, într’aueasta nellS ns-ginS a linsitS.
Mai zinegî înki ki n’amS srmatS nini sr nei regsle, nini sneî forme la nernetare, rai ki rai aneasta o Isagl totS din monitorS. KitS nentr» aneasta vi snsnS ki, nîni aksmS, eS »n»lS n’amS vizstS în monitorS nimik» rai ns krezS ki agi nststS rai D~voastri vedea neva, snde n» era, zikS aneasta; nentrs ki toate aktele ne dovedeskS karakter»l» nronedi.rii mele, snnt» la mine rai la D. ministr», konie date totS de min^, n»maî de do»e zille.
Vedegî dar», D. RedaktorS, ki eroarea e-sisti în nsblikS, n» mai esteîndoingi. Uli nenr tr» onoarea jsrnatelsi kare ’IS stimS a D-voaSr tri, rai narola k» kare v’agî angajeatS în n»blikş ki voigi rai stirsigi în nenirtinire, vi rog» si retraktagî nsblikindS rai aneasti skrisoare ^ mea, snre desmingire.
AmS onoare D. RedaktorS a mi ssb-ssemna allS D-voastri e. t. te
D. bilcescu.
Aneasti skrisoare n» ridiki nimikS din gre-statea fan^elorS ne amS aretat» în Np. tr,ek»tS all» anestsi jsrnalS.	n
Uli eaki nentrs ne.
Noi n’amS voitS si konstatimS de kitS sn singsrS fantS: violarea de dominiliS. Snre a konstata aneasta amS astentatS n»blikarea akte-lprS în MonitorS, ka si ne nstemS întemeia ne fante.
Violarea dc dominiliS este snS faritS sevir-uiitS. D. ministr» singsrS îll» reksnoasne dii deklari D-tei nrefektS ki res a fsksts. In a-neasta dar ssntemS în adevirS.
AmS zissS assemine ki nernetarea a fost» re» înnen»ti, re» kond»ssi mi illegale, rai eaki iar nentrs ne.
D. IlrefektS în deneraîa sa kitre D. ministrs din 27 IsniS areati ki ^trimiterea koman-dirslsi de jandarmi a fost» în srma nererii în^-skrissS a Domnslsi Bilnesks, adiki de a se lsa îndată nsnga de la Domns Isaia.,,
Re trebsia si zinem» dsni konrinderea ar nestsî aktS ? neea ne amS zissS, ki nernetarea a fostS reS înnensti rai illegale daka D. Bilnesks a datS o assemine ordine. Aksm D. Bilnesks ne sn»ne ki D-lsî a zissS în xîrtia sa kitre D
291
DÎMBOVIŢA — 13 IULltL
0refektS a ha msssre iar ns st tfimigt ne ko-mandirs a viola dominilislS. ' ”'rn "
într’adevtrs, D Ilrefekts n5 ustea îngelle-ge ania esnressisnea a ha msssre, mi nrin sr-jjjare D. Bilnesks ns xna! are ninî o resnsnde-e desure lskrarea D. IlrefektS. Remtne ka mi p. ministrş st arete ksm trebsia îngelleast a-yeastfc esnresisne.
Ns vedemS dar în ne konsistt eroarea noasta în nelle ne ams zissS desure aktsls de violare, ktnî în kontra anestsî aktS nsmaî ams nro-testatS dsnt denemiele ne ams nititS. Noi ns amS nernetatS daka D. Leresks este kslnabile, k'Bnî kiar kslna anestsi ns jsstifikt aktslS D. Jlrefekts.
R.

Domunle Redactorii!
Mt sirogs dators a vt mslgsmi nentrs a-ntrarea ne fanegi drentslsi mi drenttgilorS mel-le în koloanele D-voastre. — Vt nromits kt ns vt vegi rouii desiîre aneasta. VtzS în frsntea Nagionalslsî din 10 IsliS aneste vorbe: „Dom-iisls Bolliak fsssese nsmiis de Ministrsls nre-„nedentS, mi Dsmnealsî tnssmî offerise mai de mslts D-lsi ministrs aktsalS a’mi da dimisisnea.
77	^
„AksmS a realisatS nsmaî aneastt otferire“ He st îngellege nrintr’aneasta Domnsle Redaktors? — Kt eS, adikt, ams fi fostS strtmtoratS de kttre DomnsIS ministrs aktsalS st’mi das demisia, tui kt m’amS koditS a o fane.
Eatt aneastt îmnrejsrare:
Dsnt mai mslte nromissisnl alle D-lsi Bo-eresks, kt’mi va sssgine mi aksmS kandidats-ra nrekstns ’mi a sssginst’o tot de- sna nrinskri-sorî nartikslarie, nrin ziarslS Dsmisale, nrin ak-te ssbskrise de dsmnealsî kttre allegttori, în-demnttoare a ns lsa în konsideragie kalomniile Ktimtktmieî de trei, akte emite din insniragia D-lsi, ns nrovokate de mine, nrin kare mtrts-risea desnre onestitatea mi kananitatea mea ksm mi desnre nenesitatea de a intra eS în Kamert, mi nrin nirkslare alle redakgiilorS snite Naiţio-nahls mi Rommsls; dsnt toate anestea mi dsnt o nerere a D-lsi Boeresks a’i da o listt de oameni kanabili mi ksviinniomî nentrs alkttsirea Tribanalslsi de Vlamka, ktnî aksms amiksls mes, amikslS meS" intims mi nolitikS era ministrsls, într’o seart mergtnd» la Dsmnealsî ks toatt înkrederea st’î snsis manşele ne mi se a-nsnnit kt a’mî avea în Vlamka, Dsmnealsî ’mî snsne riztndS kt aksmS majoritatea gsvernslsî ’mî kombatte kandidatsva mi kt Dsmnealsî kiar, de fagit, ns mt noate sssgine; dar, daka vois nstea st mt allegS ftrt ajstorislS gsvernslsî, Dsmnealsî, în Kamert ns mt va kombatte; ktnî va fi ferinits st mt vazt denstats, mai adto-gtnds renromsrî amikale nentrs negligengia mea de a trage în jsdekatt ne Kaimakamii ne as dat§ loks de nrensssrî assnrt’mî; renromsrî ne amikslS meS ns mi le mai ftkssse înkt din tira-nsls aneî ktîmtktmiî în kontra ktria aveam o seutingit a Tribsnalslsî ftrt annelS.
La snS limbagiS attts de neastentats, în in-dignagia mea, ’î amS zisss.. kt: daka ministisls jsstigiei ns ksteast a sssgine de fagit ne mem-brsls sneî ksrgî în kontra kalomniilorS attesta-te kiar de Dsmnealsî kt ssntS kalomilii ne ktnd
mslgî anii dintre mine mi D-1S Boeresks, ninev -x ksnoasne neea ne ams ftksts eS totS-d’asna în kanitalt la alegeri nentrs DomnsIS Boeresks mi kt sitsaiţia mea ns s’a skimbatS de lokS ninî în sonietate ninî kttre DomnsIS Boeresks de neea ne fsssese de ktndg mt ksnoskS ks Dsmnealsî, ’mi noate înkinsi amegeala în kare a trebs-itS st mt nsie aneastt nsrtare a sa.
Ams evitatg de atsnni a mt mai înttlni ks DomnsIS Boeresks, mi ns sniamS ne st resnsnsS nellors ne pat întreba ne s,’a Înttmnlats între mine mi amiksls mes.
în zioa de 5 Islis ktndS m’ams nresentats la Kamert ks mandatslS de denstats, Domnsls Boeresks vine la mine mi’mî strtnge mtna ks aminit. Attsnnî. fagit ks mai mslgî algî, ’î-am arretats sentinga Tribsnalslsî nrin kare ssnts nssss în drentsrile melle de allegttoris mi el-ligibilS rai ams zisss kt, ministrsls jsstigiei, o st fit silits st sssgit în Kamert aneastt sen-tingt ftrt annelS. Algiî ’i aretta relagia ne ns-blikassems desnre nelle zisse asssnrt’mî; Dsm- j nealsî înst ’mî zîne, fagt ks mai mslgî, dtn-ds’mi înanoî sentinga: Da, da, ani ’tţi e temeisls nells mai mare.
Dani, Domnsle Redaktors, Dsmneavoastrt snigi mai bine de ktts mine ne s’a mai înttmnlats.
De snde attta goant, de snde attta srt a D-lsi Boeresks, de snde asts sttrsingit a mt kombatte în toatt esistenga mea nolitikt rai so-nialt în ktts, ninî dsnt nelle ne’mi a ftksts înaintea allegeriî, ninî dsnt kombatterea sa in— vermsnatt din Kamert ns mt sltbesne în ninî sns nsmers alls ziarslsî ses î
Es krezs kt aksms este nsmaî msstrarea de ksgets mi trebsinga ne simte a’mi jsrstifika nedreanta sa nsrtare în nrivinga mea. Krezs kt nregsls astei nrigonirî sistematine în kontra s-nsî nettgians onests, nî okiî Dsmnealsî nells nsgins, în kontra. snsî amiks kare ninî odatt, ssb ninî o nrivingt, ns ’ls a vtttmats, în kontra snsî oms în kare isbeste soarta nekontenits ks fsrit de mai mslts timnS mi ks kare’mî a amestekatS Dsmnealsî kiar de mai mslte ori la-krtmile — krezS kt ori kare va fi anells nregs, ej. bine, trebse st’lls revolte în kontra sa kiars.
Rogs ne DomnsIS Boeresks st rtsnsnzt daka nelle ne snsis în nrivinga demisiei melle ssnts esakte.
Bine voigî Domnsle Redaktors, a nriimiîn-kredingarea stimei ne tots-d'asna ams avstS nentrs D-voastrt mi a trene în koloanele Ziarislsî Dîmboviga demisia mea datt în mtnele Domni-torislsî, karele ’mî a nriimit’o ks ntrere de res, dsnt mai msltt sttrsingit a’mî o trage înanoî, ksm mi netigia mea la Tribsnalsls KriminalS de Ilfov.	‘
Cesar Boliak-.
Onorabilului Tribunalu de Ilfovu ' secţia Criminală.	,l di>
Domnsle Tlremeăinte.
iC ti'Jl
în timnsls- Ktimtktmii> de trei mi s’a
a.--
dsss o ntrt deftîmttoare nrin Bslletinsls Offi-nials als Statslsi de kttre dsoi membri ai a-nellei Ktîmtktmiî, Emanoil Btleans uii loan Mans. Anea ntrt D-ie nrelnedinte, a servits de motivs majorittgiî Kamerei ka st resningt la 5 Islis ansls korents mandatslS meS de dens-tatS allS nronrietariiorS mei din jsdegslS Vlaska. Vt rogS D-le Ilremedînte st nitagî kttS mai ks grabS snre a jsstifika ntra lorS.
’îESAR BOLLIAK.
8	Islis, 1860.
Bsksresni.
Î9-;
Despre pensionatului Oianellonr.
Prea înălţate Doamne!
Kamera a ktlkats astonomia gerreî nsindg skrisoarea snsî narait mai nresssS de toate in-stitsgille noastre, a ktlkitS nsterea jsdektto-reaskt mi Konvengia desnregsiuds sentinga tri— bsnalslsi kitmatS a jsdeka ttrt annelS, a sl-tragiatS nsmele snsî nettgeanS kare n’a fostS trassS de ktnds trtemte, ninî odatt, la ninî o
ns era ministrs, es ’mî voiS da dimisia. — Ea- jjsdekatt deftîmttoare. rtrni renromsrî amikalî din narte’î mi sttrsingţ' KolomniatS de *nssniî MmistrslS Jsstigiei
ks din-a-^insslS a mt îndsnleka st ns fakS a-
nesta.	_
M’amS dssS la allegere mî m’araS alless denstatS ks majoritate de not votsrî din do^" snre-zene ftrt voia gsvernslsî. ZikS ftrt voia gsvernslsî nentrs kt la Gisrgis amS afflatS kt gsvernslS ’mî batte Kandidatsra, kt Domnsls ministrs allS Jsstigiei a trimisss akollo emisari într’adinsS nentrs anesta, kt a kitmatS la Bs-ksresnî ne IlresidentS, etc. etc. etc.
Hiue ksnoasne aminia neintrersntt de mai
kare n’a sssginstS sentinga jsdekttoreaskt, ns mai notS sta ne skasnsls de MagistratS.
Bine-voesne a’mi nriimi demissia, mi krezî în devotamentslS meS ftrt mtssit la tronslS îutlgatS de nartitslS NagionalS în zioa de 24 Iansaris. ,
Crea iilekatS ssnnssS
HESAR BOLLIAK.
Bsksresni 1860 Islis 5.
La 30 IsniS s’a nelebratS distribsgisnea nre-mielors la GimnasislS nagionale nentrs klassile nrimarie. La aneastt solemnitate ka mi la nea de la 29 IsniS, s’aS vtzstS mai mslgî nremiangi din elevii Ilensionatslsî Gianelloni, snikslS In-stitstS ne s’a konformatS fidele ks instrskgisni-le O». Eforiî a skoalelorS. Indatt dsnt sevtr-mirea nerenţonieî, D. Ministrs allS instrskgisniî risbline, a adressatS în nsblikS D. Gianelloni srmttoaria mslgiemire:
„Îgî mslgsmesks, D. Gianelloni, nentrs kt „aî observatS littera nrogramslsî mi a instrsk-„gisnilors Eforiei SkoalelorS, ssnnsindS ne togi „skolariî nansionatslsî D-le la essameuele nsbli-„ne kollegiale, la kari mslgî s’aS distinsS' mi „as nriimitS erî mi astt-zî de la Eforit rekom-„nensa ne aS meritatS dsnt legile akademine.
„— Aneastt onoare este ks attts maî mare nen-„trs D-ta ks kttS ninî snS alts nensionatS nri-„vatS ns s’a aretatS demns de dtnsa, ne viindS „a ssnnsne ne skolari la anelle essamene ns-„bline.“	,
D. Gianelloni miskatS de aneastt frsmoast mslgiemire, a aretatS D-lsi ministrs nrofsnda sa reksnosningt, adtogtndS, kt de mi ns este mslts timnS de ktndS a deskisS neusionatslS seS, mi kt neea ne s’as vtzstS ns este de kttS frsk-tslS I-lsi anS skolastikS, dar kt s’a silitS ns nsgins nentrs a korresnsnde ks astentarea gsvernslsî, mi kt’mî va îndoi aneste silinge în^ vi-
itOHÎ.	nr
în adevtrS, ssnnessele anestS ţnstitsts ssnt evidinte^ Ks. toate kt nirksnstangele ars fi ns-tsts oare-ksm fane obstaksls ksrsslsî regslats anestsi 1 ans skolastiks, s’a vtzsts din kontra, nrin essamenele ne s’as ftkstS skolarilors, ba-sile solide ne kare este stabilitS zisssls In-stitstg.	î
Dsot-zeni mi ninnî de ani ide esneriingit as ftksts ne DomnsIS Gianelloni aîngellege bine Stnta missisne ne’I a konfiatS sonietatea, A-vtnds toate nretogativele a devenits sRenialemi ns nstems nega kt neusionatslS ses este astt-zî snS nensionatS regslatS kare se gine în starea nea mai mslgiemitoarit.
ADUNAREA NAŢIONALE
a
TERREI ROM ANESCI-Şedinţa de la 23Iuniuî860.
Ureşedinta D. D. Gika..
Illedinga se deskide la amiazi nrin anelalg nominale la kare ns resnsnds 14 denstagl.
Se 'îites'je nro'iessslS verbale al medingeî nrene-dingî mi se nriimes^e.
D. A, Illagino, snsis din sekretarî 'jites'ie ordinea zilei.
D. K. Vlddoians, viindS la tribsnT. nitesne ranor-tsls sekgisnii a VI asssnra netigisniî dorobangilors ne ssnts în servinisls Kamerei, mi nrin kare nere a li se .ida o disrat ne timnsls sessisniî.
www.dacoromanica.ro
292
DÎMBOVIŢA — 1& IULlO.
Adunarea nriimesce konklssisnile ranortulul, avin-dă a Se nune în lukrare din zioa h^ndă s’a votată
D. K. Bostanii, vlindă la tribuni, kontinut citirea nroiektuluT nentrs Kurtea de Kassagiune de la art. 82 al Komissiuniî Hentrale. Dune aceasta citesceaman-dămentele nronusse de sekgiunea moldavt mi esnli-ks kt aceasta a fostă de ntrere ka dune a doua kas--sagiune .st se susncnde sentinga, ntnt va veni interpretarea nuntului îe kontroverst de la nuterea legislativi
La acestă art. D. G. Vtleanu nronune un aman* cţamentă.
Adunarea se nronunai nentru amandamentulă Ko-misiuniî ad-hoc, kare de se va nriimi, cele lalţe re-, mină ktzute. -■<
Irî. Se nune lâ votă art. 75 al Kom. ad-hoc mi, se nriimeşce.
D. K-. Bosiam citesce art. 83 al Kom. Hentr. ne kare Kom. ad-hoc l-a adontată întokmai în artikolulă seu 76. Adunarea îllu nriimeşce.
D. K. Bosianu citesce, la titlslă HI, art. 84 allă Komis. Hentrale mi art. 77, cellu koresnondinte allă Komis. ad-hoc, kare, nuindu-se la votă se nriimeşce.
Se citesce art. 85, cellu originale, amendată în art, -78 al Kom. ad-hoc, asunra ktruia nelutndu nimeni kuvîntul 8 se nune lâ votă ini se nriimeşce.
Se citesce art. 86 al Kom. Hen. kare s’a adontată î&tbkmai nrin art. 79 al Komis. ad-hoc, mi asunra ktruia nelutndă nimeni kuvtntulu, se nune la votă mi se nriimeşce.
ti ! D. K. Bosians citesce art. 87 ăl Komis Hentr. ă-mendată nrin art. 80 al Kom, ad-hoc.
Assunra arestul artikolă se încenu mai multe dis-kugiuni kari se resumt în doue amendamente denuse de D. S. Iletresku mi de D. Bosianu.
D. Hremedinle nune la votă art. 80 al Kom. ad-ihoc mi sq- nriimeşce dinnreunt ku amendamentulă D-lui Bosianu.
Se citesce art. 88, 89 mi 90 al Komis. Hentr. ne kare Komis. ad-hoc l-a nriimită întokmai în art. 81, 82 mi 83 ku o mikt modifikare la art. 82.
D. Ilremedinte îllă la nune votă mi se hriimeskă.
Dunt cererea mai multoră denutagî se susnende medinga uentru 5 minute.
La redeskidereă medingeî, D. Bosianu citesce art. 91 al Komis. Hentr. ne kare Kom. ad-hoc l’a sunressă D-lui aratt kt komissiunea, kare a fostă unanimt assunra tuturoră celloră lalte nunturi, assunra [acestuia s’a divisă în dot frakgiunî, maioritatea susniindu ntrerea ka ottrîrile înaltei Kurgi st nu meargt la kurtea de Kassagiune, mi minoritatea ku o ntrere kontrarit. Sek-gisnea din Moldova a nriimită mi dînsa art. din nroie-ktulă Kom. Hen. mi sunune ottrîrile divanului Domneskă la Kurtea de Kassagiune. ^
D, Bosianu termint citindă motivele ne kare ma-iorîtâtea, mi-a basatu ottrîrea sa.
D- Kostafors esnlikt kt acestă art. snre a se în-gellege mal bine, trebuit îmnreunată ku art. ICO mi 101. *. -
D. Bosians aratt kt art, de kare vorbesce D. Kostaforu suntă o urmare a acestuia; dar akumă st dis-kutt mi e vorba- a se nronunga Adunarea asunra nrin-ciniului dakt trebuit sau nu ka ottrîrile Kurgii înalte st meargt în kassagiune.
D. Kostaforu osservt kt nuntulă ne divide komissiunea nu este la artikolele 91 mi 92, în kare minoritatea a fostă de akordă ku maioritatea, ni la artikolele 99, 100, mi 101. D-lui esnlikt ne largă obiektulă mi îngellessulă acestoră differite artikole mi termint ci-tindă motivele ne au servită de base la decisiunea mi-norittgii, mi modifikt^ile ne acesta a adusă la artikolele Kom, Hen al ktroră nrinciniă l-a,adontats.
D. Bosianu, ftrt a se nreokuna de disnosigiunile artikolului 91 ne kare le gtsesne sekundarie, vine la kestiunea dakt ottrîrile Kurgii înalte suntă sunuse saă nu la kassagiune. D-lui voiesce a esamina mi a stabili a nriori, nrinciniulă kt: saă ottrîrile înaltei Kurgi e-raă desevîrmite, ast-fel în kttă nu nuteaă fi kassate de Domn ; mi atunci nu mai notă fi sunase nici de kumă la vre o kassagiune, ktnî s’ară da acestei legi an e-fektă retroaktivă, saă kt aceste ottrîrî eraă sunase la kassagianea Domnului mi atunci e evidinte kt trebuit a se sunune mi la a kurgii de kassagiune, kici na se face altă dektts a se substitui o kassagiune nrintr’alta mi minoritatea, în kasulă acesta, ar avea drentate,
Esamintnds aceasta kestiune, D, Bosianu gisesce kt un miră de legiuiri ne s’aă sucessă nînt asttzi, aă limitată trentată nuterea Domnului în aceasta nrivingt mi mai ku seamt în arma Regulamentului. Ast-felă, dunt Regulamente, eraă trei trente: tribunale, kurgi mi divanulă înaltă, ultima instangt de anelă dintre acestea Kîndă o narte era osînditt mi la divanulă înaltă, numai nuteâ anela la kurtea de revisiane, ni la Domn, mi ellă kassa ottrîrea trtmigtnd-o kurgii de revisiane mi odatt ottrttt de anestea, Domnulă na mai nutea st o kassese.
Anestea toate învedereazt kt de atunci s’a sim-
gits inkonveniintele de a se amesteka Domnulă în nar-tea judekttoreaskt.
Trekîndă anoi neste toate nelelalte legiuiri, D. Bosianu vine la nea de la 1847, kare, ntstrtndă instan-gele I mi II, skoâte divanală înaltă, desfiingeast kurtea de revisisne, Ini înfiingcast o înaltt hurte; anoi, în loku de a nermittd, ka nînt akumă, de a annela dela kurtea nivile la înalta kurtea nu se nermitea a annela de kttă la Domn», mi ellă kassa ottrîrea kurgii nivile trimigînd’o la înalta kurte.
Amia dar înalta kurte luasse lokulă kurgii de revisiane, avea rolulă unei adevtrate kurgi de kassâgiu-ne, mi în faga ei, nuterea Domnului numai era amia de assolutt.
Dakt 'se va obiekta kt ottrîrile kurgii înalte i s’aă înanoiată kste o datt, aneasta a fostă ună abusă, kare s’a renressa nrin intergritatea mi demnitatea unor magistragî indenendingî kari aă nrotestată.
Dunt aneasta D. Bosianu ia în nernetare esnune-rea motiveloră naintrittgii' mi kombatte în detalliă toate argumentele ne kari anesta mî-â bassată denissiunea
D. G. Kostaforu, dunt oare kare nrealabili esnliktrî asunra kuvinteloră ne-lă determint a lua din noă na-rola în aneastt kestiune, aratt kt nu vine a antra nt-rerea minoiittgiî, ale ktriî motive le-a esnussă Adunt-riî mi ne kari invitt ne Biuroă a le trene în Moni-toră snre a judeka nublikulă asunra loră, ni numai a rektifika oare kare erori ne krede a fi osservată în dis-kursulu D-lui' Bosianu.
D..BcmaMs nitesne art. 99 si kom nen sunressu mi înlokuită nrin art. 87 al ^om. ad-hoc„kare, nuinds se la votă, se nrimesne.	^
D. Bosianu nitesne artikolele 100 mi 101 ale kom nen. Isnresse de kom. ad-hoc ka konsekuingt anrini niniuluî de a nu se^ îngtdui rekursulă în Kassagisne kontra otţrîreloră înaltei Kurgi.
Dunt oare kari esnliktrî ne dt D. Kostaforu â-sunra obiekteloiă mi diferingeî dintre aneste artikole D. Ilremedinte konsultt Adunarea assunra sunrimerii anestoră doue artikole mi Adunarea o înkuviingeezt.
' D. Bosianq nitesne art. 102 mi 103 nel dinurmt âl nroiektului, korresnuhzttoarit la art. 88 mi 89 âl kom ad-hoc; dunt mai multe deslumiri ne dt D-ms raiiortatoră, se nună la votă mi se nrimeskă.
D. Ilremedinte, konsulttndă Adunarea rtdikt, medinga la 5 ore mi jnin. anunniţndă ne nea urmtţqap rit nentru a doua zi 25 Iuniu.
InsciinţărI.
«
Eforia generala a spitalelorucivile.
DsnE disnoziniile Isate de Eforia: snitale-lor nivile xotBrînds-se înhinuarea disnensorislsî la suit: kolijea înkt de la, 1^-iS ale lsnei tre-kste Ânrilie; nentrs darea konssltagielors ks medikamente gralsite din ekonomiele ressltate din fondsrile destinate ne seama medikamentelofă
Mai tnttiă, D. Bosianu se înmealt kreztndă kt.	w
înalta kurte, era ultima instangt, alle ktriî ottrîrî ra- j nreziselorg snitale, ÎU folossls S^ranilors bol-
mtneaă destvtrmite ; ktnî nartea osînditt avea totă jnavî ye M V01' avea i°k« a Be, nmmi in kx5-d’auna dreritulă de rekursă la D >mnă, kare înanoia o-ltarea SHltalelorS mi fiinds ks dsne O asemefiea ttrîrea k„ osservtrile ne sokotfen de kuviinr,t. în Fran-j m^S5rE favorabili WmM8l8 bolnavilors Sl.ranl ga kiar, ntnt a se înfiinga kurtea de kassagiune, kon-| ^e Şe siliulă regeluî era ukima instangt.
Kurtea înaltt nu era o ultimt instangt, nu luase dunt kum zine D. Bosianu, rolulă kurgii de revisiune, ktnî o lege determina a nume |kasurile ktndă înalta kurte avea st funkgiouese ka kurte de revisiune mi a-neste kasuri nu era dekttă nentru singurele kause ne-remtsessert neottrîte la kurtea de revisiune. în genere tnst, kurtea înaltt judekt ka o treantt judekttoreaskt, mi nartea kare se krede assunritt -saă kt nu s’aă ntzită formele legiuite mai avea tnkt o snerangt în rekursulă la Donană ka st-I fakt drentate, mi Domnulă înttrea saă înanoea ottrîrea, dunt kumă kredea. kt e konformt legilor» saă abttutt de la dtnsele. Anestă anellă, anestă rekursă la justigia Domnului era foarte legale, ktnî era sankgionată de legile înfiingt mi de kornurile ne aveau missiunea legislativi ne anei timnî Iloate nineva kritika, de voiesne, institugiunile mi legile anelloră timnî, dar nu noate zinc kt anestă drentă allă Domnului era ună abusă, ktnî atunnî geara întrea-gt, ne kttă timns a ginută obsteaska Adunare mi toate autorittgile, nu se notă konsidera de kttă la nisne instrumente kari sankgiona ună abusă. Minoritstea sek-giunii înst a konsiderată,aneastt nrerogativt ka dren-
tulă nellă mai legitimă allă Domnului, dunt legile anel-loră timnî.
Dakt s’aă gtsită magistragî kari aă nrotestată, aneasta (de se va fi înttmnlată) aă ftkut-o ka ka st mamgit o oniniune a loră isolatt, dar nu însemneast kt Domnulă nu avea drentă st înanoiese ku osserva-giuni ottrîrile înaltei kurgi, anestă nrinniniă a fostă totă d’auna în vigoare, mi nini odatt nu s’a vtzută în obsteaska Adunare vre ună denutată st neart onrirea, dakt s’ar eriimi kt a fostă ună abusă.
Dunt aneasta, obiektulă ntrgii a doua a diskur-sului D-lui Kostaforu e de a resnunde la argumenttrile nrin kari D. Bosianu a kombttută kuvintele ne aă servită de base disksgiuniloră minorittgii.
D. Bosiam, susginută în nelle mai multe nunturi mi de D. Ministru Justigieî, revine a sttrui în favoarea oniniunii maiorittgii de a rtmtnea ka deştvîrmite toate ottrîrile înaltei Kurgi.
Aneste diskugiunî se mai kontinut tnkt lutndă narola mi D- Ştirbei snre a nune în evidingt nenes-sitatea de a se îngtdui rekursulă în Kassagiune a ott-rîriloră înaltei Kurgi ne na voră fi nriimită înttrirea Domneaskt. Adunarea se' deklart laminatt mi nere a nronede la votă.
D. Bosians, dt o a doua nitire artikolului 91 allă komissiuniî nentralş ne kare komissiunea ad-hoc l-a sunressă.
D; Ilremedinte konsultt Adunarea assunra anestei sunressianî, kare se înkuviingeast.
D. Bosianu u nitesne art. 92 allă kom. nen. amendată nrin art. 84 allă kom. ad-hoc; kare se nune la votă mi se nriimesne.
Se nitesne artikolele 93, 94, 95 mi 96 *ne kare kom. ad-hoc le a sunressu ka o konsekuingt a art. 91 ne s’a desfiingată.
Adunarea, konsultatt înkuviingeast sunressiunea.
D. Bosianu nitesne art. 97 mi|98 adontate în tok-mai dekom. ad-hoc nrin art. sealle 85 mi 86 kari, nuin-du -se la votă, se nrimeskă.	....
gesne din zi în zi mi mai msltg s’a regulată ka nrezisele konssltagiî gratuite, si se dea de ki-tre D- loru DoktorI resnektivî în toate zilele de dimineagi de la 8-9. ore nentrs toate boalele în general mi osebits în narte nentrs diferitele boale tots la ora xotirîti în modsls ssb semnată de kitre DD medini însirninagi ks aneasti lukrare însi:
Domnulu Doktors în medininfc Turnesks simbita nentrs boalele xirsrgikale; D Ilolizs vineri nentrs boalele interne; D. Fials Jisminiki nentrs boalele de oki, Kobinî mamosslsD Kanitalei lsnea mi merksrea nentrs boalele de femei mi konii; D. Dokt. în medinina Sarxoss mediksls Iloligiel sanitare, margea mi joia nentrs boale sifilitice; si D. Lemnarts dantistslu kanitalei, lsnea, merksrea mi simbita nentrs boale de dingi; iars altoirea koniilors se vă onera lsnea mi merksrea tots ld aceiami ori.
Ilrin urmare aceasti reguraJisare kibzsiti numai în favoarea siracilors bolnavă Eforia gri* bernte a o nublika snre în de obmte kunostingi a tutulors, ka cei ce se vor afla în asemenea kon-digii mi vor fi întrebsingagî de ajutoru medikals si se nfesentese in aritatele zile mi ore xoti-rîte la disnensorisl^s snitalsluî Kolgea îri ari-tatuls sfirmits. »
„Nutrimentuls a 200 bolnavi ce se kura-risesks ne fie-kare zi în snitalslş Kolgea, sr-minds a se da nrin deosebită kontrakts ne tim-nsls de la 1-is Augustă viitoru nîni la finele annslsi ksrentu; doritori ce aru voi si se an-gajese ks aceasti îndestulare se voru arita în sala Eforiei din kunrinsulu Monastireî Kolgea Sîm* biţi la 23 alle ksrreuteî luni Iulie, însogigi de kezimii valabile, kint}8 este a se giue licitagie nrin oferte sigilate.
Regslamentslu mi kondigiile îndestslirii se notu vedea în toate zilele de lukrs în kancela-ria Eforiei de la 10 ore de djmineagi nîni la 3 dşni amia-zs. *>
Directorul Eforiei S. Piscupescu.
în srmarea celîors ausnciate nrin Monitor rslu Officials No. 162, din 10-alle ksrentei, ssb-semuatsls nsbliki ki, jumitate kassa din Ma-xalaoa Kolgii iii kare rnezu, ku jumătate din de-nendengele ei mi grtdina jsmitate ks lokslu ei mostenesks, este de vînzare, mi nînt alle vinde este mi de înkiriats.
O a natra narte din momia Albeşti, ku a na-tra narte din moart mi ks o a natra narte din togi msngii ce ssnts arendagi din-nresnt ks a-ceastt momie nînt Ia 23 Anriliu 1861, este dd vînzare oxavniku.	’
Doritorii se voru adressa kiar de akBmula ssb-semnatulu nronrietars, nentrs stvîrmirea es* nussei vînztrî, în toate zilele de la 3-5 ore ds-nt amîass. ^
r. Davila.
Tinogpafia	^ Xanu Gepnian.