ANULU II - 1860. ăiia-ita ui ncsrţ iii Acostă fuiă esse de doue ori pe septămănă miercurea ş> Sambata Pretiulu abonamentului pentru un and 24 Sf. Pentru „ 12 Trei luni. . . . 6 „ O liniă pentru anun-ciuri se va plăti cu 30 p. J' O lege electorale forte întinsă. ^ .tot PRINCIPATELE-UNITE.'*,; SÂMBĂTĂ 9 IULIC Unirea ambeloru ministerie sub alesulu poporului fomănu de la 24 Genariu. _ f6iă politică şi litterariă Redactorii Responsabile RADU 10NESCU. Abonarea se fac» la RedacţiuneOtelulu Ger mani No. 27 strada Nemţiască, iar prin districte la D. secretari de Adiuinistraţiuni. Ori ce abonamentutrebuiă plătitu îndată cu sub.-Ţ scrierea. , Ţeranii să deviâ cetăţeni şi liberi prin a lorti împroprietărire cu despăgubire. Armarea ţereloru in oştire regulată, re-servă şi glote armate. »■tNSClIXŢlARE. i.i «f M nv ii- . . ‘ AdminiStraţiunea aquestul jurnalfi s’a mutatii în Otelulu Germani Strada Nemţească No. 27. Domnit abonaţi alin quftroru abonamentn a es-piratîî suntfi rugaţi a bine-voi să trimită la ad-ministraţiune plata cuvehită, reinnoindfr abonameo-tulu D-lloru. IL -surdo Bucureşti, 8 luliit. „1 MIN1STERIULU ŞI PRESSA. ,fo ăifjii .. ţn H ‘_______________ - .A J.— •-i* ?.* _•(»* . | • :tî ■ Amă deklarată în mai naslte rtndsrî kt nre kttă vomă sssgine ministerislă aqesta ktndă va merge ne kallea legale, nre aţttă îllă vomă kom-bate ks energii. ktndă se va dentrta deţltnsa. " Kb ntrere .de reă ne vedemă siligi, de ne- ntrtinirea ne ne amă imnsssă, a kritika asnrs o mtssrt a D. ministre din între; mi vomă fi foarte- asnri fiindă-kt D. ministre a kommissă gre-mala ne s’a imnstată mi ministerieloră trekste. Îd MonitorslB din 4 Isliă vedemă o însqi-ingare foarte asnrt ftkstt SeltMsl Aqeastt în-sqiingare imnstt jsrnalslsl Sekslslş kt toate a-rtttrile mi aşsergisnile aqestsl jsrnals ssntă false mi kt faqe snă abssă nedemnă de libertatea nresseî. Iltnt aqi nB vedemă niqi snă reă; este nermisă orî-ktrsi gsvernă a desmingi urin orgănslă seă vorbele snsî jsrnală ne i s’arnt-rea false mi a skoate ne nsblikă din retopire. Dar reslă qells mare, gremala ne ertatt qe ’I îmusttmă este ameningarea ne faqe Sekslslsi, deklartndă offmiale kt de se va reneta bub a-? semenea abssă,. gsvernde va fsue a se armlika severa esekstare a legiloră. SekshlS este o foait kare n’are simnatiele mi stima noastrt, Ne a deftimată în malmslte rtndsrî; aqeasta a ftkst’o nentre mslgî mi a devenită astt-zi în soqietate-suă jsrnală de skan-dală kaTe într’adevtră' komnromite libertatea nresseî. Kb toate aqestea SektihsW .este bub or-gană de nsbliqitate, mi îndatt qe vedemă în kontra’i o ameningare din nartea gBveruBlBî, noi nrotesttmă în kontra D-ministre din între, nentre kt aqeasti ameningare este în kontra legii, ne noate lovi mi iie noi, mi, amă fi dorită ka ori qe jsrnală indenendinte st fi protestată în kontra eîi t ; -r Ktqi întrebtmă ne D. ministre qe însejm-neast aqeastt însqiingarei? qe însemneast aqea-stt amdningare: de seveit esekBtare a legiloră; dar kari ssntă legile aqestea assBnra nresseî? de ktndă mi de qine s’aă ftkstă? . “ Oare este mtssra lsatt de 1). N. KregBle-&kn? dar aqeasta ps este o illegalitate ? hb este 0 natt qe ns se va şterge nini odatt? Oare este mtssra mi mai asnrt lsatt de Di Ion Gika mi ssnnressiBnea arbitrarii a Bnsi .JBrnală ftrt a ti dată în jsdekatt? Dar aqeasta us este o fantt mi mai illegale mii o uatt mai mare qe va remtnea nestearst? Aqeîa kari aă nrotestată ks drentă în kontra aqestoră mtssre arbitrarîe, mi aă akks-sată ne aqestî miniştri în jBinale mi în Adsnare kt aă violată konvengisnea, ksm astt’zi iaă assemini mtssre arbitrarie? In qe nstere de lege D. ministre din între dt SeksMsl aqeastt îusqiingare? kare este legea qe va faqe a se annlika ks severitate? Snde este atBnqi libertatea nressei mi si-gsranga jarnaleloră d’a ns fi isbite de arbitra-rislă BnBî ministre? Kb ntrere de reă deklartmă în nsblikă kt iib ne astentamă sBb gBvernslă aqesta st mal vedemă avertismente în kontra nresseî, mi a-ineningtri de asnra eselretaie a legiloră kari n8 notă fi altele dekttă mts'srele arbitrarie alle ministerieloră trekstei llrotesttmă ks energii. înaintea nBblikslBi în kontra aqestsi tristă avertismente amenimţatoris dată biibÎ jsnială, kiar daka a fostă nrovokată. D. ministre a deklarată nrin aqeasta kt reks-noasqe de bsne mtssrele lsate asssiira nresseî de qele alte gsverne, mi a ftkstă gremeala qe li s’a imnstată ka arbitrarii mi ka o violare. Noi astentamă ne D. ministre st deklare în nsblikă kt kondamnt mtsBrele illegale nrin kari ministeriele trekste aă attakată libertatea nresseî; din kontra, amă vtzstă Bnă avertismente kare ameningt aqeastt libertate mi kare va remtnea o natţ nestearst ksm a remassă mi nentre D. N. Krenslesks rai nentre D. Ion Gika ?5n« altă aktă toarte gravă nentre kare nro-testtmă astizl, dsnt qe ne amă informată bine, este violarea domiqilislsi D. Isaia Leresks, se-kretarelă distriktBlsi Dtmboviga. Aktele kari s’a nsblikată în: Monitoră do-vedeskă învederată aqeastt violare ftkstt de D. nrefektă; dovedeskă assemine qerqetarea illegale qe s’a ttkBtă de D. Bilqesks kare n’a osser-vată niq i o regr.lt, niqi o formt în lBkravea sa Aqeasta se vede din aktele nBblikate. Amăaretatăkt ministerislă trebaitst fitk’o mare attengisne în nsmirea revisoriloi’ă înstfqiiiagi ks assemini qerqettrl ka st ns dea nasqere la il-legalitţgi, kari îllă notă komnromite, qeea qe a-ltkstă D. Bilqesks. <*> Revisorelă iBkreast în kontra formeloră imnssse de lege mi komite o illegalitate astt-zi doveditt. D. IlrefektS violeast domiqilislă D. Sekretaris; îllă aresteast ks jandarmi mi komite o illegalitate. lub - D. Ministre* resnsnde D. Hrefektă kt a gremită de a trtmissă ne komandiră la domini-lislă Di Leresks. A reksnoskstă illegalitatea, dar a destitsită îndatt ne D. Ilrefektă? qerqetarea D. Bilqesks a fostă reă înqenstt, reă ft-kstt mi a dată nasqere la snă skandală rai la o illegalitate. Oare s’a destitsită D. Bilqesks? Ks ntrere de reă koustattmă astt-zi a-qestă neferiqită aktă de Violare n domiqilislsî, stvtrurită nil ssb ministerisiă aqesta ksm s’a sevtrmită mi ssb ministerislă Di Ion Gika Datoria qe ne amă imnsssă de a fi nentr-tinitorî în. kritika noastrt, d’a sssgine ks ener-g-it ne ministerls în lskrtrile salle legali, mi de aJllă kombate ks ksragis în aktele salle dovedite nedrente, ne obligt d’a nrotesta în kontra aqestoră dost akte illegali: avertismentă arbi-trariă kare attakt- libertatea nresseî, mi violare de-domiqiliăi R. L www.dacoromanica.ro DEMISSIUNEA MINISTERIULUI. Hî" . Kestisnea kare okksnt eart sniritele este' deraissisnea ministriloră. Togi se întreabt kare st fit adevtratele motive kare aă redsssă ne ministeriă la nenstinga d’a mai konserVa gs-vernslă. Ssntă oare motive indenendingî de voinga loră kare le îmnedikt lskrarea, saă motive qe singsrî mi-aă kreată nrin nosigisnea îa kare s’aă arsnkată rai 8nde s’ar fi nststă' komnro-r mîte? Nimeni tnkt ns îngellege bine legitimitatea aqestoră motive. Resningerea D-lsi Bolliak nă nroate fiW-kotitt de nimeni ka motivslă aqesteî demissisn! Aqeasta ns se noate niqi kiar nressnnsne. De-, missisnea era datt înaintea desbateriloră attin-gttoarîe de kestisnea D. Bolliak; nrin srmare este dovedit» kt aqeasta n’a fostă adevtratslă motivă. >! 5 S’a osservată tnst în aqestî desbateri snă fantă foarte ksriosă kare ne noate faqe ntnt la snă nsntă st îngellegemă mai bine motivele a-qestei demissisn!. Tre! din D-niî miniştrii aă sssginstă ne D. Bolliak, îar natrs aă votată în kontra admitterii salle. Re este tnst mi mai în-semnttoriă este ka aqestia aă deklarată înaintea Adsntrii kt mai din nainte aă fostă kontrâri alegerii D. Bolliak mi kt ministerislă întregă o-ttrîsse a sssgine snă altă kandidată. Ksm s’a allesă dar D. Bolliak? Ilentrs qe trei din miniştri Tas sssginstă în Adsnare rai natrs aă deklarată kt voteast în kontra? 9‘ Aqeastt desntrgire; manifestatt în adsnare, a dovedită tstsîors kt essiste între miniştrii o neîngellegere. în srmt, aqeastt neîngellegere între natrs miniştrii ks qeî-algi trei s’a deklarată intr’snă kisă mi mal învederată, mi n’a mâl Itssată niqi o îndoialt desnre linsa de akkordă mi înkrede-re rastsale, kari ssntă assolstă neqessarie snsi ministeriă, Snertms kt vomă Astea snsne mai ttrziă de la kari din miniştrii a nrovenits aqeastt ka-sst de neîngellegere, kare este foarte fristt nen-trs srmtrile kari a avsts. Aksm, desnre adevtratele motive alle de-missisnii, sniî snsnă kt aqeste motive ar fi kt n’aă avsts o mai mare libertate de a Iskra în-tr’snă modă konstitsgionale. Dar fantele qe amă nststă osserva ne înkredingesă kt nimikă ns i-a îmninsă saă silită de a faqe akte nekonsti-tsgionale, în kare kasă demissisnea ar fi fostă ueqessarit mi motivslă foarte legitimă. Din kontra, fantele ne snsnă kt s’a ftkstă o violare de domiqilis nrin kare s’a violată Kon-veiigisnea. Aqeastt violare este doveditt nrin akte nsHikate mi okkasionatt d’o qfcrqetare il-legalle ftkstt de snă revişoră kare n’a osser-vată niqi o formt nreskrist de lege. D. ministre de finange kare, ssb ministerislă Gika a nrotestată energiks mi ks drentate în kontra snei assemini violtri, qe a ftkstă în kasslă aqesta sdre a dovedi nsblikslsi kt ns anrobeas'A ne a-storiî aqesteî violtri, mi kt'I nedensesqe desnre illegalitatea sevtrinitt? N’amă vtzstă nimikă din 286 • ..................................... narteaniinisterislsi kare st îsbeaskt aneastt fantt. D. ministre din între ns nsmaî kt ns a stersă mi niminită ks destvtrmire. mtssrele ar-bitrarie mi anti-konstitsgionall asssnra nresseî, neiitrs kari ministeriele trekste aă fostă ks drent akkssate de kolleg^iî sti mi de algii gelos! de libertatea nresseî; dar ne ni se nare mal gravă este kt le a reksnoskstă mi le a annlikată insă-mi în nrivinga Sekslslsî, dtpds-i snă aver-tismentS mi ameningtnds’lă de severa esekstare ■a legii. Anestă aktă este snă attakă învederată la libertatea nresseî mi este ks totslă anti-konsti-tsgionale. Mine a silită ne miniştrii de a fane aneste akte nentrs kt n’aă avstă destslt libertate de -a lskra într’snă modă konstitsgionale. Eatt nentrs ne zinemă kt ns înnellegemă rai ns nstemă annroba, dsnt fante, legitimitatea anestoră motive» Algii mai snsnă k’aă fostă 'îmnedikaui de a fi indenendingî în lskrarea loră konstitsgionale. Aă fostă oare în realitate iipnedekagi de Domnitoriă în aneastt Iskrare, neritrs ksvtntslă kare se renett în nsblikă 'kt Domnitorislă n’a nriimită a skoate ks sstele ne fonkgionari ftrt st fit bine motivatt destitsirea loră? Daka anesta e adevtratsls motivă, not ni se' nare kt este snă drentă legitimă allă Dom-nilorislă d’a ns nriimi destitsirea snsî fsnkgio-nariă ktndă ns este nerstţ de motive tari. A-nestă drentă ni se nare destslă de konstitsgionale, mi ns nstea. redsne ks ksvţutş ne- minis-teriă a’mi da demissisnea. D. Kogtlnineans, kare a desvoltată attta energit în timnii neî din simt mi a îndsnlekaţă ne togi de a merge ks sine, ns noate fi btns-its de sniritslă de inkonstitsnionalismă. Amă a-nalisată în anestă jsrnală nirkslaria sa nentrs fsnkgionarî. S’a .vtzstă ks kttt energie şe de-, klart în kontra absssriloră mi nekananittniî. Dar anestă omă de stată a nrevtzstă ne nedine s’ar ivi ktndă ar mttsra iie togi fsnkgionarii. A nsss» de base motivarea destitsiriî loră, -res-nektarea. nelloră veki deaka ssntă integri, mi ka-nabili, nsmirea altora ks probe de kananitate, ini stingerea a ori-ne natime nolifine mi- inte-resse de klikt, Eatt mijlokslă foarte konstitsgionale nrin kare D. Kogtlnineans a isbstBă st ridine gre-statea ne’i înftgima kondigisnea fsnknionariloră. Dakt fit-kare roinisţeriă ne: se strekoart, ka st aibt toatt libertatea de akgisne konsti-ţsgionale, ar trebsi st destitsit fsnkgionarii ftrt motive tari, st nsraeaskt ne algii ftrt st le neart probe de kananitate snre a onri oii-ne vorbe, n’amă ajsnge iar în timpii ktndă fit-ne ksrte boitreaskt îmi avea oamenii ne kari îi kivernisea nentrs kt era oamenii sti? N’ar fi snă foarte ksriosă regimă konstitsgionale anei-la în kare fsnkgionarii s’ar .sakrifika ftrt altt kslnt, ftrt altă motivă de kţtă anella kt n’a ttmtiată nragslă deosebiteloră kline noliţine ka-1 ri vină la nstere ? In ministeriele srmate ntnt astt-zî -amă vtzstă de mslte ori aneastt ttmt-itr.e servindă ka singsi-t nrobt de kananitate, sas ka singsră motiv» de desţitsire nentrs fsnkgionarî. ■ ■ * , Ama, amă vtzstă oare-kare neîngellegere deklaratt Între miniştrii, mi amă vtzstă asse-mine kt motivele nentrs kari sniî kreds kt ministerislă mi a dată demissisnea ps ssntă le-giţjme mi ns le noate da drentslă a zine, dsnt ktte amă aretats, kt aă fostă Îranedikată în ak-gisnea loră konstiţşgionale. D. BOLL1AC ŞI VOTULU ADUNĂRII. Adsnarea nagionale, nrin votslă stă de la 5 Isliă a resninsă ne D. Bolliak mi l’a linsită de drentsrile nolitipp alle snbî yettgeană. Ninî. DÎMBOVIŢA — 9 IULlO. odatt Adsnarea n’a avstă o medingt mai fsr-. tsnoast mi mai annrinst fie o desbatere mai violinte. Aneste desbateri asssnra D-l»i Bolliak aă avstă de obiektă o kestisne de drentă mi o kes-tisne de essameuă de moralitate. St Hernettmă aneste dose kestisnî ne fit-kare în narfe. Ilentrs kestisnea de drentă, Adsnarea, res-ningtndă ne D. Bolliak, a violată konvengisnea ksm a violat’o mi ks resningerea D. Onran. D. Bosians a demsnstrată într’sns kină toarte logikă kt Adsnarea n’are drentslă de a res-ninge ne D. Bolliak daka allegerea sa este bs-nt mi nekontestatt, dakt ninî o sentingt infa-mantt iis este datt în kontra’i de tribsnalsri. Ks votslă D-lsi Onran amă vorbită ne largă desure kasslă anesta. Ks niui snă ksvîntă A-dsnarea ns noate da votslsi stă snă karakteră de legalitate înaintea drentslsî. Legea este nre-nist, esnlinitt, mi ns se noate îngellege' mi an-nlika de ktt» într’snă singsră kină, mi anesta este konrinsă în Konvengisne mi a fostă ks e-nergit sssginstă mi esnlikată în Adsnare. Oii nine noate fi nriimită în , adsnare daka o sentingt a fribsnaleloră ns l’a linsită de dren tsrile noliţine. Eatt singsrslă kasă, arttată kiar de konvengisne, ktndă snă denstată noate fi resninsă de Adsnare în nsterea legii. Amă aretată toate srmtrile triste ne noate addsne dsnt dtnsslă snă assemine votă kare krdast în Adsnare snă nrenedinte; snă votă kare ns este dată în nsterea legii, dar în ns-tsrea majorittgiî. O majoritate, kare a intrată n’o assemine kalle de a se dentrta ori ktndă va voi de Konvengisne, noate resninge ori ne kontrarieast interessele salle, noate nriimi tută ne’î nlane mi mtresne aneste interesse. fit kiar în kontra legii, mi ameningt liberttgile nsblrae ne ne. ssntă date de Konvengisne. Aneste kon.sidertri foarte însemnate mi do-gine, aneste temeri drente mi uatsrali în kontra s-neî majorittgi kare înnene a se dentrta de konvengisne, aă ftkstă ne D. Bosians a zine kt nimikă ns este mai nreşssă de lege, mi ne kttă avemă aneastt lege ssntemă datori, ka oameni ai legii ipi fti drentslsî, a ne ssnnsne anesteî legi. /O'f-.ii r Mai adt8gtmă tnkt mi aneasta kt daka D. Bolliak ,ns va voi saă ns va avea mijloane-i le de a se jsstifika st se înstrninese tnssmi ministerislă affaneriloră strtine ks aneastt jss-tifikare. Daka Adsnarea n’a fostă ninî de ksm tsrbsratt de. d resnspdere morale, nerztndă ks destvirmire ne snă omă, noi ssntemă de ntre-re ka gsvernslă st vit ini ajstorslă D. Bolliak Invittmă atttă ne D. Bolliak. skstă mi jie gsvernslăuostrsst alerge la ori-ne mijloanenrin kari se noate afla adevtrslă. Kredemăf kt se notă adressa direktă kttre Kossdth, .mi esnsinds’i no-: sigisnea gravt în kare se aflt D. Bolliak; st’lls invite a deklara ks sinneritate mi în kon^ sniingt fotă ne snie asssnva kestisnii D. Bolliak? ktnî nsmaî în anestă kină se noate ksnoasne.a-* devtrslă. Ssntemă konvinmî kt Kossuth seva grtbi a da. aneste esnliktri kari singsre notă astt--zi da snsi Petşgeană drentsrile noliţine ne’i ssntă ţlsate nrin votslă Adsntrii. Eatt ne aveaniă a zine mi desiire kestisnea de moralitate.. i Utrlvai»- - ' Dar adtogtmă tnkt kt Adsnarea tfebsia st ia în konsiderăre ksvintele D. Bosians; levintele logine nrin kare ns sakrifikt o 'kestisne de drentă mi ns komnromite viitorislă Adsntrii nentrs akkşstrî a ktrora eşistingt in drentă'ns s’a nststă tnkt dovedi, ia' Adsnarea, ka st'fi remassă^îp legalitate, ka st fi resnektată înainte de toate Konvengi-snea, ka st fi aretată snă snirită de drentate, trebsi a st nriimeaskt în nrinniniă ne D. Boliak mi st ia toate mijIoanele snre a dovedi adevt-ratslă karakteră allă anestoră akksstrî. Atsnnî resningerea D, Bolliak^n’ar fi înttmninată nin! o kritikt înaintea drentslsî mi a Konvengisnii. ăi-, .. . ... ^ «noi. . .... laîai- rSeciilulfl «>• ~ , -9if : -î ofe Sî-, i? h .,' ••■' :ik :. SekslşlS de ktndg a ntrstg m’a resnsusS Ptinbovinel iui altorg jurnale de ktts nrin in-jgrit mi attaksri essagerate. ■ ’ în No. seg din 8rmt ne attakt într’sng king atitS de deftîmttorig în kttS, de ne amg injossi a’l resnsnde ne ancilara! tonS, amg nerde ori-ue simtimentg de demuitate mi amg resnekta foarte •nsgin morala nsblikt. a ArtikBlslg seS va dovedi, mal msltg de kttg ori ne amg nstea zine, suiinga, artea rai karak-terislg auestsi jsrnalg. r .: O shigurt frase adevtratt amg gtsitg în anestg libellg. SekslslS are ksragislS d'a mai ziue kt ne e reninronitate de stimt între auestedose .jsrnale. I . m.« ■ c- HBblikslg kare n’a sitatg istoria lorg îngel-lege nrea bine nentrs ne ns va nstea ninî odatt essiste reninronitate de stimt. Sng simtimentg de delikagit ne onresue d’a snsne noi înrai-ne aneasta. -"io t ‘ti t Piu A ăb ololB'wi .51!u..ti $si3ka sţ se no-meneaskt la toate Dsmuezeesuile slsj.be dsnt obineislg biserinei, rai st fakt ilomenire la Intl-garea Domnslsî din ang, ntnt va sta Monastirea : mi ag datg lorg mi dresuri de la {Constantin Movila VV. ftktndsle mi zanisg de la dtn-r sa ks mare jsrtmtntg mi ks xrisoave de înttri-tsrt de Ia Gamna VVd. mi de la Stefân VVd. Tomma. Eergaksmg ei s’agjelsitg, ktstţntneskg anei satktlsgtrii de la Monastirea Btrnova, mi s’ag jsdekatg togi de fagt înaintea Domniei mele, Deni; ktlsgtril de la Btrnova ag arttatg Domniei mele srig isnisok de danie mi miluire ne anellg sat de la ktitori a lsi Barnoski VVd- nentrs kare Domnia mea ini ks natrs stingi ai noştri ai Moldovei, mi ks togi boerii noştri mari rai mini, amg jsdekatg ks dreantt. jsdekatt ks Sfatslg nostrs, kt sttntnirea de la Btrnova s’ag ftkstg ftrgde nravilt mi ftrg de obineislg ntmtntslsi neste sttnt nirea Biserinilorg. Deni, amg jsdekatg ka st sttnt-neaskt Monastirea Biserikaniîorg anelg satg Vtnt-torii ks mori mi ks totg venitslg, mi s’ag îndren-tatg mi m’ag ftkstg keztmie de 24 galbeni la visteria Domniei mele; ear Btrnoveriii ag re-massg înaintea Domniei mele rai din toatt ura-vila ntmtntslsi joss. Hli ams lsatg de ladtn-raii dresele lorg ne ag avstg assnra anestsi sat dsut norsnka Domniei mele de. la divan. IlJi www.dacoromamca.ro - ^87 ‘ ~ ■ ' — a-a -- nlsnt aneasta eartml s’ag skslatgl ktlsgtril de la Monastirea Goliea din lânii, mi ag smblatg ks vikleniele lorg mi ks strtmbttate, rai m’ag ftkstg nisne drese, skriindg ktm kt lorg Iearg fi datg anellg satg kskoana Maria Kirigoae, rai Domnia mea ks boerii noratri amg jsdekatg ks dreantt jsdekatt, ams ltsatg sttnînirea lorg în zadar, mi eamg trimissg la geara leraaskt, ka st adskt karte de la dtnsa de isnoavt; ka st snie Domnia mea adevtrslg ksî sag datg anellg satg; rai amg nsssg sorok, ka st adskt la so-rokg. Hli Biserikaniî eartmî ag adsssg altg m-nisg ks mare jsrtmtntg, rai altt skrisoare deosebiţi înssmi la Domnia mea de la kskoana Maria, skriindsne însniingare kt ag datg anellg satg la Biserikanî, rai Golienilorg n’ag datg ni-mikt; assnra sttntnirel anestia ag ftkstg ei singsri ks viklenia lorg, ftrt de suirea eî. mi Domnia mea ks allg nostrs Sfatg vtztndg att-tea adiveringi mi sttnîniri la mtna Biserikani-lorg, eam îndrentatg, vtztndg de la dtninil altt keztmie. Ear Golienii ag remasg rsminagi înaintea Domniei mele rai din toatt nravila nţ-mtntslsî. mi amg Isatg de la qî mi sng isni-sokg ne ag avstg, rai amg zissg la Divanslg Domniei mele, mi ei ag rtsnsnsg înaintea Domniei mele, alte dovezi de sttntnire n’ag; ear de.vorg gtsi ks vreme Golienii skrisori de sttntnire a-ssnra anelsi satg, ka st se ea de la dtnraiî rai st se dea Biserikaniîorg, fiindg ftkste ks strtm-bttate mi ks \ikleuie. mi vorg fi Golienii de gloabt atsnnea kttre Domnia mea, fiinds kt ei singsri ag mtrtsrisitg ks gsra lorg, kt n’ag alte skrisori de dtnsire. Ile srmt eartmî s’ag skslatg Ionamk Boldeskslg n’ag fostg ksnarig, .ks alte skrisori de danie rai miluire ne anellg satS de la Rads VVd. Mixnovini, mi de lafiisls seg Aleksandrs VVd. mi as înuenstg st se js-dene de fant, rai vtztndg kt ns noate fane ni-mika, de bsnt voea lsi ag datS skrisorile de sttntnire la mtna Biserikaniîorg, înaintea Domniei mele rai înaintea boerilorg noratri________ „Assnra aneasta este kredinga Domniei mele, noi Moisi Movila VVd. mi kredinga boieri-lorg noratri, kredinga Dsmisale Ionamks Mexag, marele Voruikg de geara de jossg, kredinga D-sale Httramks Baraott, marele Vornikg de geara de ssssg, rai kredinga D-Ie Gavrilamko rai Kos-tanting "îogolea, utrktlabii Xotinslsi, mi kre-dinga Dsmisale Kostin, Xatman mi ntrktlabg de Ssnava, rai kredinga Dsmisale Savin Ilrtjes-kslg, ntrktlabg Neamgslsl, mi kredinga Dsmisale lorarnk Bamott, ntrktlab Romanului, mi kredinga Dsmisale Dsmitramko. Uloldan, Snt-targ, mi kredinga Dsmisale Dsmitrs Bsxsmî, Visternikg, mi kredinga Dsmisale Mixailg Forts-nt, Ilostelnikg, rai kredinga Dsmisale Grama, Stolnikg, mi kredinga Dsmisale liant, llaXar-Dikg, mi kredinga Dsmisale liant, Komis, mi kredinga tstsrorg boierilors noratri nellorg mari mi nellorg mini. IDi nentrs mai mare nstere rai înttritsrt nentrs toate nele mai sssg skrise, Domnia mea amg norsnnitg kredinniosslsî mi ninstjtslsi bpierislsî nostrs Dsmisale Ionamkp Gengea, marele Logofttg, ka sţ se skrie, mi neuetea noastrt ka st se lege kttre aneastt a-devtratţ a noastrt karte.'a ( (L. II.) Ag skrisg Ktrstea Dtmian, la Iami, în ar nslg 7142, Martie 15. r (Skosas de ne Serbie). Iatt dar, dsnt rezoanele eksnsse, kt kves-lia, din- multe nriviri, ns se desleagt nrin aseminea akte de afierosire, kear de s’arg îndsnle-ka kiriarxiile grenemtî ale înftgima ftrt reser-vt, mi nrin srmare, în zadar s’ag totg nerstg rai st mal ucis înkx de la ntringii egţmenî. jy ,ui t}ţts Ar fi o absurditate mare, mi o nedrentate strigttoarie la uerisrl, a se nressusne ratkargi kt fondatorii mi inzestrttorii Moaastirilorg geriD 288 DÎMBOVIŢA — 9|IULJU. karii, ori mi kitg de msltg ni s'ars atinge awo rsl§ nostrs nronrig, eraS mi maî moralist!, eraS mi mai natriogî de kits no!: ne kinds disnstas în Isnte singeroase fie-kare năimi de nim^nts a Ilatrîei, anirmdg xota.rele gerei desnre ton! streini!; ne kmds ns se nsteag denrinde nici ks întrodscerea grecimeî în geari, lsiuds’î de goani ks kirdslg, mi trekmds’i Dsnirea, sî fi ksgetaţg e!, ka momiile lorg date Monastirelorg rai kari ksnrindg atreia narte din nimmtslg Moldovei, st le înstriinese de bsni voe, ks sfns-ringi mi k8 nenisare, diudsle în uronrietate streini, mi robindS astg-fellg sitenii romuri de ne acellea momi!, fragi! lorg de singe mi de arme, ka si msnceaski vecniks nentrs nroîitslS tstsrors streinilor»!*) Anei kare msreag ks arma în mini ne xo-targ, amrindg din tati în fiu gara lorg, ns nots nici odati si fie inssltagi ki ag ksgetats mi-kar si rimlseaski mi si înstriiueze ks indi-ferengi nimmtslg Ilatrieî, risksmnirats mi nis-tratg de kitre ei. V. Firi a mai fi de nici o trebsingi si se astente înfigimarea testamentelorg nrimitive, snre a se kslege din elle kondigiile afierosireî. Firi a maî negocia, ka nini aksmg, kati narte si tragi Statslg din venitsrile MonastirelorS; si ns-nemg kvestia ne terenslg e! cellg adeviratS, mi ks acests king si o simnlifikimg, ka si ns maî înkani ziceri mi kontra-zicerî ka nini aksm§> nici si maî fie nrilejg a i se da fagi nolitiki- Kiriarxiile la kare ssntg înkinate monasti-rele, trebsii si’rai fi îniemeimdg anirirele ks aceste nsternice argsmente, kare, în felslg lorg ssntg, nrş kitg de drente. nre atitg de nekon-testate. .. ■ Adekl: Sniî ka aces-„tia ssnts nreferarjî, ks sk-sderi din nregsrile me-„zatslsî, la îmuosessirea momiilors; mi anoi, afara „de kite-va onorabile eksensiî, îmnileazi foarte „satele înnosessite, nirsdseskg nidsrile S5b na-„tronajsls egsmenilors, rsineazi akaretele, asss-„nresks ks felisri de vikleniî ne loksitorii rommi,. „snre ale stoarce toate vlaga lors, st, noarte ks „srt mi dstnminie ka într’o ijeari, mi o nagie, „kare le este striins, nini îmi smuls sacii de «, „avere, miauoisi dsks în anoi norocirii, de’uiî ksm-„nirs korBbil sas kaice, ltaindB în firma lors ss-„te de seravî mi nenorocigî.................“ ADUNAREA NAŢIONALE a TERREI ROMANESC! Şedinţa de ta 23Iuniul860. Ilrefedinţa D- D. Gika. EUedinga se deskide la ameazi nrin anelsls nominale la kare ns rssnsndS 12 denstagi. Se citesce nrocessslgr verbale al uiedinijei mi se nriimesce. D. A. Illagino, snslS din sekretari, citesce ordinea zilei. Se korasniki o cerere de kongedis a D lsî I. O-tetelemeans, mi i se akordii ks kondiijisne de a ns nleka nîni ns se vorS întoarce denstagii ce s’as dssss nentrs allegeri. Iletigisnea D-nei C. Vaillant nentrs o ssbven-gisne se decide a se înainta la Ministers, dsne ksm a oninats mi sekgisnea. D. Hremedinte ansngB ks la ordinea zilei este kontinsarea disksnishir assnra nroiektslsi nentrs ksrtea de Kassagisne- D. K. Bosians, viinds la tribsn’B, citesce la Sek-gisnea III art. 69 a Kom. Mentr. koresnsnzîndS la art. 56 al Kom. ad-hoc, mi arate ks modifikarea adsst a-cestsî art.,.e o konseksingi a admiterii celei de a treia sekgisne, a reklanrsrilor». D. Ilreiuedtnle nsner la VotX art. 56 al Kom. ad-hoc mi se nriimesce. D. Bosians citesce art. 70 al Kom. Metr.* mi 57 al kom. ad-hoc, kare se nsne la vots mi se nriimesce. Se citesce art. 71. 72 mi 73 kare s'as nriimits întokmai nrin art. 57, 59 mi 60 ale Kom. ad-hoc. D- Ilreuiedinte nsne la votS aceste art. ale Kom-ad-hoc, filmare în narte, mi se nriimesks. D. Bosians citesce art. 63 al komisisnii centrale koresnsnzînds la art. 6f al komisisnii ad-hoc; dsnt oare kari esnlikirî date de D. Bosians assnra transus-nereii nsmerelors artikslelors; se urensne mai mslte amendamente, de hiti-L Drnii Teii, A. Floresks mi Brtnkoveans kari se resning; nriminds-seamendamentsl D-lsî Bosians în nrivirea modslsi de jsdekare a delik-telors nolitice; mi acela al D-lsî Kreijeans kare zice kt membri ksrgii de kassagisne kare vors linşi de 5 orî într’o lanţ sas de 20 de ori într’sns semestrs se vors sokoti demisionagi. Dsne aceasta, nsinds-se la votS întregsls art. 63 al komissisnii centrale, se nriimesce ks modifik’srile ce i s’as adsss de Kamers, mi ks ssnrimerea frasiî finale ce s a înloksits nrin § 3 al sekgisnii moldave^ D. Bosians citesce artikolele komisisnii centrale 64, 65, 66, 67 mi 68 koresnsnzsndS la artikolele 62, 63 64, 65 mi 66 ale komisisnii ad-hoc ale k^rii mo-difiktri konsi&te mai mslts în redakţjisne. D. Ilreiuedinte nsne la vots fii kare îu narte din aceste artikole ale Kom. ad-hoc mi se nriimeskiS. D. Bostan» citesce art. nîni la 74 ale Kom. Men. ne kare Kom. ad-hoc le-a ssnressS. (1 D. Ilreiuedinte konsslte Adsnarea daki nriimesce aceaste ssnresisne, mi Adsnarea o înksviinjjeaz'E. D. Bosians citesce art. 75 din nroiektsls Kom-Mentr. koresnsnzntors la art. 67 al Kom. ad-hoc, kare a maî adiogats ne lîngs acesta mi art. 68. D. nremedinte msne la vot acestg art. mi se nriimesce. Se citesce art. 76 al Koin. Ment. mi 69 al Komis. ad-hoc. kare se voteasi mi se nriimesce,, D. Bosians citesce art. 77 mi 78 al Kom. Mentr. kare saS nriimits în tokmaî de Kom. ad-hoc, în. artikolele sale 70 mi 71, kare, nsinds-se la vots se nriimesce. D. Bosians citesce la sek. IV art. 79 al Komi. Hentr. ne kare Kom, .ad-hoc l-a nriimits în tokmaŢ.în. ■art, 72. a . Se citesce art. 80 al Kom. Hen. amendat.S în art. 73 al Komis. ad-hoc, kare se nsne la vots mi se nri*-mesce, Se citesce art. 8i al Kom. Men. kare s’a modi-fikâts nriţ art. 74 al Komis. ad-hoc. Dsni oari kare esnliktri ce di D. ranortatoris se nsne la vot» art. 74 iui se nriimesce. Se citesce'art, 82, dar osserv&nds-se ki maî mslijî denstagi aS nlekats, snslg din sekretari face anelslg nominale, nrin kare se konstate kt Adsnarea ns mai e în nsmirs de dose treimi mi modinga se ridiki la la 4 ore, ansnginds-se cea srmitoarii ne a dosa zi, 24 IsniS. ^vvV'AA/V\AAfUVvv'#ww lor civile xotirînds-se înfiingarea disnensorislsi la snit: kolgea înki de la l^ig ale lsneî tre-kste Anrilie; nentrs darea konssltagielorg ks medikamente gratsite din ekonomiele ressltate din tondsrile destinate ne seama medikamentelorg nreziselorg snitale, iu folosslg siracilorg bolnavi ce ns vor avea .loks a se nriimi în kis-tarea snitalelorg, mi fiinds ki dsne o asemenea missn favorabili nsmirslg bolnavilorg siraci ce se nresenteazi la snitalslg Kolgea se im msl-gesce din zi în zi mi mai msltg s’a regslatg ka nrezisele konssltagii gratsite, si se dea de kitre D- lorg Doktori resqektivi în toate zilele de dimineagi de la 8-9. ore nentrs toate boalele în general mi osebitg în narte nentrs diferitele boale totg la ora xotirîti în modslg ssb sem-natg de kitre DD medici îîisircinagî ks aceasti Iskrare inşi: Domnslg Doktorg, în tnedicini Tsrneskg simbita nentrs boalele xirsrgikale; D llolizsvine ri nentrs boalele interne, DFialg Dsminiki nentrs boalele die oki, Kobicî mamosslg D Kanjtalei lsuea mi merksrea nentrs boalele de femei rai konii, în medicina Sarxosg medikslS Iloligiei sanitare, margea mi joia nentrs boale sifilitice si D-Demnartg dantistslg kanitalei, lsnea, merksrea rai simbita nentrs boale de dingi, iarg altoirea koniilorg se va anera lsnea rai merksrea totg la aceiami ori. «r- . <« Ilrin srmare aceasti regsralisai’e kibzsiti nsmal în favoarea siracilorg bolnavi Eforia gn-bernte a o nsblika snre în de obmte ksnostingi a tstslors, ka cei ce se vor afla în asemenea kon-digii mi vor fi întrebsingagi de ajstorg medikalg si se nresentese in aritatele zile rai ore xoti~ rîte la desnensarislg snitalslsi Kolnea în ariî-tatslg sfirraits. Direktorele Eforiei, I ■! „Nstrimentsls a 200 bolnavi ce se ksra-riseskg ne fie-kare zi în sniţalsls Kolgea, sr-miuds a se da nrin deosebit» kontrakts ne tim-nsls de la -ljis Asgsstg viitdrg nini la finele annslsî ksrents ; doritori ce arg voi si se an-gajese ks aceasti îndestslare se vorg anta în sa-* la Eforiei din ksnrinsslg Monastirei Kolgea Sîm-biţi la 23 alle ksrrentei lsni Islie, însogigî de keziniii valabile, kmdg este a se giue licitagie nrin oferte sigilate. ! Regslamentslg mi -kondigiile îndestslirii se notg vedea în toate zilele de lskrs în kancela-ria Eforiei de la 10 ore de dimineagi nîrii la 3 dsni aniia-zg. r .-1 ] Ilentrs destsnarea ini adscerea anei la cira-meaoa din văile de lă snitalslg Sf. Ilariteleimon este a se gine licitagie în nretorislg Eforiei din ksnrinsslg Monastirei Kolgea, merksri la 13 Is-lig viitorg; nrin srmare asnirangiî ce arg voi a se angaja ks aceasti Iskrare se vorg înfigiuia ks garangiî valabile, ear divisslg în kestîe se noate vedea în or! ce zi de lskrs în kancelafîa Eforiei de la 9 nini la 3 ore dsni amiazi, Directorul Eforiei S. PiscupesCu-. m Insciinţări. Eforia generala a $>pitalelorq civile. Dsni disnoziniile lsate de Eforia sîiitale- TiFogpaiia >agi.,„wwWPdacOfOffiariiCa^^f027 Xans CePn,an Jsmitate kasa din maxalaoa Kolgea în kare a mezstg nini în anslg trekstg Doamna Ssl-tana Marsil ks jsmifăfe lokslg ei momteneskg, ks jsmitate din denandengele ei, rai ks jsmitate gridina ei este de vînzare, mi nini a-le vinde este rai de înkiriatg. O a-natra narte din moraia Alberatii, distrik-tslg Argeras, ks o a-natra narte din togi msngii ce ssnts arendagî din nresni ks aceasti mornie, rai ks a natra narte din moara dsni zissa mo-raie, este de arendsitg de la 23 Anrilie viitorg. Doritorii se vorg adresa la Doamna Marsil nronrietara, kiar de aksm, Tientrs tokmeali rai înkeiire de akte. - J i i i-i»i—ut- -■. gla2r.rdoU .-i»> -ii«li oijoit IgaiJffî «hol sU-t. •ne* Şifte, pT*r-«oa oloiix ni