. / J
ANULU ii - 1860.

N° 71,
SÂMBĂTĂ 2 IULIO.
Acesta foiă esse de doue ori pe septămână Mercurea şi Sambata pretiulu abonamentului pentru un anu 24 Sf. pentru ’/s n 1^ r Trei luni. . . . 6 „
O liniă, pentru anun-eiurî se va plăti cu 30 p., ■
,ii4îHoi,f,^v»î ai \
l
IV nî ' Itftfi
FRINCIP AŢELE-UNITE.
1Wt-j V<n ItS!T
■r,i.	*>#ţ <£î-<	"
.iiao4 .. iitjviîţ
ii
O lege electorale forte întinsă.
Unirea ambeloru ministerie sub alesulu poporalul română de la 24 Genariu. ui[ţj
FOIĂ POLITICĂ ŞI LITTERARIĂ Ş
Redactoru, Responsabile RADU }QNESCU.
«tiu
fif> Rtsîsn l
■. -jy :i
Abonarea se face la RedacţiuneOtelulu Ger mani No. 27 strada Nemţiască, iar prin dis, tricte la D. secretari de Administraţiunî. Ori
ce abonamentutrebuiă
, plătită îndată cu subscrierea.
• . ■	. . 1U «(;
’ Ţeraniî să deviâ cetăţeni şi liberi prin ă loru împroprietărire cu despăgubire.
Armarea ţereloru in oştire regulată, re-ii servă si slote armate.	' .rt
INSCUNTIARE.	I
-	''V	•
Administraţiimea aquestuî jurnalii s’amutatuîn Otelnlu Germani Strada Nemţească No. 27.
Domnii abonaţi allu quărorii abonamentu a es-piratfl suntu rugaţi a bine-voi să trimită la ad-ministraţiune plata cuvenită, reinnoindu abonamentul n D-lloru.
■i
Bncurescl, / Iu tiu.
^ QUERCETARILE.
_______a*. ■siirf ta: --
~r *	.	———rr	, .	- _ . •
Mmisterisls a trtmisss în distrikte revisorî snre a fane nernettrî. Âneastt mts»rt ni se nare foarte bani. mi dorim» st noatt addsne res»llate folositoarie. Voin snsne tnst ge-va desure karaktersls anestors ‘jernettri, mi n» ne vom» onri d’a fane oare-kari osservtrî ministeri-bIbî desnre kin»ls k»m trebsit st nronedese o nernetare.
Srmtrile ie noate addsne o yernetare nre ktt» sBiitS de folositoarie, nre attts not» fi mi grave. Rescltatsl» b»n» sa» reS, drent» sa» ne-firent», nrodsss» de natime tui »re sa» de ne-nsrtinire mi interesssls adevtrsîsi, attrnt de la nersoanele kari tak» o nemetare mi de la mo-dsl» k» kafe o fak».
Hernetarea (enqu&le în limba trannest, tn-quiry în limba englest mi în romtnesne uerue-tare de la quoerere iar n» barbarism»ls ankets) a înnenst» tntti» st> se fakt în Anglia mi se fane foarte dess» mi într’511 kins larg» mi întins».
Nimeni n» noate koute.sta ressltatele tolosi-toarie ne noate addsne o neruetare ftk»tt îutr’»ii mod» komnetinte iui ks nentrtinire.
Snre a ksnoasue natşra, snors fante sevîr- 1 mite , snre a afla adevtMS în »nile kestisnî în kari este interessatt o narte a souiettgii, snre a dovedi ab»s»rile iţk»te m,i ktlktrile de lege, nernetarea este neuessarit mi este, singHrsl» mi-jlok» de a âj»nge la »u» res»ltat»'îndest»lttoris.
în Anglia mai toate nsterile Statslaî fak». assemiriî nemeturi.
Kamera renreseiitativt numesue o uerueta-re narlamentarit, de ktte ori voiesue st fiit mai lsminatt asssnra sttriî indestriei, a kommeruis-l»î mi asssnra ori litrii l»krtri neritr» kare iioa-te dobtndi nrinti-’o ueruetare informtrî mai dren-te mi esakte. Aueste Meiuettri se tak» înst mai tots-de-sna de o kommissi»ne de maim»lnî membri, mi negremits nentrs kt snsl» noate mai lesne fi d»ss» (le natimt sa» de interess», mi nrin srmare tot» res»ltat»ls ueruettrii salle ns noate d»ne ne gsvern» de ktt» în rettuire.
Assemini Heruettri ftk»te de kommissisnî ssnt» folositoarie în ori-ue Stat»; ks attt» mai mslts la noi snde integritatea mi osserVarea legilor» este mai adesse diktatt de temerea de a ii» fi deskoneriuî, de ktt» de datorit nsmaî.
Ilstem ziue kt uea mai mare narte din tsnk-flionarî, nrin denrindcrile kontraktate mi înks-ragiate în trekst», a» nerd»t» ks totsl» din vedere kt nea mai nrinuinale datorit a »n»i f»nk-Bionari» este de a"fi integr», rai a» ajsns» a kon-
sidera aneasta ka o virtste. Mctralisarea âues-teî klasse însemnate mi n»meroase de oameni trebsit st attragt foarte mslt» attenyi»nea g»-vern»l»i. în nrivinga aueasta S»ntem» konvinmî kt, snre a se îi»tea afla adevtrsl» desnre oameni mi l»kr»ri în geara toatt, nelle mai bsne mijloaue ssnt» uerqettrile kari trebsiesks orga-ujsate în toate ntrnile administragisnii.
^ lire ktt» tnst aueste ueru^ţtrî "riot» servi souietatea nrin ressltatele loi'T), nre atttS arS :>nr.od»'ie nea mai mare desordine^ii mari nedren-t.tni kari not» vtttma tot». ^
Ilentr» ksvtntsl» auestă kemtms attennis-nea nea mai serioast a gsvernslsi asssnra os-servtrilor» noastre.	" 1
G»vern»lH are trebsinnit st ksnoaskt oamenii mi l»kr»rile ka st noaţt sui ne st lskre-se, ne skimbtri mi ue reforme st fakt,- mi n» noate dobtndi aneste informtrî de kttS nsmaî nrin neruettri. Tot»l» tnst attrnt de la ki-n»!»1 ksm se va fane aneste neruettrî neantratâ trebeinuioase.
Gsvernsl» nsmesue ktte o nersoant nentr» skonslS anesta, mi ue se noate înttmnla?
Suim» toni ktt» de annrinSe» ssnt» astt-zv. natimele nolitiue, »rele nersonali, interessele de klikt,- suim» togi kt nentr» «rt de nersoane am» ajsns» st vedem» rettuirile uelle mai mari în kari noate ktdea o sonietate; am» vtz»t» uii vedem» înkt kalomniele uellfi mai mari, inj»riele uelle mai degrtdttoarie arsnkate în faga oamenilor nsmaî nentrs kt n» ssnt» albi, negri sa» nlbastri ; am» vtz»t» mi vedem» tnkt individe detestabili în vieana lor»1 n»blikt, denrinse a se rekomanda nrin kalomnit, a intra în favoare nrin lingsmi-re; a înainta ttrrtnds-se. Assemini ^individe ii» s»nt» inventate; essist» mi le vedem» k» nen-t»l» smflat» ktnd» not» st fit ue-va.-
K» nea mai marc nrivigitre st se fereas-kt g»vern»l5 de assemini individe tots-de-sna gata a kalomnia »n» om» snre a se rekomanda kt a deskonerit» ne-va, mi nrin »rmare meritt înkredere mi resnlttire.
N» ne înkin»im» togi ne ar faue.întrVuer-uetăre »n» assemine individ»? Ns. s’ar sili, ka st se areate kanabile, a vedea resl» mi »n-de n» este, a înnegri oameni b»nî mi: oiresiî, îm-ninss de »rt nersonale sa» de natime nolitiue, a ktsta st dovedeaskt g»vernBl»i kt lskreast, kt în toate utrgile n’a gtsit» de ktt» ab»s»ri?
Oare g5vern»ÎS treb»it st essek»tese îndatt ranortsrile ue’î not§ fane revisorii sei, st se înkreast îndatt în relagisnile ue’î ar da desnre deskoneririle Me a» ftk»t»‘ mi kari adesse not» fi false, dsii'B neea ne am» ar.etat»?
Assemini oameni domnigî de »re mi natime, în lok» d?a l»mina gsvemHl» în direkgisnea ne ar avea,' ş5> »rmese, îll» not» ret tui mai m»lt», mi de mslte ori all» komnromite. nrin zel» nrea
mare mi neksgetat».	».
ŢITi iar. st aibt drent» anestî revisorî, sin-g»ri în uernetarea lor», d»nt o simnlt btnsialt mi adessea nentr» resb»nare noate, st anli-ue ei singuri legea? st nronedese singsrî de kan»l§ lor», mi st esekstese ei singsri?
Deklartna» kt nrin assemini mts»re ar re-s»lta resl» uell» mai mare, oamenii indenendingi
www.dacoromanica.ro
în onini»nile lor» mi oneşti în, f»nkgi»ni ai- fi esnsinî la kanrigi»l» mi arbitrarisl» »nor» individe de rea kredingt; mi interessele g^vern»lsî ar fi mai mslt» vtttmate de ktt» înttrite mi a-, jstaţe nrin feonksrsBl» lor».
Heruettrile tnst ssnt» neuessarie mi folositoarie mi trebsitsk» ftkste; tnst invittm» ne Gsvern» a n»mi mai bine Komisi»ni de uerue-tare all» ktror» ressltat» noate ii mai drent» mi nentrtinitori», mi a fi în auella’mî timn» k» mare attengisne asssnra ranortşlsi ue va^ avea de jsdekat». rj
...	li. I. .ff
lt«tUt	‘‘.w
■------—■	. . 1 . "
^ CRONICĂ INTBR10RIĂ.

Adunarea nagionale a ottrît» eri a n» mai ginea medinge nsbline ntnt l»ni, ka st asten-te modifiktrile ne va faue Adsuarea din Mol-davia nroiektshii de lege nentr» Ksrtea de Kas-sagisne. Iltnt atsnuî va lskra k» sttr»ingt în sekgisnî la ueruet.area bsdgetelor» mi a altorS nroiekte nenessarie. Sessisnea s’a mai nrel»ngit» ntnt la 28 I»li» mi toate lskrtrile ue se aflt. în sekgisnî trobsitsk» ţerminate ntnt atBnuî. Am» aszit» kt sekgi»nea înstruinatt k» uernetarea. bsdgelelor» nrouede în lskrarea sa nrin- ştergerea keltsitlilor» nose kari li se nar» mari mi nefoloşitoarie. într’adevtr», kinslS auesta e înles-niuios» d’a termina mai k»rînd», clar ue nrimi-d»-se adtogire de s»me no»e, de keltsitle mai mari k»m» se va nstea realisa reformele a ktror» srgingt este rek»nosk»tt mi sim-gitt de toatt nearra? Nimeni n» ttgtdsesne kt avem» trebsingt de o. mslgime de îmb»ntttgi,ri materiali, mi toate auestea n» se. not» faue ft-rt mtrirea kelt»itlilor8. Adsnarea nagionale de la kare attrnt realisarea auestor» îmbsntttgiri, va fi singsrt resnsnzttoarit înaintea gtrrii de n» va voi st îulesneaskt mijloanele neuesarii snre a înbsutttgi starea lskrsrilor» de astt-zî.
Oare disolvarea,Ad»ntriî n’ar fi o neuessitate ne-■r»tt de gearrt, kîndŞ ar» vedea budgetele re-fssate sa» redssse la nimik», mi nrin srmare neiiBtinga d’a şe faue reformele treb»imiioase?
Aueastt resnousabilitate kttre nagisne trebse st o nreoksne m»ltHik5m»de sigsr» anreokk»-natS mi ne Adsuarea din Moldavia, kare k» nea mai mare b»nt voingt a votat» toate budgetele, între altele am» a«zit§ kt o keltsialt votatt es • te Bikarea lefilorS miniştrilor» la uinui mii de lei ne lsnt, mi a D. nremedinte la meante mii.
Mierk»rî la 29 I»ni» s’a serbat» la Kolle-ffisl» Nanionale îmiitrgirea nremieloi'S. M., S.
O	~	#
Domnitorisl» a bine voit» a înksnsna singsr» skolarii kari a» meritat» aueastt fremoast în-ksraffiare Mtria Sa a sn»s» D. miuistr» all» KsltelorS st 118 se uiteaskt disksrs». Disk»rs»lS n» mai era sn» diskurs» de okkasisne, ksm se faue în toate gerrele la aseemenea serbtri. Era »n» l»ng» memori», foarte bsn», asssnra sttrii instr»kgi»niî mi reorganistriî salle, kare smnlea 19 nagine.
Arettms tnst neuiBlgsmirea noastrt uellorg
2-78
DÎMBOVIŢA — 2 IULIU.
mari dela skoale neutre neîngrijirea mi îuvtl-mtuieala ne aă domnită în aneastt serbare. Kon-fssisne îu cetirea nremiangiloră, konfssisne în destribsirea ktrniloră, konfssisne în toate în kttă nimikă ns mal semtna a serbare offiniale. Mai mulgi as manifestată a.neaste nemslusmire.
NatfiohalslS ka mi RomsnslS vorbesne des-nre kestisnea' serenissimslsî introdssă ks multe a-mabailitate în ansuuisri de D< direktoră âllă skoaleloră nagionale. NauionahlS ne snsne kt skoa-lele Brtnkovenesni ssntă fondate dsnt toate formele fui astorisate de guvernă, dar ansnnislă ns a fostă destulă de klar$/în kttă a nststă da nasnei\ la konfssisni mi/1crede kt- de aksmă în-nainte ad^sfe ansnnisri se voră redakta mai lt-msrită. Ani se Onresne NatţionalslS ksmă s’a o-urită ini RommslS mi ne fakă a krede kt le nlakă st nreuag.ese. Iloate st fie aneasta takts nolitikă dar noi n’avemă ferinjrea d’allă nstea îngellege. Amă fi dorită, ksmă amă krezstă tn-ţtiă, st le vedemă nertndă ka noi a se nsne ameztmintele Brtnkovenesnî ssb enitronia Sta-tsisi. Titlslă de serenitate figsra în kanslă snsî ansnviă nsblikată de D. direktoră allă skoaleloră mi lskrată ama înlută, ne koiiformtnds-se ninî snei legi, a ftkstă ne mulgi st kreazt kt vorbesne în nămele anieztminteloră brtnko-venesni mi a serenitoun sqlle nrinninele Bibesko, Brankoveans, Bassarabă. Amă fi dorită înst a vedea kt Natţionahls ne Itngt intrtsrirea ne fane kt ansnnislă ns era klară, st adauge nellă nsgină ka RomsnslS kt titslslă nomnosă este snă obineîă dobtndită de D. 'Maioresks ne kttă a fostă fonkgiofiară asstriakă. Kiar aneasta e des-tslă nentrs aneia kari îngellegă mai msltă.
1 D. Ministrs allă Ihstrskgisniî Ilsbline a-dresseast o ordine nirkslart kttre D-niî nro-fessorî relativt la nrinniniele de drentate, de li-
direa Ismineloră, nrin viersă mi nrin -skrissă va fi okksnarea sa de totă momentslă, nentrs kt Romtnia de ns va fi kttă se va nstea mai ls-miriatt nrin Instrskgisne ns’rni va nstea îmnlini missisnea ne este kitmatt a. îmnlini ne kaliea nea nost ţrasst de Konvengisne.
-cxx>§§c
Circularei» D. Cogăliiiceanu către prefecţi, pentrn funcţionar!*
DD
bertate mi egalitate ne ssntă konrinse în konvengisne mi kare trebsitskă înttrite nrin instrek-gisnea nsblikt, kare singsrt va nstea gine tot-d’asna viit voinga nagionale ne ns va mai fi naralisatt ninî rtttnitt din kassa nesniingei ktndă va fi Isminatt de instrskgisne, în kttă st ajsngt ka nartea nek mai tare st fit mi nea mai dreantt. Konvengisnea ne a deklarats ne togi liberi ini egali, dar aneste mari drentsri ns voră nrodsne totă binele loră de ns voră fi stdite în inimele nettgeniloră nrin kresktnda akgisne a instrskgisnii nsbline. D, ministrstre-ne renede neste starea Instrskgisnii din trekstă kare deksrgea din legile imnsse de. strtini ne aveau de skonă a resninge adevtratele nrinninie de la oameni mi a le zine kt ns era sttnîni ne ksgetarea loră. Instrskgisnea dar trebsit st fit ns nsmaî întinst în toatt geam, în toate ko-msnele, ni înkt, ksm zine D. ministrs din Iami st ginteaskt totă odatt la desvoltarea mi înts-rirea simgslsi nagionale, la admiterea virtsgilor stremomesni, la iubirea de natrit mi la resnek-tarea legiloră ei. Instrskgisnea trebuit a da,ts-tsroră ksm zinea Condorcet, mijloanele d’amî în-denlini trebsingele, d’ami ksnoasne mi esernita drentsrile, d’a îngellege mi a’ml îmnlini datori-ele. Aneasta st fit obiektslă instrskgisnii mi este sna din datoriele nelle mai mari, ktni nsmaî nrin rtsntndirea Instrskgisnii mi ririn armare se noate konsolida mi nagioîialitatea ini suirea iui liberttgile noastre. Aneasta st fit nea mai de ktnetenie nreokksnare a gsvernslsi Mtrieî Salle. Kondigisnea învtnttoriloră nriinari ktroră le ssntă înkredingate basile edskagisnii nagionale trebseste ridikatt nriri instrskgisnea mi re-nilata loră. Ilro.fesoriî în iokă d’a se ginea de-nartagi de marile kestisni nagionali mi soniali, din kontra missisnea loră este de a lumina so-nietatea ns nsma’i ne nea vittoarit dar mi ne nea nresinte în stnslă ktria trteskă. Anoi stt-rsesne de D-nii nrofessorî ka, demni missionari ai ideeloră nelloră adevtrate st fakt totă snre a resntndi lsmina ka st strtbâtt în okii mi în inimele loră. D. ministrs termint deklartndă kt annlikarea nrinninieloră nelloră mari mi resntu-
Ilsbliktmă a'nalisa snei nirksltri însemnate a D. Kogtlnineans kare nsne bksile mi kon-digisnile nsmirii fsnkgionariloră. Noi ne amă o-ksnată în mai mslte rtndsri de aneastt kesfisne ne ni se nare d’o mare însemnttate. .Amă are-tată mtssrile kare se notă Isa nentrs a moralisa mi ridika ne fsnkgionarî: nrobe de kananitate, moralitate ini integritate; nedense asnre nentrs absssri înaintare ftrt ntrtinire nentrs merite reksnoskste. D. ministrs nrimară din Moldavia nsne de basi toate aneste mtssre mi deklart kt va fane totă ka aneasta st devit o fante, o realitate, mi invite ne D-nil nrefekgi a ltssa la o îiarte ori ne snirită de nartită, de uatime no-litine, de sre, xattrsri mi nrietenie. Eatt ne am dori st vedemă mi la noi kttă mai ksrtndă. Amă stersită msltă nentrs aneste mtssre mi linst de esklssivismă în interessslă generale, dar ns amă vtzstă tnkt nimiks nsblikată în îngel-lesslă anesta, mi iar mai invittmă ne. D. ministre din întrs sni'e a ns nerde din vedere o kes-tisne atetă de însemnate desure kare amă vorbită de mai mslte ori mi vomă vorbi eart ntnt vomă vedea snă ressltată.
ninată la fsnkgionarî. Iledeausa ns 8e ve m
gini nsmaî în destituire, ni nellă kslnabile va fi
trimissă înaintea tribsnaleloră kriminalî. D
nistru deklart kt s’a îndatorată înaintea n ,	d Rerei
kt va moralisa admimstragia mi aneasta ns va
remtnea o littert moartt; va fane totăkafto-^.
dsinga st devit fante mi vai de anella kare
îmi va mtrinevi fsnkgisnile. D-nii nrefekgi st
konsiderese mai ks deosebire servinisrile mi ka-
nanitatea fsnkgionariloră aktsalî, kari voră fi
nreferagî ktndă voră într’sni mi kalitatea nea-
ntratt a onestittgiî; mi n’aneăti st’î rekomande-
se mai ks deosebire: I). Kogtlnineans termint zi-
ktndă ka ministrs mi ka Romtnă vţ invită ka’n
nreserittrile ne ’mî Regi fane st. vt ferigi nre
kttă de natime mi de sre nre alots mi de nemeritate vrietenu, xatsrsri mi mijlociri.
Felinittmă din toatt inima ne D. Kogtlnineans nentrs assemini mtssfe bsne, singsrele nrin kari se noate regsla rai redika administra-gisnea, mi amă dori st le vedemă deklarate mi stabilite mi la noi ksm le amă aretată mai din
ainte în anestă isrnală. ,
■ ' J .
--------------------- li
Propunerea O luî Xurmuzaki.
Ns nstemă felinita în destslă ne D. Ministrs nrimariă din Moldavia nentrs konrinssls; a-nestei frsmoase nirkslare kare nsne basile mi kondigisnile de admittere în fsnknisnî. Meka-nismslă administrativă este foarte komnlikată, merge anevoit mi aneasta nrovine msltă din linsa de komnetingg. mi kananitate a, fsnkgioiiari-lors.	,
D. ministrs areatt kt onorariele s’aă mtrită mi aksm katt st se okksne seriosă ks allege-rea nersonalslsi ne are a inigia nosa adroinis-tranit. Kannelaria DD. nrefekgi va dobtndi snă direktoră, fsnkgisnile de mefă de bisroă trebs-itsk& a fi ridikate nreksmă mi mi ,ssb nrefek-tsrele. Toate ttrgsmoarele voră avea ktte snă komisară ka ama okislă gsvernslsi se fit nre-tstindeni. mi st noate îndestsla toate trebsingele D ministrs va interveni foarte nsgin în nsmirea nosiloră fonkgionari de nrin distrikte, aneste va fi datoria mi resnsnderea nrefekgiloră. Anestia st kaste la fit kare asnirantă moralitate, kananitate mi înkrederea ginstamiloră. mi gtsindă a-neste kalittgi st nsit la o narte toatt natima nolitikt, totă sniritslă de nartidt.. St fit k’o inaî mare attengisne la allegerea ssb nrefekgilră, nolinailoră mi a komissariloră kari fiindă în re-lagisni totă de-sna ks loksitorii, trebsit st fit nflda bsnei nsrttrî, a onoariî mi a demnittgiî; st ridine autoritatea iar ns st o degradeseksm aă srmată ntnt aksm.
In viitoriă ninî sră skriitoris, ninî snă nra-ktikantă st ns se nsmeaskţ ftrt a nresinta at-testate doveditoarie kt aă sevtrmită ksrssrile gimnasiale, iar nentrs kannelariele de noljgit mi de ssb-nrefektsre klassile. elementarie. Inde-rilinirea agestei neaiprate kondigisnî este nssst în sarnina mi resnsnderea nersonale a nrefek-niloră; nre kttă destitstrile nemotivata, trebsit st înnetese, nre atttă st fit ftrt milt mi krs-nare nentrs ori ne fante neonestţ,. Adunarea a mtrită salarislă mi aneasta trebsit st' fit de aj-jsnsă nentrs vieaga modeste de fsnkgionariă. Ssb asnrt resnsndere a D-loră Ilrefekgi st ns tole-rese lsare de mitt saă kiar de dară, ktni mi darsls ester o mitt ktndă nrovine de la îmnri- I
www.dacoromanica.ro
» --------i:	'
Konsîdertndă, kt gsvernslă Maiesttnii Sale Imntratslsî tstsloră Kosieloră datoremte Mol-daviei din anii 1853 ini 1854, meante milioane uimi sste dose-zeuî tui trei de mii de lei. * ‘
Konsidertndă kt la intrarea omtiriloră rs-semti în Moldavia komandantele ssnremă al lor Hrinn'inele Gorneakov nrin nroklamagisnea sa, a dată în numele Maiestegiî Sale Imneratorislsi solemna nromisisne, kt tot ne se va lsa din gea-rt snre întreginerea omtiriloră Imntrttesni se va nltti ks bani gata.
Konsidertndă kt Moldova la oksnarea iei, ns s’â aflat în stare de resbellă ks Rsssia, nrin srmare, dsnt drentslă ginteloră ninî noate fi îu-datoritt a nltti keltsielele oksnanisnii, kare n’a fostă nrovokatt de ea.	r
Konsindertndă kt mai sss arttata datorit' din anii 1853 mi 1854, ns se noate reginea nen-trs banii ne Rsssia reklamt ks titlslă de des-ntgsbire, nentrs keltsielife oksnagisnii din 1848, nentrs kt mi atsnni Moldavia se afla în nea mai mare nane mi liniînte mi nentrs kt este sn fantă istorikă, kt skonslă oksnanisnii rsseintî din anii 1848 mi 1849, aă fostă trenerea armatelor* resemtî nrin Moldova, snre a nstea dsne Astrieî ajstoră în Transilvania mi Sngaria.
Konsidertndă kt nenlata anesteî datorie a kontribsită foarte msltă la trista stare a finan-geloră Moldavieî, ssbskrisslă nronsne srmttoarea înkitiare;
1)	Adsnarea Elektivt a Moldavieî invite ne guvernă, st fakt ne^nttrziată namii ksveniuî, snre a se nltti de kttre. gsvernslă îmntrtteskă al Rsssiei, ssma mai sss aratatt ks dobînda sea.
2)	Adsnarea nlint de înkredere în isbirea de drentate a mtrinimosslsî Imntrată al Rsssiei, snert kt Maiestatea sa ns va refssa nlata a-nestei datorie nekontestabile.
Ssbskrisă; K. Xsrmszaki.
.Snrijinitori: Gr. Stsrza, kolonel G: Xol-bană, D, Roseti Şolesks, T. Beisa, I Stsrza, L.
’	' X ■' •	"li	1 i
Katargiă.
er
(Roniînulă.)
ar
an'
4
•y
tOi:
rao
Q LEST IA
monastiuilorC inkinate din moldova.
UiOli II Kf “gă; .nit/ t -ti'rr.-i r'O jl, l': :m ii,,.
AdevtrslS în toate; adev^rslS în-nainte de toate; adevtislS mai nre sss« de toate;
Bouloghe.
■(Urmare).
Mijlonindă îmnediktrî nolitine în realizarea nronsneriloră din anestă memorandsmă, Dom-
/
J
L
L
i*
dîmboviţa — 2 iuLitj;
279
jjslă Stsrdza la anslS 1846, as destemsratS ksr- i jjiî Rsssiel îirintr’snS iueinoare energikg, ns nş-gjaî kh skonsrile fondatorilors aţiestorg aoiezi-jjjinte nagionale s’as rtstsniatS, ks totsls ssbt administrarea grenilors; ns nsmal kt niil ssb-vennia nrevtzstt de regslaments n’a srmats a 0 rtsnsnde kttre garrt, kiar mi dsnt trecerea aqelors zene ani de skstire ne leas akordats ki-riarxidors, ks assnrirea Moldovei;, dar, kt administrarea momiilors Itssatt în mtînile greni-jorS, vtdeuite în toate zilele, mari abszsrx uii mari skandale; dar, kt. testamentele de dtnsire ng s’as mal înftniniats; dar, kt mor.astirile as agisns§ nsstiî, goale, rsinate mi în stare a se desfiinua snele ks totsls; dar, kt kontraktele de egsmeniî se înttlnesks date ne anelleamî termine la mal mslte fege, în ktts din aneasta se nrilejesks nronese înktlnire, kare defaimt tagma, îmnovtreazt instangiile nerreî, îmnilleazt xnonastirele în datorii, ini rtnemte evlavia kr.es-tinilors; dar, kt ntdsrile de iie momiile monas-tiremţl stnts aiiroane a se desfiinga ks totsls,
Jn sima anestsî memsars, Domnsls Stsrdza d’a-drentsls îmnlininds din venitsrile ne adsna gre-riî, o ssmt de zenimî galbeni, as grtbits ks a-neasta a se învoi de kttre ksrtea Rssieî, ka o mtssrt nrovizorie, lsarea sneî ssbvengiî din ve-nitsrile anestors monastirî, uri nrin skrisoarea vizirialt din 1848, s’as înksnosniingats ne Dom nil din Moldova mi din Valaxia, ka st tragt 30 mii galbeni din. venitsrile monastiresnî înki-nate, ks înnenere nsmal de la 1847, adekt:s’a mal akordats grenilors înkt mase ani de skstire neste anei zene, kare li s’as fosts înksviingats mal înainte.
Lsntele mi negonitrile înttmnlate de atsnnî înkoane în aneastt kvest.ie, sînt nrea nost, ades nsblikate mi ksnoskste de togi, în ktts st mal fie trebsinga a le înregistra.
As srmats anol-in ansls 1855, trimiterea la Konstantinonole a înstrninagilors din nartea immjslsî Grigo.ri Gika, ks memsarsls, nrin kare, deskriinds îmuregisrtrile, st nerea, ka ve-nitsrile monaştirilors înkinate, st se distribse în kinsls srmttors; o a natranarte nentrs fisksls Moldovei, eartinî o a natra narte nentrs întfegine-rea monastirelore, mi dot ntrnî, sas jsrottatea venitslsî totals st se dea în disnozigia natriar-xilors ini a komsnittgilors grene. Ressltatele a-nemtii solii eârtmî stnts rntiste de .kttre toni.
ŢŢŢ	A Sî:.'!-’	■■
,	" rit.. ’ •
Sttrsinga ne s’as nsss tots d’asna a se în-dsnleka ne ktlsgtrl st înftnimeze aktele de dtnsire, o kredems mi de nrisoss mi nreste ns-tingt.
. Ileritrtr kt, desnre sfnele monastirî vors da mtrtsril, kt doksmentele le as nerdste; nentrs kt, desnre altele vors înftginia, ns testamentele nriimitive, în kare st se noatt vedea kondiniile afierosireî, dar xrisoave de ne-învoire de la Domniile din srmt, fiinds kt ks togii snims, kt kt-lsgtriî obinînseas amî skoate asemenea xrisoave la fie-kare înoire de Domnie; mi înelles’a nststs lsneka, ori ini kare nrefaneri dorite de nartea interessatt; sas mal lesne înkt, s’as nststs ttnea mi trene nreste kondiniile nriimitive fiinds kt în obineis, la asemenea înoirl, ns se nerea alta de kîts reksnoasnerea. nronriettgil; nentrs kt desnre ktte-va monastirî uoate, vors skoate ini kiar testamente ,de înkinârea rnonas-tirilors la loksrile Sfinte, înst, ns ftkste de kttre înssrnl fondatorii ini înzestratori monastirilor, dar din nartea altors fege, îsate, ksm s’ar zine de drsrns, kare s’as nretinss de rsde rtmase ds-nt neamsls ktitorilors; auia, de esemnls, s’as fţksts, ks monastirea Bistriga, nea mal veke, mi nea mai avstt din nart, fondate ini înzestrate de Domnsls Aleksandrs nells bsns, karele n’as înkinat’o mi nini aS ksgetats st o înkine, de ktts lsl Dsînnezeă; mi greniî ns o stt-nţnesks de ktts ks o xîrtie tokmai din 7195
Martie 4, din nartea sneî Doamna Safta, kara s’as nretinss, dsnt sste de anî în srmt, kt s’ar trage mi ea din neamsls Domnstsl Aleksandrs, ne kînd anels neams era stinss de mslts dsnre istoria gtrel; mi ne îndemnsls natriarxslsl Do-sotel de Ierssalims, venits atsnnî în Moldova, fiiind kt ne anele vremi, mi snre asemenea skon, natriarmiî vizizita Moldova în toate zilele; as înkinats anea streint fagt, monastirea Bistriga, ftrt ninl sns drits, Ierssaliraslsî, ne ksvtnts kt as vtzst’o ajsnst în nsstietate, în grea stri-kare, lirişitt de nodoabe mi de odoare. Dakt o asemenea dtnsire ar si’ma a fi de valoare, a-tsnnl, fiind kt Bistriga asttzî este în rotate rs-int, în mal mare strikare, în inaî mare nsstiire, mi în mai mare linst de nodoabe mi de odoare, nreksms fie nine st noatt înkredinga; anoî ea-rtiul o alte femeie ks mal drits mi rezons, ats nstea aksms st o dtnseaskt snde îî va ntrea. de vreme ne Ierssalimsls n’as îngrijits a o ginea în bsnt stare.
Renrodsnems tekstsals faimoasa danie, ne a ktriea temeis, garra a rierdsts ntnt aksms şste de milioane lei venitsls monastîrel Bistriga, mi as ssferit a se nsstii mi a se rsina nells. mai vekis monsmentg, kare neas rtmass de la Domnsls Aleksandrs nels bsns.
„Es domna Safta, Doamnt a renosatslsî „Gieorge Ultefan W. ne as fosts dintre mila „lsl Dsninezes Domns gerel Moldavei, mi diu-„nresnt ks vtrels mes Ilatramko ne ^s fosts Ilitar, fenors lsl Dimitrs snttaris, fanems sni-„re tstsrors ks’I se kade a aszi, ks aneastt karte „ezanissalls nostrs. nentrs rtndsls St. Mt. ne st „keamt Bistriga, la ginstsls ISIeamnsIsî, snde es-„te xramsls Adormire! nrea sfintei fenoareî Măriei, „ntskttoarea lsl Xristoss, nre ana Bistrigel, din „sssss de ttrgsls Hietiei, kare este zidite mi „ftkstt de momii noştri! nei bsnî mi bttrtnl; „vtztnds noi kt as remass la mare nsstietate „mi grea strikare, kt s’as skimonosits mi as „linsits din toate nodoabele eî, mi ne s’aS ke-„mats: vemminte sksmne, odoart mslte mi mo-„inil bsne, mi mslgl merbî giganl ne as fosts „dats, rai as milsits, mi înttrRS de Domnsls Alekăandrs Voevod nells bsns mi bttrtns, ka-„rele este akolo astrskats, din-nresnt ks Doam-„na sa Ana mi ks kokoniî seî. DenI, mi noi fi-„inds dintre anei ktîtorl bttrtnl, mi sniinds mi „dintre ntr. noştri, mi vtzînd mslte danii kare ssnts „de la ntrinniî nointri, mi aksms linsindS anes-tea toate, mi nsstiinds-se de loksitoril ner iţi „kare as loksitS într’tnsa; sokotitams mi noi. „adsktnds Dsmiiezes nre Dsmuezeesksls mi a „toate Ismea sntssitoris, nre ferinitsls alesss „Dosoteis Ilatriarxsls a sfintei Metegî lerssali-„msls, mi vtzîndg mi a.lgî ktitorî alem! înkintnds „mi alte S-te Monastirî, la S. mi de vieagt dt-„tetoris Mormtntsls lsl Xristoss, înkinatams mi „noi aneastt S. Monastire, ansme Bistriga, ks. „toate nodoabele eî mi ks toate venitsrile eî, ka st fie nomant v.ennikt la Mormtntsls lsl „Xristoss; mi nrin mtna anestsl Dsmneze.esks „ntrinte ne maî sssss skrie, mi srmttorilors „sfinniel sale, în veni st se nomeneaskt momii „noştri ktitorî în veni, neî mari mi neî mai mini, „mi. st ne nomenims mi no! ks dtnmil...“
7195, Martie 4.	.
Aseminea, Monastirea Galata, fondatt mi înzestrate de Iletre Wd. nit este înkinate ninî de fondatorsls, nini de îozestrttoril el, dovadt înssml xrisovsls din 7125, Martie 25, a Dom-nslsl Rads Wd. kare înkint ktitorie mi ame-ztmtnts streins., eartuil. ne rezoaiie nsmal kt s’ar vedea nsstiitt Monastirea mi terţ odoart. Legtnds ks toate aneste înst, a st ginea Monastirea în bsnt stare, a st îndenlini kondigii-le ktitorilors, mi venitsls ne ar mai remtnea de nrisoss din toate keltselile de neste aiis, nsmal anella st se dea Mitronolitslsî gerel, ka ells, kondigionalls, st’lls trtmitt la Ierssallim. Galata st aflt în nreajma Iamslsî; o sniins mi o
www.dacoromanica.ro
vedems ks togii ktts! de nsstie astt-zî dsnt ksms snims aseminea kt venitsrile întregi, iar ns nsmal rtmtmigele treks Dşntrea mi st în-
strtineast în tots ansls. - -	'	7
;	.a .	■ _ -unr ^ya sr,na.) ;-
ri\ ..	..	-	j ‘'fP* >1" 1	.
Ţ .	./ :	.	11 ^
' •- . , *. - - ■■
/ ioM I	'jKî.ni':.;;	‘
ADUNAREA NAŢIONALE t : -
0	: ,	.	- i II ..ii’ioi .-
:	a	«avfi
„r ; TERREI ROMANESCfi J( Mit
«I Iar Şedinţa de Ia 20 luniu 1860.	1	- Hl'>1
laeâ &l.	■ ■	«
Preşedinţe D. Barou Katargiu. •
Illedinija se deskide la 8 mi jsm. ore seara.
D. Ilremedinte• nronsne Adsniriî disksgisnea nro-iektslaî Ksr^î de Kasagisne, mi invite ne d-na ranor-toris a kontinsa mtirea nroektalsî.	■
D. K. Bosians, viindă la tribsni, Hitesne artiko— Iile 17, 18, 19 mi 20 ne kari komissisnea le-a, întrsnits" în art. 16 allS se», mi esnliki nrinHiniele ne kari ş’a. basat» Romissisnea Bentrale mi aleile ne kari s’a bâ-sat« komissisnea ad-hoc în elaborarea anelluî artikolS. D. Bosianu areate k% ,art. nentrs kondiijisnil.e de la Ksrtea de Kassanisne e maî mslts nentrs viitoris, nentrs kt este învedisrats kt astt-zî ns se nots gţsi destsle nersoane kari se 'imnlineaskt anele kondigisnî. De aneea la kanitolslg disnosinisnilors transitorie, se regsleast kondi^snil^ de nrimire ktt nentrs aksm.Ds-nt aneasta, trektnds fii modifiktrile addssse de sekijis-nea moldavt, D. Bosians esnsne nsntsrile în’ kari ns s’s snits ks dtnsa mi nentrs kari ns s’a nststs nriimi
D. A. Floresks,. sokotesne kt termensls de 10 anî de servin.is ne se nere nentrs aksm, nrin art. transito-ris 88 e nrea mare, mi krede kt ar trebsi st se ijit sokotealt ns attts de îndelsngata nresinijt a ksî-va nrin tribsnale, nre ktts de kalittijile sale intelektsalî, ktnî foarte adesea sus oms inteliginte/ ftrt st fi ser-vits 10 ani, nrin ksnosuinnele sale nraktine, e tots a-tttu de înaintata ka mi snsls ne a servită 10 ani. De aneea D-lsî e de ntrere kt anests termens st se re-dskt la jsmttate.	-	3	1
D. Bosiăm resnsnde kt aneastt kestisne trebsit st okksne Adsnarea la disks^snea arf. 88, dar ks toate anestea d-lsî oservt ka inteliginga sas genisls ;de kare vorbesne D. A Floresks e maî nre sssss de toate legile; e sn kass esnenuionale, mi legisitorislii ns are în vedere de ktts kassrile ordinarie, ne oms în: termensls de mizloks mi e evidinte kt snsi asemenea oms, kare ns a ftksts stsdisrî snenialî, îî trebse nels nsgins o .nraktikt ,de 10 ani ka -st dobtndeaskt ks^ nosningele mi resnektslfi ne’ reklamt nosigisnea snsî ministrats amia înaltă.
D. nreuiedinle, vtzînds kt ns maî ia nimeni ks>-vtntslă, nsne la vots-art. 16-allK Komisisniî ad-hoc mi se nriimesne.	f«.i
D. Bosians nitgsne art. 21 all» Komissisniî Men-trale, ksm ini art. 17 allă Komissisniî ad-hoc, mi arate modifikarea ne konsistt în redakgisne nrin adontarea snoră termini maî tekninî. Se nsne la vota art. 17,allă Komisisniî ad-hoc, mi se nriimesne.
D. Bosians nitesne art. 22 allă Komissisneî Ben— trale ksm mi arţ. 18 Komisisneî ad-hoc, mi se nriimesne.
D. Bosians nitesne arţ. 22 allă Komisisneî Centrale mi art. 19, allă Komisisneî ad-hoc. D-lsî arate kt anestă art. s’a nriimită întokmai, mi dsnt aneasta ni--tesne modifiktrile adssse ,de sekgisnea moldavt, ne kare d-lsî le gtsesne foarte jsste mi e de ntrere a se urnirii mi la noi. Se fakă, doi. amendamente ka alineate-la art. 19 allă Komisisniî mi estrasse din nroiektsls sekgisniî moldave. SnsiS din sekretarî nitesne nelle dost amandamente, kari se nriimesks.
D. Bosians nitesne arţ. 24 allă Komisisniî Centrale mi art. 20, allă Komisisniî, mi se nriimesks. D-lsî nitesne.art. 24 allă Komisisniî Centrale koresnsnzttor-la art, 21 alls Komisisneî ad-hoc mi aratt kt aneasta a fostă de ntrere kt komnletarea membrilors st-se fa-kt nrin sorgi; se nsne, la vots art. 21 al'ls Komisisnij ad-hoc mi se nriimesne, nrcksm mi art. 26 allă Komisisniî Centrale sas art. 22 alls Komisisneî ad-lioc în kare ns s'a ftkstS nini o skimbare.
D. Bosians nitesne art. 27 alls Komisisnii Cen-r trale mi esulikt toate modifiktrile ne.s’aă întrodssă nrin art. 23 allă Komisisniî ad-hoc. Dsnt aneasta nitesne amendamentole nronsse de sekgisnea Moldavt mi a-ratt kt nrintr’aneste amendamente ns se m-evine de tot inkonvenintele linsei, de maioritate, fiindă kt sekgisnea ns s’a nreoksnats de ktts de kassls ktnds va fi na-ritate. mi de aneia d-lsî stersesne a se adonta ntrerea Komisisnii ad-lioc, ka dakt nînt în termensls de trei lsnî ns se va nstea obgine maioritatea într’o sekgisne, atsnnî st se jsdeno urinina de sekgisuile snite, afart,
280
DÎMBOVIŢA
2 IULIU.
de pricinile srgingî, kari se vor jsdeka îndată de sek-gisnile snite.
D. A. Floresks kohsidertndă srginga ’llin nsntslă de vedere allă interessslsi nersoanelors înurivinate, kre-de ki mai toate nrovessele se vor nresinta ssb avestă karakteră, mi nrin armare ar fi mat konsevinte a se skoate de totă terraenslă avela de aminare nentrs kib-zairey mi a. se otarî ka sekgisnile si se întrsneasln, îndată ve ds s’a nststă deklara o maioritate.
D. Boşians kombate iiT>rerea D. Floresks de a konsidera rrginga din nsntslă de vedere allă intereselor» nrivate, Iiivi atunci într’adeviiră toate nrivinele ar avea avestă karakteră mi srginga ar deveni regstalio-mant, ne kindă e svists ki srginga se determini -nrin natsrji lskrsriloră, dsni ksm se va vedea mai la vale .intr sn artikols sneliiale nentrs kassrile ne ssnt a se nri-vi ka srgingî;
Afari de aveasta fii kare sekgisne îmi are atri-bsgisnile sale mi ns ar trebsi a se întrersne din ls-krirî întrsnindsse nentrs o nrivini kare noate s’ar fi terminat» de o singsri sekgisne în tennenels ve’i a-kordi uroiektslă.
D. A. Floresks revine assnra kestisniî, ki ori ksm s’ar îngelege srginga, fii ksm a zissă d-lsî din nsntslă de vedere allă iuteresseloră nrivate, fii ksm a âretată D. Bosians, dintr’snă nsntă de vedere sviingifiks, sek-gisnile ar trebsi si se sneaski îndati, iar ns a se a-niina nentrs dose mi treilsni ,o nrivini ne va fi dsrat atits tirnnă nrin instangele interioarie.
D. Hremedinte inviţi ne D. Floresks a’rni forms-la aveasta nronsnere, daki voieşte, în amendament. D. A. Floresks densne sn amendamente kare se resninge.
D. Bosians vitesve art. 28 alls Komisisnei Centrale mi art. 24 alls ICoinisisneî ad-hoc, mi araţi ki. singsra diferingi e ki s’a adisgată ka alegerea nentrs ssnleare si fii nrin sorgi. Se nsne la votă art. 24-alls Komisisnii ae-hoc mi se nriimesve.
D. Bosians vitesve art. 29, 30, 31 mi 32 ale Ko-Tnisisniî Centrale mi art. 25, 26 27 mi 28 ale Komisi-sniî ad-hoc, mi araţi ki modifikirile fikste ssnts |o Ijonseksingi a admiterii sorgilor» mi nsmerslsî de trei sekgisnî, mi sksrtarea vakangeloră de Knvisn mi.înstărea la Asgssts avelloră de la Islis. Se nsne la vot art. 25, 26, 27 mi 28 alle Komisiei ad-hoc mi- se nriimeskă.
D. Bosians vitesve art. 33 alls Komisisnii Centrale, mi art. 29 alls Komisisnii ad-hoc.
D. Katargis vere voii a areta Adsniriî modifikirile adsse avestsî art. de Sekgisnea Moldavi, mi vitesve art. 33 alls avestei sekgisnî.
D. Bosians gisesve bsne modifikirile din avestă a.vestă artikolă.
D. Katargis înksviingînds, e de nirere ka în lok de a lsa ne Membrii alternativ» nentrs sekgisnea vakangelors, ar fi mai bine si se tragi la sorgi, dar as-fels ksm vei ne as fostă în anslă treksts si fie sks-fiiji de a figsra în srmi în ansls viitoră. Aveasti nirere se formsleasi în amendament» ne kare D. Bosians nronsne a’lls tre’ie ka alineat» alls art: 29. Dsni os--servarea d-lsi G. Kregeans se nsne 7 membrii în lok -de 5 nentrs sekgisnea vakangelors, ksm s’a admissă mi nentrs Mele de neste ană.
D. Ilremedinte nsne la vots art. 29 allă Komisi-sniî ad-hoc mi se nriimesve ks modifikarea nronssi de O. Kregeans' mi ks alineatslă- sekgisniî din- Iarnî.
D. Bcmans vitesve art. 34, 35 mi 36- allă Kom. Centrale mi art. 30, 31 mi 33 allă Kom. ad-hoc, kari se lisns la votă mi şe nriimeskă.
D. Bosians vitesve art. 37 alls Kom. Centrale mi 32 alls Kom. ad-hoc.
D. Kregeans doresve a s.vi de la vine Pere *Kon-gcdis nrimslă nres,edinte.
D. Bosians resnsnde ki de fa Domn, ki4î ar fi gremeali a’llă fave si denînde de la Ministrs; la avest art. se nronsne srmitorslă amendamentă.
.,Cererea de kongedi» a nrimslsî [nresedinte se va ssnsne Domnitorislsi.“
Ilsinds-se la votă art. 33 allă Kom. ad-hoc se nriimesve ks sss zissslă amendamentă ka alineată.
D. Bosians vitesve art. 38 allă Kom. Centrale mi 34 allă Kom-, ad.-hoc kare se nsne la votă mr se urii— mesve.
D. Bosians vitesve art. 39 allă Kom Centr. mi art. 35 allă Kom. ad-hoo, mi ne lsindă nimini ksvîn-tslă se nsne la votă art; 35 mi se nriimesve.
D. Ilresedinte konssltindă Adsnarea ridiki se-dinga la miezsls nongii ansnginds ne nea srmitoarii •nentrs a dosa zi la 8 ore seara.
14
nale.
,b:
Şedinţa de la 21 Iuniu 1S60..	__ ^
.Preşedinţa V-lui D. Ghica. imtn S,
* ‘ .*
f * ,s • ! ■------------ . l..b / O ha' agt
IHedinga se deskide la 9 ore nrin anelslă homi-
D. Bosians viind» la tribsni uites'ie art. 40 mi araţi ka Komissisnea ad-hoc a -SBnreşsă anests artikols, fiind» ki konrinde Iskrsri definite mslts mai nresiss în art. 41 mi nele srmitoarie.
Adsnarea înksviingeazi. D. Bosians mtesne ar.t 41 allă Komissisniî nentrale mi art. 36 koresnondinte ai Komissisniî ad-hoc. Dsne oare jiare esnlikiri, se ni-teskă naragrafele a, b mi vi, fii kare în narte ks a-diogifea nronssi de D. Kregeans de a se menţiona ansme în nellă din. srmi mi desnre tribsnalele biseri-'les'ii. La asti osservagisne, Ilirintele Argemislă do-resvie a se informa dalii ks kinslă acesta ns mai noate da sine-va netigisne la konstistoră, mi daka jsri-dikgisnea aHestsia înneteazi ks totslă.
D. Bosians esnliki ki jsndikgisnea biseriHeashi esisti ka mi nîni aksmă, nsmai nartea kare se krede nedrentigiti nrin xotirîre, noate anela în kasagisne.
Se nsne la votă anele naragrafe mi se nriimeskă, anoî se ia în desbatere naragrafele 1, 2, 4 mi 5, se. voteazi mi se nriimeskă fii kare în narte ks adio-girea la nells din srmi a alineatslsî al 9-,le& din nro-iektslă amendată de sekgisnea moldavi.
D. Ilresedinte nsne la vo.ts întregslă art. 36 mi se nriimesne.
D. Bosians nitesne artikolslă 42 al Komisisnii. Centrale mi artikolslă .37 -vel koresnondinte al1 Komis. ad-hoc.
D. nresedinte nsne la vot» naragrafele 1, 2, 3 mi 4, fii kare în narte, mi se nriimeskă ks modifikarea în modslă srmitoră nronssi de D. G. Kregeans „la § 2: Kindă otirirea s’a dată de jsdekitorislă ka-„re n’a lsată lisnomtingi îfţ medinga nsbliki de toate „aktele nrovedsrei, “
Dsne vererea mai msltora, sedinge se. sssnendi nentrs '5 minste.
D. Ministrs de fiiiange ia narola snre a arita ki în ksrsslă avestci sessisni Adsnarea întrebaţi fiin-ds de D, Ministrs trekslă alls finangeloră asssnra kes-tisnii sirii, a înksviingată ki esnortarea sirii si se dea nrin livitagie, mi ministrslă de atsnvî a amezată basile snsî kontraktă ks D. Ciokan, singsrslă konks-rinte ve s’a nresintiîtş ks nregsls mai avantagioss de 14 sfangî, Isinds-î o kasgisne de 50,000 galbeni. A-veasti kasgisne s’a legalisată abia în zilele trekste, kindă D. ministrs aktsale a fostă în. Moldova. întor-kindsse aivi d-lsi a voită a înkiiia kontralitslă definitivă mi dsne mai mslte stirsinge, a reemită a nre-visa lis konsimgimîntslă kontraktantslsi oare kari nsn-tsrî konfsse din kondigisrii, ksm de essemnls, avelea snde D. Ciokan, nentrs konsideriri de. kassrî maiore neste Dsnire, riniiuea liberă a ns nrîimi toati kanti-tatea de sare dsne kontraktă. Avestă artikols însi era foarte vagă mi d-lsî a kistats a-i restringe el asti. vitatea, nrevisindă ansme avesţe kassrî de forgi maiori
Dsne ve mai esnliki oare kari kondigisni din kontraktă, D, ministrs araţi ki daki D. Ciokan, ks latitsdinea ve are, ar esnloata în dosi saă trei ani, 3 saă 4 milioane oka de sare, mi dalii ns mi-ar osserva îndatoririle din kontraktă, statslă negremită va ssferi sn definită, fiindă ki ne de o narte. daki ară voi si nsii din noă în livitare întrenrinderea, ns ar gisi snă nregă de kită de 10 sas vel mslts de 11 sfangî, liivî timnslse înaintată mi întrenrinzitoriî vei irosi n’as ns-tstş simi faki nregitirile trebsinvoase; iar ne de alta
VI-
gsver-
gsrare in kassls liinds sarea, sar vinde i A ,
, „ TT. ,	ue he kontslăd-
Isi Ciokan,
D. Ministrs vitemte artikolslă ne kare ii ,	•- i •	,	, le ng'Bsemte
! ki ns are nivi o relagisne ks resnsnderea siriY
D. [. Otetelemeans e de nirere a se Osservaks goare kontralitslă, liivî într’însslă se vede ki nsls, de va voi, noate si ns-i dea mat mslts de kitg 2 milioane ear liită nentrs o nosi livitare ar fi nrea tirziă,
D. Ştirbei dorosve a svi mai intiiă de ve ar fi tirzig nentrs o nosiivitare, mi alls dosile, daki în kasă dea se da din noă aveasti întrenrindere, D. Ciokan ar avea drentslg înaintea Jsstigiei de a refssa nlata nagsbeloră ve ar resslta din aveasta, saă dalii gsvernslă are destsle a-. kte, sure a-1 îndatora la aveasti resiisndere.
D, /. Otetelemeans resnsnde ki e nrea tirziă nentrs ki as trekstă trei lsne în kari nstea si se vinzi destsli sare, mi în kari D. Ciokan s’t folosit» ka sne-kslante-.
D. Bosians araţi ki daki kilkarea koritraktslsi vinş din nartea gsvernslsî, negremită ki D. Ciokan ns noate fi resnonsabile,
D.. /. Otetelemeans revine din no» a stirsi nentrs înkiiiirea kontraktslsi, kivi e sigsrs ki la termeng D. Ciokan va nstea nliti.
D. Kostafors e de nirere ki ns e bine a se admite aveasti sistemi de a se nronsnga Adsnaraa assnra drentigii sas nedrentigii snoră nartikslari ve se afli în daraveri ks' gsvernslă, liivî ks modslă avesta se nrejsdeki vestisnea de nrrovesă, mi o aeemenea nrejsdekare, kiară kindă ns e sn votă al Adsniriî, e nerikoloasi în kibzsirea jsdekitorilors. Totă ve noate resnsnde Kamera e de a zive d-lsî ministrs si ia toate missrele ve va sokoti de ksviingi snre a ns ni-gsbi fiskslă.
D. Bosians araţi ki Adsnarea ar trebsi si dea o nirere kare si serve la regslarea avestei kestisnî ve, atminteri, ar sta ne lokă, kivi D. ministrs, ks drents ksvîntă, ns noate lsa assnri-mi resnonsabilitatea snsî kontraktă kare ns e filists de d-lsi, vi l-a gisită la intrare-î în ministeriă.
Aveste disksgisnî se mai nrelsngesks nini kînds oservinds-se ki Adsnarea nsmai e komnlekti, se ridiki medinga la o ori dsni mezislă nongii, ansngin-dsse vea srmitoarii nentrs a dosa zi 22 Isniă.
m!
•i
InsciinţărI.
Eforia geiieivilă a spitalelor!! civile.
Snre esekstarea disnosigiilor rostite nrin jsrnalsl Eforiei din 25 ale korenteţ lb’nî. MaiS, se fave de obuitie ksnoskbtg ks lokslg nsmiî Xansl Koliţeî .din Bsksresvi ksloarea romin se vinde ks stînjinsl în doss faneade, «na în strada tîi — gslsî. nsmitg a Kolijel,'mi alta în strada Falko-eans sag Btleans, înseinntnds-se zilele de tranşaţii^ la 15, 22 mi 29 Isni, mi 6 13, 20 mi 27. Islie, Ilrin srmare se vorg arata doritorii la Eforia însoninî de kezemiî valabile snre .asigs-rarea kontrakt’Breî, ka dsne konksrenrra ini mşlnsmirea kaseî ne Jiregsrile ne vorg emî si dobindeski doritori! loksrile ne vor voi-, ear nlansi anestsiloks ks îunirgirea întindere! fie-kiria fanade se noate vedea Ia kaimelaria Efori-
Statslă us va nstea s-b se desnBgsbeasktlde littă dinss-ma kasgisniî de 50, 00 galbeni, kare ară fi |de ajsnsă I'1 toate zilele de la 10 ore dimineaţa nilli la 3 snre akonerirea defivitslsi.	dsne ameazi.
De aveea D. Ministrs a nronsssă d-lsi Ciokan a esnlika mai bine art. I,, relativă la' liberarea veloră dose avanse de 20 mi 35 mii galbeni: dar d-lsi ns a voită st> se îndsnleve nivi într snă kină mi azissă liBns înliiriB kontraktslă, fn-B kondigisnea ka în anslă d’T>n-teis st, i se dea sn kredită de 20 mii mi. în anslă allă dosile de 35 mii galbeni.
D. Ciokan mai vere inkt a i se amina ks 15 zile resnsnderea nrimslsî kBsviă, mi aveasta amânare ar nstea esnsne ne Stată la snă nsoă defivită.
Ilentrs aveste ksvinte D. ministrs s’a soliotită datoră a konsslta Adsnarea, Iibvî daki. D. Ciokan n’ar nriimi aveasta esnlikare în kontraktă, gsvernslă st> va vedea silită a nsne din nsoă în livitare esnloatarea si-
rii, mi negtemită kt, din aveasta saă din vre o alta abatere a d-lsî Ciokan, vii resslta nentrs Stată o na-gsbi nentrs kare kasgisnea ar fi noate inssfiviinte, mi a kirii resnosabilitate ns ar fi drentă si reiniii a-ssm-a d-lsi Ministrs, lia snslă ve ns a stinslată nivi avele kondigisni, nivi ssma avea mirginita a kasgisnii D. Steriade■ invita ne D. Ministrs a viti art. nris-vitoră la resnsnderea banilor», în lirre se vede o asi-
Comunicaţie cu delijenţa poştala ijitre Bucuresci PIoescI şi Braşov.
Va nleka de natrs ori ne S'£ntî.mînî> din Bsktiremn! DBmi’nika, Marijea mi vinerea nentrs-Bramov, iar Jo! ii«ma! nentrs Illoest! la orele 9 de Dimiheana, ks ka! de Ildmtie; din Bramov va nleka Mariţea, Joia mi Dsminika la 9 ore, Diminiana. Trassrile ssnt karete ne arksrî. Ilreiţsl nentrs sn lok în Deligeunt dela Bsks-resn! la Bramov mi de la Bramov la Bsksresn! este De sf. 24 ks 15 oka Bagajîg; iar nentrs Illoemtî 8 sf. L(>k 1-ig mi 6 sf. lok 2-lea-Bisrosl anestor Delig-enge mi nlekarea lor este în Bsksresv! Otels Nayional Karakam; în-Bramov Otels No 1. mi în Illoemtî Otels Sk&-niki> Marin.
Tinogpafia IVanioiia.iT, 8tuada îVenineask'f. No. 27 Xans Gepnian.
www.dacoromamca.ro