ANULU II - 1860. N° 70. MIERCURI 29 IUNlC li*. TOd.MHf kmî '! rnwn, WKiîHji PRINCIPATELE-UNITE, X» «OTÎ Dj (lîtiui .'u* î ii». »/* -~isd Acesta foia esse de ioue ori pe sepţămână miercurea şi Sanibata preţiulu abonamentului pentru un ană 24 3f. Pentru l/„ „ 12 „ Trei luni. . . . 6 „ O liniă pentru anunţuri se va plăti cu 30 p. ’J lege electorale forte întinsă, FO a POLITICĂ SI LITTE11ARIĂ ■ i u i >J . ^ _ * Unirea ambeloru ministerîe sub alesuln ‘ 'r' "U 1 „ _ ... t> a TVTT IGTVTJOrTt poporalul romănu de la 24 Genariu. . :uoM givîfil'J7.' llcdactOfU KespOnSftbuC RADU 1U1NLuLU■ au '■ r/eeb wrtua. ihin.» ăanilo^ 'ai88.£<» otlirtu hi’ of (iui îsfeirovs^ otvisim-îLo' i.jrt am Abonarea se face lp. Redacţiune Otelulu Ger mani No. 27 strada Nemţiască, iar prin districte la D. secretari de Administraţiunî. Ori ce abonamentutrebuiă plătită îndată cu subscrierea. . Op^U'&ţO'X. 08 Ţeraniî să devia cetăţeni şi liberi prin a loru împroprietărire cu despăgubire. •----- - * *> Armarea ţerelorfl in oştire regulată, re-servă şi glote armate. idă J aVr~ iot msciintiare,'* Ailminisfraţiiiiica aqiieslui jurnalu sra niutatu în Otelulu Germani Strada Nemţească No. 27. i! fiomniî abonaţi aj|u quărorfi abonamentu a es-jiiratu suntu rugaţi a bine-voi să trimită la ad-ministraţiune plata cuvenită, reinnoindu abonamen-liilii O-lloru. .jt.. Bucureşti, 28 lunift.mi , vîrtqfglg ses ; eatt mobilslg kare ne îmninge. Lasdt sis-tematikt, onnosinisne sistematikt, eatt nolrtika kare ne koudsne. s IV' IIrinninie ns ssnts; interessslS nsblikg ris este asksltats; Isnta ns se fane nentrs nfinni-nie; ns ssnts fantele jsdekate; karakterele ns s’as formats indenendingî. Sniritsis de' klikt e mal nresssg de toate; sniritsis de klikt domnes-ne in toate, akksst ne sniî, difalmt ne alini, des-bint ne togi; sniritsis de klikt isoleast neoameni, îl fane esklssivî, ’îî orbesne, îi fane ne— drengl rni’I rettnesne; sniritsis de klikt te fane st laszî ne nel kslnabilî sag st ns’I deklarl ne ssnts; sii. kritinl mi st bagi fot'8-de-sna ne neî kari vlng" în lokşls altora, nsmal nentrs sre ner-sonaie. 'r *!î‘ OninisneR nsblikt este rettnitt, neformatt niminl ns kastt a o desvolta; injsria, kalom-uia, nersminarea, ssnts resntndite nrin jsrnale. Nedemne, arsnkt noroisls în fana tstsrors, de-1’ ~ J! nraveass gsstsls, mi ns ssnts arsukate în. no-> roisls din kare esss. '? , 0=-. . Eatt ne ssntemg. lUli IJI! Ssnts dosi ani de ktnds ams intrats ne o kalle Aost de nrogresss mi nrosneritate. Iftte vorbe mari mi nomnoase ns s’a zisss, ktte ns s’a strigats, ktte hs s’a skrissg ? dar ne fanems ? Linsigî de nrinninie mari ne sektmg nste-rile în lsnte nersonall; linsigî de adevtratg natriotisms nesokotims toate nentrs noi ; linsigî de bsnt voingt mi sinneritate ridiktms singsrî nedine mi gresttgî, linsigî de ksnosninne mi ne-ntrtinire resningemg mi allsngtms ne nel kana bilî. 1 IU‘ " Ssnts dosi ani de ktnds ams nroklamats Konvengisnea mi snde ssn^ nrinnicieîe dintr-’tnsa ? snde ssnts reformele, inbsntttnirile, nro-gresssls ne astentams? Snde ssnts doringele noastre? snde este natriotismslg nostrs. Mal mslte ministerie s’as streksratg mi n’as ltssats nimiks în srma lorg. Toate as fosts injsrate, bttste, akkssate, antiliberali. Sns nos ministeris vine la nstere ksnoskstsmi deklarats liberale; mi eart îlls innegrimg, eart îlls aks-stms, eart nedine, eart nerseksttrl, eart ne-Iskrare. Esklssivî, konriimn ini orbigî de sniritslg de klikt nerseksttmg ne nel kari iis -îmbrtgi-meast interesssls nostrs, kari ns annrobt tots ne fanems, kari nş ne idolatreast, kari ns de-kla-mt ks noi mi nentrs rioî. Strigtms togi kt ssiltems liberali, nii ks toate anestea konbatems mi nerseksttmg totg ne liberali. Avemg tre-bsingt de reforme, de înbsntttgirî, de moralitate, mi ns addsnems1 ninî sng ajstorg, ns des-ftmşrtms ninî o activitate, ns ne okksntms de ktis nsmal de nersoane. . Dosi ani ams feksts esneriingt tristt ktnl n’a ressltats nimiks; dosi ani ams fosts în lsnte, în nerte, în isbirî de natime nii interesse mi ns ne amg folositg nimiks; ns ne amg. învtgats' a fi drengl, nentxtinitorî, kondsmî de interesssls o-enerale; ns ne ams Jnvtnats a jsdeka. ne oameni dsnt vieaga lors, dsnt nrinniniele lorg dsnt fantele lorg; nş ne ams învtgats kt sin-gsrsls gsverng bsns trebsit st fit basats ne nriiiHliiie demokratiMe. d/irile u = Ilatima, sra mi esklssivismslş ne onresks a îngellege kritika logikt mi fclositoarit.: f Sag kritiktms mi kombatems toţs nentrs srt de nersoane mi de nrimiipie-ţ sas. treuemg de servili ministeriali daka ns vedems în toate rtsTmi ns kombatems toate; sas ssntemg de-klaragl de reakgionarî, de antiliberali daka ns vedemg în toate bine, mi ns annrobtmS toate. Konrniml de t-ytrtejislg natimelors mi in-evesselors, ssntems ameninl, mi ns mal vedeins snde mergems. 1 Ne lşnttms ' nentrs inteiessg nersonale, ne desbiuţms .nentrs sniritsis [de kli-;kt, ne nerseksttmg nentrs sre de. nersoane, ne kalomnitms nentrs inkinsirl deinerte, ne învtr-tims în miserit, ne desksragitms mi nş1 mergems înainte- Eatt ne ssntems mi ne fanems. I . _ __ Radu Ionesku. CBONICĂ SNTERIO^IĂ. 1 ‘ui Denstagiî alem! ssiits! u , ! D. Resar Bolliak la Vlaska ks 9 votsri din D. Gr. Vernesks la Bsztg.r, jitopa o otnini *! D, A. G. Golesks la Kraiova; rxib ini D. A. G. Golesks la Brtila. Ilentrs , allg dosilea denstatg votsrile s’as îrantrgitsr intr^ Anton Arion mi D. Btbians. — ;(i; Datoria noastrt rie imiisfie de a nsblika o denemit ne ni se trtmite de la Tergoviste, mi kredems kt ministerislg va deklara nrin orga-nslgi ses karaktersls fantei ne i se imiistt. Ko-nrinsslg denemieî este gravs mi am§ simgi o vit dsrere st vedemg kt mi gsvenisls aktsale neqT mite agengilorg stl sng zelg nrea mare. ne 1,’ţr nstea komnromite. ij RomsnslS vorbesne desnre kestisnea de. se-renissims allg D. Maioresks, de kapş ne ams okr ksnats ne largs în No. trekstg. Ns s’a sneriats nimeni de serenissimsls, nentrs kt astt-zl nsmal noate avea ninî o inflsingt. Ori nine se noate nsmi mi Dsne mi Imntrats, tnst ns în akte ns-bline nsblikate de direktorslg skoalelors. Amg aretats nşmai kt îfams vtzsts ninî sns aktg annfobats de domns mi nsblikatg de. ministeris nentrs insţitsirea anestors skoşle, mi ams kon-r siderats aneăsta ka illegalitate. .RomsnslS, ada-5gt> desuie serenitafe kt“ aneasta nrovine ne-greniits din denrinderea ne a kontraktats ţb Maioresks nrin mslta sa rnedere mi servinisi ile în-(lenlinite în Statsrile Asstriane snde astş titîs este foarte mslts întrebsingats:n ,;Jir .1*... Romtnsis ne snsne kt trei egşDşenî s’as dats înjsdekatt nentrs absssrî-. Ansngtms a-nesta ks unslgsmire, mi felinittms ne gsverng nentrs aneastt mtssrt. Nsmal ks assemini es-semnle, ks assemenea asnrime va isbsti gsver-nslg.se stingt,.absssrile dintre ,fonkgionariţ init aneăsta îlls va ridika mslts". Ăyestî ri'eî e&5-meni ssnts, nglls dela Tismana nentrs inskri-erL ffasdsloase mj nenlata lefilorş fsnkgionari-lors; nells dela mtntstirea înkinatt Rads-Vodt nentrs delaiiidarea averii monastirii; mi nells de la Glavanioks nentrs neresnşnderea lefilorş fsn-kgionarilors mi alte abateri. Ams vorbits în No. treksts desnre nirksla-ra D Ministis alls. Jsstigiel kttre d-nil nrese-dinilî .de Tribsiialsrl konforms ks votsls ads-nt'ril nentrs straiul. Naiţioualsls a nsblikatg a-neastt nirkslart în kare nitims kt strtiniî, konforms ks § 5 din art. 379, nots ksmntra kasse sag loksrî în orame, Roate assemenea ksmntra loksrt la ksmm nentrs esernitarea in^ssţrieî salle,. sure essemuls a fonda o fabrikt. Snenifiktnds-se dars ks kinsls anesta es-nressisnea de indsstrit mi komernis, ksm ams aretats kt ar fi trebsits st fit, nere orl-ne în-doialt mi sssnentibilitate ne nstea st albt sns ntmînteans mi kari ni se ntrea legitime. Afltms k’o mare mslgemire kt Adsnarea din Moldavia a ltssats denarte ne a noastrt în aktivitatea ne a desfomsrats în Iskrtrile salle din simt. înkredinnatt de trebsingele srgingi ini simnite de togi, attrasst de taktsls nolitikş mi kananitatea D. Ko^tlnineans, a votată toate www.dacoromanica.ro 274 DÎMBOVIŢA — 27 IUNIU. budgetele nresintate de ininisteris, a lsats ruaî mslte mtssre folositoarie nentrs desvoltarea ge-reî, mi înlesneşte gsvernslsi mijloatele de. a ns-ne în lskrare reformele netesariî. Sns messagiS domijeşkg, nititg aste-zi în Afenare a mal nrelsiigits sessisnea ks o Isnt. Snertmg kt Domnii denstagî, Itsstnds la o nar-te orî-ne interesse nerşonale, ori te desbaterî nefolositoarie kare îmnedikt lskrtrile serioase, se vorg konvinge kt 115 nstemg sta în lokS, kt geara tere înbsntttgiri, reforme mi toate ates-tea atţrnt de la bsna îngejlegere mi de la ak-tiyitatep ^Ldsntriî noastre. "SECULULU DE RISSIT"" ' ft s . - - Comedia în trei acte în prosâ şi tablouri-. kî> mintea întreagt âlt-fel Dam resnsnde; inii-pl srisnerag. snre stiingtl 1 Amg ftkstg ne Sekslsls nessimisfs nentrs! kt 115 vede mi 115 nrevede de kttg rtS ks mi-nisterslg atesta liberale; eatt te-amg zissg ks-ratg", nentrs kt Sekslslg înjura ne Nayionalsls mi stznsrm ser. Dar Sekslsls sn5ne kt annt-rtmg ne Ion Gika. —*Ua Omsls te n5 poate resnsnde la întrebarea te i* s"e fate-, Vorbeşte, aisreai:! Mi addskg aminte o stent foarte kopiikt dintr’o vekit ko-medit frantest din sekslslg XV. Este 5ng di-alogs în kare snslg, te nis maî noate de somng, 115 resnsnde. ni ti odaft la întrebarea te ’î fate altsls. — Ai vorbitg ks dtnsa? — Mt dskg st, mt kslkg.— N5 i-ai dat» skrisoarea? — Mi-e foarte somng. — Te isbeste? — O st dormgi toatt zioa. wsteen rt îl. o.P. Eatt ksn> fate tui Sekslsls; ar ii minsnatg într’o komedit MiJar amsşa foarte msltg ne ns-, bliks: Sekslsls de fîsss\ komedit în trei akte. Akt. I. Ttmnsls, nloiosg, întsiieskoss mi nliktikosg; ta-blog: o nivnigt, lsmtnare de seg, rie mast o xîrkt, o mtnt mi sng kotoig; erosls ks nt-rslg lsngSV nosomortts, strtnge nsmnii pii dik-teast kotoislsi st skrif dsels; kortina kade. Akt. II. Sekklsls bsrgess: josss boerii, sssg mo-jitiî; tablos': o btktnit, imlite nline ks mts-line, ks sardele, ks ikre, mi altele; erosls, ks nsgins va învtna st se resnektese, mi va veni tott la brts, ks mtuetele ssmesse, ks mtnele ka noi ks inima sintert mi .ks faga ksratt, msrdare, «oneste din nrtvtlit n’sng boerg- mi. ktndg va kombate k’o jsdekate dreantt mi ks strstt n’sns mttelars,- dost dsclsri; kortina. argsmente logite teea te amg zissg noimi ams Ksm nsmesks oamenii .«fiestl ateastt nsr- tare ? Sekslsls dsnt ţinti koloane de btrfire mi nersminate înjsrţtsre ne^pjp nrofessisnea şa de konservatorg, ne strigt ks enstssiâsms kt este "konservatorg. Fit kttg va voi konserva-ţors dar fit ks demnitate mi st ns înjsre ls-mea; konserve nestiinga sa mi toate vorbele degrtdttoare nentrs sine ftrt a întina jsrnalis-msls; konserve tellg nsgin rsininea daka n’a konservatg alts. Jl!r __ Sekslslg doreşte Ai disksgisne serioaşt mi st’î isnsnems te Dsranezeg ttmtitms prin vorbele .iîagionalitate uii nrogi;esşg ftrt konserva-gisne; dar ns meritt ateastt onoare mi niti sns jsrnals ns i-a ftkstg onoarea st se okksne se-riosg de dtnsslg. ipf8Eit'-:r «fi Sekslsls st învege tnttis karte, st titeas-kt msltg, st lskrese msltg, ka st dobtiuleaskt idei iui st noatt a 4,e înnellege, st învege a. ksgeta sdrentg mi dogi kg, st ksnoaskt. nsterea vorbelorg, mi regsleîe eleinentarie d’a skrie. 0-mslg ns se naşte. învtgatg, ideele ns ne vins dormindg, jsdekata ns se formeast ks romange, artea d’a skrie ns se învagt ftrt sng stsdig klassiks, nenibile mi laboriosg. Oare ns este de nltnsg te vedems asţt-zî în jsrnale mi în litteratsrt ? Oare oamenii atest! de ar fi învt-natg ktts’mi de nsging ,1)5 le arg fi rsrnine de te skris? Oare ns este o profanare nentrs limbt? Ktnds Sekslsls va învtna karte, sag tellg Q UEŞTI A MONASTIRILORU IXKINATE DIN MOLDOVA. AdevsrslS jn toate; adertrelg în. nainte de toate; adevsralg mai nie shsS de toate.' ’ r.tV iljrocr Boulogne. 1 (Urmare). ' *- ,U1 kade. Akt. III. Sekslsls boeresks: josss mojitil Sssg boerir; tablos: sng°salong într’sns amezt-mtntg vekis mi mare; gsgismane, imlite, bini— msrî mi menii âttrnagî ne ntregî^ în mijlokg d mast mi ne dtnsa regslamentslg mi arxon-dblogia; erosls k’sns iniliks mare în- kang strstt regslamentslg de trei ori 'ini skrie t sţ’llg konservtms' ka st nrogresstmg^ sgomotg, tear-tt, înkissoare; kortina kader ‘ •' : Sekslsls ne snsne nrofessisnea sa de kre-dingt mi feklamt dela Ddmbovuţa ka st disks-; ttmg îmnresnt snre a ne ls'mina mi konvinge. Seriosg vorbeşte Sekslsls? Dar ns vede kt în-j jsrt ne "toate jsrnalele mi niti snsls ns’i. res--fisnde? ^ - i “ Daka Sekslsls doreşte s’ajsngt aitî st în— vege tnttig karte, st învege a fi drentg, st învege te va st zikt noleroikt serioast mi demnt. Sekslsls smnle tintî koloane ka sţ ne injsre, st ne fakt trtdttorî de natrit, kt ams voits st fatemg geara sng namaltks, mi s"o înge-nskitmg înaintea strtinslsî, kt ams annrobatg terrorismslg, violtrile, illegalittgile D. Ion Gika; kt daka ams annerats ne 11 Isnis, amg annt-rats imiendislg jafsls mi moartea, mi ssntemg a-mitî ks baraiktariî sas k» xliban nama kare ks bande salaxdate vrea ka st insnde geara în stnge mi st o konssme în flaktre. Omslg onestg ns se revoltt la assemenea miserabilî kalomnie? Ssbskriss’am oare vr’sng rtnds kai'e st fit o trtdare de natrit? ssbskriss’am vr’sng rtnds nrin kare st fatemg geara sns namaltkg? ssbskriss’am vr’sng rtndg de lasdt D. Ion Gika ne kare ns’llg ksnoastems mi ns ktsttms a’llg ksnoaste ? Mine ne a titits ns se revoltt ks noi în kontra atestorg infame kalomnie? Sekslsls tnst a înnebunită kttî daka arg fi şkrissgr noi, atsntea ne vorng detide noi singsr1 sţuaPalistmg, întemeiagi ne istoria kritikt mi ne astori komnetingi, te înnellegemg nrin kon-servagisne, te îngellegemg nrin nrogressg, nrin nauionalitate, ini Dsmnezesls ne ks ates te vorbe karî, ks kttg se vorg îmnltnta mai adtnks în inimele noastre, ks atttg Ilatria se va mtri mi vom» ttmtia mai ruslts atests Dsm-nezes desnre kare nstenig zite ks iioetsls: Deus, ecce Deus. ;* . " -‘‘..(5 ■ - . . /' , . „rî în narte, ks se notriveaskt la. ateiamî enokt, kare st fie la *,12 Noenivrie ansls 1852, terminslg înnlinirei „generale a tstsrorg kontraktelors te ssntg fa-„gt, mi kare Pots fi re’noite în atests intervaîg; „dar niti de ksm iirelsngite mai msltg de kttg „anslg 1852! Iiiteiitvids din anslg atesta liti-„tagiile ns st vorg mai înnoi de kttg la fieste-„kare- nsot ani: ne de altt narte nentrs, a si-„gsrinsi kttre Sfiintele loksri bine-ttkţtoarele .„rezsltate a atestsi mods de înnosessire mi a „stavila toatt nritina de jelsiro, se va ştator-„niti, kt aktsrile st se fakt ssb îndoits kon-„trols mi ks anrobagia snsi eksarx rezident în „fie-kare nrintinats (nreksms desnre ateasta şt „va artta maî joss), mi de konsslatşls Rssiei. 2 „Tot atests termins de nost ani este xt-„rtzits nentrs sftrmirea komnlektt a renaragii-„lors mi rekonstrskgiile Monastirelors, notrivits „ks mijloatele lors, mi vrednitia ksltslsî,; ftrt „a însemna o ssmt xottrîtt, ksrtea imnerialt ar „gţsi ks drentslg, ka Sfintele loksri st ftgt-„dseaskt a xtrtzi nentrs anestg obiektg însem-„nttoris sng natraris de venitslg ansalg, kare, „elle trags din nringinate. Banii >ie ar rtmtnea „din ssma aneasta, dsnt ne bine s’arg fa-„ue toate renaraniile trebsitoare, ar alkttsi o „kast de reservt nentrs întîmninarea renaranii-„lorg ne viitorime. 3 „O ssbvengîe ilotrivitt se va xtrtzi în „favorslg ameztinintelors de bine fanere ini de „edskagie nsblikt în nriuninate, dp vreme ne „Sfintele loksri gtsesks ssntrttorg sng kondeig „neregslatg ne totg anslg. Ksrtea imnerialt nrii-,memte anii retrage nronoziuia nrimitivt, nrin „kare se nerea snre anests obiektg a natra nar-„te a venitslsî; dar alsnui ea ţere ka astt ssb-„vennie ansalt st fie xottrîtt de 2,000,000 lei, „în monedt valaxt, ntnt la anslg 1852, enoxa „regglarişirei definitivt aţestsi kondeig. Ile lîn-„gt aneste temeisrî fondamentale mi neantraie-„ ksrtea imnerialt nronsne mtssrile srmttoare. „ka o nost dovadt a ksşerninieî sale îngrijiri „nentrs interessrile Sfintelorg loksri mi a bise-„rineî Ortofiokse de Orientg. 1 O ssmt de 250 „mii lei în monedt valaxt va fi deosebite din „ssbvengia arttatt; ea va fi xottrîte nentrs skoa-„lele pii snitalele nagiei grepe din Konstautino-„nole mi loksrile attrnate de ea, nreksmg mi în www.dacoromanica.ro 275 DÎMBOVIŢA- — 27 IUNItJ. Siria, rai nelle-1-alte nrovinuiî a imneriei Otomane. 2 Ilatriarxii mi obratimele, şe vorg îimel-”]eo-e îmnresn'B, nentrs a nsmi în fiemte-kare \lin minginate snS eksarx allesg între biserka-?iniî grenl ueî mal însemnaţii, kare ne deonar-”ţe va avea insnekjiia nea mai înalte a monas-"tirelorS grenemti mi de nersonalsls _lors, ear ^ne de alta va nstea mijloci hstre Domni nen-”trS indrentarea assnririlorg de kare monastire-]e s’arg jelsi. Konsslţfisls Rssiei va da întră aceasta (daka i se va neve) mi mijlocirea lsî îtnnreBn'B ks -eksarxijy rai în nricin jîsdektto-rerati, dak'n aşsnririle de kare s’ar jelsi eksar xiî, ar fi de o înseranT.toare gravitate; konss-latslS se va înrţellege ks nsterea nrinneaskt, nentrs ki. xotxrirea st ns se înkeie ntn a ns 1 se Isa norsncele înalte, 3 Osebit de egsm.enii însemnau! de, kttre astoritatea sniritsate de la Sfintele loksri, mi kare vorg fi ks ţotslg ater-najii de akolo, se vorg nsmi mi enistagî regi-sorî tokmigi ks kontraktS nentrs nsrtarea de grijt a averilors, nentrs ktstarea nroceselorg, ini nelle-l-alte. 4) Kontraktsrile obmtimelors „ks enistagii trebse st. fie adeverite de ktrms-irea nolitineaskt ssb îiidoita 0nrivegere a ek-.^arxslsî mi a konsslatslsi,, ka min srmare st ^ns se fakt niroiks îri notriva nrinciniilors ne „se vorg adonta nentrs okîrmirea, averilors mo-„nastiresci. 5) Eksarxsls va face narte de lţo-„misia raikstt înkegatt la Iarni rai la Bsksreşcî. „ktriea srmeazt a se ssnsne aktsrile de stt-„ntnire a Sfintelors loksri în nrinuinate, în tok-„mai nreksmg mi îndatorirele sas şlsjbele sne-„niale ce sp ksnrinds în ele. 6) Eksarxsls, rni-„tronolia, logofegia biserineciskt mi konsslatsls „se vors înuellege: a) A statornici o komisie „kare st cerceteze renaraniile trebsitoare la rao-„nastirî mi la mito ane în terminsrî ksviincioase. b) A alkttsî sng stată de nersonalsls fiemte-„ ktrii monastiri. 7) Kttre termensls la kare re-„narauiile mi organisania nersonalslsî se vorg „stvîrmî, se va rtndsi o nsot komisie, dsne „kare monastirele vors fi sspsse snors vizite de „insnekme regslatt, ftkstt în togi anii. de okîr-„msire. în sfirmits sns regslamenţg snegials se ,,va face de o komsnt nolitineaslit armonie în-„tre eksarxsls Sfintelors. loksri* .logofegiea mi „konsslatslg Rssiei, nentrs toşte mtssrile în de-„tail fie vors trebsi a se Isa la fana lokslsî „Kît nentrs enoxa de kînd st vor sokoti anei „zene ani în kare Sfintele loksri as fosts krş-„nate de ori, ne dare, 'ksrtea imnerialt sokoate, „kt trebse a fi nsmaî de kît8 de la 1 Mais 1831 „Daka înst natriarxii mi .rtndsinii Sfintelofs lo-„ksi’i vors nrimî i'trt osebire nrinciniile mai „ssss arttate, misiea imnerialt, se noate mtgsli „kt va dobîndi în singsrslg acests kaz învoi-„rea ksrgei imneriale la dorinuele arttate -de „Sfintele loksri, ka acests termenă şt. fie soko-„tits de la 12 Noembrie 1833. „Aste nronsneri- trebse a fi privite ka nea „de ne srmt cerkare de îmntkare. Ksrtea irn-„nerialt asneantt a le vedea îuksviingate ntnt „la Isna Noemvrie anslg anesta. La din notrivt, ^srmtnds tots a nroteja monastirile grenemtî în „notriva silninieî mi nedrenttgei, ea ks ntrere „de rtg va fi silitt a nsmaî nstea onri ne Domni ”de a anlika la zisele monastiri disno.sigiile re-„gslamentelorg organine, sfingite de msltt vre-„me de amtndost ksrgele, mi atsnnî aneastt „kaszt va fi neantratg tratate ns mai mslts la „Konstantinonoie, ni la faga lokslsî, nentrs a „se regsla ks destvîrmire; kare aneaşta, ar fi „msltş mai nsping nriinnoss Sfintelorg loksri „de kîtg o slobodt nriimire a nrinninielorg de „mai sssg.“ ;i.j _ ^ (Va urma.) >41 ADUNAREA NAflONALE ............ !f'. T - a m££' TERREI ROMANEŞCt . . a Şedinţa de la 18 Inniu i 860. ^ Preşedinte D-lui D. Ghica. Illedinija se deskide la 8 mi jsni. ore seara, D. A. Illagino, artesne MesagişlS DomneskS ne lîngt kare se alitsrii .trei nroiekte de la Komisisnea Hentrale: nentrs kontribsnisnea fon'iiarî,, nentrs nodsrî mi mosele mi nentrs kpntribsnisnea nersonale; se trimite la sekijisniie resnektive. . D. Ilreiuedinle ansnui, ki> Adsnarea are a se o-ksna asttzî' de nroiektslă nentrs ksrtea de kassaipsne D. K« Bosians viindă la tribsnii aitemte artiko-lslis I mi arate ks sekgisnea aseste! Adsmrî ka mi a Moldavii, l’a nriimîts în tokmai, k^sî nrinsimsls e a-mezatS în Konvenjjisne mi nsmaî înkane nisî o des-batere; se nsne la vot mi se |nriimeste. Ano! uiteste art. II mi esnliki kt’ nartea tntîia deksrge din nrin-ninisls kii. ksrtea de Kasauisne are misisnea de a osser-va legile ihr narte a dosa nrivemte la Tribsnalele Bi-; seri'iesni mi Militarie, — Iientrs sele bisermessî nro^ iektslS _ Komisisniî Mentrale ns le ssnsnea ksr-ijii de kasajjisne, de kT.ts în dosi kassrî: iientrs’ es-şess de nstere mi nentrs nokomnetinuţ, sekglsnea însi a sokotits ki mi tribsnalele bisermesm interessi societatea foarte db anroane; mai ks seami kmdsssntS kiT,mate a decide oare-kare kestisni civili, nreksms e kr,st, tor ia. Se nsne la vots mi se nriimesce. O • ■ ■ ■ 0 Evisk. Argeuislsi deklara ki ns va vota acests. artikols fiindS ki se atinge de tribsnalele bisericesc!. D■ Ilremedinte îi o servi ki Artikolsls s’a vptats, mi D. Bosians, esnliki ki ni'intr’îcssliî ns se atinge de leks jsridikgisnea bisericeaski, mi koritinsi citirea art. IU alls Komisisniî Mentrale ksm mi ne al komisisniî ad-hoc. D-lsi esnliki kî. este rar ka o narte nrigonitoa-rii kare a nerdsts si fit konvinsi kî n’a avsts .dre-ntate, mi mai tots d’asna attribse neisbstiiva sala ne-gliginija s’aii narijialitatea jsdekitorislsi; astfel?, în ktts mai toate nrocesele vors avea reksrss în kassagisne. Ilrin srmare trebsîe si fit 0 s'ekgisne kare st cerceteze dakt ele merite a se lţassa sas ns, mi de aci re-sslte necesitatea seknisneî a IU. Dsiie aceasta d. Bosians desvoalt.B atribsnisnile mi imnortanija acestei a treia seknisnl, a recistelork (requfites) mi arate kî sek-ijisnea a mpdelats nroiektslg dsne celş din Franga snde jsrisnrsdinga e foarte înaintate, rie kînd komi-sisnea centrale a avsts în vedere modelsls Belgiei, snde ksrtea de kasagisne e komnssi din dose sek-gisnî. Aci însi e o inkonseksingi în iiricine, kici daki se admite o jsdekate nrealabile nentrs nriimirea sas resningerea reksrsslsî, atsncie o neam,rate tre-bsingt de o sekgisne a recistelors nsmai, kicl jsde-kitorisls kare a admiss reksrssls nsmaî noate Isa nav-te la kassare, jea snsls ce a nrejsdekats deja cestis-nea, rai negremits kî foarte nsgini konfidingî ar in-snira sn jsdekitors ce mi-a manifestată o date mrerea. D- Ministrs Jsstiniel oservi kî nsmirsls de 25 membrii îi nare nrea mare; mi D. Bosians. risnsnde kî nsmirsls membrilors e o si’mare a. admiterii sneî a treia sskgisni. D. Min. Jssliniei reksnoasce ştilitatea a trei seknisnî, ars dori a se redsce nsraersls) tenem-brilors nentrs kî adsce mari keltsele; di esemnls ne Grecia, a kirii ksrte de kasagisne se komnsne nsmai de 9 membrii, mi e de nirere a se admite nsmirsls de Komisisnea Mentrale. D. Bosians rosnsnde kî fii-kare şekgisne se komnsne de . 7 membrii, mi acests nsnnră ns c nici de ksms nrea ma,re avindă în vedere kij ksrtea. de Ka-sanisne ste în kslmea organismslsi jsdiciars mi ki nrin astoritatea ei trebsii si dea o direkgisrie jsrisnrsdm-gei mai alesă ki se nots ivi kassrî de kontroverse mi diverginge de oninisni kare as nevoii de mai mslte lsmine mi de snirea mai msltors idee. Afari de acestea este mi kassls de rekssare, kinds membrii reks-sagi se komnlekts nrin membrii din alte sekgisnî; dar la Ksrtea de Kasagisne ns va fi astfel», mi ce s’ars întîmnl'a kinds nsmirsls membrilorsî fiinds nsmai. de 5, s’ars rekssa dosi dintr’însiî. D., Min- Jsstiniei sssgine ki.nsmirsls membrilors si fii acela fiksats de Komisisnea Mentrale, mi îm-nirgigi astfels ka cele dose sekgisnî, civile mi kri-.minale, si se komnsii de kite meaîite membrii, ears a treia a reklamirilors, nsmaî de: o. D-lsi îmi înte-meiazi aceasti nronsnere ns nsmai ne avantagiele ekonomice cp ar resslta din redscerea nsmuslsi membrilors, dară mai ks seami ne konsideragisnea ki în geari la noi .ar fi de o kam date forte anevoii, daki ns mi imposibile, de a gisi sn nsmirs mare de ner-soane în kondigisnile cerste nentrs sn nostă amia de înaltă ka acela de mernbrs alls ksrgii de Kasagisne; mi krede ki ars fi mai bine, ki. cells nsgins la în„ censtă si -se admite nsmirslls Komisisniî Mentrale, remiindă ka mai. în srmi, de se va simgi trebsinci si se îmslgeaski nersonalsls. D. Bosians,- resnsnde la fii-kare din oservagis-nile d. Ministrs, mai intc,iă ,ki utribsgisnile acestei Kamere a recistelors ssnts de cea mai mare imnor-tangi, fiinds ki nrins admiterea, liii mai ks seami nrin resningerea reksrsslsî în kasagisne, are a kon-stata sn nsnts de drents, mi aceasti konstatare trebse si insnire toati înkrederea mi resnektsls. Kalitatea sas kanacitatea în kare d. Ministrs nsne toati garan-ga, e sn ce abstrakts, sn ce kare ns se noate missra, sn legisitors trebse tots d’asna si kaste garange mai materiali, mi acestea ns le poate gisi de kits ndi-kinds nsmirslă membrilor» komparaţivs ks înilgimea instangeloră. 1 -f/yŞt D. Koslajors, observi d. Min. dejsstigii ki, daki la cele dose sekgisnî se admite 7 membrii, ear la aceea a recisteloră nsmaî 5, se kopmromite viito-rislă ksrgii de kasagisne, fiindă-ki de la Kamera re— cistelors deninde soartea nroceseloră de a fi nriimite saă resninse Daki nsmerslă mfembrilors ei se redskŞ. la 5, atsnci majoritatea se komnsne din 3, mi ns e nici de ksm ksviinciosă ka acela-mî nsmirs-de membri ce kondamni ne sn» om înţr’o ksrte de anei, si-1 resningi mi în ksrtea de kasagisne. Afari de aceasta e sn nrinciniă adontată în genere ka, ks kită se srki. trentele, ks. atit» si se- mireaski mi nsmirslă jsdekitorilors. Astfels în Franga, ne kinds ksrgile de apell aă kite 5 membrii, cea de kasagisne are kite 16 de fii kare sekgisne, diferinga dară la noi e ns-m'ai de 2 membri, mi invite a se nriimi nsmirslă nro-nssă .de komisisnea ad-hoc. Aceasti disksgine se nreksrmi nrin' densnerea. la bisroiă a dosi amendamente, snsls de d, Iletresks, mi celilalt de d. Boiiresks. D. Ioan Iletresks,.cere ka membrii si fii.îi nsmiră de 19. adiki 7 nentrs fii kare din cele dosi d’intiiă sekgisnî, mi cinci nentrs a. treia a registrelor». D Boieresks ressmi oninisnile ce araţasse în timnslls desbateriloră. Amendam'entsls d-lsî Boieresks şe resninge, mi se nsne la vots art. 3 al Komisisniî aid hoc kare se nriimemte. D. Bosians citesce art. 4 din ambele nroiekte, iiji alls Komisisniî Ad-hoc se nriimemte. Anoî efitemte art, o din ambele nroiekte,. mi esnliki ki determinarea atribsgisniloră sneciali era o konsecingi a îmnirgirii în sekgisnî. Kită nentrs ceea ce vede mai mslts în art. .5 ală Komisisniî Menîrale, acelea se afli interkalate nrintre. artikolele srmitoare. Se nsne la vot mi se nriimesce, nreksm mi art. 6. Dsne cererea D-lsî ranortors mi a mai msltors de-nstagî, D. Ilremedinte’sssnendi medinga nentrs 5 tninste. în srmi snsls din sekretari komsniki cererile de kongedis ne. 4 zile ale D-lors ioan Margiioman, Mixail Margiioman, G. Iarka mi N. Iliklians nentrs alegeri, ksm uii aceia a D-lsî H. ^)linesks nentrs alte motive. ^ . Adsnarea ak'ordi aceste kongedisrî. ' D. Bosians viind1 la tribsni, citesce art. 7 kans II, din ambele nroiekte, cui arate ki mirirea nsmirslsi fsnkgionariloră e o konsecingi a admiterii a trei sek-gisni; se nsne la vots art. 7 mi se nriimesce. Asemenea citesce art. 8 mi arate ki modifikarea esengiali konsisti în modsl de a redakta otirîrea, mi se nrii-mescp; art. 9 se citesce mi Komisisnea Ad-xok a fost de nirere ki grefierslă^’ka kană alls kancelarii, este r*snsnzitoră de fsnkgionarii sii iui nrin srmare elă trebse si nresinte lista de nsmirea loră. Se- nsne ' la vot» mi se nriimesce. D. Bosians citesce arf. 10, . kans III din apibele nroiekte. D-lsi arate ki Komisisnea a modifikată re-dakgisnea acestsi artikols, konsiderîndă ki ministerisl nsblikă saă nroksratorisiă ns noate fi mandatarislă ns.-.terii esekstive; elă .este mandatarislă societigii, ka mi nsterea eşekstivi, mi este keniată a nrivegea dreanta anlikare a legii; de aceia mi Koniisisnea Ad-xok a sokotită a rnterge esnresisnea: Gsvernslă este renre-sintat». Mitesce acests artikols mi în nrpiektslă sekgi-sniî Moldave, ipii arate ki ksvîntslă nentrs kare Komisisnea Ad-xok ns la adontată ne acela e ki termenii ce întrebsingeazi ns ssnt» aceia ks kari trebse si se serve sn» legisitoris, Ari. 10 al komişiei Ad-xok se nsne la vots mi se nriimesce. Art. 11 din nroiektslă Komisisniî Mentrale, ne kare Komisisnea Ad-xok -Fa nriimtă întokmai, se nri-mesce. D. Bosians citesce art. 12 diD ambele nroiekte^ mi esuliki ki Komisisnea a fostă de nirere a se obliga nroksrotorislă de -a Isa narte î» toate kassele„ fii snre a anira nersoane ’kanabili, fii inkanabili. D-lsî citemte artikolslă koresnondinte din nroiektslă sek-pisnii Moldave, iui esnsne ksvintele nentrs kare Ko^ misisnea Ad-xok ns a nststs admite acea modifikare. Se nsne la vots art. 12 al Komisisniî Ad-xok mi se nriimesce. D. Bosians citemte art. 13 din ambele nroiekte,. mi esnsne ksvintele ce aS fiksts' ue Komisisne a in-trodsce aceste modifikirî; arate, ki ns a nststs nrii„ mi ne ală sekgisniî Moldave, ne kare îls citesce, nen-trs ksvîntslă ki încene nrintr’o esnsnere de motive,, mi snă legisitors ns trebse st,-mi motiveze legea, in srma snoră esnlikirî ce mai di D. Bosians la între-biriie D-lsi ministrs de finange assiira inigiativeî pro-Ksratorslsî, D. Ilremedinte nsne la vot» art. 13 alls Ko-misisnii Ad-xok mi se nriimesce, ksm mi Al t. 14 ne kafe mi Komisisnea Ad-xok l a admisă întokmai. Se nrii-mesce art. 15 ală Komisisniî Mnntrale, komisisnea Ad-xok l’a desfiingats fiinds inklss» în art. 10. Asemenea mi art. 16 ală Komisisnii Mentrale koresnsnzitors la art. 15 ală Komisisniî Ad-xofc, la kare ns s’a fikstă nici o rnodifikare, se nsne la vots mi sz nriimesce. D. Ilreiuedihte, konssltîndă Adsnarea, rediki medinga la mezsls nongiî, mi ansngi ne cea srmitoare nentrs a dosa zi 19 Isnis, la 8 ore seara. . —♦ *< ♦ — www.dacoromanica.ro 276 DÎMBOVIŢA — 27 iUNltT. ' ' A O oi*w. ol sa. im. .teiioJaic • iahha «tiuuu<4^UMi,aaic»t.a;!.;rfL 219 A remasiî vr’o calitate quare voi n’aţi dobînditfi ?te7*3**«md._ CaracterO si simtimente que în senă nu aţi hrănită L* îpft0^M Mal suntu ancă que-va fapte ş’ănteiă pîlda voi n’ati dată? Unu proiecţii, saii vr’o lucrare şi voi plantilă n’aţî formată? ' Dar nedrâptă este Jiimea, şi que rea >e limba să! - ; Fapta rea o spune’n lume, quăiidu să tacă ar putea Adatodi-o . Pismă neagră, calomnia, pe virtute împresoru, ' -d-loă-ti. Şi’I îneacă vocea slabă cu strigarea şurd’a lorii. ?l8a:iî '' tenaa ' ’v* HuPlct* voi que eu ap appassaiu -t Si .908* .[««aa /Unu poporii a cui măifre vteţia ancă v’a lăssatu; u^'inmî 3isii Voi que eri foră ruşine pe seracu îlu pălmuiaţl, tfisn«Siuhu nify ‘ Şi’n trufia vostră <5rbă în picidre îllu călcaţi; -T ius-rg îjm Voi progressulu quereţî astâ-Şî, voi que eri aţi năbuşită' «'* oi Ori que ra$ă de lumină în Români a streluciţu^--- s : uioly-itî Ş’întuuerecu, neseiinţiă aţi voită a stăpâni, k: sn etî« ob an Crime, jafuri şi abusurl să na potă a se' âcT;' n csiBinoiiini m Patrioţi, strigaţi voi astă-pentru ţdră, viitoriu'! iaUi ăi^ a 9{ Dar chiarn" erî din vnî nrî nnnrA n trprvntă dfi vpnd^tnvîii V . T. ■i De quăndă lumea, fapta bună e victima quelloru reă Ura, pisma. au locaşulu între omenii pigmei. *.:nî§iait oiitn -■ac • ^ ;.n J2Î aadactiţ lai A ■ »nt n F rfU-T r • / -- IHVllj . Ş’iuteressu ori resplătire peutm voi nimică nu vreţi. , „«1,4,. Foră voi a ndstră ţeră eu nu sciu que-ar fi făcută U ^ Intr’adinsu spre fericire’! ceru’n lume v’a născută; ■ - aa(T .HI iji cu totă que e mal mare ellă pe voi v’a înzestrată, c=ii=m( n .d 9- ii ar fi Dar chiaru" eri din voi ori quare a trecută de venZetoriu. Ca să fiţi scuipaţi pe pepturî şi de gîtă cu streangă legaţi, . ,La străini, cur-aliă vostru sănge, şi chiar ţăra o trădaţi. Nimică sântă n’aveţl în lume; la străinulă qu’aţi servită, ,iix.. .sta anat. Şi soşiă, ■ fiică, ţdrâ, pentru bani voi aţi jertfită, ’ t5'7 ^ ălstnf .. > iâm '.9ir. ■ Şi voi sunteţi patrioţii que’n lumină aZî eşiţî? -riuri <«« o venină, măiiîă sacră, vă apprindeţî, isbucniţl, 'nunon ml Până quăndă o crimă năgră masca’n lume va purtaţ ’ ltt«ntti9nnîr Şi trădarea quea perfidă desgolită nu va sta? „.ăol Rupe masca mincindsă şi arătă faşia Toni. n, V -‘doiib j^u Fruntea năgră totă de crime şi ună chipă îngroZitoriă F-ro». Ca să fugă de el lumea ca de omeni blestemaţi, M'iava. . Foră suffletă, fără lege, şi de ţără lepădaţi; ^ . •0'î^BrUoIbp irn.. Şi pe fruntea loră pătată de trecutulu criminalu,-a'!l inuataino . . Trădătorii în veci să pdrte ea blestemulă loră fatală;,,rî:ffin 'bW..' ; — Patriotă esci dre, spune, tu lquea’eri ai dovedită v,u Quo iubirea ţerei tale iiici odată n’aî simţită; Iu- 1 -rflo’t oh uar 4 ;.Tu puteai s’o faci ferice quăndu poporală s’a mişcată ?iov o „ ^ **Şî în Căpulă seă ellă singură cu iubire te a chiămată, ă'ao’Hta r . fil' tt-' Dar ca laşiă şi foră ţeră tu din ţdră aă fugită; ■-bu n^im, . .T8' [ 1 (jf _—_,, . . t . ■ , ■ ioW surda la vocea ţ^reî pe stiăinj au au^litu. ăaioiii Şi aPoi cuţesi tu âstă~Zî, d’a ta ţdră lepădată, ’n^J 'faina's iiwă i Şâ faci lumea să te cr^Ză, patriotă adevărată ? Î6tu.. , «a», — Patriotă esci dre, spune, tu que păn’alaltă-erU'1 ‘^R .nxrn. Despuia-şi întregă ţâra cu servilii tei boerl; . djqnoîf. t': ^ La străini predăndu totă jafulă, domnii în ţdr’a te lăssa, >v “ ' Şi s’ajungl la scopă mai sigură te silişi a o trăda. ătisL. Şi mal vil tu astăzi! ăncă să te’ncercl a isbuti, " ’ Tu, a cui uscată faşiă nu mal pdte a roşi? Plantă rea de toţi călcată, ipocrită, nesaţiosă. î’iflil h y . Viitorulă îţi păstrdsă nume tristă şi nişinosă ‘ ~ ratnoţi, sa nţi voi ore cum odata v amu cre^utu, Voi pe quari cu efedinţiă pentru ţâră v’amă veZută, Qiiaii pentru libertate’! împreună ve luptaţi? 1 De atunci şi păno astă-dl aţi fostă dre totă curaţi? !i .otisra a hob gau în tdte de principiă interessulu aţ! urmată, . uput ev.. Ca s’ajungeţl la putere, la un tronă que’aţî dărâmată? 3JD !i; 89. I > . ’ :rt;ţb ,,r ■- tal. . - - l! •■fii' ■ u1} itaa—t °. : fi ■ 111 b ij' ._ Fin . -f! nn Dar virtuţile înalte în el tdte se găsescă! . Quăndu e vorba de sciinţiă să tăcemă şi s’admirămă: Omeni mici pe lăngă dânşii, capiilă nostru să plecămă. /<,ratei a Ne muncimă şi Zi şi ndpte sâ’nveţiămă la carte grea, *r tatei l( Şi apoi Cu atîta trudă que mal mană si cu ea1 •“ ** snHiinte:! ob ■ T_ . . , - j • . . . . r ’ .Aiuestl omeni «# din ceruri aqueln daV din quele rari, '« V “* pr'"C’p,e’ <* D’a sci carte foră să’.nveţe, d’a se nasce dniern mari! iutnan,. i dl:, A f cT "i ■ nlirji/r- • - .inniv 1 nriftt oi jiuteri nrif. VOJ Oi. Fericită Românie ■ cu atîtia natriotl! r . .nM-al Ca sa ţi faca sdrtea buna fii fel se luptă toţî„. , . 3-.>v itf xa eWn Totă lumea astă-Zi strigă de nevoi a te scăpai i nu te.ipibt’^j-Lii Quo hoţie, abusurl, jafuri, tdte acum vor încetaf’teaţ otei>i fiiil' Quo aqudstă despuiăre que pe Domni înavuţi', ‘’y De talentă şi vredniciă socotită n’o mai fi; , Quo seraculă que muncesce nu va fi iar chinuită .9 . ji,if^ De boeră que’n trîndăvie cu a luî muncă e hrănită; ii \‘h î Quo totă omulă cu oiiore 6 să. pdtă fi stimată, : , / Iar ciocoiulii foră cinste .să remăiă defăimată:’’flI»w Shilil r^«i..:ie; Că pe toţi de o potrivă, legea dreaptă va lovi /. " Iteursifit vrâ . ■j'.inlrîoîJ te 'ntlt i. , .!■ u.i / . ahi S ■ rislsanote . ' “ ' . • S Pentru bani îşi uită ţera, que’i mal sacru pe pămentă,';’ op aa--’ Câtă slujbe, bani şi ranguri la străinii quel păgâni teiddtt -JljŞ ;";/u Şi să potă să le aibă, — mal suiită dre el Romănî?* bîs spos^ Alţii smulşi din seiiulă ţerei ani întregi au suspinată '* ^b l’ . .Dar ş’aqueia între dânşii cu amară s’aă desbinată M: Jd, A teu -Ş^ apprinşi de ure orbe şi de patime domniţi 'tf*u • cs'nî «flatl. fui Aquesti fraţi. într’o iubire se clefaimă despărţiţi; 1 m îlov'. TiţiV, i una Eî se luptă cu’nfocare quifi’ să fie mal presussfl,/m‘. :,‘-1 Ş’a loră ţâră, dupo ddnşil, în gândirea loră aă pussă. t; r ■ ui na f ■ Ţpjgtă soite are lumea totă cn omeni schimbători; r J;‘ ’f t Astă-Zl jur.il într’o credinţă, mălne simtă el călcători. '' , - Interessulă e mal tare de quâtu orl-que jurămentă. 1 ăfîC Pentru orba vanitate totă se uită pe pămentă. ‘ Y Ank i* hI/itk aii oh, Mi- .,ib ri l iHl^inToV OT9fns ®ar’ Pe ^runfea vosfi'ă scrisse, tote faptele purtat!^ ' ’\f, jîvhton- - . J :| 1 ^ Radion.-" ; •teîilltevtî'3În !'■: ftFf.îr ' - cţ) .. nif; «iriaaf r- «r • > St >f-. - ® e 1 r Li iuin■ iîuj.e /!>. om A i, iîisţfhljs. .t,i i«n uri i } ;r,fn fui jil. Iii' , *' * « 3JV .9IT 1 Sevîrşito de aqueia que-adeveru)ă proclamă Şi cu faşia loră smerită mărturii eerulă ci chema. Inimi negre şi mari crime subt virtute se ascundă. Quăndu e marea liniştită que furtune are’n fundă! Astă-Zi Iuda te serută. măine ellă te va trăda. ' Ună amică credinţă’ţî jură, pentru baiiî te va uita, RupeţI masca dupo faşiă, chipulă vostru 1 să priveşqă,;.,, Patrioţi ve aflu astă~Zî venZetorl que eri găsescă! otr e* a ei O dreptate quereţî astă-fj!, vo! que eri aţi jefuită, ' ’ L _______________ _____ i'inogpaiSa tNaniona.i?, §tpada Nenineaski Xans Gepuian No. www.dacordmamca.ro o,, -viii»;. ,,„no^a ; a>l ; os hiîft ■ La f te> ,i>j!cti8«i}ai:. . Ifelşi' 9lin» -nî . .'idte.t»t8 kî. loksls numit» Xanul Koljjel din BsksresnI ksloapea romii, se vinde ks stînjinsl în douE faneade, una în strada tirgslul numits a Kolijeî, mi alta în strada Fslkoians sas B-nleans, însemntnds-se zilele de transaqi'B la 15, 22nii 29 Isnie, mi 6 13, 20 mi 27. Islie. Ilrin srmare se vorg artta doritori la Efori’B însoiiiul de kezemil valabile snre asigsrarea kontrakte-reî, ka dune konksrenns mi mslnsnurea kasel ne nregsrile ne vors eml st -dobtndesiit doritori! loksrile ne vor voi; ear nlansl anestsî loks ks înntrgirea întindere! fie-ktria fagade se noate vedea la kanne-laria Eforiei iii- toate zilele de la 10 ore dimineaga ntnt la 3 dsne ameazt.