MIERCURI 22 IUNIO. ANULU II - 1860. N° 68. PRINCIPATELE-UNITE. Acesta foia esse de doue ori pe septămănă jlercurca şi Sambata Pretiulu abonamentului pentru un anii 24 8f. Pentru "/a » & n Trei luni. . . . 6 „ (j liniă pentru anun-ciurl se va plăti cu 30 p. DÎMBOVIŢA Abonarea se face la Redacţiune Otelulu Ger mani No. 27 strada Nemţiască, iar prin districte’ la D. secretari de Administraţiunî. Ori ce abonamentu trebuiă plătită îndată cu subscrierea. 0 lege electorale forte întinsă. Unirea ambeloru ministerie sub alesulu poporului romănu de la 24 Genariu. FOĂ POLI TICĂ ŞI LITTERA11IĂ $ Redactorii Responsabile EADU 10NESCU. xiA Ţeranii să devia cetăţeni şi liberi prin a loru împroprietărire cu despăgubire. Armarea ţereloru in oştire regulată, re-servă şi glote armate. INSC1INŢIARE. ■Ttf5 Administraţiunea aquestui jurnal» s’a nuitatu in Otelulu Germani Strada Nemţească No. 27. Domnii abonaţi allii (jiiărorfi abonamentu a es-piratu suntii rugaţi a bine-voi să trimită la ad-ministraţiune plata cuvenită, reinnoindu abonamen-tulu D-Uorui - /Jucuresci. 21 luniu. ®1 Iu PARTITULU LIBERALE. ' • I l I f 7 • MINISIERITJI-TJ- ; ri,r I. Amă mai vorbită îiîkt desrirfe nartitulă. liberale; dar amă krezută necessariă st mai re-venimă earT> ini st definimă bjne ne ingellegemă nrin nartită liberale. în ori-ce Stată esistă interesse onnuse, saă nolitice saă materiali; din aceste interesse se naskg. nartite, Ori-ce nartită; renreşintt ună nrinciniă saă ună interessă; aceasta este okon-digiune neantrata ftrt kare nartitslă nu noate esiste. Isbirea între nrincinîe onnssse nroduce o lunta kare ni se nare foarte naturale mi fo*-lositoarit. într’o societate organisatt micivilisatt lun-ta între idee mi nrincinîe kontribuit multă a da o desvoltare maî mare nrogressului mi a îmnin-ge societatea înainte. Ilartitslă kare renreşintt ună iuinciniă, o idet, renreşintt vieaga, se întaresce din ce în ce maî multă mi triunfulă seă este sigură, maî kur&ndă saă maî tarziă. Ilaititulă kare renresinta interesse materiali, de nersoane saă de kastt, interesse. mtrgi-nite alle unul trekută kondamnată nrin fante de oniniunea nublikt, n’are nicî o nersnektivt de triunfă, nu se mi linsită de ideea generale kare singurt face kade înaintea logicei ideeloră voituri! oniniun.il nublice. La nor, în starea în kare nfe afltmă, ku i-deele resntndiţe mi tfebuingele rekunoskute as-tt-zî, suntă dout nartite. Este uartitulă vekiă, basată ne interesse materiali mi mtrginite kari îllă gină în trekută; kredinga sa este în trekută, ideele mi kunoscin-gele salle foarte nugine mi restrtnse, kanacita-tea sa nu se manifesta de kttă nrin neînsem-nttute, mi nolitika sa nrin linst de nrincinîe vitali; Este nartitulă nuoă, liberale, ce krede în viitoriă mi merge înainte. :. ** 1 • ■- - ■ II. . Ingellegemă nrin nartită liberale unirea strtn-ta a acelloră oameni kari aă runtă ks legile, bu obiceiurile mi ku totă ce a esistată în tre-kutulă fanariotă mi regulamentariă. Ingellegemă nartitulă kare krede în desvoî-tarea materiale mi morale a geriloră Romtne nrin nrinciniele celle largi de libertate iui egalitate din Koiivennisne. Ingellegemă' nartitulă kare lulueast ne fa-git mi ku sinceritate neutru organisarea socie-ttgiî ne aceste nrincinîe, neutru moralisarea oa-meniloră uriii staruirea abusuriloră mi obiceiu-. riloră remase din trekută. Ingellegemă nartitulă kare a lukrată mi lu-kreast ku aktivitate sure a dobtndi idee mi kunoscinge, kare kourinde în sine oameni sne-gialî, kanabilî mi intelligiiinî, kare a îngellessă kt reorganisarea unei societtgi se face nrin reş-ntndirea mi desvoltarea ideeloră, mi kt aceste idee se dobtndeskă nrin munkt rai nrin studiu. Eatt ce îngellegemă nrin nartită liberale. Acestă nartită renresintt dar nrinciniele Konvengiunil, sinceritate mi onoare, idei, kunos-cinge mi intclligingt, mi lukreast ku aktivitate snre a duce gerile la ună viitoriă de nros-neritate. Acestă nartită esiste, se inttresce în kre-dingele salle, este numerosă. ini numerulă seă kresce din în zi mal multă. , Ka şţ fimă drengî, trebuit st adtugtmă, dunt cercetarea fanteloră, kt în acestă nartită intrt mi unele nersoane kari, ftrt a face narte din kasta oaineniloră trekutuluî, aă servită în trekută ku acei oameni, ftrt în st a fi înbi"f)gi-mată nrinciniele mi tendingele loră. A mă zissă kt acestă nartită se îuttresce mi devine maî numerosă, mi renettmă aceasta ku înkrediiigare. Tinerimea kare se formeast în j sntînttate nrin studii serioase mi sneciali va j înttri mi ridika maî multă acestă nartită, ktcî| numai intelliginga, sciinga. mi nrinciniele fakă J nuterea unui nartită. Oniniunea nublikt se desvolteast, ideele se resutndeskă. adeverulă se face kunoskută, oamenii mi lukrurile se deklart ne fagit, mi orî- este. Aceasta o vedemă ne fie-karezi; minciuna mi inokrisia n’aă vieant lungt. III. St vorbimă akum desnre ministeriă mi nartitulă liberale. Ministeriulă este nufnită din acestă nartită liberale în alle ktruî nrincinîe amu deklarată kt esiste viitorinlă geriloră' romtne. Iltnt la ce nuntă acestă nartită este soli-dariă ku ministeriulă? ntnt la ce nuntă este ellă resnunzttoriă de aktele acestui ministeriă? mi noate ktderea ministeriulă st komnrornigt nartitulă liberale? Vomă sttrui foarte multă a tainuri bine aceste kestiunî mi kemtnră toata attengiunea ce-titoriloră noştri. Ka st kunoascemă mai bine ferrtmulă ne kare ne amă riussă st vedemă ce zikă mi ce kredă adversarii nartituluî liberale. St cercettmă ouiniuniie loră akolo unde se deklart: în Konservatorslv mi în Adsnare. Ve-j demă kt aă fostă totă-de-sna ostili nartituluî liberale. Atată Konaervatoriî nre.ltată mi ant- www.dacoromamca.ro rttorii loră aă ktutată st innegreaskt ne kttă aă nutută acestă nartită. Ttktndă assunra ade-vtrateloră lui kredinge, l’a deklarată în nublikă ka konmusă de oameni demagogi, turburttorî, incendiari, rettcigî, violatori de famillit mides-nuittori de averi. Eatt ce zikă Konservatoriî de liberali. ' Merita a fi kombttute assemenea nedemne akkustri? Ltsstmă fantele st vor-beaslct. Konservatoriî adaugt kt aă ltssată tie nartitulă liberale, linsită de esneriingt, st ajungt la nutere, ka st vazt togi ce noate face ku ideele salle retacite, mi daka va ktdea st nu mai noa-tt zice nimikă. Aici ne oiirimă ka st dovedimă rettcirea în kare aă ktzută Konservatoriî. Este adevtrată kt ministeriulă a fostă re-k'rutatu în nartitulă liberale. L’amă cerută ka o necessitate snre a vedea annlikate maî bine nrinciniele de libertate uii egalitate din Konvengiu-■ne. L’amă cerută ku înkredingarea kt nartitulă liberale, ama knm l’amă d'efinită, singură numai doresce adevtratulă nrogressă în snîritulă Kon-vengiunii, kiară neutru interessulă seu. Dar daka ministeriulă nu va korresnunde întokmaî trebui.ngeloră aktuali; dakaj ostenită de nedicele ce va inttmnina, nu va desvolta f;oatt energia necessarit; daka din îmnrejurtri nenre-vtzute se va komnromite în akgiunea sa guver-namentalt mi va merita st kazt, deklartmă kt nu va ktdea ku dtnsulă mi nartitulă liberale. St osservtmă nrea multă aceasfa. Ktderea ministeriulă nu va attrage mi nu noate st attragt ktderea nartituluî liberale. Ktgî-va oameni se liotă înrnela, se notă rettci ftrt voiea loră, se notă kiară skimba în kredingele loră, dar nu înst ună nartită întregă, mi reta.cirile loră nu notă komnromite întru nimikă vieaga. mi viitorulă nartituluî liberale. n ■ TV. Eatt ce trebuit st îngelleagt bine Kon-servatorii mi togi aceia kare attakt sistematikă ministeriulă ku skonulă d’a komnromite- riarti-tulă liberale. Eatţ ce trebuit st kunoaskt bine oniniu-nea nublikt. Me vedemă a-stt-zî? 5niî din oamenii trekutuiuî, inemici sistematici ai nrogressului, se serveskă ku ori ce arme snre a rettci oniniunea nublikt, a înnegri nartitulă liberale, a se încerka st’lîă fakt soli-dariă ku ministeriulă, a mtri din zi în zi maî multă attakurile în .kontra acestuia, a se sili st’llă uearzt ne nesimnite iui ku dtnsulă st nearzt ună nartită intregă. Algil, deiirinmî in trekută a servi toate gu-, veruele, iau mi astt-zî maska de liberali, de na-triogî, de oameni noui. Aceste karaktere terrt-toarîe trebuesku ku atată maî multă demaskate mi kombttute ku kttă Konservatoriî se foloseskă ka, nentru assemini individe, escengisni, st at-tace ună nartită întregă. f Nimikă înst nu noate înmela multă oniniu-nea nublikt. Aceasta se desvolta mi ajunge a kunoasce kari suntă cei liberali, kari suntă oa-, ce îndoialt, ori-ce retacire assunra loră nere. Nimikă nu noate remtne askunsă; fantele oate lunta ku sinceritate ne fagt,kstrîgt tare; maska kade mi oraulă remtne kum nrogressului mi interessuluî nuterea unui nartită, mi înaintea des- 266 __________________________________DÎMBOVIŢA - 22 IUNIU._________________________________________________ ft.cea amiatelorg strtine, mi asta>-z! aleargt la NllUliil of'fîciali. natsralisarea romtnt, cerg a fi nriimiu! în nea- --------- ra romtnt ne kare a nesokotit’o în favoarea] nrin dekreţe din 9 Isnig, D. Teodor An strtinslşl; Majoritatea sitt toate, acestea .mi- le' menii trekstslsl mi în ka'ri esists iirinciuiele de nrogressg. Şt se înkredingeze dar Konservatoriî mi toni anntrttorii regimsls! trekstg kt armele ks kari se serveskg le ssnts foarte vtttmttoane, îi vorg nerde ks destvîrmire, mi vorg înttri mal msltg nartitslg liberale. Noi mai sttrsimg iar a zice kt ministerislg acesta ns se noate skimba în kredingele salle; ssntemg konvinmî de aceasta. Dar nentrtinîrea ne îndeamnă a ziue kt acestg ministeris sc noate înmela, se noate rettci, se noate abate de a-devtrata kalle nentrs mslte nedicî mi rea voin-git ne va înttmnina; noate assemine st ns aîbt destslg taktg mi nrevedere sure a se înkongisra de oameni kari st ns’lls komnnromigt nrin tre kstsls mi nsrtarea lorg. In assemini kassrî. jsrnalele nentrtinitoarie kari ning la urinuinie iar ns la nersoane, notg t ■St attace mi st kritice fantele ftrt temere. At-takslg sistematikg trebsit st fit resninsg mi o-stnditg de oninisnea msblikţ. Amg dekliiratg kt vomg ssşgine ks ener--git nartitslg liberale mi vomg kombate ks ks-ragig orî-’ie rettcirî alle miuisterislşi, nreksm îllg vomg aiiiitra. în kontra adversarilorg sis-ţematiui. Iu orî-ce kasg, ministerislg ns va komnro-mite nartitslg liberale. Ilrin nrsdinna mi taktslg seg îllg va îrittri ftrt a ’llg nei’de nrin retsci-rile ne arg komite. Aceasta o zicemg mi o vomg reneta nentrs K.onservatorî mi nentrs. togi adversarii . sistematici. Fit înkredinganî kt ns vorg isbsti st în-ineale oninisnea nsblikt ne kttg timus vomg nstea skrie. Radu Ionescu. --------------- CRONICĂ INTERIORII. Fantsls cels mai însemnatg ce sa netrekstg în Adsnare, în medinga de la 14 Isnig, â fostg votsls nrin kare s’a esnlikatg art. 379 din Re-gslaments nrivitorig la strtini. S’a votatg aman-damentslg srmttorig allg D. Bosians:" Strtinii „ce figsreast între natdntari mi ns ssntg ssbt „vre o jsridikijisne strtint, st noatt ksmntra „nemimkttoarie, tnst ne mai relative la komer-„cislg mi indsstria lorg.“ Oninisnea noastrt este kt votsls acesta at-takt interessele ntmtntenilorg mi va nrodsce sng reg iiemtssratg, ce va kt dea aşsnra majo rittgiî kare a nriimitg sng assemenea votg. Ksm a nerdstg din vederea majoritatea starea kritikt în kare ne afltmg astt-zi ? Ksm n’a nrivitg ks attengisne nosinisnea strtinilorg în geara noastrt ? Ksm n’a nrevtzstg snde ns-temg ajsnge ks libertatea ce dtmg strtinilorg ftrt a li se akkorda mai tnttig, dsnt o ma-tsrt cercetare, toate drentsrile sns! cettgiang romtng? Ori-ce nanisne trebsit st fit foarte skrs-nsloast asssnra natsralistriî. Ks toate kt s» cettgiang, legatg de ntmtntslg seg natale, noate st sjmgt o bsksrit vtztndg ne sng strting kţ vine st îmntrttmeaskt soartea sa, dar oare kare îndoialt mi neînkrede trebbie st esiste assbnra acellsia kare se leantdt de naţria sa ka st fit nriimitg în alta. Adesea o assemine stremBtare eşte diktatt de Bng raotivg egoistg. Nsmai atbuci natsralisarea estei dreantt mi onorabile neutrb noslg cettgiang mi nentrs natria adoutivt, ktndg ressltt dintr’o lsngt med ere mi din servicisr! folositoarie ftkcte acestei natrii a-dontive. No! kBnoastemg togi ne strtinii kare alergg la natsralisare; kbnoascemg bine ce ag ftkstg mblgi dintre dtnmii nentrs geara ce doreskg a’i adonta. He servicisrî ag ftkstg romtnilorg în timnslg invasisnilorg strtine. Mea mai mare nar-te sents dekoragi nentrs darsriîe însemnate ce akordt natsralisarea. Este bine st nriimimSi ne strtini în senslg natrieî noastre, înst dsnt mslte cercettri. Strt-ini ssntg mslgi în geara noastrt, s’as înavsnitg într’tnsa mi tots-de-sna as fosts ingfagi kttre dtJisa. Daka ag ftkstg bine, as ftkstg totg îii nerile strtine de siule îmi trags originea. Es-semiile amg nstea da mslte Dar ce este mi mai reg. mi mai vtttmt-torig interesselors ntmtntenilorg este drentslg ce li s’a datg. nsmai nentrs kt ssnts natentaii mi s’ag leutdats de nrotekgisnea strtint a ksm-ntra nemimkttoarie relative la indsstrit mi ko-raercig. Ksm onorabilslg D. Bosians n’a osservats bine intinderea vorbelors indsstrit mi Komercis, mi toate konseksinnele relle ce notg emi din a-ceastt întindere ce nimiks ns o noate onri. Oare ns este indsstrit mi komernig kslti-varea tstsnslsi într’o ktttnime mare, aj-statt de kanitalsri mari kari cers a ksmntra o momit mare nentrs aceasta? Oare ns este indsstrit mi komernig semt-narea ranigei ne sns niciorg întinsg sure a face sleis într’o mare ktttgime nentrs konssmatg mi esnortats? mi aceasta ns cere o momit mare! Oare ns este indsstrit mi komernig ksm-ntrttoavea de momi! mari snre a nbuita ktm-nie întinse ks' dszi nentrs a face mttasse, snre a semtna orzg msdtg, grtg msltg mi a avea livezi de nrsnî nentrs bere,, rakisrî mi alte snir-toase ? St ne snsit majoritatea Adsntri! daka aceasta ns se nsmesce indsstrit mi komernig; daka uenîrs skonsls aceste ns notg mi ns ag drentslg st ksmnere ktte momie vorg vrea ka st fakt indsstrit ini komercis. Ks modslg acesta, oare ns voms vedea nes-te ktgî-va ani cea mai mare narfe din geart, celle mai frsmoase mi avste momie în rntna stre-inilorg ! Mine noate st’î onreaskt daka Adsna-rea le-a datg drentslg. Ksmntvt strtins’lg momie ktte va vrea ktcî vrea şt fakt indsstrit mi komernig ne o skart. mare. Ns ne mirtms de nronrievarii ce! mar! din Adsnare kari s’ag grtbits a da acestg votg. Ilsgin îe uasst daka îm! vtndg momiele la strt-inî; nsging le nasst daka sttenii ssntg ltssagî în voia strtinslsî; totslg este st noatt vinde moiuiele, st noatt ktntta ban! mi dsce o esis-tiugt Issssrioast mi neregslatt. Ilsgin le nas^' şt ce ag st devit romtni! mi geara romtnt ktndg ce! mai mslgî nţi ce! maî mar! nronrie-tar! vorg fi strtinii. Ne mirtmg tnst ksm D. Bosians mi algî onorabili denstagî s’ag lsntatg ks aţtta ktlds-rt ka st se nriimeaskt sng assemenea votg e-lastikg ce se noate întinde dsnt nltcere. Rauortslg sekgisniî ni se nare foarte drent mi foarte logiks. Daka legea este esnlikatt ns are trebşingit de internretare. Art. 379 mi a-linea 3 mi 5 ni se narg foarte ltmsrite: strt-iniî ka st ksmnere akaretsrî irebsit st stea în geart 10 ani mi st dobtndeaskt natsralisarea cea rnikt. Daka acestg artikslg maî avea ţrebsingit de internretare, Adsnarea ns nstea st o fakt de kttg n,rin nroektg de lege, kare, atingtndg o kestisne de interessg komsng, trebsia st treakt nrin Komisisnea Mentrale. Eatt ce ni se nare logikg, drentg mi în a-devtratslg interessg allg geriî. No! nrotesttnas, în nsmele int'eresselorg ge > neralî alle cettgenilorg romtnî, în kontra vots-Isi datg în favoarea strtinilorg ce. neste nsgin se vorg întinde în geara toatt. Societtn! de strt-inî essistg deja nentrs skonslg acesta. R. I. www.dacoromanica.ro -gelesks se nsmesce ktnitang allg bariere! Mo-gomoaia. — Ilrea ksviosslg Arximandritg Grigorie Iviritslg se înttresce eg-smeng la mo-nastirea Rads-Vodt, în loksls nrea ksviossls! arximandritg D. loakim, — D. anostol Manole se nsmesce în fsnkgia de kantaragis la skela beketslsî, — D. Ilavel Boţea rnefs allg sekgiei III din kontrolg. — D. I6n Miriceskslgmefs de sek-nia Î-V în lokslg D. Ilavel Boţea. — J). Anton Oncesks niefs de masst la sekgia II1 din kontrolg în lokslg D, Ion Miricesks. * Ilrin dekrete ks No. 263. 265, 273 ksviosslg Ilrotosingelg D: Ilaisie se inttresce legis-itg egsmen la monastirea Negoescî din distrik-tsig Ilfov. — Ilrea ksviossls arximandritg D. Ştefan, egsmen la Stnta monastiie Rimnikslg, — D. Iorgs Dimitris se nermstt sekretars la urefektsra de Bszts. Flrin dekretsls ks No. 78 se dekrett ka cei rtnigî la 48 îft dealsls Sniriî mi. şe notg xrtni tnkt st nriimeaskt ktte 15 le! ne lsnt în toatt vieagia. Rtnigiî kari iis se maî notg xrtni vorg nriimi ktte sng Ies ne zi, nreksm mi ini-brtktminte. în nats'rt. Tog! soldagiî kavi ag narticinatg la lsntt st nriimeaskt ktte o me-dallit; aceasta st aibt in reliefg data 13 Sen-lemvris 1848, dealsls Snirel, iar ne cea altt nalte st fit gravats vsîtsrslg ks kans'lg de zim-brs ne nentg în sns skstg deosebitg ks inskriii-gia: pro virtute militară. Ordinii circularii către Dl>. prefecţi de , judeţe Domnule prefect». Administrania Isase obiceisls d’a face maî toate eseksttrile sale, mi maî ks osebire acelea assnra geranilorg, ma! msltg nrin btttî. Bttaia n’arg fi fostg st se fi întrebsingats de kttg în Bestiile noligienescî, nrevtzste de lege ini dsnt ottrîrî date, dar s’a întrebsingafg mi afart din aceste mtrginî. Bttaia înst, întrebsingatţ îii or! ce mtss- rt. este krsdt, de natsrt a scide în om nînt mi or! ce sentimentg de onoare mi de demnitate omeneaskt. Omsls. kare se mimkt sag îmi îndenlinesce datoriile sale de frika bttteî, nsmai e oms, ci altt fiingt maî gioss de ktt omsls. Ilentrs astg-felg de konsideragi! ministe-rislg din Moldavia a mi nonrit’o ks destvîrmire d’a se maî nsne în ssg. Asemenea mi Kameva noastrt elektivt d’aic! într’sna ('■ - :-r" - î ni. \‘ j . ■ . ■ " ;T ■ i .■biol v- ADUNAREA NAŢIONALA a ilfj HÎ otOl .. - a ’ >lr O” i-.i * 1 ' ŢEREI ROMANESCI- • rf ’ • . Şedinţa de la 14Iuniu I860. Preşedinta D-luf D. Ghica. - • J D. llremedinte anungt kt la ordinea zilei este ranortute sekgiunii judiniarie asunra nronu-nerii relative la interriretarea artikolului 379 din regulamentul» organiku, rai konsultt Adunarea de voerate a tea în desbatere anest» ranorte în-datţ, sas a se tintri. Acte narea îl» deklarţ srginte rai nere a şe disk»ta îndatt. D. G. Kostafors ranortortel» şekgisuii a V, viind» la tribsnt nitemte anest» ranort». D. I. A. Filmesks, viind» asemenea la trib»-nt, nitemte nţrerea minorittgii sekgisniî în. a-neeami nriviugt. D. Kostafors aratt kt sekgisnea s’a ok»-nat» maî întti» de komuetinga Kamerei, kre-zind» kt, dakt legea este esnlikatt, n» mai are trebsingt de- ninî o internretare, ear dakt nres-tintt difikslttgi, Adunarea ns e komnetinte a le deslega de ktt» nrintr’uns nroiekts de lege, kare, atingînds o nestisne de interesă komsn», treb»e st treakt maî întti» nrin Komisisnea Mentrale. D. Kostafors trekînd» dsne aneasta la testul» legiuirii în fiingt, îl» gtsemte destsls de nositivs mi esnres» într» a ns îngtdsi streinilorS drentul» de a k»mntra nronriettgî fonniarie; ktnî art. 379 în alienatele a 3-a rai a 5 -ia, zine kt nsmaî anei streini, kari vorS fi admirai la stagiul» de 10 ani sas kare vorg fi dobîndits nat»ralisarea mikt, not» ksmntra akaretsri rai a se folosi de drentsrile. komerniaiigilor» nt-mîntianî. Sekgisnea dar (afart de D. I. A. Filiuesk» kare rai a formslat» o oninisne diferitt) a kre-z»t» kt n» se noate da termenste.î akarets. altt oksnagisne de ktt» nea admist în s»s» în genere, adikt de kase, magasine, osneterî ra. n. Ear. ktt nentr» nei de kategoria a dosa, sekgisnea a îngeles» kt not» fane ksmntrttoarie relative la komernislS lor, nrek»m» fabrine, magazine, loksrî trebsinnoase la konstrsirea anestora mi altele. Termintnd» D. Kostafors konkide kt într’-adevtr» komernisl» mi industria noastrt as tre-buingt de o imnslsişne rai desvoltare mai mare, înst n» treb»e a nerde din vedere mi nerikolsî în kaie s’ar nsne nagioiialitatea noastrt, rai de aneia d-lsi .e de ntrere kt n» treb»e a îngtctei ninî a refssa strtinilor» mai mslt» de ktt» le akordt ori le refsst legea, sa» nel nugin» Mi-nisterlul» st nresinte sn nroiekts de internretare a kasslsi de fagt. ^ D. B. Katargis resnsnde mai tntiis la neea ne s’a zis» desnre komnetinga kamerei kt, dakt de ktte ori guvernul» nere o ltmsrire, Ka --mera i-ar zine st lase anea lege la o narte rai st viit ks alta nost, aneasta ar fi a desfiinga totsls, a naralisa tekrtrile, în aratentarea unui viitor» kare nimeni n»-l raţie ktnds va veni. Kamera înst e kitmatt la internretare. kiars ktnds ksrgile jsdekttoreraţi ssnţ» în konflikts k» nea de kasagi»ne. Dar ani ns e nimikS de internretats, ktnî legea e destsl» de nositivt mi esnlinitt în alinea a 5-ia a art. 379, nrin kare 268 DÎMBOVIŢA — 22 XUNltr. otireinte ka streini natentarî si se bsksre de toate drentBrile fsrs esvemţisne ale industriamiloră nimînteanî, atare însi de drentBrile iioTitiie. Kind a fost vorba de îniiimîntenire, de dren-tsri nolitiue, legiuitoriulă a kiutată a 1ba toate niisurele, ini a îndatorată ue streinulă ne a iie-i'BtS îmniniintiinirea, ne a kumnirată uroiirie— regi, st> se sunuii la un stagiă de 10 ani. ka s’B noati dobindi drentBrile nolitiue. Aueste drentBrî era întemeiate ne nronrietate, mi ar fi absurdă a-î da aueste drenturî fii i a-î lisa mi elementele ne le konstitse adilre nronrietate, ba-sea esldusivi ne timniî aueia, a drenturiloră nolitiue; kiuî legiuitoriului nu i se noate nresu-nsne auea prevedere suiiraumani de a inti ki neste 30 de anî are si viii Kouvengisnea, kare st autorise eseruitarea auestuî drentS iui dune alte basî, bum e astizî de esemnlu, kanitalele. TrekîndS anol la art. 108 ne kare hb-1 konsi-dert de kită kt sa korolaru al art. 379, D. Katargiu ziue kt nrin auestă artikol, streiniîiue vorS veni a se aineza în neart ka nlugari tn-trt ku total în kondigiunile mi drentBrile stîia-niloră romtnî. mi nimeni ns noate st r.igidu-easkt sttianilorg nomtrii drentulă de a kumni-ra mi vinde ori-ue vorg voi, mi tnkt legisirile, n-ring skBtirile ue vorg da agrikultoriloră strtinî, în ueî ding ttig 10 aiiî aî stabilirii loră în gea-rt, ns faue de ktt a înkuragia, a atrage mi maî niBltB luminele mi bragele strtinilorg snre a desvolta mi desgrona avsgiele ue zak asksnse la fie kare nas yi , ktmniele noastre inkBlte mi deşerte. D. Katgrgis kontinBt diskursulă auesta des-volttndg ne lergg uestiunea din nuntulă de vedere ekonomikg mi nolitikg kiarg, artttndg rie deonarte avantagiele inkalkBlabili ue- ar dekur-ge nenti’B noi. ktndg am deskide nornile la in— teliginga mi aktivitatea strtinilorg, iar ue de alta tristele konseuinge la karî ne am sunune, ktijdg am nersistae st rtmtnemS în strtuit mi iso-lare ka n-înt akumă. D. K. Bozians, dsne oare karî oservagisuî assnra iiBntBlsl mi limitelorg în kare ag a se mtrgini desbaterile în audastt nrivinut, revine ia alineatslS în uestiune, mi rekunoskîndă ter-rnenslBi akarektsri o auengiuneţ maî generale de kttg i--a dată sekgiuuea, e de ntrere ki sug streină natentarg, asimilînds-se în nrivinga ne-gogBlsî stfi ks sug komeruiante ntmînteang, noate ksmntra ori ue nemimkttoarie, înst relative la industria ue voemte a eseruita în neart, ktuî ar fi injust mi absurdă totă o daţi, a ltsa ne streini st viii ku kanitalurile loru în geart mi îu urmt ale retuşa mizloauele, instrumentele nrin karî st-mî esnloate aueste kănitaluri. De aueea d. Bosians maî renett termi-ntndă, kt se unemte ku ntrerea minoritigii, ku simnla restrikgiune, ka streinii st nu kumriere alte nemimkttoarie de kttă uele indisnensabiîî la industrit sau komerniulă ue' voiemte a îu-trenrinde. D. i\. Laxovari. Dunt ue oservt maî tfir-tîig kt d. Ministru nu ar fi trebuită st mai ueart deslumirî asuma unei legi ue esistt mi se anii-kt în geart de ung timnă de 30 ani, treue a-noi la uestiune mi kombate ntrerea uelorS ue aă susginulg kt raielele st nu aibt drentă" a kumntra nronriettgi fonuiarie, mi kt dakt ag itkut-o nînt asumă auesta a fostă un abssu, d-luî aratt kt dunt traktatele noastre, ku IToar-ta,raielele nu nuteau fi niui o datt sustrami de industria ue vorg eseruita, mi fiii ka aucasta la Perşi, st nrejudeue întru nimikă votulă ue Kamera va fi kitmatt a da, ktndg se va nresinfa un nro-iektă de lege în aueastt nrivinnt. /). Gr. Kostaforu, uertndg voit a resnunde d-luî Katargig îi oservt kt d-luî a konfundată uestiunea de fagt ku aueea a kolonistrii la kare se refere art. 108. Anoî kiar auestă arti-kolă invokatS de d-luî, sure a-mi susginea idea kt streinii notă kumntra nronriettgi fonuiarie, dovedemte ku tot-ulu din kontra kt strtinilorg nu se akordt niui kiară drentulă de a se in-skrie între birniui, de kttă dunt unu stagiu de 10 anî, e un felu de naturalisere anlikati la giram. mi nrin ea singure, notă ajunge în kon-diniunile sttianilorg ntniîntenî. la jurioikgiunea gerei, iui nenf.ru aueasta le a fostă normise, ku drentu kuvîntu, asemenea kum-ntrttoare. Ueea ue s’a urmată1 a fostă în virtutea legiloru mi a traktgţeloru, mi o deuisiune konirarit asttzi, ar emi afart din lege. D. Ministru Juslhţiei resnunde kt trebuinga auesteî internrettri se dovedemte kiar din tli-verginga de oniniunî ue se vede în Ivaniert, mi kiară din kuvintele d-luî Laxovari kari. suntă ku totală în koutradikgiune ku testulă legii. Kttă irentru uele ue s’a zisă asunra nro-uederii Ministeriului kt ar fi trebuită st nresinte în astt nrivinnt un nroiektu de lege, d. Ministru resnunde kt aueastt oservare nu-mi are lokulg, fiindă kt uestiunea nu a fo3tă nrovokatt de Ministeru, ui s’a ntskutg din alte desbaterî mi ku aueastt okasiune Guvernulă a manifestată doringa d’a afla oniniunea Aduntri! în aueastt nrivinnt. D. 'ministru Justigieî termint susgintndg mi desvolttndu nrină esemnle ntrerea emist de d. Bosianu, kt adikt streinii ue se voră în-skrie între natentarî mi nu voră fi sunumî unei juridikniunî streine, st noatt kumntra nemimkttoarie, înst numai relative la komeruîulu saS La ueea ue a maî zisă d. Katargig kt se a-kordt strtinilorg drenturî .nolitiue, firi a li se akorda mi elementele ne konstitue aueste dre-nturî, d-nu Kostaforu resnude, kt dakt nronrie-tatea se nresunune ka base a drenturiloră no-litiue, atuouî ar trebui st se zikt kt strei nulă ue nu a devenită uronrietarS nu noate dobîndi înntmtntitnirea, niui drenturî nolitiue, Kttă neutru komnetenga Kamereî e învederată kt ar fi o asurditate st zikt uineva kt Kamera nu e konmetinte a internreta; ueea ue a voită d-luî se zikt e kt Kamera nu nutea stabili, .o lege ftrt un nroiektu alu guvernului. Trektndă anoî la argumentarea d-lul Bosianu, d- Kostaforu oservt kt kuvîntulă de industria noate nriimi o auengiune destulă de generale mi a se întinde mi la mornie, ktuî ue a-Ită e o momit de kttă un kanitale agrikolă, un obiektă de industrit agrikolt, — D. Kostaforu esnune anoî motivele ue-1 determiut a sttrui ka Adunarea st nrimeaskt ranortulă sekgiuniî. D. Bosians uere nermisiunea a rektifika forma ue d. Kostaforu a dată kuvinteloră d-lui; ktuî vede o mare diferinnt între ue a zis d-luî, kt ună streină ue a uerută naturalisarea st noatt kumntra nemimkttoarie, relative numai la industria sa, mi între zilele ue-î atribue d. Kostaforu, kt ori ue strtinu, sub» nretest kt are e eseruita un komeruiă agrikolă, se ueart a kumntra moinie. Terniintndg, d. Bosianu denun-ne biuroă un araendamentă în sensulă kt, strtb inii, ue figureazt între natentarî mi nu suntă sua vre o juridikijiune strtint, se noatt kumntr-nemimkttoarie, înst numai relative lalakomera uiulă saă industria loru. D. Teii deklart kt va vota kontra amendamentului, fiindă kt e kontra art. 379 din Re-guîamentă, mi dt drentă de kuigntrttoane lqar strtinilorg ne imntmîntitnigî. w Mai mulgi îi oservt kt aueasta se ziue ltmurită în amendamentg. D: nremedinle nune la votă amendamentulu d-luî Bosianu, mi se nriinemte ku 3(j bile albe kontra 22 negre. D. niagino uitemte o- nronunere, asunra modului anliktriî sktztmîntuluî arenziloră momie-loru monastiremti. Dunt o mi kt diskugiune, Adunarea uere a treue la ordinea zilei. D. A. Ilokleam vine la tribuna» mi uitemte ranortulă sekgiuniî. a VI în uesiunea d-luî Hio-kană, asunra ktruia Adunarea adontt un amen damentă al d. Teii, nrin kare nronune a se treue la ordinea zilei, fiind’ kt aueastt uestiune nu nu e de komnetinga Kamereî. D. Tlreuiedmte, ku învoirea Aduntriî, rtdikt mediana la 5 ore mi anungt ne uea urmţtoarit nentru Jouî la 16 Iunie. . .. » dupo qne aîi fostn încercată fortiele Greciloi'u. Marele rege se servi cu negoţiările şi se ocCupă de meijildcele de a desbina pe po-pulii de quari se temea a nu’î vede uniţi in contra lui. Filipu alin Macedoniei se servi maî târziii eu aquellaşi artificiu spre a’i subjuga. Progressulu commerciulu şi alin artilorfl doyedescu quo guvernele Greciei se occupa de economia politică. Cu tote aquestea nu ne spune nequî unu autorii qua vre o republică să fi a-vutu unu plană întinsă pe quare să’llu desvolte-se în foie ramurile salle; şi se pare quo Grecii în aqufistă privinţiă n’avea o seinţiâ fundată pe principie, dar numai cnnoscinţie practice pe quari le dobăndisseră din esperiinţiă. IV. • -U (Urmare). , . ’ Quea que a contribuită anco ă da Greei-loră o idea maî solidă despre dreptul gintiloră este deprinderea que avea de a se privi dre-cum ca unu singură populă eşitu din aqueaşî famil-liă. Dar nu întindea aquestă dreptă şi la barbari. îi trata din contră ca pe nisce inemicî naturali, in contra căroru dedea quo potă face ori-que. Causa aquesteî erori putea să fiă dis-preţiulă que avea pentru quelle alte naţiuni, şi nedreptăţile que sufferisseră de la densele. Republicele Greciei, considerăndă posiţiu-nea şi interessele loru, inveţiară artea d’a nego-ţia şi contracta allianţie spre a stabili unu felu de equilibru intre densele. Aquestă arte Unu guvernă coprindetoriu prin constituţiu-nea sa, nu p<5te să se urce la adevăratele principie alle dreptului naturale şi alle dreptului gintiloră. Şi in adevăr.u, Romanii nu le cuuoscea. Totu-de-iura superiori în putere, decă au voită quăte-odată ă fi drepţi prin prudinţiă, fdrte rarii aă simţită trebuinţia d’a fi in realitate. Coduşî de împrejurări, s’au văzută pe -ca 11 ea ambiţiunii şi aă’ urmat’o. Artea militare a fostă singurulu studiă la quare aă fostă împinşi prin natura guvernului lorii, asia în quătii nu putea să se oc-cupe de altulă fără a se depărta de spirituliî quare domina in republică. Soldaţi buni putea învinge şi cu generali reî numai prin effectuliî disciplinei, şi de multe ori aă dovedită aquăsta. Incuragiaţî de succesele lorii, se incrediuţiară îndată quo ţleiî ii destinasserâ a coprinde lumea iiitregâ. şi începură a ^ice urbe et orbi. De a-tuncî ţăte întreprinderile Ii se părură drepte. •>. Romanii aă cunoscută pucin artea de ane-goţia, fiindă quo o putere doranităriă comandă şi negoţiesă pucin, şi numai într’atătu pre cătii voiesce să arete quo respectăsă drepturile naţi-uniloni. Afară de aquestea populiî venia singuri înaintea jugului; şi cre^endu-se proteşi în contra inemiciloru l.oră, ajiitâ pe Romai-n a’î subjuga spre a fi îndată şi ei subjugaţi. Cetăţile vecine cutesară la Începută a re-siste; dar ne sciindă a’şi împreuna puterile lor, tfite încercările le fură nefolositorie. Unile începură a căuta allianţia învingătorului, sau din neputinţia d’a conserva altă-fel 6re-quare libertate, sar; cu speranţia d’a împărţi cu den’sulu despuiările quelloru invinşi. Aquestă spiritn se inţinse cu ineetulu în totă Italia, şi se respăn-dia împreună cu marile progresse que făcea armele Romnailoră. Cetăţile quelle maî bellicose urinară dar unele dupo altele aquellora quari se suppusseră maî ânteiu. Elle uitară pe nesimţite quo avea o patria, şi n’avuiă altă ambiţiune de quătu de a fi Romane. In aqueste împrejurări republica osservă quo’i trebuia multă abilitate spre a putea să le ţiă sub domnia sa, şi conduita que avu fu trassă nrai multă de popu-lulă Italiei de quătu de ensuşî politica sa. R- I (Va urma.) * 27 trecu INSTIINIJARE. Eforia gen era Bă a sjiitalclor ^iivlle Snre esekutarea disiiosiyiiloru rostite nrinjur-nalul Eforiei din 25 ale. korenteî luni Maiă. st fane de obmtie kunoskut kt lokul numit Xansl Kolşeî din Jdukuremţi kuloarea roiuri se vinde ku stînjinul în doui fageade, una în strada târgului numitT» a Kolgei, mi alta în strada Falko-eanu saă Bileanu, msemiVBndu-se zilele de tran sagii la 15, 22 mi 29 Iunie, mi 6, 13, 20 nn 27. Iulie, llriii urmare se voră areta doritoiii la Eforii însogigî de kezemii valabile snre asigurarea kontraktirei, ka dune konkurengi un mulnumirea kaseî ne nrenui’ile ne voră euii si dobindeski doritorii iokurile ne vor voi; ear ulanul acestui loku ku înnirgirea întinderei fie kiria fanade se noate vedea lâ kannelaria Eforiei în toate zilele de la 10 ore dimineaga nînt la 3 dune ameazi.. ____ 6 Tinoşpafia XaiWWW'daRrtPnmwnîcafO111^ «^prnan No 27.