ANULU II - 1860. N° 65. $ ':i> A OII Oi .Wă^Ofta 'Acesta foiă esse de doue ori pc septămănâ Slercurea şi Sambata Preţiulu abonamentu-lut.pentru un anii 24 Sf. Pentru '/a » 12 „ ; Ţrel luni. . . . 6 „ O liniă pentru anun-ciuri se va plăti cu 30 p. 0 lege electorale forte întinsă. afin.!# >1 > 'i ■ ■A PRINOIPATELE-UNITE. Unirea ambeloru ministerie sub alesulu poporului română de la 24 Genariu. FOIĂ POLITICĂ ŞI LITTFRARIĂ $ , Redactorii Responsabile EADTJ IONESCU. SÂMBĂTĂ 11 IUNlO. .n: 1 Abonarea se face la Redacţiune Otelulu Ger mani No. 27 strada Nemţiască, iar prin districte’ la D. secretari de Adniinistraţiunî. Ori ce abonaiuentutrebuia plătită îndată cu subscrierea. Ţeraniî să devia cetăţeni şi liberi prin a lorii improprietărire cu despăgubire. Armarea ţereloru in oştire regulată, re-servă şi glote armate. f INSCIINŢIARE. 9|j Administiaţiuiiea aqiiestiiî jurnalii s’a mutatil în Otelulu Germani Strada Nemţească No. 27. ,.fy. Domnii abonaţi allii quăroru abonamentu a es-piratii suntii rugaţi a bine-voi să trimită la ad-ministraţiune plata cuvenită, reinnoindu.abonamentul!! D-lloru. Bucureşti, 10 luniii, Dsnt kariitslarea Generalslsî Letizia ns mai stims nimikg interessante desnre Sinilia. Trs-nele regale as trebsits st se fi retrasss toate la 11 Isnis. Generalsls Garibaldi se okksnt ks aktivitate desnre organisarea gsvernslsî nii regslarea sitsagisniî. O denernt nsblikatt în Romm'ilş de astt-zî ne snsne kt „Kolonelsls Medini a sosită la Halermo. ks 3,000 volsntan. Komsnele Siniliei netigioneast ltngt Diktatsrt (Garibaldi) nentrs anessarea ks Sardinia. Mtine vors nleka trsne nsmeroase de Ia Ilalermo la Messina., Assemenea a mai nlekats de la mi-kslă norts Sestri o esnedigisne nentrs Sinilia. Esnedigisnea se komnsne de trei bastimente ks 2,000 de volsntari. O denemt de la Tsrină a ;dats ordinslă st se armese îndatt fregata ks vanoră Konstitsifisnea karp st se dskt în anele de la Sinilia. r î D. de Martino trimisss de gsvernslă Nea-*, nolii la Ilaris dsnt ne a vtzsts ne D. Thouve-nel a fostă nrimită la Fontainebleau de Imnera-tsls. D. Tliouvenel assista la aneastt asdiingt. Missisnea se ar fi de a konkide ks kabinetslă Tsilerieloră o învoire snre â garanta regelsi Neanolei nossessisnea nrovinniejors salle konti-nentale, mijlonindă stabilirea în Sinilia a snsi troriă în nrofitslă kontelsî Trani, frate konstn-gemă allă regelsi Frannisks II, mi uroraslgarea în regatelă Neanolei nronriă zissă. a sneî Kons-titsgisni kor.forme ks nea a Frangei. 0 Lord Ilsilmepston resnsnztndă Ia o inter -nelare a D. Şeridan a konfirmată refssslă Ass-triei d’a interveni militare în favoarea.- astoritt- gii regelsi Neanolei, mi krede kt Imntratslă Frannesilors a lsată aneeami ottrire. Ministrslă nrimariă mai snsne kt D. de Martino va merge mi Ia Londra snre a fane komsniktrile ne a ft-kstă la Ilarisă. Nobilslă Lordă a ansngiată kt ,va fane trimissslsi regelsi Neanolei nelle mai e-nergine nrotesttri în kontra akţelors. de barba-rit komisse la Ilalermo. Monitorslă frannesă ansngit offiniale kt Se-jiatslă a adontată în snanimitate Senatslă-kon-ssltă kare resneste Savoia mi Niga ks Frannia Legile frannese voră deveni esekstoarîe in Sa-, voia de ‘Ia % Iansaris 1861. Lsarea în nosses sisne se va fane joi la 14 Isniă de D. Laity delegatslă Imneratslă franneşilors. Trsnele kari as st fakt garnisone nreksm mi jandarmeria aă sosită în Savoia. . a, Melle din şrmt batalioane alle armatei fran- A nese din Italia aă ntrtsită Lombardia la 9. In toate oramiele s’aă ftksts manifesttri de reks-nosningt mi admirare nentrs nlekarea trsneloră. Konsilişlă federale elvegiană a adressată ks data 25 Maiă, renresintangiloră federali în stre-inttate o nost Nott relativt la kestisnea Sa-voieî. Ea nreniseast sltima kombinare a Fran-niei; 1. Franuia va nede Elvegiei o rnikt li-nit de msngî de la Meillerie ntnt la Col-de-Ferret; 2. va konsimgi a ns avea ninî o flotillt arraatt ne lokslă genevei, nsmaî mi Elvegia st osserveze aneeanii reninronitate în nrivinga aneasta; 3. s’ar îndatori a ns ridika nini o fortifikare într’o narte de ntmîntă kare ar fi limitâtt de rasngi Vuache, Sion şi Saleve. Gsvernslă elvetikă deklart kt aneste kon-nessisni ns’i ssntă îndeslslttoarie mi ns notă linişti Elvegia, nreksm nini a komnensâ drents-rile mi avantagele kari la 1815 aă fostă date mi garantate konfederagisniî nrin nestralitatea stinslatt de Esrona în interesslă generale. Ilrinninele Gornakof a adressată o nirkslart nrea innortantekttre renresintagiî gsvernslă rsssă de la ksrgile strtine, snre a esnlika îngeles-sslă mi întinderea komsniktrii ne ftkssse mai jnainte ambasadoriloră mi miniştriioţă raariloră nsteri akreditate la Sant-IIetersbsrg, relative la starea krestiniloră din Oriente. ,n ' nrinninele Gorneakoff sttrseste kt e sr-ginte de a lsa în konsiderare sstferingele no-nslagisniloră krestine din imnerislă Ottomariă, konstattndă tnst kt aneste ssfferigie ns ssntă snika kasst a misktriî ne domnesne în snele nrovinnie tsrne.. Dsnt dtnsslă kassa nea mai nstinte a anestei misktrî ssntă evenimentele sevtrmite în Qnnidentslă Eeronei mi kari aă „ressnată în Oriente ka o înksragiare mi sne-„rangt.“ . Ilrinninele Gorneakoff dsnt ne esnlikt inî-giativa lie ă lsată, deklart kt- n’a ingelessă st fakt nronsnerî assolste assnra modslsî ne are. st srmese. A voită nsmaî însemne skoiislă mi s’a ntrstă kt mijloks d’allă ajsnge, era de a-deskide o ankett lokale la kare st ia narte kon-ssliT esroneani, anoi de a stabili ’snă akordă intre nsterele mari mi Il’oartţ snre a ottri mtss-rele nelle mai nfonrii de o vindeka reslă. Kanslă kangelariei rsşse deklart formale, kt ordinea ideeloră în kari s’a nsssă gsvernslă imneriale este nedeşntrgită de interessslă noli-,tikă kare se leagt nentrs Rsssia nreksmă mi nentrs toate nstrile, de ntstrarea iutegrittgii im-nerislsi Ottomană, mi kt gine a dentrta ori-ne nossibilitate de skonsrî şaă deingeringt esklssiva. NEP0T1SMC şi funcţiuni —■--------- Şl; - A In Statele assolste snde voinga snsi sin^ gsră este lege nenotismslă este konsiderată mi nraktikată ka sistemă. Akolo meritslă este des-nrensită mi drentslă ns esiste. Servilitatea mi nrerogativa rsdeloră aă dată naştere nenotis- mslsi. \ In toate gsvernele ssknesse ntnt aksm a-nestă rsminosă sistemă allă nenotismslsi a fostă în vigoare. Fantele ns ssntă densitate de noi, mi noi n’avemă memoria sksrtt ka Konserva-torii. Ne addsnemă bine aminte degradarea în FOILETONU. » - ri o O pi DE FERICIRE. .hudi. p (Urmare). Cu totă intimitatea aquesta quare ne lega aşiade strânsîi, in qi*ătu inimile ne era deschisse, o singură dorin-ţiă o păstram ascunsă în suffletulu meu, şiaquestă do-rinţiă nemărginită a fostă singura causă a nefericirii melle. Pot.e quq ellu deca ar fi cuuoscut’o ar fi depărtată de la mine reulu quare era să me consume. Fote quo amu fostă pedepsită pentru aquestă singură peţucredere în amicală meu. k, VI. Spre a merge la loculă unde ne îndreptasse îndatori toriulă tată allă amicului meă aveamă să uroăraă o collină şi să strebatemă o pădure din. quelle mai frumose quari amă veclută. Nu potă descrie frumuse-ţia incântătoriă que se desfăşură înaintea nostră din verfulu aqueî colline. în faciă se întindea o pădure obscură şi dessă unde ochiulu nostru în deşertă s’ar fi încercată a găsi vrc o caile printre arburii stufoşi alle quăroi’ă verfuri neregulate semănă cu valurile ridicate alle unei mjări de verdeţiă. La stânga se vedea pe costă ună şiră de vii cu frundele aurite de sore, şi în depărtare ună Iacă întinsă umbrită de mai multe dealuri neregulate. In partea dreptă collina forma o ripă inaltă în jossulă quăria curgea o mică apă şi se întiudea o luncă d’o frumuseţiâ rară. Intr’o parte era risipite casele mai. multoră sate printre quari se vedea grădine si bucheturî de verdeţiă, şi în mai multe locuri cumpene de puţiurî; de altă parte holdele de seină-năture incănta privirea prin:avuţia şi varietatea loră : verdeţiă porumbului inaltă eu frundele lungi şi mlădi-ose, undele aurite alle grâului que se mişca în mii de valuri la sufflarea ventuluî, forma ună contrastă răpi-toriă. Iu orî-.que parte se întorcea privirea nostră, re-mănea încântată de variatele frumuseţîe que se desfăşură cu maţestate înaintea nostră. — Etă loculă favorită que mi-amu allessă, Ales-sandre, Şisseî răpită de farmeculă aquestui spectaculă. — într’adeveră, este prea frumosă. — în tote ţlillele voiă veni aqiii, şi credă quo me vei însoci şi tu. — Da, şi cu quea mai mare plăcere. Te voiă însocji de quăte ori vei avea dorinţia ca să vii. Nu aşa quo totă este încăntătoriă şi îţi place şi ţie? Suntă sigură, Alessandre. www.dacoromanica.ro | 7— O,, ala! pre multă, şi p6te mai multă: .de quătu ţie. Aqueste vorbe fură disse c’ună tonă aşia de tristă în quătă nu putui să nu me miră şi să nu’i dică: — Dar pentru que imi ţlisseşi aquesta c’unăitouă atătă de dramatică? — Pote să-ţi pară aşia dar este torte naturale. Dar que, ţi s’a întîmplată que-va? Spune. — O, nu! ună vissă; s’a dussă, s’a stinsă. — Te ’ndoesei de mine, Alessandre? — O niqui odată, imi ţlisse ellă sţrăngendu’mi măua c’o micare forte viă, — Atunci? —- Nu este nimică amice. —■ Ai que-va, cu tote aquestea — Nimică, o suvenire numai que se. deşteptă în aqueste locuri. — O suvenire este multă şi este fericită quellă ■que pote sâ-şî addueă aminte de que-va. — Nu totă-de-una. — Mie mi se pare quo totă-de una. Ore nu este o fericire quăndă niqui odată nu remâi singură, ori unde te vei alia? Este que -va quare ’ţî vorbesce, quare te face să trăescî, quare te mângăiă quăndă esci nemulţiemită; suvenirea este ună amică, quare te în- 254 DÎMBOVIŢA —; iTlUNIU. JJ8. I! ci i _, kare k’Bzsssert fsnkgisnile, ne addsnemg bine aminte toate k’Bte se f-nuea nrin inflsingia rude-lorg, mi n’ams sitats nregsrile ks kari rsdele vindea fsnkgisnile de SBb-administratorî mi da sng mare nsmerg din nelle alte. Anestg neno-tismg ne este nresiute mi a mg ksnoskstg bine totg reslg kare a nrodsssg. Rţg mare rientrs k"B fieî mai mslgi fonkgionari as devenits servili mi venali; îmg mare nentrs kt nei maî mslgi ssntg nekanabili, nentrs sns militarg se ns-mia magjstratg, snă magistratg administrator», mi sng administratorg se nsmia soldats mi sng sol-datg imtea ss 6b nsmitg mi medikg. Resslta-tsls este reg nentrs kt ns se notg gtsi fonk-gionari kanabili, indenendingi mi integri. Kredemg kt ministerisls aktsale, .allsngtnds ks energit absssrile, annliktndg o riedeansţ as-nrt iar ns nsmai simnl.a destitsire, ns va ner-de din vedere a fane st înnetese mi nenotismsl, restg allg regimslsi din treksts. In kariera fonknisnilorg, ks nenstiSmsls ft rt kondigisriî de admissisne, de înaintare, de komnetingt mi resnonsabilitate r,s vomă nstea nini odatt avea fsnkgionari bsnî. D. ministrs allg jsstigiei în niikslara sa, rekomandeast toate anestea mi deklart kt va fi rigsross nentrs absssţî, kt va ktsta mi inksra-gia ne oamenii komnetingi, kanăbilî mi integri. Aneasta ams aretâtg nii noi mi dorims s’o ve-Qemg annlikaitt în fante. . OTr* . «■ ' Ai■" iii - . im bimio-i o . i , ' ‘ Ori-ne fsiikgisne nşblikt fiere -o kanauitate sneniale. Este foarte de dorits ka Gsvernsls, in in-terfesslg Statslsi mi a konsideragisr.ii salle nro-nrii, st bine-voiaskt a nssita nini odatt aneasta. Bnii fsnkgionari ssntg datori st areate nro-‘ be annarinte desnre kananifatea lofisi Âneasta este mai mslts indisnenskbile in magistratsi't. In nartea administrativa. singsrele nrobe ne Se nots lsa în konsiderare ssnt» kifisls ks.kare mi-as îmnliiiits fsnkgisnile', mi kananitatea, moralitatea ne as desvoltats ntnt aksnîs. Fit kare fsnkgionars are înstrnint'riie salle, snslg jsdekt, altsls administreast; fiţ-kare tsiikgionarig are o komnetinnt kare’î este nro-nrit. Fsnkgisiiilte nsbîîne ssntg între dtnsele într’o stare de indeneudiiint sag de ssb-ordina-re, dsnt ksm faks sas ns narfie din aneeami ad-ministragisne. în ori-'ie sonietate chost nsterî gsVernt: ns-lerea kai'e fane deg'ea mi aneea kare o >esekstt nsterea legislativtomi hsterea esekstivt. | Eit-kare din aceste nsterî are atribsnisni-le %ălle, fit-kare îmi desvolteast akgis-nea înfr’sns nerks mtrginits, <5na din nelle d’tnttig datorie ■alle ministerislsi aktsale este d’a fi tots-de-snaj flfeoksnatg de a ossferva. distinkgisnea mi inde-nendiflina reninrokt a anestors dost -nsterî întinse. < Aneastt indenendinnt reninrokt fsnknisni- lorg jsdiniare mi administrative este o necesitate sociale; este cea- mai sigstt garadgit a li-berttgii mi nronriettnii ifidividsale, nreksm mi a ordine! nsblice. O.sservarea acestsî karakfer de indenendin-gt recinfokt are dg ressltats formarea de fsilk-gionari kanabili mi komnetingi. Ks kttg sns fsnknionaris se annlikt mai mslts într’o rafns-rt, kt attts dobtndesie esneriinga Iskrtrilorg} ksnoscinga lorg mi sciinga d’â nîerge renede înainte^ III. Este ksnosksTs. asft-zî de togi kt nenotis-msls a addssss nekanacittgi în fsnkgisni mi a amestekats aceste dost ramsre, trektiidg ne s-nii diii nartea administrativt în nartea jsdfciare Ţrebslt st incetese ks destvîrmire aceăS^-ti rea denrindere ce ams dobtiîdit’o în trekstg trebsit st incetese astt-zî nenOtismsls. Este mSltg de refbrnlatg în iamsra fsnk-gisnilors; snre a le fidikâ, snfj& â le da toafi însemnttatea ce meritt st ‘aibtţ este ne^essaris a se nrimi mi osserva oare^kari regsle ce-ams aretatgi Ministerislg liberale scie ktgî inemici ard între oamenii tfekstslsî kari l’akksst ftrt nretestg, mi asteantt cellg mai mi.kg lskrs ka st noatt manifesta sra lors. Ministerisls st se înkongioare de oameni kanabili mi integri^ st fit neiitrtinitoris mi st steargt celle mai mici srme alle iienotismslsî, ferinds-^se de a da cea mai mikt armt inimicilors sei. Atns snsssg kt nenotisînsls a donînitg în regimsls trekstslsi,mii ■asttr-zî ktnds trebsit si neart ori ce a fostg res în treksts trebsit st rieaft. mi n'enotismslg kare este sng sistemg rsmiuOsg ce desksrâgea-st ne fonkgioniEirî, deskonsidertrvds mi ne gs-veifns.- f în aceastt las'dab'ile înfierkafe, tninistefisls va fi sssginsts^ Vom aiimviba toate nsniirile salle di-'cnte mi îjetftrtinit'Oarie, ktci vOm krede o onoare a annei'a ne fonkgionarii ka fiabili mi integri, nsminl la loksls ce meritt fiii s'ftde nots desvolta aktivitateă lorg folositoarit. ■ j. Meremg fante, mi dsrit fante vom-jsdeka totg. Fantele se notg ksnoasce, se nots deklara mi aceasta este destsl. Vom kombate ne togi aceia kari nrin min-clsne mi nerşfiîinafe vorg îniiielă ministerislg aktsale snre a dobtiidi înkrederea sa, dtndg nrin aceasta nretestg cellor algi a striga; eakt nenotismgy eakt klikt, eakt liberali. Vomg kombate ks energit tnst assemini individe ne-rsminate a kţrorg viagt este inţinalt de absss-rif; voms deklara ks skomots ce ag fosts aceşti oameni kari se ttrtskg ka vermii în tmite îitrgile în interessSÎg, îii onoarea, Ifrintlgarea nar-titslsî liberale în kare şe aflt totg viitorislg mi toate liberttgile .geriî noastre, vomg fi neosteninî a konbate aceste nedemne individe, oamenii ns-tre&î ai trekstslsî mi fsginitele lors organe. Invittms dar ne Ministerislg liberale a fi k*o nrivigiere fieadoi'mitty kt-nentrtinîre, în ale.-legerea iiersoarielofs de kare este necessitate a se îiikongisias ferinds-seks mslts tkkts a ns da nretestg altora st zikkj -ieakt liberali, eakt nenotistiVs.fifiiilOf .fi/ifiWW fiittHj i- j 1 . " Ra I. îili REFORME URGINTI. ’ ...... - • V ■ l-'.il II. IV. Dar asSenjiiie st ns site Ministerislg uri st ns nearat din vedere kî> ssh'ts oameni kari ag de- sistemg a ‘lingsmi tots-de- sna nsterea, a se ăi-eta devotagi mi fideli snsi nartitg kare t'ri-"snfti, a -Striga natriofisms, drentate, ofioare, de ktte oî-î vede okasisnea favorabile d’a fi ce-va. Assemini oameni servili mi demni de disnregig s’as streksrats ilii în nartitsls liberale. Amg (feklaratg kt nici o datt ns vomg jsdeka Oamenii, mi lskrsrile dsnt vorbe mi nrin vorbe. Aceste e sistemsls organelor» .bttrtne alle trekstslsî, Hentrs kt fi5ag ksragisls a snsne fante, a areta fante, ktci fantele ii ksfsndt în rsrnine. %09Îesce totu-de ‘imâ îşi nu te lassă a cade în aquea stare tristă şi appăsătoriă de uri tu în quare de multe ori te aruncă singurătatea. Suveiiirea .este a doua vie-ţiă, dragă Alessandre; cu suvenirea mai trâimu odată, ^4 trâimîi o- Vieţiă maî liniştită, foră loviture târî que ne.isbescu în presinte. Şi que lume ’întinsă^şi frnmdsă deşteptă în noi suvenirea'! Quăte ore de miil^emire nu petrecemu noi atunci, şi quătă uşiurare, quălă mângă-iăre nu -afflălnu îritr’o suvenire. Amu mal vorbi noi cu răpire de Vopillăria nostră, de aquelle dille senine şi frumdse quăi’i 's’aîi strecurată de multă, de aquelle vis se încăntătorîe quari suntă stinse ;de atâţia annT, deca! suvenirea ca prin farmecă n’ar deştepta, n’ar -re'nvia totă? N’arn dreptate să dică quo este fericită aquella que are o suvenire? Que să clică? respunse amiculă, meu; acumă douî annî credemu şi eă ca tine. Eramă fericită quol potă să^mî adducu aminte, eramă fericită quăndu o suvenire îmi înfâcişia coppilăriea mal fruiuosă de quătu a fostă. Dar vină intemplări la quari nu ne găndimu, pe- quari nu le asceptărnă şi facă din suvenire unureă, unu chină din quelle mal cumpLite. Da, am simţită şi eu aquea dulce fericire d’a pute să’ţî adducî aminte, amu simţită aquellă balsamu dulce pentru d^le dure-yoasej aquea societate plăcută despre quari. îinî vor < Salnbrlfatba oraşului.."!; -ft-—b , văii, -i'icila , Ams aretatg 'kttg este de necÂssarig ' ka Gsvernsls st ia mtssre effikâce nentrs’sigsranga nsblikt. Ams snsâsg aceste mtssre mi ne-cessitatea lorg srginte simgitt de togi. Este sng bine nsbliks, mi nimeni fis se va kodi de a ajsta gsvernsls kâ si satisfakt aceasta tre-bsingt. In reformele sfgifite desnre kari vor-bims ns-Vedems gregttgî mări ce ars nstea 0-nri fie g'skefng snfe a le ngne în îiraktikt. Ese-kstai’ea ăcestors reforme interfesseast ne togi mi kfedems kt gsveriisl^ desvfilttfidg oare-kare energit, va isbsti mi va taslgemr nsbliksls kare simte tfebsinga lors. u lire ktts este de necessarit sigsrannia nsblikt nre attts- feste mi Ingfijii'ea salsbrittgii oramislsi; Ns este destsl st avems vieagia a-sigsiaţt îii koiitra ftkttodiîors 'de reîle; ns este destsls ka st ns violese nimeni kăsa noastft nii agerea st ns ne fit es'nssst, ns este destsl ka eminds ne strada st fis attentese nimeni la vieagfa ffii lâ onoarea noastrt. Afart de aceastt sigsrangt foarte necessarit viegia noastrt denin-de mi de salsbritatea oramslsî în kare trtims. Neksrtgirea, sas maî bine ka st zicems lSkrslg ne iismele ses, msrdti-ia oramslsî nostrs este n-rOverbialt: lire cei kari se îndoeskg noa-te de aceasta ii invittriis a merge st visitese kartiers.lg Ikoană, Isvorsls, Dsdesksls, kartierslg de ltngt kotroceni mi nosls snitalg militarg- Ns ssiitems oart m drents a ne mira ksm ntnt aksm 11 s S‘a Isatg destsle mtssr.e energice ncirc quei bescl. Dai- chinulu cu quare te muncesce suvenirea, pe tine nu te-a muncită, şi crede qilo srfntămulţiemită quo nai avută nemică.quare să te convingă qud su>-venirea este şi unu reu quare iţi consumă âufletulu, şi ou-que sflinţiâ d-allu vindeca este vană. Atunci veîa-1 junge a crede ca mine, quea que suntu sigură qiio nii cred! acumă, qud quellu mai mare bine, quo quea maî mare tericire que putem ave în Vieţia nostră este- uitarea. ’ 1 Uitarea? dar que ţlicl tu Alessandre, uitarea? Da, uitarea este quea -maî mare fer •putemă ave. — Tote «questea mc intristesă şi’mî strânge ini-! ma de durere. Que aî? Ţi s’a înteniplătu que-va? | — A trebuită să trecu prin que^Va ique tr, nu cu-l noscl ca să ajungă a crede qud suvenirea nu maî este ună bine o fericire. — Dar que? spune’mî, te Vogă. “ - ■ 1 —- El binq iţj voiă sp-une totă. d* < r- ! *- Quândă? : — Astă seră. Dup6 aquesta ne 'iirmârămu câllea şi îndată in-trarămu în pădure. Cu cugetările de quari eram coprinsî, ni s a părutu şi maî tristă, şi maî obscură. Amândoui assorbaîî’ www.aacorbffianfcSiiro’?i în d6ssa întunecime in quare intrasstemu ni se părea quo sun-temă retâciţl într’o nopte aduneă din quare nu vomă pute eşi. Quea maî uşoră radă nu putea strebate printre stnfdsele ramure alle betrăniloru arburl. într’o nequl o parte nu mal vedeamă cerulă şi me simtiamă infioratu, şi fără voiă imî era frică şi mi se pâre quo suntu coprinsă de ună presimtimentă tristă, Ţâperea quea maî aduneă domnia peste totă şi mu se aiQia-de quătă sgomotulă que făcea eail noştri câlcăndă peste frundele câţlute quari părea quo plăngu, quea que mie înfiora şi mal multă. In fine dupo unu quartă de oră eşirănni din aquea pădure quare fusse o adevărată tură pentru mine atunci, quocî î-mulţiemire 0 aâamă trecendă pe acolo. , ţ11 nostră curgea apa quare amu vcrjut’o în jossulu coîlmeî, şi la 0 parte lângă pădure şeaflamo-ra unde raergeamu. O femea, pucinii acoperită de-făină eşia din moră şi Alesandru 'îmi disse: etâ Mariu-ţva; Intr’o mică grădină maî la o parte o pălăria d'e$-ie cu marginile “late imî opri vederea, (Va urma). R. I. DÎMBOVIŢA — 11 IUNlU. 255 gnre a gfătfanfa stnttatea snsî orămg întreggf esixsS'ss Ud fii kare zi le ebidemiele ne notg fi nrodssse de attta nekgrtgire. N’amg nstea oare zine: s’a oksnatg nineva seriosg de a-qeste, a tostg linşt de mijloace? sas kt nimeni n’a ksnosksts trebsinga anestei inbsntttnirî ? Ns snimg nentrs ne ns s’a ftkstg nimikg în nrivinga aceasta; vedeîlig tnst iiii koiistattm kt ns s’a ftkstg iiimiks>. Ns este de mirare mi de neîngelessg ksm attta msrdtrit noate domni nekontrolatţ de nimeni în kanitala Ro-iutnieî? Togi loksitori se nltiîggfiindg-kt ssf-ferg mslg-ime de relle din kassa aneasta, togi lîianifes'tess aiemslgsmirea 1 ors mi ks toatt a-uestea msrdtrea domneşte mi este inviolabile în. întinderea ei. Ams zisss kt oramslg noslrs a devenits nroverbiale nentrs msrdtrit nentrs, norois, neutre nrafg, nentrs gsnoaie mi nentrs afttea ls-krsrî revoltante* mi n’ams essageratg nimiks. Togi streinii kari visiteast kanitala noastrt mi skrig, desnre geara noastrt, ks toatt simnatia mi bsnt voingă ne ne nţstrea-sţ ssntg nevoigi a zine kt Bsksresniî este sng oramS msrdars, nessfFeritg, orainigide boale mi de frigsri, ks toate kt este nitoresks, variats, vessels mi ar nstea deveni snsls din oramiele nelle mai frs-moase. aA*/ Anestg res nerniniossg nentrs loksiţori mi kare ne rekomandeazt iisgin înaintea streinilors noate sţ disnart nrin sttrsingia gsvernslsi. Ssn-tems sigsri kt loksitoriî vorg da tots ajstorsls nsmaî ka st ajsngt odatt ,a ns’mi mai sri o-rariisls nentrs neksrtgirea Isî kare le este vt-ttmţtoarit in mai mslte nrivinge. > ‘ . Aneastt reformt. ns .este grea de ftkstg, mi nrodsne o mslgiemire generale kare ridikt ini nonslariseast ne gsverng mai msltg noate de kttg alte reforme mai mari, mai grele de reali-şats, ini a ktrors însemnttate se îngelege mai ditfinile. Ktni nine ns se interesseazt mi ns este mslgsmits a nstea st aîbt komoditatea d’a smbla ne strade ksrate, bine navate, ftrt a i-nnota în noroiS sas a da în gronî, a nstea st smble mi st fit ksrats ftrt a fi nsrtats într’şns vîrtejs de- nrafs, a nstea st resnire sns aerg ksrats, stnttosg iar ns st’rni rsinese nltmtnii ks miasme infektate ne se ridikt din laksri in-, nsgite mi din loksri nline de tots felsls de gs-inoaie. Ori sine ar ,fi mslgemitg mi arfa'ie.jţotS •st ,ajsngt ainî, nsmaî înst st ajsngt. Ns trebsit st nerdems din vedere kt de la salsbritatea oramslsî deninde stnttateă loksito-rilors mi stnţtatea este nrinninislg viegeî lorg Salsbritatea oramslsî este o kiestisne vitale mi trebsit lsatt ktts mai ksrtnds în konsiderare, Invittms ne gsverns st fakt .sns nroiekts mi st areate mijloanele nrin kate s’ar nstea a-nlika mi fit sigsrg kt fi ajstatg în înneritarea sa.i Ilroekts anesta st konrinzt toate mtssrele ne se notg Isa nentrs îngrijirea mi ksrtgirea oramslsî, ks a ktrors esekstafie va fi instrni-natt Iloligia. St konrinzt mtssre nentrs sda-rea stradelors, nentrs mttsrarea lors, nentrs ridikarra a orî-ne gsnoaie, ^t oiiteaskt ne oii-ning d’fi;arsnka sas nsne. ne strade lskrsri'neiiots înnedeka -nirkslarea, sţdndatorese,ne nronrietariî lok«rilors goale d’-a le înkide sure a .ns se mai arsnka ne dtnsele lskrsrî ne infektt aersls, st sene laksrile kare nrin innsgirea ,lors noate nfo-dsne boale nerninioase mi în fine d’a nrevedea tots ne noate nrivi la skonslg ne’mî nronsne d’a fă ne oramsls ksrats mi stntlosss. 1, Ssntg o raslgime de lskrsrî, de ftkstg, dar se notg fane ks energii ini sttrsingtyidsnt ksm ams zisss. 1 Kari ssntg mtssrele Isate astt-zi nentrs salsbritatea oramslsî? Ilsgine sas mai bine ni- ni sna. Ktnî ksm noate. ajsnge nentrs ksrtgirea Bsksresnilorg 28 de. ktrsge? Eatt totg ne se fane astt-zî nentrs stnttateaioramslsî, Sesdt o^stradt akoneritt de nrafs mi se fane norois, Omeni ns- “mţtsrt^aont-rs kt -gsvernslg ns in grijeste a lsa mtssre asnre nentrs a îudatori ne nronrietari o îa'ne anesta, sag a se înstrnina singsrg în sokoteala anellorg nronrietari. Iloligia are trebsingt nellg nsgin de 100 trtssre fit-kare ks ktte trei oameni. Ks kinslg anesta va nstea mai msltg lskra mi îngriji nentrs ksrtgirea oramslsî. Mttsratslg se noate o-ttri nrin mtssre obligatoarîe ktndg st se fakt mi de ktte ori ne zi. Toni nronrietariî yorg fi îndatorigi a îngriji ide anesta, fiindg nedenăigî ktpdg ns yorg voi st îmnlineaskt îndatorirea ne le este imnsst. Deaka ns vorg voi st se înstrninese singsrî, st iansnge Iloligia kare st ia mtssre snue^a ÎMgriji de aneasta, Şsntş o mslgime de bagabonzi ne kare’î gine înkimi, îi nstreste mi ţi trene 'frontiera. Togi se nltngs kt n’ag 'ne sţ fakt" (Iloligia le noate îndestsla nererea d’a lskra, întrebsingtnds’i la mttsratg Ilentrs sdatg ise oioate fane ;mai mslte sa-kale mari ks sdttori mtrsngî mi lsugi kare în dost rtndsrî noate sda strada întreagt ftrt a-, măi întrebsingia isakalele de ăstt-.zî kare înksr-kt' nirkslarea nrin nsmtrslg lorg nellg mare, iiiiî fâkg sng adeveratg noroig nrin kansls lorg originale de a sda. Kemtmg .attengisnea Ministerislsî assnra mtssrelors nenessarie ne arg gtsi de ksviingt st se ia ineiifrs salsbritatea oramislsî, mi ssn-temg înkredingagî kt Va gtsi nellg mai mare ajstorg ani 'înlesnire în annlikarea anestorg mt-ssrii Este o înbsntttgire însemnatt ta ,addsne oramislg într’o stare iksratt, frsmoast mi a des-fiinga laksrile infektate din mijlokslg kanitale, Romtnieî. R. I. . “lV iXumih* officiali. '«U'.' ' ■ ' Ilrin 'dekretele 'de ila 24 Maig, 6 Isnie, D. Nikolae Ilolizs se nsmeste ekonomg la, Snitalsl nivil din Kraiova jîn dokslg D-lsî Nikolae Szs-neskg ne se dentrteazt nentrs ne’ndenlinirea datorielorg. — D. Niks Androneskg se nsmeste dire-ktorg la ministerislg Ksltelorg mi instrsknisni nsbline. Ilrin dekretele din 20 Anrilig, 1, mi 7 Is-nig, se înttresne nrea ksviosslg arximandritg D. Serafim egsmeng la monastirea Sf. Sniridion ve-kig în loksls ksviosslsi nrotosingitalg D. Xri-sant.— Ilrea Stngjeî Salle Utrintelsi Mitrono^ litg se akoardt sng kongedig de trei lsni, nentrs a nstea merge,la .btile de la Marienbad nen-trs ksra stntttgii, Iltnt la întsrnarea nrea Stn-giei Salle va remtnea ks îngrijirea affaneriloi'A kaseî mi Stnteî Metronolii, Ilrea Stniiia ,sa Ie-ronoleos D. Akakie, vikarslg aktsale, avtndg în ajstors’i ne Ilrea Stngia sa Stratonikias D. Kalist.— D. Iletre Orbesks, &ktsalsls nrefektg de Argemî se nsmesne direktorg la ministerislg. affanerilorş din întrs în lokslg D. p. Lexlig, ne a trekst în altt fonkgisne. O'flOlu------=»=------- Circnrală din partea niinistcrinliu justiţiei către D-nii presidenţi ai curţilor şi tribunalelor din totă ţera. Domn.ul,e preşedinte. „Mtria Să Domnitorislg bine-voindg a’mî înkredinga denartamentslg jsstinieî, ’mi voig ns-ne toatt silinga ka st aridikg magistratsra ne-rec noastre mi sţ fakg kttg mai rigsroast esak-ta aulikare a legeî; nentrs aneasta înst îmi tne-bse konksrssls, d-v, ' mi snerg mi asnentg a a-r vea anestg konksrss. Ksnoasnenî, D-le nresidents, ne mare rolg joakt jsstigia în sonietate. Snini kt din bsna sag reaoa aulikare ,a ei deninde fiitorslg famili-elors, resnektarea nronriettgiî, moralitatea ns-blikt. Eegile .sneî' gerî arg deveni de nrisosg, nea mai bsnt organisanie sonialt arg kţdea în rsiue, ktndg anele legi ns se vor anlika, ktnd neî kiemauî d’a Ie anlika vor abssa de nsierea ne li s’a îTikredingats. Ordinea sonialt s’ar tran- nisls arg fi kondsktoriî soniettgei, în lokslgjss-tigiei mi vir.tsteî. Magistragiî ssntg ks drents konsideragi ka nrotektorii soniettgei, ka nisne sanerdogî kit-magî a nronaga jsstigia mi morala. Ktndg ei ag snistg st se aridine la adevtrata întlgimea misisnei lorg, ag trasg assnrt-Ie nelg mai mare resnektg mi kiarg veneragie. Sţ nrivimg ne-lp-J alte nonoare nivilisate, mi vom vedea ksm fie-kare se gloţifikţ nrin demnitatea magistra-tsfi lorg. Ilrin ne anele .magistratsreî, mai alesg ale Franniei, s’ag aridikatg la anestg gradg de r,e-•nst^g-ie Esroneanţ? Bria strikta .observare ,a lege;, nrin moralitatea mi desinteresarea akgisnei loi;g, nrin în-denendinga u.e ^g snistg sţ’mi konserve. în îm-nlinirea datoriei lorg,,. urin lsminile de kare se ■.iiikongisrag. Ilţnţ aksmg la noi (ks întristare o mţr-tsrisim). magistratsra a fostg denar-te de a şe a-ridika la anestg gradg dp demnitate. Aneastt raigsrt a organismslsî nostr^ ^onialg a ssferitg de aneleami kasse. - j Astţ-zî însţ, o nosţ ssflare vitalţ a ţre-.kstg neste noi,. Togi ne aflţmg inşniragî de o altt vieagif Egalitatea este basa .konstitsgieî noastre nolitine. Jsstigia katt st o înviese, mi libertatea o va konlpila. Magistratsra noastrt katt sţ se aridine la rangslg ne i se ksvine. ,Fiî siksrg, D-le nresidentg^ kt din nar-te’mi vt voig da tots konksrsslg snre a ajsnge la anestg ressltatg, anestg kpnksrsg snerg kt’lg voig avea mi din nartea D-voastrt. Te rogg a areta tstslorg kolegilorg D-taje kt asnentg anestg konksrsg nentrs sn skong.ga-gionalg, komsng nost, mi atttg de .nenesarig. Legea trebse st se observe în toatt rigoarea ei. Nini o konsideragie nersonalt ns trebse st intre în astt anlikare a legei, nini sniritslg de nas-sisne, nini anela de koterii, .nini favoarele nri-vaţe. Moralitatea nea mai .skrsnsloast katt sţ .fie singsrslg mobilg alg anliktrii legei; ktnî nbs-sslg, v’o mtrtsriseskg sinnerg d-le nresidentg, va fi lovitg ks sgomotg mi ks nea mai mare rigsrositate. „ , Resnektg nrea msltg magistratsra, mţ voig st’î konservg nea mai mare indenendingt. Nini o inflsingt esternt ns trebse st yt nreoksneîn anlikarea legei de kttg kiarg legea mi kousni-inga D-voastrt. Deslegtrile kiar ne se obinî-nseag a se nere de la ministerig, în neea ne nri-vesne nsterile de fantg mi de anlikare, katt st ueart kttg mai msltg; kţnî drentslg ministeri-slsi este nsmaî de a nrivegia disninlina, moralitatea mi datoria jsdekttorilofg, iarg ns cţe a interveni în neea ne se nsmesne atfaneiiilp. jss-tigieî. Din narte’mi dar, figi sigsri, D-le nresidentg, kt vegî avea nea mai denlinţ indenendingt. Mt vois mţrgini în singsrsls rolg ne mi-lg dt legea. Daka abssslg mi negligenga vorg fi lovite ftrt ntrtinire, moralitatea mj meritslg vor afla în mine sng sinners antrttorg. Gsyeynslg de astt-zî este ottrîtg a înnene anlikarea trentaţţ a nrinninisîsî inamovibilittgii magistragilorg, nrin-ninig kare se aflt denssg în Konvengie. Anlikarea anestsî nrinninig va fi o destslt înksra-giare mi o mare garangie -nentvs magistragiî ne vors şt kontinse drsmslg nelg bsng, nentrs ka ks togii st nsreing reemi a aridika demnitatea mi iudenendinga magistratsrei Romtne. Ast felg, astt magistratsrt îmi va nstea lsa mi ea lokslg seg între anelea ale alţors nonoare nivilisate. llriimesne, D-le nresidentg, mtrtsrisirea a-devţratei mele stime mi figi internretorslg sen-timentelorg mele kttre nei g-algî koleglaî D-tale Ministrs jsstigiei V.. Boeresca. 1860, Isnig 7, No. 5067, sforma atsnnî în desordine, mi- injsstigia mi vi- www.dacoromanica.ro 256 DÎMBOVIŢA — 11 tUNJtJ. MOLDAV J A- f llabliksmS dsus MonitorslS OfmiealS snmtoarea ■ nirktilard kztrn llrefektţî: Domnule IlrefektS. „Mai inainte vreme era obiceiS, kE la fie-kare skimbare de Domnie, se lua în din 11508 cercetare toate giudekEgile sEVEimite Î11 tinnulu Domniei trekute, mi ama, aceste giudekEgi se sfarmă, se modifika, saS se întErea din nuou. De aicea, nrovenea o nekurmatE mi vecnikE nestatornicie în nronrietate mi în drent5ri; maksima; lakrs jsdekatS, Iskrs sfzriuitS era ku desEvîrmire sitatE în Ilrincinatele RomEne. Reglementulu Or-ganik aS nss un kanEt acestei sfori de Iskrsrî de la 1834 în koace, nricinile judekEtoremtî, odatE xoforxte, nu se mai re’noeskS. „Nu este îuse ama mi ku nricinele administrative. Ku toate kE nici o lege n5 învoemte nekontenita re’noire a acestorS nricini, ku toate kE din tekstulu ini sniritulu JegilorS noastre, re-zsIîe, kn mi în nartea adminictrativE treb5e a se nsne nrincijiulu, kE o nricinE xofoiEfo este nricinE sfErinifo; totSmi s’aîs întrodusu teuîu obiceiS, ks de abiea în kansl trebilorS vine un nsoS Ministru, saS un nuou IlrefektS, mi i se înfEgimeazE sute de ceriri nentru luaruâ în din. nso8 cercetare a lukiEriloru sEVEimite de kstrE nredecesorii sei; ba ce este mai mult, s’aS v.Ezut înkieri administrative nrefEkEnduse saS sfErEmEn-dsse dekstrE insurni funkgionarii ceTe-a8 fost; fE-kstS din aceste nrovine kE nu JiostslS otzreuite, ui ner-soana\ mi ama în ramul administrativă, nici o nricinE nu se konsiderE kâ termiuatE de kEt atsncea kEnd ea este nErEsifo de însumi înnri-cinagii. Aceasta face, kE arxivele Ministeriuluî din Nsuntru mi ale Ilrefekturilofu, gem de dosare, kare ns se not trimete la Arxiva Statului-fiindS kE ele ori kEndS se not re’noi. „O asemene stare de lukrurî jignitoare serviciului nubliku, nuterei morale a administragiei, mi kiar intereselor bine îngelese a le înnricina gilorS, trebue se konteneaskE. Este de konsi-derdt, kE 115 nersoana otEi’Emte, ci îiostsl. Mii nistriî mi ITrefekgiî se skimbE, ear Ministeriile mi Ilrefekturile rEmEn aceleamî mi de-anururea. „Ke ac^ag^ 0kazie, amu onoare a ve es-1 mima deosetij^ mea konsideragie. ,,.M/rt/tyrs trebilorS inlerioariei - fsub-skrisul Kogalniceantj 1 No- Maig 20. Que mufă i -1 itnba ndsră vorbindu de fericire! Quoci quine să esprime que simte în iubire Cu vorbe omenesci! Să spuiă-a 9a ard<5re şi magica răpire, Şi bucurii ceresci,? O vorbeloru ingrate şi rec! nesimţitdrie! In fulgeri de lumină de que nu potfi eu bre Pe voi a ve schimbai De que nu potu acuma ca flăcări artjetbrie Putere a ve da? Ocfată amil văijut’o! şi initna’mî rănită Mereu d’atuncî suspina, ş!adîncfi intipărită Intr’ensa amu purtată Privifea’i răpitdriă ş’imaginea’i iubită^ al.' O ăngerfi adoratul In vidţia mea odată eu te-âmfi veîlutfi pe tine, Ş’o dulce suvenire trecfindfi lăsaşi în mine; Climă fulgerulfi pe ceru Unu focu din’ellu aruncă que lassă vii lumine Şi urme que nit peru. 'i > .1: 3: Atăta fiîitnuseţiă que capu’ţi incununăî Atâta flori suave que tinereţi-adună Pe chipu’ţî răpitori u, Ş’ătăta focu şi farmecă que-amorulu împreună In ocliiu-ţi afdetoriu. •I • J O! totfi destdptă’n mine iubirea mea tăcută; La fericirea iute din vibţia mea trecută Cu dorfi eu mă găndesCfi Şi’n astă suvenire iubită şi plăcută Cu tine dru trăescil^j ■ Ilrin urmare, nrekum în ramul giudekEtoresku o instangie nu noate se’iuî mai modifice o îkeiere odatE fokufo; acest drent reviindu numai unei instangii sunerioare, ama tfebue se fie mi în ramul administrativS; odatE ce Ilrefektura au luat o înkiere, ea este datoaresE o ekzekuteze, înke-ierea sa este obligatorie neutru togi funkgionarii ce s’ar sukceda în kanulu acelei Ilrefekturî; re-viziea acei înkeieri, nu mai este învoitE dekEtu instangiei sunerioare. Aceasfo regulE, trebuindS a fi legea tuturor înstangiiloru administrative, sokot de datorie, Domnule Ilrefekîu de a ve komunika kEteva nunturi desvElitoare acestei regs.le: „A). O înkeiere fnkutE, o lukrare sevei-mitE de Sub-IIrefektun, nu se noate sfErEma sau modifika, de kutu de nrefekturî. ,,B). O înkeiere fEkutE, o lukrare sevei-mitE de IlrefektsrE, nimene nu noate a mai reveni asunrEÎ de kEt Ministeriul komnetent. ,,C). O înkeiere fEkutE, o lukrare sevei-mitE de Ministeriul trebilor din NeuiiIiu, este obligEioarie mi definitivE nentru sine, oii kaie ministru s’arS sukceda în kanulu adiniuistiagiei. „Din narte’mî, eS nu’mi voiu învoi o revizie a unei înkeieri fEkute de vre unulg din nre decesorii mei, de kEtu atunce,. kEnd unu nuou mi imuorteutb' fakig aru veni se reklame neanE-. ratu o nuouE cercetare a kazului in fiingE, mi ori kEndu voig face-'O aceasta, resnonsabilitatea MinisterialE va fi nururea garangia înnricina-gilorg. „EatE bomnule Ilrefekt, nrinciniile kare tre-bue se serveze de regulE neabEtutE a adminis-tragieî D-voastrE,- bine-voigi dar a le komunika tuturoru fonkgionariloru aflagi în atEinarea D-voastre. Cu tine trăescil Oră şi veijii aquea zimbire Que’n fa§ia ta revarsă o viă strelucire; O raŞă de amorfi Que suffletulii strebate şi’n vissfi de fericire Illii Idgănă uşoriE Şi ochi’ţi plini de vi^ţiă în quari strelucesce O flacără divină que cerulfi desvălesce, Unii focă misteriosfi Que suffletulfi apprinde ş’âmaru’i indulcesce Şi dorulfi şefi duioşii. Şi diilcea ta sufflare uşure, recorbsa Ca zefirulfi que sboră pe roza amorbsă. Parfumă inbătătorifi Que floarea linii esală in sera căldurbsa Din sănu’i ^iimbitoriu. Speranţiă, stea iubită >n nopte affundată, O dulce suvenire in inima’mî săpată, Măngăiă-me acumfi! S’alline raângăiărea durerea’mi infocată Cu dulcele’i parfumul Quoci nu mai vedu acuma divina’i frumuseţiă Que suffletu’mi esaltă, şi viă tinereţiă Ce’n chipu’i adorată, Cu farmecă raţji^să, şi dulcea sâ blăndeţiă, Şi ochiu’i infocatili De que nu pocsifi ş’acuma, o dulcea mea iubită, Imagine adorată în iuima’mî sdrobită, Speranţia que zimbesci In vissurile melle ca stella strelucită , ,u ... ■ ■ Pe bolţile ceresci. « ■ • • . ~ De ce nu potu cu tine mereu în fericire Merefi în bucură» delicii şi răpire . ... Cu tiue transportata, Să trecfi a melle gliile, în vissuri de iubire Cu farmecu legănată. ’ " *** - iiM'i Ca undele tăcute de ragWWW.daCOtOmatiiCa!)rO ans Gepnian \o. 27.