ANULU II - 1860. Acesta foiă esse de doue ori pe septămănă miercurea şi. Sambata Pretiulu abonamentului pentru un ană 24 Sf. Pentru '/„ n ^ „ Trei luni. . . . 6 „ O liniă pentru anun-ciuri se va plăti cu 30 p. N° 64. PRIN GIP ATELE-UNITE. MIERCURI 8 IUNlCf. DÎMBOVIŢA 0 lege electorale forte întinsă. Unirea ambeloru minişterie sub alesulu poporului romănu de la 24 Genariu. FOIĂ POLITICĂ SI LITTERĂRJĂ ^ Abonarea se face la Redacţiune Otelulu Ger mani No. 27 strada Nemţiască, iar prin districte la D. secretari de Administraţiuni. Orî ce abonamentu trebuiă plătită îndată cu subscrierea. Redactorii Responsabile RADU IONESCU. -H i Ţeraniî să devia cetăţeni şi liberi prin a loru improprietărire cu despăgubire. Armarea ţereloţu in oştire regulată, re-Iliî H servă şi glote armate. oi. IN SC UN ŢI ARE. Administraţiunea aquestuî jurnalu s a mutată în Otelulu Germani Strada Nemţească No. 27. Domnii abonaţi allii quăroră abonamentu a es-piratu suntu rugaţi a bine-voi să trimită la ad-ministraţiune plata cuvenită, reinnoindu abonamen-tulu D-loru. Bucureşti, 7 luniu. Ştirea nea mai imnortabte ne afltmg este kanitslarea generalslsi Letizia. D»nt mai multe lunte mi desftmsrarea unei rare energii, Ge-neralslS Garibaldi a ajsnsu o narte din skonsl» stg. Ilalermslg se afit în nossesisnea sa. Tr»-nele neanolitane reunite la Ilalermo îu n»mtrg de ontg snre-zene mii, au nriimitu ordinulS d’a se îmbarka ku -toate armele mi baga-giele lorg: Garibaldi a konstituitu unu ministeriu. Baronul» Pasano este nuniitu ministru allg aflane-tilorS str'tine, la interioarie mi la finannie. Ko-lonelulu Opsini (siuilian») este nuraitu ministru de resbell», mi abatele Kolini ministru allu ksl-turiloru. Este nositivu ku Garibaldi a aflatg dost-zeni mi natru de millioaneîn kassa de denosite. Guvernul» Neanolitan» a îngellesss neriks-lsl» de lcare este ameningats mi ka»tt şt’llg dentrtese nrin konnessism ne n» nots msljjemi ne Siniliani mi nrin Mererî adressate 'kttre n»-terî d’a interveni. Regele a konvokat» konsilsl» de Stat» în seara de 29 din kare a dentrtatg ne nrinninele de Sirakusa, btnsit» k a fost» a=-mestekatg în lskrtrile din Siuilia. Membrii familiei d»n^ ne a» ottritg st n»it mtna ne toni liberalii din Stat» s’as omit» la mtssrele »rmt-toare. St se akorde Siniliei o konstitsrţisne largt mi st se garantese astoritatea bsrbsniant nrintr’sn» tratat» de allianijt oflfensivt mi defensivi k» Iliemontele. Soakra Regelsî a nro-TiHss» ne fii»lg se» nellg mare de rege allg Si-niliei. Iltnt at»nui st n» se nrimeaskt nron»-nerîle l»i Garibaldi, st se dea liberttijî întinse mi garangii Siniliel, dar k» kondiijisnea ka Gari-ţbaldi st easst din ins»lt mi Siniliani st intre iar s»b ssnnsnerea ssveranslsi lor» legitimg. Dar toate mtssrele acestea ag fostg lsate ttrzi». Trsnele regale as kanitslats mi se retragg. Kttg nentr» nererea de intervenire Anglia a refssatg tnttig, ini în urmt rai Mele alte n»-teri a» lsatg aneeami ottrire. Nanoleon ar fi resnsnsg kt o medianisne ar fi nossibile nsmaî între dost n»teri, mi kt medianisnea nerstt ar konrinde în sine reksnoasterea revolsijisnii. Tratatslg nrivitoris la nessisnea Savoieî mi Nineî s’a votatg de Senatsls Sardg k» majoritatea de 92 în kontra 10. G»vern»lg Asstriak» se vede assemenea’ îm-, nins» a fane oare-kare konMessi»nî Venegieî,n» 'ie vine înst a krede kt aneasta noate îndestula dorinnele anesteî nanism kare n» notg re-nitnea în aneastt stare anormale, ne ktnd alte nonubinisni îmi dobtndeskg neatîrnarea lor». Se asteanti ne ksrtndg ung dekretg imn.e- ' riale kare va akorda Venegiei o Kongregagisne neutrale ks vot» deliberalivg în' loks de votg konssltativg, în neea ne se atinge de kestisnele administrative.- Simnla semnţtsrt a nremedinte-l»î Kongreganisniî va faue ottrîrile salle ese-kstoarîe. Kongregagisnea assemenea se va nro-nsnga ftrt annelg assnra Hffauevilorg jsdiuiare. O telegramt din Viena ansngt mari mo-difiktrî întrodssse în organisanisnea administrativi a Sngarieî k»m se konstitsise la 1849. 8ns dekretg imneriale institse gsvernslg generale allg Sngarieî, de la 1 Islig. Se sssnendt fonknis-nile a ninnî s»b-divisisnî administrative nreksm mi a aktsalelsî gsvern» generale. Timnslg ne va faue mai bine ksnoskste u-neste modifiktrî mi nemslgsmirea generale ne vor» nrodsue între lok»iţon. ■■ n ■ Foncţionarî şi abusuri. • Este 5ii adevtrg k»nosk»tg de togi kt re»l» nellg mai mare ae a desorganişatg k» destvîr-mire administragisnea gereî noastre a fostg obi-weislg, foarte intinsg, de a faue dintr’o fonkgi»-ne »n» mijlokg de inavsgire nrin ab»s»rî de tot felslg. Kemtmg assnra anestsi nsntg o atengi-»ne neadormiţi din nartea no»l»î ministerig, mi snertm» kt nrin energika sa sttrsingt va is-b»ti a fane ne togi fonkgionariî st fit integri. Ar fi o mtndrit nagionale reg îngelleast d'a nretinde kt ţreb»it st asksndem» anestg vi-gis, mi st kredemg kt a înnetats nrin skimba-rea sistemsl»! de g»verntmtntg. Auestg obiueig n’a înnetatg k» destvîrmire; ab»s»rî se fakg înkt; oameni ftrt nrinuinie mi ftrt demnitate se gtseskg înkt: nrivigerea neadormiţi diu nartea gsvernsl»! mi nedensirea as-nrt s»ntg k» atttg mai neuesarîe k» ktt ase-minii oameni vor» st treakt între liberali, st komnromigt anests nartitg mi st dea arme Meilor» reî d’a atribui 8n»I nartitg intregg vigisl» kttor-va individe. Ktndg vom nerneta isvorslg- anestorg. ab»-s»rî, enoka ktndg s’a» introd»ssg în administra-gi»ne, mi oamenii karile-ag ftk»tg ftrt temere d’a fi nedensigî, giminî n» va ride de esnressi-»nea aneasta: la leg! no»e oameni nosî. Este rea voingt, este sniritg de fakgisne, este »rt mi natimt nersonale, este orbire de in-teresg a zine. astt-zî kt oamenii no»!, ssntg totg atttg de korrungî nreksm ag fostg mi ssntg oa menii trekst»!»!. N», mi nrotesttm» în kontră aneste! onini»ni nentr» kt este nedreantt, nentr» kt stimg togi ge s’a ftkstg în. trekstg mi stimg assemenea ne se fane astt-zî. Ab»s»rile n’a» înnetatg k» destvîrmire; dar trebsit st mtrt»risimg kt ns se fakg în gra-d»lg anella sntimtntttorig; fonkgionariî togi ns s’ăg moralisatg de-o-datt, dar Mei korrsngî s»utg mai nsgin n»meromi. Anestg nrogressg înst n» ne onreste de a sn»ne, mi vom sttrsi a snsne nekontenitS, kt ab»s»ri tot» se fak», kt oameni ftrt moralitate rai ftrt karakter» tot» se www.dacoromanica.ro gtseskg, kt »nii din auestî, într’adevtrg oameni no»î, ag nersminarea d’a se n»mi liberali, mi, s»b maska aMeasta, a koinnromite ne adevtragî oameni no^i mi liberali. Amg zissg mi v.omg ziMe nekontenitg, ntnt reulg va mai esiste, kt, în regimslg trekstslsî, korrsngişnea a fostg atttg de mare, atttg de întinst, atttg de înrtdtMinatt în oameni mi o-biMeisrî, în kttg astt-zî, k» toatt skimbarea de legi mi organisare, g»vern»lg treb»it st desft-m»re o nrivegiere, o energit, o asnrime neaszi-te snre a desfiinga ku destvîrmire anestg obi-nei» de abusuri. . Kare este astt-zî fonkgionarslg kare st nu se deklare onest», integr», devotatg binel»î n»-blikg, esekstorg fidelg alg legii? mi kt toate a-uestea ktte abssuri. ktte nedrenttgi, ktte ile— galittgî n» se takg? Toatt l»mea strigt mise revroltt în kontra anestor jefsirî de kari s»ffert mi nartikslariî mi tesa»rslg n»blikg, ml k» toate iinestea, jef»irile nu inneteast k» destvîrmire. nentr» ne Konservatorii kare ak»st ne liberali kt ssntg neb»ni, kt. de mslte ori ag »i-tatg kt s»ntg romtnî. kt ,a»5ilkt o grindint de kalomnie mi injsrie, kt ag mersg n’o kalle rt-ttnitt, nentr» ne n» se gtndeskg la regim»lg trekut»l»i în kari sing»ri ag fostg tari mi mari? neutru ne Konservatorii ag memoria sksris mi n»’mi addskg bine aminte kt, s»b g»vern»lg nt-rinteskg mi natriotikg allg lor» mi. allg Reg»la-ment»l»i, s’ag înav»gitg n»mai din fonkgisni a-tttea individe ne se ftleskg k» ner»minare de averea lorg, kt s»b anellg regim» s’a datg nelle mai mari essemule de jaf» mi absssri, mi s’a în-trodsssg anellg obinei» fatale întins» ka o lenrt în sonietate? nentr» ne n» se gtndeskg msltg la a-nestea? nentr» ne ns’mi addskg bine aminte trek»t5lg kă st c»mai kstese a striga în kontra esnressi5nii: la legi no»e, oameni no»I? Konservatorii ag memoria sk»rtt ktndg este vorba de resl» ne ag f'tkstg, de esemnlele ne s’ag datg, de obineiBiile ne, s’ag introd»ssg? AtsnMî vorg n»ne ne kan»lg lorg sakslg k» Mensmg mi vor» nltnge nentr» sntlarea ntkatelorg din trek»tg. Ministeri»lg akt»ale între alte datorie fr»-moase *ie are de îmnlinit» trebsit, k» orî-ne nreixg, st n»it »n termin» auestor ab»s»ri. Sarnina esr te grea fiindg-kt oamenii s»ntg reg denrinmî;; asmimeaneva fi silitg st desftin»re-îî va,.faMe m»liji inemÎMi nentr» kt korr5ngi»nea a fost», n^aref, dar nimik» st n» sltbeaskt energia sa, iiimikS st n»’llg desk»ragiese înaintea realistrii anest»! bine doritg de touî, folositorig nentr» toni, mi nentr» nartikslarî mi nentr» tesasrslg nsblik», kari, ntnt aksmg, era în nrada atttorg fonk^-onarî nekontrolarjî mi sniijinini. . a Vigi»lg anesta soMÎale, ne are atttea srmtrl relle, trebsit odatt isbit» tare. NiMi o ,kr»nare, niMî o menagiare nentr» fonknionarulg doveditg nrin fante kt absst de înkrederea guvernului. Nîmî o komntiimire, nini o indulgengt nentru esekuţarea nedensei' asnre ne p [meritat» nr\n a- b»s»rile ftk»te. 0 j.., .aufin G»vern»l8 noate aj»nge ani-.nrin energit Imi asnrime, mi nentr» demnitatea nartit»!^^liberale trebuit st aj»ngt la aMeşţg -skon^. a 250 DÎMBOVIŢA — 8V IUNJU. , individe ka-se teriskă la Oamenii regimslsi trekstă mi nedemnii loră aneritori, din sra lor nea oafbi, arsnki assnra nartitslsî liberale intregă absssrile kitoră va individe feri urinninie, feri,, oninisnî ri nriimeskă orî-ue gsvernă, kari toni, kari jsri nentrs toate, kari asfe-zî strigi kl ssntă uatriogi, ki ssntă liberali, ki ssntS oameni nosi. Asemini individe as servită de nretestăam-bigisniloră nenstinnioase kari as isbsknită în în libelle ncrsminate, ne as întinată n’astori mi ii’anneritofi. Dar nentrs onoarea nartitslsî liberale anes-te individe ssntă esnengisnî, mi ssntă allsngagi ks disnregiă de omslă onestă kare îi ksnoaste. nii ori-'ie oină drentă mi nenirtinitoriă se in di, vems o illsminare intinsi mi bine îngrijiţi în oranis, si ne bsksrimă lesnirea komsnikiriî nrin î: de salsbritate mi deîn-îngiinjirea mi ksri-girea kiiloră, eati foloassele însemnate ne noate addsne loksitoriloră Iloligia, k’kndă i se di toate mijIoanele nenessarie snre a ajsnge la anests skonă. Vomă vorbi aksm nsmaî desnre sigsranga loksitoriloră mi nistrarea bsnei ordine în kani-tali, mi anestea ns se notă dobindi de kită nsmaî nrin întinderea nsmirslsî agengiloră IIo- igni kinds vede ne oamenii trekstslsi, nentrs 1 ujtaîi s’ă îmnsginată foarto msltă, mi daka a- gii snde si fii sns mikă nentrs allă garzilorg din anells okols, si se noati adsne fikitoriî de relle mi d’akolo si se îndrentese la nrefek-tsn de se voră gisi vinovagi. Ilentrs înlesnirea keltseliloră' nenessarie nentrs aneasta, Iloligia va avea drentslă si ia oare-kari imnosite assnra bistsreloră spirtoase desnre kari vom vorbi, dsni ne vomă areta ne se noate fane mi nentrs salsbritatea mi illsminare» Bsksrestiloră. Attragemă attengisnea D. ministrs din în-ligiei, saă mai bine nrin krearea sneî Oarde |trs assnra nenessitigii anestei garde msninmale. Msniiiinale. JNsmai ks kinslă anesta nstems dobindi sigs- Snsnems sns adeviră deklanndă ki, de la ranga doriţi de toni, sigsrangi nentrs resnek-nsmirea D. Tlrefekts aktsale alls Iloligiei, ns-j tslă nronrietigi, sigsrangi nentrs resnekţslă ner-merslă xogieloră mi fekitorilors de reă în ka- j soanelors. nişte individe formate în regiinslă loră, kalom-niindă sns nartită întregă. Stirsiaski dar Ministerislă liberale snre a ajsnge la skonslă ne am aretată, mi dovedeas-ki mi nrin aneasta Regslamentariloră nstrezigî ki nrinniniele nartitslsî liberale se tradskă nrin fante, ni ns înmeali nrin vorbe ne nei simnli mi kreslî. Destitsirea fonkgionarilors dovedim ks a-bsssrî ns este destslă. He’î mai nassi lsi de fonkgisne dsni ne mi-a fiksts stare ? Sc nre-smbli îngînfată de uersminare, desnrenseste ne serakslă onestă, se fane invidiată de karakterele slabe mi adessea koi-rsmne ne nei fin nrinnine. Si avem de esemnls legea nenali franne-si kare nedenseste ne fonkgionarii konksssio-nări ks reklssisnea de la ninni ani nellă nsgin iii-ni la zene ani, nedeansi infamanţi mi degn-ditoare în kare este ssnnssă la msnki siliţi, mi în toati viaga lsi ssb nrivegierea noliniei. Nsmaî ks kinslă anesta vomă ajsnge a in-trodsne în sonietatea noastn moralitatea, fikind ne mslgi din fonkgionari si nearzi obineisîă d’a abssa de nstere mi de înkrederea gsvernslsi. Jsrnalele ssntă datoarie si kombati ks energii anestă vigis kare a nrodsssă atita reă în sonietate; si deklare ne fonknionarii nedemni de înlaederea ne li s’a dată, mi si ajste din toati nstinga loră gsvernslă de kite ori se va în-nerka si vindere anestă reă soniale. ° Radu Ionescu. nestea n’aă disnirstă ks desivîrmire kassa a-deverati este ki nsmerslă agengiloră ns este îndestslitoriă. Kinsls ks kare Iloligia, ssb Regslamentă, îngrijia de sigsranga oramislsî nrin strigitorî de noante este ksnoskstă asti-zî kită era. de rîssă mi de ne ajsnss. Ilosinisnea loră miserabile, ka oameni mi ka îngrijire, messrele lsate de .diurnii nentrs naza kasseloră de fekitorî de relle, s’a dovedită ki ns nstea addsne ninî snă re-ssltată bsnă. în lokslă loră s’â institsită 260 gardişti de noante. Dar nsmerslă anesta este oare de a-jsnsă? întinderea kanitalei este foarte mare,-mi ne kindă marginile ssntă goale, neloksite, barierele trebsia si fii msltă mai anronîate de nentrs. într’o kanitali atită de întinşi ksm noate ajsnge nentrs o bsni sigsrangi snă ns-miră ama restrinsă de gardişti kare ns notă noantea sta togi în ninioare? Ile lingi anestea, afan de sigsranga ka- R, I. CRONICĂ STRĂINĂ. Italia. MonitbrslS frannesă nsbliki srmi-toarea telegrami ks data de 9 Isniă. „La 6 Isniă, o Konvengisne a fostă însemnaţi între komissari regali mi Garibaldi. Ontă snre -zene mii Nanoîitanî mi-aă lissată nosigis-nile asti dimineagi ks armele mi s’aă stnnsă în tabiri lingi Mole snre a nleka îndati. Hi-tadela va fi deinertati dsni îmbarkarea trsne— loră mi skimbarea nrinmiloră.“ Le Pays konrinde srmitoariele : „O nosi denemii sosiţi asti-zi konfirmi foarte esnlinită nrorogarea nedefiniţi a armisti-gislsi înkeiată între generalslă Lanza mi Ga-, ribaldi ‘ „Dosi nsntsri ssntă asti-zi bine stabilite: nsterile resriingă ori ne gindă de intervenire armaţi în affanerile Sinilieî, mi ns va fi iar vir-sare de singe. ^ „Se nressnnsne Iti, daka îmnikarea srmati Oîî^r Ase se . -nj j. a .. i.H r,.. i <. . ’,. > ii-. seloră noantea, kare mi anea ns este îndestsli-toarii, ne sigsrangi noate avea netigenii zioa? Kite nerte ns se întimuli, kite biţii, kitein-sslte, kite xogiî, mi ninî snă agentă allă noli-giei ns se afli snre a assigsra resnektslă ner- j soaneî netigianslsi, snre a ridika ne nellă vino- j ne kallea dinlomatiki îmi va ajsnge skonslă, va vată, sure a onri ne snii d’a se bate mi fane avea drentă srmare reksnoasterea ştirii aktsale skandală, mi atitea lskrsrî ne ns s’ară în tun-1 a Italiei de regatslă Neanoliî.“ nla în nresenga snsl agentă allă astoritigii nsbline. I Se skrie de la Tsrin, 6 Isms, anellsi în Ilarisă, servinislă de nrivigiere allă no- jsrnală: REFORME URGENTE. Oiir ?,■ : -HO îl -rfoTL R() ’u r 1 Politia I. ţarda municipale. ia Kindă avems trebsingi atită de însemnaţi de oameni energini, kari, nrin stirsinga mi essemnlslă loră, si îndrentese ne kită notă starea aktsale a Iskrsriloră, ar fi o nedrentate ka nressa imnargiale si ns mslgsmeaski înaintea nsblikslsî D-lsî Margilonian Ilrefektslă IIo-ligieî nentrs neea ne a fikstă mi noate fane, fiindă ajstată mi înksragiată. EEliu de aktivitate mi bsni-voingi, a ksrigită oramslă de baga-bonzî, a înnsginată nsmerslă xogieloră, a Sti-rsită si se trimigi nermetoriî ne la momstipi, mi alsată inigiativa nentrs mai mslte reforma nennesarie nentrs sigspanga mi bsna îngrijirea bramslsi. Rressa e datoare si ajste ne togi aneia kari lskreasi, si lasde silingele loră mi si’i areate nsblikslsî akgisnea loră. . A Intr’o sonietate bine organisati, Iloligia are de obiektă a se oksna si nrivigiese, nrin agengiî sii, la sigsranga netigeniloră mi la nistrarea ordinei nsbline. Ilentrs fii-kare oramă, aneasti îndoiţi însirninare a Iloligiei este foarte însemnaţi. Si fimă totă-de-sna firi desnre sigsranga viegeî mi nstems merge nrin orarniă mi nrin ligieî msnininale este foarte desvoltată mi ner-sonarslă agengiloră de sigsrangi nsmerosă. Ssntă nsmaî nentrs nrivigiere, - 12 offineri de nane Msm 12 insnektorî r • 319 ssb-brigadieri 1 2,876 sergengî Aneasti organisare, ks alte aknesorii, se ri-diki la o keltsiali annsali de 5,600,000 frannî. Ile lingi anestă nersonală mai este mi garda de Efarisă de 2,446 oameni. în aneasti kelts-iali a oramslsi Ilarisă Statslă intri nentrs dosi nirgî. n Ilrefektslă Iloligiei, nentrs aneste keltselî, este însirninats a lsa oare kare imnosite în fo-losslă msnininalitigii Ilarisslsî, nentrs snele o-biekte, snre essemnls nentrs vinderea în tontan de neste, de nasseri, vinată, mnl. nentrs stagio-narea trissrelors ne kiî nsbline, nentrs nrivi-: lioare mini, nentrs lskrsrî ne se vmdă ne s-r line mnl. 9" „ Snele nsvelle aă lsată asti-zî însemnita-te nrea mare: ar fi vorba seriosă d’a desfane Sinilia de Neanole nemindă la tronslă Sinilians ne fratele d allă dosilea. allă M. S. Franniskă II. „Institsgisni liberali voră domni d’aksm înainte în amidosi regatele, kari voră fa.ne o al-liangi offensivi mi defensivi ks Iliemontelej, „Aneasti transakgisne, desnre kare Iliemonr tele ns va avea, se assigsn, nimik si ziki, va fi nriimiti de toate kabinetele Esroneane. „Daka lskrsrile notă, dsni ksm se snerl, si se îmnane ks kinslă anesta, este nrobabile ki Garibaldi,. kare va nstea ks drentslă si se felinitese de anestă immensă ressltată, îmi va fane o datorii a se ssnnsne la o kemare ner-sonale ne i s?ar fane de M. S. Viktore Em-mansele. „Iliemontele, mai msltă de kită ori kare altsls, va gisi în aneasta adeviratslă siă a-vantagiă. „Iliemontele are măi ks, seami trebsingi kari si’i înksragiese în L]e Iloligia Bsksrestiloră ns noate si aîbisnă în anestă momentă de kalms mi de reflessisne nersonală atită de nsmerosă; dar ni se narejjka si noati konsolida ks îngelennisne onera nea mai mare nenessitate, snre a ajsnge la înmirimii salle nosii ninî o temere averii noastre, si nean a fi lissanî în voia fekitorilorg de relle, si feri skonslă ne amă aretats, si orgamsese nentrs nrivigierea generale snă nersonală de 1200 oameni, din kare c- 700 nentrs noante skimbagt în dosi f0 nndsri *!• • 300 nentrs nrivigierea de zi din nre-sm ks 200 killirî nentrs anellami skonă, Ilentrs înlesnirea komsnikirii între dînmiî se va organisa snă nsmers- de kasse de noli- www.dacoromanica.ro „Ns trebsii dar si ne mirimă daka D,. Konte Kavsr a aderată, ksm se assigsri asti-zi — ks nronsnerile relative, la învoire.“ Se niteste în la Patrie: .Ilrimimă assnra ştirii Smilieî ----- generale a înformirî interessante kari notă si ne ajste a annregsi starea Iskrsriloră ama ksm era îq nelie din srmi date. „Garibaldi nrivinds-se, nriu nosigisnea sa, 251 DÎMBOVIŢA — 8 IUNltJ. __ i __ j{a nassessore definitivă alls Ilalermslsi, ks tot» arI0isti>iisl«, organism gsvernslg ini adminisira-jiisnea sa. Ranortsrile salle ks familiele mar! din ijeara, kari as Isats narte la inssreknisne jjjj kari l’as ajstats foarte msltg, as. modifikatg. ge zi*16) ideile salle, ns assnra kestisnii de sni-gkare, dar assnra mijloauelorg se s'B se între-bsingeze snre a annlika Siuilieî asests nrinning. „Miskarea aktsale este o miskare siuilians; joksitori! yoesks st fit siuiliani mi st aibt sns Rarlamentg all§ lorg, kare se va resni la Cazino. Ssb reserva asestors avantagie* Sini hanii doresks st intre în marea familit italiant, ţn kari vorg fi antrttori! se! mai devotam mi maî energisî; dar ori-kare st fit viitorsls, ns vors isbsti în Sisilia ksm n’a isbştits iiiui gsvernslg neanolitans, daka s’ars annlika auesteî gen sistemslg de absornijisne komnlektt între-bsingatg în nriviima Toskanei mi sellors-alte nrovinsiî aiiessate. Garibaldi este, se assigsrt astt-zî, nttrsnss de asests adevers, kare ns skim-bt konvikgisnile salle, dar kari, în nraktikt noate st’i mudifiue nlansrile. „Urovinşia Ilalermslsi întreagt va srma soartea anestsi orainis, assemenea va fane mi nrovinsia Girgenfj, ns se ştie daka uele-alte nsntsri as srrnats eşsemnlslg kanitaleî, se ştie nsma! kt Regalmstto, ijeara sslfierelors, a re-sistatS odatt innerktrilors de inssreknjsne, dar lsarea Ilalermslsî va nstea st modifiue aneastt stare a lskrsrilors. „In ori-ue kâss, inssrekgisnea se noate kon-sidera domniuds în vrei nrovinuie din meante. „Garibaldi desftmsrt o rart energit snre a organisa inssrekgisnea în nsntsls de vedere railitars, dar toîs va deninde de nrimele onera-gisnî ne va întrenrinde. Daka, în loks d’a în-’ierka vr’o disbarkare în vre snsls din nsterile din Statsrile de sskats, întrenrindere ne noate avea, într’sng înnelesss sas altsls, ressltate însemnate mi immense, Garibaldi; ia ottrîrea st at-tane nettgile înttrite skonsls definitivă ne sr-meast noate «t fie mslts timns astentats." —Eakt testsls nroklamajjisniî Isî Garibaldi nentrs înkieitrea armistigislsî. i Sinilianî! Inamiksl ne- a nronsss sn ar-mistigis, ne kare am sokotits de ksviingt a nsl refssa intr’sn resbels mtriminoss ka anela în kare kombatems. Inmormîntarea morniîors, kt-sţarea rtnigilors, k’sn ksvînts toate ktte ssnts nerste de legile smanittniî, as fost» tots d’a sna resnektate de bravsra soldanilors italieni. Afara d’aneasta rtniniî neanolîtanî ssntg fragi! nomtri, emi se kondsks k’o krszime- ostile uri se aflt tnkt nînt aksm în Întsneriksls sneî e-rorî irolitine; dar ns va trene tnkt mslts timn nînt ne stindardsls nanionale st-î adskt a îm-mslni rtndsrile armie! italiane. Snre a se ntzi, ks anea onestitate ne e demnt de noi, stinslt-rile konvengisni! înkitiate, vt fanem ksnosksts aneasta. 5rmeazt kondinisnile armistigislsî. V —ZiarislS „Unita Italiana1' de la 3 Iunie nsblik'B Bi-nastoaria nroklamagisne: _ . id. Siniliani! Maî tot d’a sna dsnt fsrtsnt vine seninsls mi d’aneea trebse st ne nregttims nentrs fsrtsnt, de mi ns vom nstea atinge de-stvîrmitS tnkt skonsls nostrs. îmnregisrtrile kasseî nagionale era strtlsnite; birsinga era si-ksrt din momentsls în kare sn nonor mtrinimos a ottrît a birsi saă a msri. Da, nosigisnea noa -strt se ’nbsntttgemte din minst în minst, Dar anesta, ns trebse st ne onreaskt a ne fane datoria mi a vegea assnra viktorie! kasseî sakre. D’aweea îngrijig! de arme mi armagivt i Asks-gigî fersl mi nsneg! toate mijloanele de antraxe în mimkare!_______ Ilentrs entssiasms mi nentrs âklamtrl va fi destsl timns ktnd geara va fi ksrtgatt de inamiui. Ilroksragivt arme mi ar-toagivt! vt strig tnkt o datt. Tine în aneste tre! zile ns îngrijemte d’a avea o armt este sn trtdttor sas sn lam mi anei, nonor, kare ssbs rsinele mi dtrîmttsrele kaseler sale incendiate se lsutt nentrs libertatea sa mi nentrs libertatea sogielors mi koniilor stî, ns noate fi lam, ns noate fi trtdttors- Ilalermo 1 Isnie. G. Garibaldi. IVamirI officiali. Ilrin drekrete din 23, 24, 28 mi 31 Mais se rismesk: D. Ban-Saanen direktor nrovisoris la ministerisl esternelor în loksl d-lsî Laxovari destitsit; —- D. Arkitekt mi ingenier, Al. 0-resks kan al divisisnii II din kancelaria lskrt-rilor nsblice în loksl D-lsî Iakov Melik; — D. Skarlat Oresks kondsktor de navagie în loksl D-lsî I. Gisrkovicî demisionat; — D. Kos-take Zefkari nremedinte la ksrteâ kriminale în loksl D-lsî Esstatis.Skina; — D. Grigore Argiro-nslo membrs la înalta ksrte în loksl D-lsî Zefkari; 1— D. Iletrake Dimancea membrs la ksr-tea kriminale în loksl D-lsî N. Bîgkovians; — D. Vasile Iletroni membrs in loksl D-lsî I. Kre-gslesks; — D. N. Alesandresks ssnlininte în loksl D-lsî Iletroni ^ — D. Angelake Samsr-kam membrs la ksrtea anelativt civile, sekgis-nea II, în loksl D-lsî K. Nikslesks; — mi D. Anton Arion direktor la Ministerisl Drenttgî. D. Ion Jina este nsmits kondsktors de klassa 1 la ramsra de nodsrî mi mosele D. Ion Barge ssb arxitekts la oramsls Itloesti. — D. Diraitrie Bolintineans, este nsmits koraissars din nartea getiî Romtnestî la Komissia Dsntreant în loksls D. Ioan Btltceans — D. Nikolae I. Trtsnea este nsmits sekretars. Ilrin dekrets de la 1 Isnie D Grigorie Sersrie se nsmeste ajstors 1 alls urefektsls noligieî.'— D. Kostake Kobîrzesks se nsmeste alls 2 ajstors. — D. Kostikt Strexan se nsmeste Komisars la Koloarea de roms. — D. Al. Marinesks la koloarea galbent. — D. Damian Dsgslesks la koloarea albastra. — D. K. Anasta-sesks la koloarea de verde. •ir Ilrin dekrots de la 7 Isnie D- Ion Bratians fiinds a merge în Moldova nentrs k^te-va- zile, D. Ministrs alls afacerilorg Straine este însărcinată ks interimslă Ministerislsî financielors. -—>♦-» o-> ft — ijmas IJnu oratorii: Pentru que Dumnedeu a lăssatu 6menî reî pe pămentu ? La que este bunu omulîi reu? Nu lucresă nimicii, nu crede nimicu, nu admiră nimicii, nu iubeşte nimicu. Pentru oraulu reu totu este reu. Que-a trecutu este reu, que este e reu Lucrurile mergu reu, ţerra merge reu, Adunarea merge reu, deputaţi! vorbescîi reu. Dar 6me-=niî queî drepţi potu judeca ddca deputaţii vor-bescu reu. Citiţi următoriulu discursii şi admiraţi. înteiu s‘aude aquesta într’unii cbipu tare şi resunătorii: querii cuventulu, şi aqubsta produce în tdte tribunile unu miirmuru de nerăbdare, îndată dupo aquesta se vede ridicăndu-se Unu capă que se mişcă graciosu, o mană se îndrep-tdsă spre ceafă, umflă pucinu perulu şi îl Iu trage pe lăngă urechiă; quea-altă mănî scdte din busunaru o basma şi o trece pe facia’î que caută să fermece publiculu c’o zimbire de ăngeru; tuşesce pucinu, ridică capulu în suşii şi începe spre mulţiemirea tuturoru: Onorabili deputaţi şi representanţi! Nu viu să vorbescu,. deu, nu viu să vorbescu ca să vorbesc! mie unuia îmi place să vorbescu quăndu www.dacoromanica.ro trebuiă să vorbescu, şi d’aquea amu queriitu cu-.văntulu ca Să vorbescu. Onorabilă deputaţi amă să ve vorbescă despre lucruri mari. Aveţi numai răbdare şi o să auriţi şi o să ve miraţi. Amu multe cuvinte să ve daă; mie nu’mî placă vorbele; asta v’amă spuss’o şi v’o spuiă şi acum. Cliemă dar atenţiunea onorabilei Adunări asupra cuvinteloră que amu să daă. Trebniă să lucrăm, eă suntă în secţiune şi să mă credeţi quo lucresă şi voiă să lucresă totă-de-una. Mie îmi place să lucresă. Omulă e născută ca să lucrese. .si ■ 9 quăndă quine-va se allege deputată şi are onoarea să viă în aqudstă adunare trebuiă să' lucrese, cum amă lucrată şi lucresă şi eă. Aqudsta este părerea mea, şi nu este nu mai a mea, şi aqudsta me încuragiasă să ve vorbescu despre quea que voiamă să vă vorbescă. Aşa onorabili deputaţi, ună deputată e trimisă aiqui ca să vor-vdscă, şi creţlă quo niminî nu este în protiva părerii melle, fiindă-că părerea mea este o părere întemeiată pe adevăru. A! adeverulă! E lucru mare adeveririi!, onorabili preopinenţi, mie îmi place adevăruri! =şi d’aquea amu querută cu-ventulu ca să vorbescu. Adeverulă despre qua-re amă să ve vorbescă este mare şi nu’mî este frică quăndă vorbescă despre adeveră, fiindă quă amă iubită adevăruri!, m’amă luptată pentru ade-vără, şi adevăruri! mi-ă făcută mulţi inemici pentru quo adeverulă nu place la toţi, dar aquesta nu m’a supărată: amă vorbită adevărulă şi astă-ţlî totu adeverulă vorbescă, pentru mine adeverulă este o lege. A! lege! mie’mî placă legile, onorabili preopinenţi, şi păzescă cu credinţiă legile, îu trecută amă păzită legile, şi astă-ijî păzescă legile şi despre legi amă querută cuvăntulă să vorbescă. Legea e lucru mare, onorabili preopinenţi, şi eă mă închină la lege, fiindă-quo legea e sânta şi unde este lege este totă, fiindă-quo legea vede tdte, şi legea este lege. Vai de noi fără de lege fiindă-quo deca nu este lege ne retâcimă, numai legea ne îndreptâsă, şi trebuiă să faeemă lege pentru patriă. A! patria, que nume patria! e lucru mare patria, onorabili preopinenţi; patria este totă, patria este patriă şi aqudsta este multă; pentru patriă m’amă sculată să vorbescă, Eă iubescil patria şi în numele patriei ve vorbescă fiindă-quo patria m’a trimisă aiqăî şi pentru patriă facă totă, şi păno acum que-amă făcută pentru patriă amă făcută, patria amă servită totă-de-una şi cu credinţiă pentru quo o patriă amă, şi qui-ne are patriă este omă bună şi eă suntă omă bună fiindă-quo amă patriă şi iubescă patria, deă să me credeţi quo iubescă patria fiindă quo este patriă. Onorabilii preopinenţi din stânga £sg>5&- în zioa de 3 Isnie ansi Î860. multă este bogată şibogatulă pdte face que vrea, £a k°nkurengilor, iar adjudekagia se va fane a- sa să stea in locu sau să mdrgăj dar conservator rulă este bogată şi pdte să stea în locu sau meargă înainte, aşa dar conservatorulu pote mer ge şi prin urmare conservatorulu este progre sistu. Aşa, părerea mea . este ca proiectulă să meargă la Centrala, şi creqlfi quo Adunarea destulă de luminată.1' S’a luminată Adunarea, şi noi ne amă Iu minată şi publiculu s’a luminată, o luminată o ratoru. ClNE-VA. înştiinţări. Eforia generală a spitalelor civile. Snre esekutarea disnosiniilorg rostite nrin jur naiul Eforiei din 25 ale korenteî luni Maiu. st faue de obintie kunoskut ki lokul numit Xansl Koltţei din Bukureinti kuloarea romii se vinde ku stînjinul în doui faneade, una în strada târgului numiţi a Kolnei, mi alta în strada Falko-•eanu sau Bileanu, însemnindu-se zilele de tran-sagii la 15. 22 mi 29 Iunie, mi 6, 13, 20 mi -27. Iulie. IIrin urmare se vorg arata doritorii la Eforii însouini de kezemii valabile snre asigurarea kontraktirei, ka dune konkurengi mi mulgumirea kasei ne iiregurile ne vorg emî si dobindeski doritorii lokurile ne vor voi: ear nlanul auestuî loku ks înnirgirea întindereî fie kiria fagade se noate vedea la kanuelaria Eforiei în toate zilele de la 10 ore dimineaga nîni la 3 dune ameazi.-.q uni- Os" : 31 ■ i X ssnra aueiuia al kiruia nregg va fi mai ski-zut; asnirangiî dar se vor înfigima ku garan-gii valabile. 2 Koribil sosite înkirkate „ „ demerte „ nornite înkirkate „ „ demerte Vavoare sosite „ nornite 3 6 3 1 1 1 IIREIJ5L IIROD5KTELOR. K » ■ r- Haturile de fier nentru bolnavii' Snitalului Kolgei, urmindg a se nrefane dune modelulg înfiingi; si nubliki nrintrVieasta ki, merkuri la 15 ale korenteî luni Iunie este a si gine lini-tagie în sala Eforiei nrin oferte sigilate mi ga-rangii konform regulamentului nublikatg în Mo-nitorulg No. 55 anu korenfc; ast-felg dar doritorii snenialî la asemeliea antrenrizi vorg venii ntni alunni a vedea modelulg snre informare. 1 Directorul Eforiei S. Piscupescu. Grag niakir kalitatea I, n, t » >5 „ kirnig n, kila de M. 280—290 „ Y. M. 250,-260 „ ,, M. 220—230 „ - 190—200 Sekara Ilorumb Orz OviS Fasole 108—110 158—161 95— 98 70— -40----- în zioa de 2 Isnie ansi 1860. s'ţm Korabii sosite înlrarkate . „ „ demerte „ nornite înkirkate Sunt semnatul are onoare a da în kunomtin-j » „ demerte ga onorabilului nublikg ki a deskisg în Oramul I Yanoare sosite. Buziu Magazie de totg felulg de Manufaktura! cu nregurî foarte moderate, iar komergul sig manifestat sunt firma Kostake Ridulesku la ko-| iomg": 3 Kostake Radulesku. în orarnu Buzig 13 3 5 IIREIIBL IIROD5KTELOR. | Grau uiakir, kalitatea I, kila de M. 270—290 kirnig Comunicaţie cu delijenţa poştală între Bucnrescî Ploescî şi Braşov. n, i, n, 240 -255 220—230 200—211 arniut Sekara Ilorumb Orz Oviz * Fasole Va nleka de natru ori ne Sintimîni din!Linte Bukuremni Duminika, Margea mi vinerea nentru Mazere ■ !ll iii;, ' omis" ni o’ OAvmuii,; 'nr. t i 110—115 156—163 96— 99 68— 70 40----- m: a Ilentru rekladirea din nuog a edificiului Snitalului de Namtere de la Radu-Vodt, este a se gine în nretorisl Eforii din konrinsul monastiri Kolgi, mierkuri la 15 ale korenteî luni, Iuniu, linitagie nrin oferte sigilate în kare st se arate .nregul nel dune urmi, aii kare oferte se vor deskide în nresenna koiiksrengilor; iar adjudeka-giea se va fane assnra aneluia al kiruia ureg va fi mai slrazst; nrin urmare asnifangî se vor înfigima ku garannii valabile notrivit regulamentului nublikat nrin Monitorul Ofinial No. 55, kondigiile, nlanul, mi divisul, se not vedea în ori lie zi în kannelariea Eforii de la 10 ore dimineaga nîni la 3 dune amiazi. 2 Bramov, iar Joi numai nentru nioestîla orele 9 Ranigi î de Dimineaga, ku kai de nomtie; din Bramov va nleka Margea, Joia mi Duminika la 9 ore Diminiaga. Trasurile sunt karete ne arkurî. Ilregul nentru un lok în Deligengi dela Buku-resnx la Bramov mi de la Bramov la Bukuresnî este De sfi 24 ku 15 oka Bagajlg; iar nen-ti-u nioemti 8 sf. Lok 1-ig mi 6sf. lok 2-lea. Biuroul anestor Deligenge mi nlekarea lor este în Bukuresni Otelu Nagional Karakam; în Bramov Otelu No 1 mi în Hloemti Otelu Stm- j nikm Marin. 3 I I. Beezeânu. -8 I IW DI MISK^RILE ÎY nORTdL GALAIII. T j,., în zioa de 2 Isnie Ansi 1860. 'I* -â Korabii sosite înkmrkate „ demerte . nornite înkmrkate „ demerte „ Vanoare sosite . ’ „ n , pornite 1 3 2 2 3 2 MIŞCĂRILE in PORTUL BR. în zioa de 13 Isnie Ansi 1860. nRED,5L nRODSKTELOR. nentru fanerea mior bmi ku abur, la Sni-talul Kolgia este a se gine în nretoriul Eforii, din konrinsul monastirel Kolgia, mierkuri la 22 ale korenteî luni, luni» liiitagîa, nrin oferte sigilate, în kari sb se arate nregsl nel dune urmm, Korabii sosite înkirkate . „ demerte nornite înkirkate „ „ demerte - Vanoare sosite „ nornite . . T) 3 4 1& 5 2 1 Grau niakir kalitatea I, kila de n, i, n n V) kirniu „ Sekara ILorumbu Orz ;?j r t) arniut n x) n 220----- 238—240 244— — 201— — 225— — 125— —' 138- — 150----r Tinogpafia iVaniona.VB Stpada Nemijeask'b Xans Gepnian i\o. 27. www.dacoromanica.ro