ANULU II - 1860. •OlKTT ]Ş^O Q2j:iîa MIERCURI 1 IUNIC. 0t]i idi iţine obn« nu . • ăiaune sa PRINCIPATELE-DNITE..i.,r*r; 'A'i-odil timpuria SmaoShian j ' Alt Acdstă fdiă esse den,vin dou5 ori pe septămănâ . jţlercurea şi Sninbata Preţiulu abonamenlu -lui pentru un anu 24 Sfi Pentru 12 „ Trei luni. . . . 6 O liniă pentru anun-ciurl se y^-pUţţj cu 30 p. “0 Uee elec,"»le Br,i POLITICĂ ŞI LITTERARlA .UţUri . OiJIli t>> 1 “ ttisnîlm «oiajlibn gfeoiolU^iiiSiiioi gLnaiob Gfiisii ărîbîlâ Ataai’.î rdfttffn; by ■ Abonarea -se face la Redacţiune Otelulă Ger mani No. 27 strada Nemţiască, iar prin districte la D. secretari v de Administraţi uni. Ori fşrvÂAf ce abonamentu trebuiă plătită îndată cu sub-1 "" scrierea,., r M.K ' ■ ------ îiotin Unirea ambeloru ministerie sub alesulu. poporului romană de la 24 Genariu. laeaoiî ««»•«. i;«cdac,0,if,lesP®''sa!H|c RADU IONESCU. m M .'iu 9~ fA<. .< . ■ j Bucureşti, 1 Junimi «r s\qî \y-----1 ' Ţeranil săTleviâ cetăţeni şi liberi prin a lor ti împroprietărire cu despăgubire. uo G91R0I9 Armarea ţereloru in oştire regulată, re-Sl^rmabj? ia .servă şi glote armate. b.: 9b"8 L .--ie M ni>rta midengia, ye yirksnstangel:e notg imnsne «ml ha' i akgisneî noastre, ns vom sita ki nsmaî nrin e-IIROGRAMA NOULUI MINISTERU. ' jnergii, o nagisne noate zi ne e&. 'Ayeasta vain-îb DomnilorS Denstaiţi. -» snira mai mslti garaDgii nsterilorg Esroneane Kemani de M. S. Domnitorsls a lsă Gs- tiria asiguri, mai msltg stabilitatea ordi vernslS Bere! venimS a kontribsi la aridikarea dobIbî edifiyig soyialg, kare, nebasele Konvengiel are a întemeia nagionalitatea mi nrogresslg Romi-nilorS. Vomg fi feriyigi, daka vom mti a kores-nBnde la înkrederea ne M. S. a bine-voitS a ne arita, mi la amtentarea generali a gereî. - Fideli observatori ai Konvengiel, ns vom &ni niqi din sniritslg, niyi din litera ei, Soirea, reiire-sintati asti-zi in nersoana M. S. se va întui ini se va realisa mi mai bine, nrin redsyerea în iegi nositive mi nraktiue a tstslorg nrinniniilorg liberale konrinse în aktg aktg, ks kare I. Ilsterî garante ag dq^atS Ilriuyinatele-Umte. ' Amini sinnerPai sistemsasi renfesentativg 'intimă ki nsterea^sa sti în legalitate. Vomg, anlika legea ks fidelitate. Nb voim a fane nimikg fn kontra legei, niyi afari din lege. ‘‘"o Vom kista totg-d?asna a fi în akordg ks jsstigia, mi demrtîndg de la noi ori-ne sniritg de esklssivismg, kare arg nroveni nsmaî din konsidejagiBni de nersoane mi de nartide, vomg kiBta a fi renresentagi tBtslorg intereselorg legitime alle gerei mi vomg anlika jsstigia ks imnar-gialitate nentre togi. jgeara se afli în enoka yea %are a regene-rirei ei; mi aneasti regenerare ns se noate onera, de kîtg kiud nrinkiniBlg nagioualg va nre-domina neste interesele esklssive de nartide. Ăneasta amteanti gara, mi ne vomg nune toati ailinga a koresnsnde la amtentarea ei. Trebuingele noastre ssntg din afari mi din Bntrs. rfîl0in o Din afari, nosigiBnea noastri nolitiki se afli garantaţi de î. Ilsteri Esroneane. Ilrin konstatarea drentBrilors noaste, ne kare Konvengia le-a rekBnqskstg basale ne traktatele ne Romi-nil ag înkeiatg ks î. Iloarti, amg intrat» în no-1 Blg ekBilibrs esroneans. A'ieasti- nosigisne este nea maisolidi garangi aesistengeî noastre. Vom kista a o konserva ks demnitate; mi finade- FOILETONU. tba^A O pi DE FERICIRE,. =- ălflfnă'iîtri.YBi.r (Urmare). - .._..np. ... fVP ciodris fta ăiâl y )t;iq ârlogo' părinţii amicului meu, quari audisseră strigările pâtrundetorip alle postaşiloru, eşiră la capulu scării şi ae priimiră cu quea mal mare buna-voinţiă. îmi strânseră măna cu o mişcare căldurosa şi’ml spusseră mul-tiemirea que le făcu petrecăndu qua-te va ^dle cu iSnsil la moşiă unde speră qu5 nu voiu avea a ine plânge de nimicu. Le respunseiu şi eu quo mi . se făcuse unii doru pre mare d’a mal gusta plăcerile vic-fieî cămpene şi nu puteamu cânta altă ospitalitate mal bine voitdriă de quătu 'aquea que eram siguru quo iunţu dispuşi- a’mi da. — Sunţăj.încre(iinţiatu, Costică, quă vel ave tdte nulţiemiri-le que se poţe av6 la ţerră,- şi scil quo la ierră e qua la ţerră.. -nQ u Apoi adresăndu-se către amiculu meii, adăugă: ^şe’diă, Alesandre, pe Cosţică ţn Camera que dă în îrâdină, este pre frumosă Şi o să’I placă, St ăsoru-ta Malilda într’ensa, dar va trece acum în altă Cameră, ^vemâ destul eCamere, numai pentru alte lucruri să fiţi mal 'buni; uei de kîtg slibinisnea. ol Din întră, linsele noastre ssntg înki mari. Si fayemg însi nartea qirkBmstangelorg. Si ne a-dB.qem» aminte ki sBntemg-într’sngtimngdetran-sigisne, mi ki în aseminea timni o nagianş ka-ti sil aîbi sng momentg snre a se reksnoaste, nii a-mi înqeue drumulg seg. Aaestg drsmg este înaenBtg ţ noi ilg vomg kontinBasî Sqim ki nsterea kati si snrijine drentslg. fortifice, si se faki demni de atengignea miso liqitsdinea Est onei; .i.isnofiwo «:i i. Reformele ks kari avea si: se dotese gea-ra, kati si fii kîtg de nraktiqe, stile,. tot-d’aB-na în. sniritBlg Konvengieî, mi ama ksra sij se noati garante toate libertigile nsbline. Vomg kombate ilegalitatea ori snde^b rvonţ afla. lire kîtg meritsl» mi virtutea katiu.si fiii înkorageate, nre atitg vigislg mi abssslg kati si fii lovite. lire kîtg libertatea mi ordinea kati si fii desvoltate mi întinsa, nre atitg liqenga mî anarxia kati si neari înaintea observirii legi— lorg; kiqi mtimg ki libertatea ns se noate intu i de kît în rordine imi= legalitate. Energia kati si le însogeaski ,t mi vom kista a avea totg koragislg de di konsqiinga drentalsitcn :9bs .’ Misisnea noastri este dar difiqili; ne fademg ilssiBni assnra difikBltigilorg nraktiae ye ayemg a întilm. Ne vomg sili, nre. kîtg vomg nstea, a le învinge. Snerimg însiuii mai msltg în konkBrsslg, ye ne va da M. S. Domnslg, în ajBlorslg ye vomg afla în nagisne, mi în renre-sentagii siî de la nsterile legislative I ubii giotl ,i> -N. Goleshs, D. Brstians, /. Erstiam, B. Boieresks, tl.-Rosetti, I. /. Filineskn, B. Vlsdoians. ' xotjI ins» yAivw' fi nu „ NUVELE FALSE. , destul rii, se sileskg ks oii-de mijloade a diskredita starea lBkrSrilorg în -streinitatei nrin resnindirea de nuvele. îpibT ; -ti-jrms ici i^* s .. . Ama s’a vizstg, zilele ayestea în Indenen-dimţa Belgiks o den'emi kare komjndea ki Dom-•nitoirBlg este ko'nlemitg de nartidslg demokratg, mi de multe nemBlgiemiri noate .s’ar vedea ,ne-voitg a demissiona. Altg jBrnalg he L'enant ia. taai adiogatg ne lingi ayestea ki greiliala este a DomnitorislBi neutru ki ar fi trebsitg si kaste snrijinslg seg la Konstantinonole, iar nB ne gi-sinslg mimkitorig allg nartitelorg. i... Stimg togi ki nimikg din ayestea 118 este adeveratg, dar kondamnimg ku energii n’ayeia Vom kista ka Roininil si aibi nstere, si se.-kare resnindesks assemine nsvele, nrin kari gindeskg a ajsnge la vr’ung vessltatg?- Ar trebui însi ka si se ia-missrele yelle mtfl serioase snre a se nstea dovedi ayei rel-voitorl kare kiar în întrslg geril- lorg arunki în nBblikg vorbe mincinoase. ; .8 *. ginolajBî i La no! ns esiste demokragl; dar nenlrB uni oameni ssntg demokragl togi ayeia kare ssntg liberali kari vorg kB sinyeritate binele geril nrin Unirea romir.ilorg, ririn KonvebgÎBne m’unu sin -gsrg Domnitorig. Ayeslia ssntg demokragl, h,-yesti ssntg romii, ayesti ssntg esaltagî dsni oamenii ayeia kari se vidg kizsî kiar nrin falitele lorg îm oninisnea din geari, mi din streirii-tate mi ns se desksragiesgo Ag nerdstg ori ye autoritate morale mi alergg la lskriri askUnse, la armele rsminoase, minyisna mi Tcalomnia, mi înki se mal giseskg neferiyirl si annere assemine individe. iuhii A In geari n’avemg demokragl avemg romir -ni kari voeskg nrogressalg mi libertatea na-trieî lorgf "Lăon 99 d iifaigolf^ .■ oi Domnitorislg ■ roming ns kasti mi niyi ns se gindeste a kista snrijinslg seg la Konstantinonole. Ellg este roming mi adeveratslg seg sntijing îllg kasti în geari, în devoţamentslg mi amoarea rominilorg ne kare va sti si’l dski la mirire mi nrosneritate, firi ajstorslg mi nro-teknisnea streinslsi kare singsre nini aksm era kredingele Osnodarilorg treksgl. Ayeste kredinge Ns Jistemg kalifika în destsl n’ayeia kari linsigl de ori ye simtimentg, sltinds ori ye dato-[ kslnabile ne a smilitg într’atitg în afari rai ne — Lassă tată, scil quă nu stintu prea pretenţioşii nequl în capitală, şi te assiguresu quă Allesandru este şi mai pucinu. Apoi scimu şl noi quo la ţerră e ca la ţerrăn Frumuseţielfi căinpulul nu ne mai lassă a ne găudi la quăte pote ne ar fi trebuinciose în Bucu-resci. Dar pe Malilda n^o ve^iu, unde este? S’a dussu cu Marina să se preămble prin pădure, respunse muma sa. Şi are să se ducă la moră să vediă pe Marinţia. Scii că este frumosă şi se îne-bunesce de densa. Daca vreţi, să vă adducă quăte unii califi şi să mergeţi s’o întîlniţi acolo; îi, veţi face o surprisă prea mare. — Da, da, mamiţo. Să mergemu îndată; să ad- ducă cai. Nu este aşa, Costică? Suntu datoriu să’ţi areiu Irumuseţiele din imperiulu nostru şi vei remănea încăntatu. Cai numai de quătu. Que îniI facla-1 cestă ondre? . t p — Cu quea mai mare plăcere, Alassandre, ansă te rogu ca să me presinţî şi să mă recomandesi într’unu chipti favorabile la frumoşii suppuşi ai înălţimii Talie. — Aibi tătă încrederea în parola mea de Suve- rană, si ridendu îmi întinse c’unu aeră majestosă mana sa. Dar, înainte d’a pleca în aquăstă interessantă visitare, aide să ne vcdemă appartapaentele şi să fa-cemă onore dulceţieî şi apel recordse de la fontăna Domnei. »q www.dacordmanica.ro Alessandru era unulă din quei mai buni tineri qufe cunoscussemu între camarazii mei de scdlă. Era cu’nă ană mai mare de quâtă mine şi aquăstă îllă tăcea să dicâ adesse în glumă quăndă ne certamă despre que-va. Esc! datoră să mă asculţi, suntă mai mare de quătu tine, şi quei mai mici suntu datori să respecte-se pe quei mai mari de quâtă dănsii. Atunci ne un-flâ re sulă pe amăndouîşi orl-que dispută încetă. Cu’nă caracteră forte veselă şi espansivu era iubită de toţi quari se apropia de dănsulă şi îllucunoscea. Ca tdte natu-rele nervdse, era tdrte susceptibile şi supărăciosă dar.fără să aibă quea mai mică răutate. Dupo que se supăra adesse-ori de nimică, ridea şi ellă singură, şi ţii cea suntă mai reă de quătu o femeă cu nevricale. Era forte impressionabile, a-desse până la entusiasmă^ ănsă cu quătu impressiuni-le salle era mai vii şi sgomotose, cu at&tâ era de tre-cătdrie, şi rară lăssa urme neşterse întrensu’lu. Lucrurile frumose îi făcea o plăcere însemnată, dar îî plăcea tdte fără deosebire şi nu se opria la nimică. Inconstanţia que se se manifesta în gustulă seu, ne sim-ţia assemine şi în stăruinţa sa de a studia. Dotată cu o pătrundere forte viâ nu întâmpina nequi o greutate în inveţiarea lecţiuniloru salle. Putea să inveţie ori-que şi de multe ori a probată aquestă equăndă ca-jnaradiî seî îî atinge amorulă propriu, ^tunci cu nar 242 t ■ H\j r 1 M a slsbitg în între. Domnitorisls nostre este a-deveratg ronreng, doreşte ridikarea mi înaintarea ronrenilorg, mi va îmnlini aiestg skong nsmaî nrin ajstorslg rominilorg mi nrin stsrsinga sa natriotik'B. : uietI, ' ' ' R. I. -1 ■ .-r 'soanîţ lO'XH A, ' , n< > .!imî}s-itxhnrr' niud*1 . 1 * i, i fţi11'■ •du? ■ ' • r i.t ,---■,VVVVUVVVVWA CONSERVATORUL^ PATRÎOTISSIMC. hhu ha-"- li -------__ ’* - . . ■ A « . Amg deklaratg kt vomg attaka eroarea ori 5,1 de 5 nreksm assemine vomg nrimi adeverslg din ori ie narte va veni. Vtrsta noaste o» ne nermite a fi nreteksgi, nentrs kt tineri, n’amg fostg kanabilî a servi toate gsvernele, a ktnta rai a isbi ne Rsrai ka bsnî amili ai Ronreni-lorg, a servi mi annera ne Ţsrii ka bine-voi-torî' ai mtririi JJeriî, a ne faie avokatslg înfo-katg ai oamenilorg trekstslsi ka adeveragii na-tiiogi .mi liberali. Daka amg fi trekstg nrin toate aiestea n’ămg fi statg sng minstg la îndoialt a a -skrie ksm se skrie în Konservatorg. Aksm ssntemg konvinmi mi ziierns kt în Konservătorslg este adeverslgc bic est veritas, Amg avsts naivitatea d’a krede kt Adsnarea â DÎMBOVIŢA — 1 lUNlt. Vt mtrtsriseskg drentg kt, gtndinds-se ii Qe-va bine ns noate ziie alt-felg. Vtellg ftrt nsme din Konservatorg a ftkstg Romtnilorg mi oninisniî nsbliie attta bine în kttg ns noate fi destslS nlttitg, ks reksnostingt. Relg ftrt nsme nrin natriotismslg seg ie ns se noate în des tslg kalifika a dat» attta însemnătate Konser-vatorslsi în kttg Romtnii ssntg datori st’llg as kslte ka n’sng orakslg. Ama, daka voigî s’aflâgi adeverslg în toate asksltagi Konservatorslg. Daka voigî a învtgia karte mi a vt lsmi-a ksnoaste bine adevtrata i3torit a treksts- na Isi mi oamenii trekstslsi, singsrii mi adeveragii natriogî romtni, asksltagi Konservatorslg Daka voîgi a sti bine ie feriiigî eram în trekstg, ie libertate, ie drentsri mi datorie, ie egalitate, ie virtste mi onoare domnia în îtdate, asksltagi Konservatorslg. f ra Daka voigî a vt konvinge dfsiig adeverg ne ksnosksts ntnt aksm kt Conventio va st zikt învoire, de la coiîvenire, venire îmnresnt, kt Konvengisnea ns este o lege ii ktltsza legi-lorg mi kt nrin srmare ntnt vom faie legi, nes-te zeie ani ks ajstorslg drentei, st konservtmg Regslamentslg, kt ntnt vor veni aielle legi st ktlktmg neste tote nriniiniele liberalei 'din Kon- violatg Konvengisnea, dentrttndg ne sng dens-1 vengisne, asksltagi Konservatorslg. tatg în kontra ktrsi tribsnalele ;-ns dedessert njit o sentingtw Dar litindg resnsnsslg din Konservatorg No. amg zissg; are drentate Konservatorslg mi eatt nentrs ie, .91 Astorslg aiestsi resnsnsg.-i în îmnrejsrtfî grâve este attrasg de Konservatorslg, ie ştie st konserve nentrs assemine attrakgisni, mi desvoal-tt attta talcntg. attta eloksingt, attta îmvtgt-* tsrt serioast mi nrofsndt, attta logikt dreantt Ini ksvinte tari, konrinde attta ai’te nerfeknio-nîatt d’a skrie, attta estetikt ini gsstg klassikg în esnressisni frsmoase mi litterarie în kttg amg zissg ks entssiasm» 2 aiestg astors anonimg este sng oms mare, sng oms konvinss de leea ie skrie, sns oms indeiiendinte, sng omg inkanabile d’a skrie vr’odatt nentrs bani; mi ne ltngt a-Jiestea, anol este sng omg foarte învtgats mi foarte lititg, sug omg în kare s’a inkarnats lo-igikaţ fiindg-kt merge nsmaî nrin argsmente mi ksvinte, nsmaî nrin fante evidente, nsmaî nrin demonstrări geometriie, în kttg totg resnsnsslg seg este sns silogismg demonstrat» ks attta so-dilate în ktts nimifiî ns mai noate ziie kt n’a-re drentate. Silogismslg se noate ressme amia: „Ori ie geart trebsit st aibt legi mi noi -avem ucegslamentslg; , . ,nDar ni s’a datg în Ioks’i Konvengisnea mi Konvengisnea ns este o lege;;^ , .Rj ^ [ „Ania dar trebsit st konservtms Regsla.-mentslg. r,a'. 0in ini ■ - Ama dar ziks mi es: Konvengisnea ns este lege, st konservtmg Regslamentslg; Konser-vatorslS azissS, Elin a zisss mi aieasta e destsl. Daka voigî a vt konvinge kt Regslamentslg este mai bsng de kttg Konvengisnea, fiindg-kt ne aieasta ne-a dat’o streinii, fiindg-kt ssb Re-gslamentg ns se ftiea absssri, ii togi fonkgio-narii era ks esneriengt, ks învtgttsrt mi oneşti, fiindg-kt atsniî totg omslg ktntta drentate, mi iiersoanele de ori-ie klasse era resnektate, fiindg-kt nsmaî atsniî nimeni ns kstesa st Iskrese în kontra drentsrilorg mi Astonomiei gerii, asksl-tagî Konservatorslg mi ne Rellg ftrt nsme. Anoi, daka voigî a vedea ie va st zikt a skrie, ie va st zikt talentslg d’a snsne mslte ftrt st adormi ne nimeni, d’a faie frasi regs-late îhî nerioade rots.nde mi nline ka Riierone, d’a fi loksinte, îndsnlekttorig ftrt a deklama, litigî Konservatorslg. Daka voigî a vt forma gsstsls, a admira frsmosslg mi nerfekgisnea în artea d’a skrie, a vedea noblege klassikt de esnressisni, energit ftrt brstalitate; ironia attikt ftrt linismslg kor-rsngisnii, în fine a stsdia Estetika, litigî, litigî Konservatorslg mi ne ^Iellg ftrt nsme. o ' Toate aieste- adeversrî le-amg ksnoskstg ktndg Konservatorslg a attrassg în stnslg stg geneross mi liberale ne învtgatslg kollobora-torg natriotissimg; mi îiidatt dsnt litirea res-nsnsslsi aiestsi modestg mi neksnoskstg redak-torg m’amg konvinsg mi krezg în Konservatorg rai în koiivikgisnea Hellsi ftrt nsme ksra krezg în Regslament». St ns zikt nimeni aksm kt ns ssntg im-nargiale, kt ms reksnoskg binele ori snde va fi, kt ns annerg adeverslg ori snde amg feriijrea a’llg gtşi. Adevtrg, natriotismg, nriminie liberale, vir. tsgi iiviie, lşntttori konViniiiî mi- desinteresanj amg gtsitg totg în klassikslg resnsnsg allg destslsî neksnoskstg din Konservatorg, jsrnalslg nrogressslsi. ~>aş au \ Datoria mea de omg imaargiale mt faie a îndemna din toatt inima ne togi st askslte Kon^ servatorslg mi st kreazt, st’lg liteaskt mi Sî admire. Nsmaî amia vorg deveni bsnî romtin ■ u t 1 -x - ai . . UJ mi bsnî skrntori. ; , , Konservatorslg are mslgi inemiii ka toate jsrnalele kari se lsntt nentrs nrogressg mi adevtrg ; Triar nsmele seg ne snsne: a konserva regslamentslg din trekstg snre a nrogressa în vii-torg la Konyengisne. Ks ama devist logikt mi frsmoast, ksm st ns aibt inslgi inemiii? Aiesti inemiii s!ag nrodsssg togi la 48. 8-nil oameni asaltagî de stoniele din Franiia, ag avstg kstesanga st arzt Regslamentslg mi st nrotcstese în kontra nrotekgisnii esklssive a Rsş-siei. Aiesti oameni ag fostg gonigi de adevt-ragii iiatriogi ks ajstorslg Rsssieî kare a ridi-iatg iar Regslamentslg. Aksm s’aS întorsg. iar în geart mi strigt din nresnt ks algii kt ei s’ag lsntatg nentrs snirea romtnilorg, nentrs legi iberale, nentrs nrogressg, kt geara ssffere an-ntsatt de oameni innorangi rai retrograzi, kt drentatea se vinde, kt oamenii se vtndg la iei sari dag mal mslts snre a’I annera, ei bine toate aieste deklamtri n’ag avstg skong de kttg st addskt Konvengisnea mi iar st, restoarne Regslamentslg. Oamenii aiesti kari n’ag ni5i o stiingt no-litikt kondamnt n’aieia kari ag ktntatg ne Rsmî ns nentrs intereşsg nersonale ii ks skong noli-tikg, kari ag servitg rai îngenskiatg la Tsrii ns ka st nrimeaskt leaft ii nentrs sng skong noJitikg kare anoi anert Regslamentslg mi ne regslamentarî, oamenii trekstslsi, ftrt st aibt vr’sng interesg neksniarg ii nsmaî k’sng skong nolitikg, fiindg kt krede kt nsmaî ei notg faie geara feriiitt; mi are drentate, nentrs kt line vrea st jsdeie drentg, se konvige de aieasta dsnt trekstslg aiestorg adevtragi natriogî. Oamenii ks kang nolitikg amia ssntg; se skimbt adessea ori, dsnt îmnrejsrtri, dsnt trebşingie, ktndg ag de skon feriiirea Ilatriei, Ssntg ,ne-bsni mi ftrt esneriengt aieia kari vorg st mear-gt totg n o kalle, st aibt totg o kredingt. A— leia st nsit lensmt ne kanslg lorg nentrs kt ns ssntg bsnî de nimikg. Algii voitori de rtg mai zikg mi . se mirt nentrs ie însemnagiiredaktorî din Konservatorslg ns’rai nsng nsmele. Aieasta ns este semng bnng ns este lskrs ksrats. Omslg kare’mi asksnde nsmele ktndg skrie lasst ne mslgi st kreazt fels de felg de lskrsrî; se asksnde sag kt’i este rsmine de ieia ie skrie mi ns vrea st rizt lsmea de dtnsslg ka de sng omg îiebsng, sag tura sa susceptibile, şi ajutâtu de facultăţi forte des-voltate ar fi făcutu orî-que. Dar stăruinţia sa era scurtă şi scusele quâri le da mal totu-de-una era: nu'ml place înveţiătura aquesta şi nu o potu studia; şi chiar m aquesta se deosebise mai mulţii cu o lună înainte. Cu totă lipsa aquesta de stăruinţiă ellii trecea între şcolarii quei măi buni,.şi* era iubitu şi de camarazii seî şi de professorî. Unii din aquesti quari în lunga lorii .cari'eră de inveţiămentu era deprinsă a studia na-turele de multe ori fortfe curioase1 alle tineriloru sco-, lari, pricepusserâ qu6 Allqsandru nu era o natură vulgară, şi credea qu<5 peste pucin, cu înaintarea vârstei, va vani de sine stăruinţia qiie singură îi lipsia spre a face multă: Pe lângă aquesteă avea multă spîrită, era unus-câtoru şi se 16gă de camarazii seî, quari se supăra a-desse în contră lui, dar se împacă indată fiindă-quouu vedea nequî o reutate în vorbele luî. Îî plăcea sâvor-bescă multe şi despre tote, dar într’unăchipă forte plăcută şi foră să abusese de răbdarea quelor*-7alţi. Ori quine 1 ar fi ve^ută atâtu de espansivu, veselă, spirituale, vorbitoriă şi impressionabile, n’ar fi stată ună, minutu la îndoială de a ţliceiecă o natură fericită. Aquestă deosebire de caractere ne appropiasse forte multă şi camarazii nostriî se mira torte multă; ne miramă şi noi atunee. Dar maităr^iă, quândă gândirea. ndstrâ se desvotasse mai multă, vorbiamă adesse şi înţellegiamă aqu^scâ apropiăre de caractere oppuse. Legile quari esistă în lumea fisicâ şi apropiă, unescu strânsă, intimă, confundă într’unulă doue corpuri oppuse, esistă şi în lumea morale. Legâturele quelle mai strânse s aă ve^lutu de multe ori între nature cu to-tulă differite despre quari s’ar fi crezută la începută quo nu se potă apropia nequi odată, dar esperienţia a dovedită în urmă quă aquesti au devenită nedespărţiţi ■în vieţia loru. Decă doue fiinţie nu s^mânâ în 'tdte Şi n’au a-quellea’şî applecărî, una găsesce la alta que lipsesce fiă-quăria. Aquestă necesitate d’a se vedea mai bună, ■ mai perfectă prin altulu, d’a vedea îrt altulă împlinită; o dofinţiă quare ne făcea nefericiţi ne avend’o realisa-tă quare ne făcea nefericiţi ne avend’o re'alîsatâ în noi,! d’a simţi esistenţia nostră deşertă, necomplectâ, lipsită de multe simtimente, de multe applecărî şi a putea găsi tote aqqestea în altă fiinţiă, ore apropiărea între assenlini fiinţie -pă devine o necessitate quare se mă-resce, le strânge, le confundă într’o singură fiinţiă? Omulă e făcută a dori totă-de-una quea que nu are, -şi quăndă natura sa este bună, deosebită,, foră a invidia pe quellâ în quare vede que lui îî lipsesce, se www.dacoromanica.ro apropiă de densulu, şi identifică cu densulă, şi legătura aquesta nu se mai pdte rupe nequî odată. Deosebirea quare esistă între mine şi Allesandru ne fâeusse quei mai buni amici. Eă găsiam într’ensulă a-quea veseliă plăcută, dulce, quare foră să supere quă-tu şi de puşin, influinţia pe nesimţite naturele quelle mai triste, găsiam o vivacitate de caracteră quare prin varietatea impresiuniloră salle trecătdrie putea să mă facă a uita necunoscutele obiecte alle*dorinţieloră mel-le. Şi ellu assemine aflasse în mine multe aplecări que i lipsia, şi identificase atătă de multă cu densele in quătă adesse quăndă îrcepea să se descriă şi le a-tribuea ca cum s’ar fi născută cu elle şi striga cu en'-tusiasmă que fericită ai fi tu quândă ai avea aqueste calităţi! * Nu este ndquk’unu secretă între noi. Tote ieb-presiunile ndstre din fiă-quare ^i, tote visurile şi pro ectele nostre de viitoră ne era cunoscute. Petreceaină ore întregi a le desbate, a le preface,' a mai adăuga quâte quc-va'; şi de multe ori ne certamă pentru qu^ nu ne învoiamu dăca trebdia să luâmă cu asâaltă cutare saă cutare cetate în planulă nostru generale 4e resbellu ' m 1 (Va urma)- ■ ’ R. I. ■uL; t >rr ,9i. DÎMBOVIŢA — 1 IUNlC. 243 kt 'este nreăl frikosg nii’î este teams ss ns’lls afle aueia ne kari’I ^ttakt auila de grosolană, saS kî. mi ells singsr rîde de jsrnalslS în kare skrie nii’I este. rsinine st’lg .afle oameni! kt a ktzstS ama de josă1, sas ktnjjis krede niui de ksm qeea ne skrie, dar ka oing nolitikg se gtndeste mal denarte, nrivestcr mi în nsngt, mi ns’rai nsne hsmele, nentrs kt ns gtseste de ksviinjjoi ka ksriomil st qerqetese atsnnl daka ellg se gtnde-xute la viitorslS geril şeg la viitorslS nsngel. «jae Stirjî nrea bine .tnst kt asttzî trtimg în jtitaitalS kalomnielorgfrmi natimelorg. Nasziql ktte se zikS desnre oamenii trekBtslsî? Daka neara afostS reS, eî ssntă kslnabill; daka streinii utvtlia în geana mi se- amesteka în toate, el ssntg kslnabilî, daka asttzî ns mergemg înainte nentrs kt ns va nlaue Konvenijisnea, nentrs kt nenltngemg ne la konsslî, totg el ssntg kslnabill oare n’ar fi o nebsnit, o orbire, o linst de logikt mi de învtgttsrt st kredemg aueasta o ! st ns fauemS aueasta, ktnî ar fi o reteuire, 6^ rentate mi am dovedi kt ns ksnoastemg niul istoria geril noastre, mul ne oameni. Trebsit mai bine st kredemg ne Konservatorsls, jsrnalslg adeve-rslsl mi allg IlrogressBlsI Daka mt kredegl ne mine eS ssntg kon-vinsg kt astorslg resnsnsslsl este sn oms kare ne ltngt alte virtsgî, nossede mi modestia. Asttzî, ktndg stntg mtndri ueî kari ag sîtats a se g'Budi, kari n’as nea mal mikt logikt, kari nentrs argsmente drente ne dt sofisme mi abssr-dittgî, nentrs fante evidente vorbe mslte din limba giganilors, kari ns skrig de kttg stkalom-nieze ne snslg mi st înjsre nealtslg, ast-E-zţ modestia astorslsl nostrs kare ns falie narte din ănestî, este o virtste mare. f - Ama dar kîndg avemg ferinirea ^d^a nosede sns jsrnalg'- ka Konservatorslg kare se lsntt nentrs Hrogressg, ks attta talentS mi logikt ks attta estetikt mi noblege de esnressisnî, ssn-temg togi datori a ne okksna de KonservatorS sure a’I ksnoaste bine învtgttsra mi talentslg. ASemine iar ktndg avemg sng omg attts dd’ desinteresatg, nolitikg, vîrtosg mi rarg natri-otg ssntemS datori a’llg stima ks toatt stima ne meritt sns assemene amg ne ştie a lskra snre a ns fi sltatg.'1 1" ‘ ' doiffio " Radu Ionescu. D. Constantin A. Roseti, la departamentul cultelor şi instrucţiei publice. -,v* D. I6u I. Filipescu, la departamentul tre-bilor streine. 1 D. Barbu Vlădoianu, la departamentul controlului. Art. III. Ministrul Nostru secretar de Stat la departamentul din întru, president consiliului miniştrilor, din Ţdra Românescă este însărcinat cu aducerea la îndeplinirea a acestui decret. Dat în Bucuresci la 28 Maifi, 1860. ’. n ALECSANDRU ION. Ministru secretar de Stat la departamentul din întru stat- Ion Ghica. No. 245 Domnilor! fi A împrejurările îndemnându-vă a v6 retrage de bună voe din posturile D-v6stră de miniştrii, spre a face loc unei nuol combinări ministeriale, avem de mare plăcere a ve esprima a ndstră vie mulţumire pentru concursul luminat ce a’ţl adus guvernului nostru în tot timpul ce a’ţl fost în capul trebilor. Noi am găsit în Domnia V<5stră activitate, esperienţă, probitate şi înţelepciune, şi neam încredinţat din chiar natura lucrărilor D-v<5stră că sunteţi dmenl pe care patria se pbte resema cu x;ea mal deplină încredere. Ne place dar a ve mărturisi părerea ndstră de rău pentru derni-sionarea ce v’aţl crecjut obligaţi de a ne da, şi deosebita stimă ce. ve păstrăm pentru demna abnegare cu care ve retrageţî, spre a nu fi pricina de cea mal mică împiedicare în marşul constituţional al lucrurilor ub Fsmo^î .Dwsibjn se “ ALECSANDRU ION. te/ îl’/ Acte oficiali publicate în Monitorii ^ ALECSANDRU ION. Citimă în tribuna Română din Moldova. l .-ci j Circularea ministrului cultelor şi altins-trucţiei publice <■ cbtre corpnlii profeso-. riloru şi inveţietorilorii publici din ■v Moldavia. : ■ '- -j. ■■ .3Îoiu>igfl>A! Qg Cu mila lui Dumnecţeu şi voinţa naţională, Domnu Principatelor.-Unite, Ţdra Ro-mândseă şi Moldavia, La toţi de fai^iă şi viitori, sănătate ; în urmarea demisiilor din posturile de miniştri secretari de Stat din Ţăra Ro-mânăscă, ce ne au îufăqieşat DD. Ion Ghica, Constantin Steriadi, I6n Florescu, Vasile Alecsandri, Alecsandru G. Golescu, I6n Bălăcenu şi G. Creţeanu. Am decretat şi decretăm ce urmdsăj-Art. I. Demisiile de mal sus sunt primite. Art. IL Sunt numiţi miniştri secretari de Stat spre compunerea noului ministeriu pentru Tăra Românescă; , | 0c! D: Nicolae Golescu, la departamentul] (de resboiti şi president consiliului miniştrilor-.. ci ' Olt D. ‘Dimit.rie Brătianu, la departafnentul din întru. , D:' Vasilie Boerescu, la departamentul justiţiei. ' D. |6u Brătianu, la departamentul de finftpşi^,, ^ -fes* -T , .. - ... Domniloru mei. ... . însărcinată de Măria Sa Domnulu Principa-teloră-Unite a conduce ad-interim administraţiea culteloru şi a instrucţie! publice din Moldavia, găses'cu de trebdinţia a. ve face cunoscută ţinta către care volestu a -merge în ocărmuirea aques-tul ramă importentu ală serviţiulul publică, şi concurşulă ce asceptă pentru acăsta de lâ DD. profesori şi învăţietorl. Nimene nu va contesta că învăţietură publică nu ară fi quelă mal energică agentă spre a aduce naţiea romană la maturitatea cerută, pentru a se bine pătrunde şi a se bine folosi de efectele que noulă ordină de lucruri aă introdusă în Princîpatele-Unite prin Convenţiea din 7/17 Augustă, şi care, dacă vomă sci bine- a’lii desvolta, uegreşitu că va produce mărirea şi puterea neamului nostru. Cea mal de aproape îngrijire a guvernului trebue dară a fi înţdrsăa-supra aquestul ramă de mare imperţanţia pen.trn preseutulă şi viitoriulă ţerel. Cătă va fi în putinţia mea, din parte’ml, me vOiă sili mal înteiă de t<5te â da edificiului nostru instructivă o bază solidă şi largă prin îmmulţirea scâleloră sătesci. Chipulă celă mal nimerită spre a ajunge la aquesta este crearea prin districte de scoli normale pentru pregătirea îuvăţietoriloră trebuitori pe la sate» |D o rips că ca în ţdră, cătă mal curendă să nu fie o commună fără sc<5lă, şi nici un romăpă fără să scie p scrie, şi a ,-ceţi., Căndu vpmă ajunge aţjestu fericită «• i www.dacoromanica.ro momentă, vota putd fi: în linisce, şi siguri de vii-torulă patriei nostre. Pentru asemine scopă trebue deci ca învă-ţietura în genere să albă o direcţie eminentă naţională şi apropriată mal cu osebire trebu'inţiloră ndstre morale, sociale şi materiale. Aşia darea trebue să ţinf^scă totă odată la desvoltarea şi întărirea siintiuluî naţională, la admirarea virtu-ţiloră stremoşescl, la iubirea de patrie şi respectarea legiloră el, la înrădăcinarea principii lorii egalitarie şi constituţionale, la cultivarea fruntaşului "şi bunului, la moralisareă societăţii, şi în sfârşită la -respăndirea cunoscinţieloră economice, agricolei comerciale şi industriale, că aşia să isbutimă â introduce în ţdra ndstră tdte acelle virtuţi, principii, scienţie şi arte, care facă puterea. şi înflorirea naţiiloră Europene. Negreşită acestă resultată nu pdte veni îndată^ mă voiă crede fericită dacă voiă pune măcar unu începută la el pentru generaţiea vi-ităre. însă societatea actuală are însăşi multe trebuinţîi.f de a fi luminată şi condusă pe calea unde ea este chiemată >â face cellă înteiă pasă, trebuinţl care cu bună voinţiă şi energie le pu-temă şi suntemă -datori â le îndeplini. Pentru aceste, mS întorci! cu osebire către corpulă profesorală, cerSiidu’i totă concurşulă patriotismului şi al cunoscinţiloră sale. Contrară socotinţei, că profesorii trebue să se ţină depărtaţi de marele chestii naţionale şi., sociale, la quare fie-quare romană trebue să se intereseze, eă -credă din contra, că misiea loră uu este numai pentru tinerimea de pe bancele scdleloră, ci şi pentru luminarea societăţel şi a întregeî naţii, în sinulă căreia vieţuescă. Nu me voiă mărgini deci a cere de la DD. profesori numai stricta. îndeplinire a îndatoririloră loră ca foncţionarî; eu ’I voiă ruga si încă mal multă pentru indatorirele d-sale ca cetăţienî şi români. Le voiă cere tdte siippatiile, totă- talentulă, tdtă buna voinţiă d-sale, în favdrea. unul guvernă care nu doresce mal bine de cătă de a merge înainte. Corpulă profesorală aă fostă şi este pre tutindene încăpută mareloră idei şi mareloră reforme; aCestă locă se cuvine să’lă iea şi profesoratulă română. Asceptă dar de la dumnialoră că, pătrunşi de trită înălţimea misiei loră, să dea Guvernului totă conciirsulă ce ţ^ra este în dreptate â cere de la eî, prin respăndirea de idei şi scrieri foH lositdre şi bine apropriate pentru disceptarea simtiuluî naţională şi pentru renascerea morală şi materială â ţerel, rogă pre DD. profesori şi învăţietorî să’şî facă o idee esactă de importen-ţia misiei loră. Instrucţiea este negreşită sco-pulă învăţietoriuluî; inse ea trebue să fiă întărită prin morală. Instrucţiea face învăţiaţl; numai educaţia morală face cetăţienî. Lecţia quea mal bună, quea mal folositdre, que profesorulă trebue să dea este aquea a însuşi esemplulul seu, a însuşi purtare! sale. Reputaţiea sa este închi-zesluire familiiloră. învăţietoriulă este ună ai doilea preoţi!,- elă dar esercează ună sacerdotă, ear nu o meserie. Funcţiile sale suntă cu to-tulă intelectuale, cu totulă morale; misia sa este cu totulă socială. Aceea ce profesorulă învaţiă unui copilă este temelia viitori ului seă; elă dar formează însuşi societatea. Profesorulă nu are viaţiă privată. T6tă e-sistenţia sa dară trebue să fie de abnegaţie şi de devotamentă. Nu uite profesorii şi învăţie-toriî că instrucţiea publică .este începutulă şi. sfirşitulu civilisaţieî; că prin urmare el suntă chiemaţî de a lumina nu numai pre copil, qul şi pre aqueî que nu mal suntă- copil. Aşia -dară nu este îndestulă de â învăţia pre dmeni a ceti, trebue a le da încă şi cărţi de citită. Fără cărţi. şi căndă zică cărţi, zică cărţi bune, instrac-,ţiea ară fi puţină lucru. De aceea amă zisă mal susă că eă asceptă de la corpulă profesorală respăndire nu numai de idei bune şi folosităre dar şi de scrieri bune şi folositore. Numai cu chipulu acesta profesoratulă ro-imănu poţe a’şl dobândi şi a!§I ^ menţină loculă 244 .C DÎMBOVIŢA — <1 IITNltJ. importentă ce i se cuvine în societate. Invită dară pre DD. profesori şi învăţietori ca să se ocupe cu totă dinadinsulă cu sporirea şi îmbogăţirea Literaturel nâstre. Din parte’mî eu le voiă da totă ajutorulă putinciosîi, pentru scâte-rea la lumină şi respăndirea scrieriloră d-lor sale-w'. as1 ni . .’ 1 \tif »mf9" Concursulă ce reclamă de la profesorată este mare; este plină de greutăţi, este. cu totulu de abnegaţie, Am însă deplina încredere ca elă nu--hni va lipsi. iCunoscu că şi învăţietura în genere şi profesorii au suferită şi suferă .încă multe ne-ajunsurl şi greutăţi. Speră însă că paţrior tismulă şi virtuţile d-lor sale voră fiju.ai presusă de cătă t<5te asemine greutăţi, --un- ■: -1 Voiă avâ, Domniloră, adesă ocasie â mă afla cu d-vâstră prin scoli şi clase, spre a studia împreună' trebuinţiele şi lipsurile que espe-rienţia p<5te ve$i; şi ajutată de luminile şi cu-noscinţiele d-vdstre şi a le Consiliului şcolară, nu voiă lipsi ă pune tâată puterea pentru înlâ« turarea de ori ce pedicî, de ori ce neajunsuri. .fb în fine puternică de încrederea cu care Măria sa Domnul PrincipâteloriVUnite aă bine voită a rae onora, şi rezemăndu-mă pe concursulă luminată ală corpuriloră legiuitâre, iâă îndatorirea ă vă sprijini la ori que trebuînţiă, şi a vă asigura, pre căt ’m va sta în putinţiă, drepturile şi onorabila posiţiune de care trebue se vă bucuraţi, că conducători ai educaţiei naţionale. Facă dar şi eă apelă, în numele Guvernului la patriotismulă şi zelulă fie-căruia din. DD. profesori superiori şi inferiori, clerici şi mireni, bărbaţi şi femei, ca fie-care în sfera sa cu îndoite silinţi, se mă pue în stare a ajunge pănă -şi cu o $i mai curândă, la tielulă ce mi amă propusă, şi care nu pdte fi de cătă şi ală D-lorsale,- tielul, ţjică, de a grăbi Naţiea prin tâte mijlâcele, de care piitemă dispune, spre a ajunge la marele scopă ală omenirei aice pe pă-mentă: împărătiea civilisaliel, adică a libertăţeî lăsată pe sciinţiă, pe morală şi pe dreptate. Ve rogă, Domniloră ca acâstă convorbire să bine-voiţi a o aduce lă eunoscinţia tuturoră DD-loră învăţietori şi învăţietoare de la scâlele âflătâre sub a d-vâtsră direcţie, şi cărora me fo-losescă de acâstă plăcută ocasie pentru a le es-prima* precum şi d-vâstră,, Domniloră mei, osebita mea consideraţie. — 1 , Şi flârea este smulsă, şi visiîlă iăeă se stinse. — Doresci tu er’ amorulă, o sufflete sdrobită? o Doresci, doresci tu pdte mărire, strelucire? fiâue de obmtie kunoskut kt lokuL nsniit Xansi Kolyel din Bukuremti ksloarea romit se vinde ks stînjinul în dous, fageade, una în strada târgului numita a Kolgei, mi alta în strada Falko- S’ună nume que prin secuii, încinsă de nemurire, eanu saS Btleanu însemntndu^se zilele de tran- ' ^ . .... ... _ „ 1___1„ XK 09 mi OQ. mi fi i 3 90 Pe aripa renumii să mârgă’n Viitoră ? Dar nu! Quoquî vanitatea în tâte acum domnesce Şi vulg-urasce mâne que astă-ţlî ellă iubesce, Şi sârele que adoră îllă uită sub unii norii.. i viNT ntb /fojhiamrm iairjilÎBXio 1 Eă nu dorescă acuma niqui vissuri de mărire, Niquî cupa de plăcere, d’amoră şi fericire Nimica pentru mine, anu nuoă, nimică nu’ţî ceră. în suffletu’mi durerea inormentulă îşi grăbesce, Durere pentru quare espresie nu este, Dureri misteriâse que numai cu noi perii. ^ . ■ ■_ Ui, i j ' "i Dar queră, anu nuoă, acuma, a ţării libertate, A ţării fericire, a ţări-mi adorate, A României ţâră, o ţâră de iubită; ;ft0ţv O ţâră gl ori 6 să ş’în lupte ş’în durere, în chinuri cu răbdare şi'în lupte cu putere, O ţâră que mulţi secuii nemioii a sdrobită;, 41 . {o‘> of) De căte ori i'ămîntu’î a fostă udată cu sânge,' De căte ori voit’aă în lanţuri a o strânge e Quăndă năvălea în ţâră toţi fii lui Osmană? Dar toţi găsea mormentulă în ţâra vitejâscă Quoquî quine avâ curagiulă în faciă să privâscă Pe bravii României, pe fii lui Traiană. De căte ori trădarea cu $imbetulă pe faciă, ‘ ’ Cu crucea pe stindardu’î, să stingă a sa viâţă A introdusă în s»nu’i crestinulă lepădată, o De căte ori venit’aă qua. passeri răpitârâ.Jqgf S’o fure s’p corumpă, s’o calce în piciâre Streinii^fără lege şi Gfeciflă renegată. Q^Bnojg sagit la 15, 22 mi 29 Iunie, mi 6, 13, 20 mi 27* Iulie. Ilrin urmare se vorS arata doritorii la Eforit însogigi de kezemil valabile snre asigurarea kontrakttrei, ka dune- konkufengt mi mulgumirea kasei. ne nregurile uă vofg emi si dobtndeskt doritorii lokurila-ue vor? voi; ear nlanul auestui loku ku înntrgirea întindere! fie k’Bi’iă fagade se înoate vedea la kannelaria Efo-riâi în toate‘ zileleide la 10' ore dimineaga nînt la .3. dune ameazi. im «î -mij -A '• ' în niftjff i Directorul Eforiei S. PisctfpESCU. -/i k uiiiioii .aytiâijţviiav ^ - - !lli—!'î?d îb- ' ătot îD'eno.L al an " ' " Ministm ad-interim al cultelor şl âl instrucţiei publice-felfiiom fioîooamî j . j- i§ hoosloiq AKI oiq ■' M. Kogalniceîanu. -nolioqmi ; : Co. . r .. â' 'se hw' ' —r- V t-n . . . ..* nisim i -ooa ărrşa'fson - : , o.Aiu uiol -iîflî 'M' Jîs eiids'-rî A9 opuî ; nifiiloîoijferiri «Ir , un ; AWULU ‘ S9np fiîjOOwl _______l: ,vii. «ţ; .;3l|iî9 9. ălinoratcx ;;9«'- KfmH m Ună ană se stinse âră in marea de uitare;............ Pe orisonulă vieţei ună sâre nuoă vesare; Lumina lui streluce p’ună ceră senină, curată, Ş’în sufflete revarsă o dulce mângâiere, f Speranţe, vissuri d’aură, dorinţie şi plăcere, O! spune allu meă suffletă acuma ce doresci? î • iac ur* , Doresci tu fericirea ş’o viâţiă de plăcere? O! nu, quăqui fericirea ca vissulă iute pere, Ca fulgeriilă pe ceruri lnâesce ună minută, Parfumulă unei rose que ’nbată-a nâstrâ viâţiă Şi roşa quândă se trece parfumu’î pere’n câţiâ Şi lassă numai dorulă în suffletulu tăcută. 1 ! w ... flî ’t* Doresci tundre amorulă, allă vieţii dulce s<5re, A siiffletuluî viâţiă şi a juneţii fl<5re? ‘ ‘ , Lumina que ne-arată în ceră pe creatoră? n ' Amorulă quare’n suffletă ună focă cerescă aprinde, Entusiasmulă sacru que mintea ne coprinde Şi’n spaţiă ne transpdrtă l’allă lumiloră isvoră? _ l "I -ru riiilro t.» ii î.-'ii j s ! o Mt 'ftmb .T-i Couinnicaţie cu delijeiiţa poştală intre grotei Bucureşti Plocsci şi Braşov. i.[■ D«m jtS' ' î Va nleka de natru ori ne Sinturaîni. din BHknremuî Dsminika, Margea mi vinerea nentrs Braraov, iar Joi numai nentru Illoesti la orele 9 de Dimineaga, ku kai de Ilomtie; din Bramov va nleka Margea, Joia mi Duminika la 9 ore Diminiaga, Trasurile sunt karete ne arkuri. Ilregul nentru un ,lok în Deligengt dela Buku-resui la Braraov mi de la Bramov la Bukuresui este De sf._ 24 ku 15 oka BagajîS; iar neutru nioemti 8 sf. Lok 1-iS mi 6 sf. lok 2-lea. Biuroul anesto? Deligenge mi nlekarea lor este în, Bukuresui Otelu Nagional Karakam; în Bramov Otelu No 1 mi în nioemti Otelu Sti>-nikfc Marin«9tirh9'î>. fS oi &a cnfifl Slu'ioifi'naeiie-1- Brezeanu. o. Dar niqrii odată ţâra mândria nu’şf1 învinse; Niquî timpiilă, niqui destinulă virtutea sa nu stinse Şi seculii, tiranii sub dânsa a călcată; - Quoquî foculă libertăţii ardea în pâptu’i tare Quăqui ţâr’avâ în sinu’i ailă Romei suffletă mare Şi fruntâ’i tpri'n furfune spre^ceră s‘a rădicută. începi, ană nuoă, acuma a strelucirii eră, Ridică a mea ţâră în a măririi sferă ,J Ş’allă libertăţii sâre lucâscă’n fruntea sa. r Păşiasce anu nuoă, acuma în timpuri mal senine Ună lanţă întinsă de secuii să’ncep’acum cu tine Şi fii ineliilă d’aură que’n capă va radia. Destul, destul tiranii munciră a mea ţâră, Destule veacuri grele pe frunte’i s’apăsară, Destul de quăndă streinulă opresce allă sâă sborăj E lungă sufferinţa, e lungă încercarea Dar ţâra mea trăesCe quăqui n’a perdută răbdarea Şi trece peste rele c'ună pasă triumfătoră. -'l '■ îjjif.-î uhi ■ amsa î . Dar veijă, anu nuoăi acuma',^ pe bolta ceâ senină Allă României geniă în unde de lumină ■«cloi'î! Scriindu pe fruntâ’ţt d’aură allă ţării viitorii. Apriitde’n ţâra tâtâ dorinţia de unire isa ^oUci;! Şi foculă libertăţii şi foculă de ’nfrăţire 1 :-r; Şi toţi românii arţjă d’allă ţării sântă' âmoră, -Uiillî îîfi ’iuionl uiub— ■ Ş’atuncea România de ceră în&uffleţitâ Va merge inafnte p’o caile strelucită Va merge, ş’allă seă nume lungi secuii va trăi Cu faţa luminată d’allă libertăţii sâre aquila strebitnă in corii triumfâtâre 18 ^nlnrar/ila aol1o hpmip.iî va lafîrnl)if 'îpB' Dâr amă iubită odată, nebună în frenesiâ O stea que’mî apărusse p’a cerului cămpiă O ilâre a primăverii, şi visu’mî aurită; Dar steaâ’mî strelucită în nâpte se ascunse Cu fulgerele salte nemicii vaisdrobii ->pş;-8‘tq>je. 'i or nlnMâeoio j'ofiiiq UlD r. .ii niţiiitijq uî it' fi7 ăusb âiî ■ .*î IA ti*-. J = iii*.' O ‘ 0.Î39 : l-n! ii M i fi'jirţliim I)F1. ‘D ■ 1 i Ahu Eforia generala a spitalelor civile. Snre esekstarea disnosiijiilorS rostite nrinjsr-nalsl Eforiei' din 25 ale korenteî luni MaiS, si> -i Sunt semnatul are onoare a da în kunomtin-ga. onorabilului nublikS kt a deskisS in Orauiul Bszts Magazie de totS • felulS de Mauufaktura ku megurî foarte moderate^, iar komergul stă manifestat sunt firma Kostake Rtdulesku la ko-komS. ov 3m/! Ofiom - vu .Ş2- 85 wqab r.P 80 ţ 38— ... pigâb aî .ni'upiir ab ^0- 100- -102