ANULU II - 1880. N°61. ' - PRINCIPATELE-UNITE.r SÂMBĂTĂ 28 MAlC. Acostă foiâ esse de dou^ ori pe septămănă miercurea şi Sambata Preţiuh! abonamentului pentru un ană. 24 fcjf. Pentru % „ 12 „ Trei luni. . . . 6 „ O liniă pentru anun-ciurf se va plăti cu 30 p. -ttO I ' w 0 l.Se electoraUfcrte î.tin.a FOIA POLITICĂ SI LITTER A RT Ă Unirea ambeloru ministerie sub alesulămai *■ ' poporului MU a. la 24 Gonari». \ .. Itedactor» Kesponsabile RADTJ IONESCU. <âilC Abonarea se face la RedacţiuneOtelulu Ger mani No. 27 strada Nemţiască, iar prin dis* tricte la D. secretari de Administraţiunî. Ori ce abonamentu trebuia plătită îndată cu -subscrierea. Ţeraniî să devia cetăţeni şi liberi prin a loru improprietărire cu despăgubire. Armarea , ţereloru in oştire regulată, re-servă şi glote armate. -i INSCIINŢIARE. Admiiiistraţiunea aquestul jurnalu s’a nuitatu în Oteliiln ■Germani Strada Nemţească No. 27. Domnii abonaţi allu quăroriî abonamentu a es-piratu suntu rugaţi a bine-voi să trimită Ia ad-hiinistraţiune plata cuvenită, reinnoindu abonamen-tnlfi D-loru. u ■s*6 Bucureşti, 27 Maiu. • rute A iijfelfe OAMENI SI PRJNCIPÎE. i: lovii! j-.uin .1. * Kxnd» o nayisne intri8!»; kallea nrogress»-lsf treb»i» tot»-de-»na s» aibx în vedere nrin-qinieV sx se kond»k» d»n» nriniinie, st n»i» ba-sea organisxrii salle ne nriniinie. Irnnorlanua nrin-linielor» intr’o societate este mare mi inkontesta-bile, mal k» seamx într’o societate ka a noastr» ajsnsi, nrintr’sn» neferiiit» regim» de korrsnjji-ane morale, într’o stare din ielle mal triste. 11 In societatea noastn -se noate txgxdsi oare aieastx stare de korrBnyisne ? Am» cercetat» vr’o-daf» bine ce s»ntem» ini nentr» ce s»ntem» aiuia? Kari s»nt» nrinciniele înrxdxiinate în aieastx societate? Daka aceste nrincinie ssnt» relle, s6 tont» cine-va a le smslge snre aîmnlxn-ta altele drente mi solide? Rine s’a denrins» a osserva drent», a j»deka ks nenirlinire, mi ka»t» a cerceta aceste kestisnî este k» adevirat» nefericit» nentr» resslţat»]» trist» la kare noate ajsnge. N» vi» asta-zî ka sx îndkotrines»; indoktrina-rea feste »n re» mare nentr» o societate kare înce-ne în toate, fiind»-k» este mărginit», esklssivx, uii înkîde jsdekata într’»n» cerk» strimt». ' ~ N» vi» earx k» nretenjjisnea d’a morafisa societatea; trebsinjja de msljjî e simjjitx, mi este noate o datori», dar aceasta nretenjmne, kiar drea-nta se fi», revolteas» lot»-de-»na, osteneşte mi trece ne Isat» în konsiderare. Rek»noastem» ades-se noi singsri ce ssntem» dar n» nermitem» alto- ~ii)3 iş «> • .. ■ !*7“’ POILETONU. O pi DE FERICIRE, i nio “r- ii f i o •O --nt q a! ITT * 1111 >p âtiirnoj uni'ifi. o. ■ 'v: iftîit “' n. - ■ --■« , (Urmare). -îid'tjţ ■'!- ! îi j ! o iii Amu trecută repede peste anii copillărieî melle, Atunci au cursă pentru mine ^iHele quele mai frumo-Se» quelle mai senine. Şi atunci dorinlia me făcea să sut-feru, me făcea tristă, me făcea mai gănditoriu de quătu trebuia să fiă în aquea fragetă verstă; dar toate trecea ăşoru peste mine şi nu lăssâ în suffletulă meu urme Neşterse, nevindecate, quari să me muncescăforă contenire. Şi atunci sufferiam, ' oindă să amu unu que Necunoscută, dar aquea dorinţiă se putea adesse împliNi forâ greutate, şi nu’rnî coprindea sufiletulu într’unu cercu de feru; impressiunile era desse, dar mici ca şi ^ersta mea, uşore ca si aniiquari se strecură, foră să simtă fuga loru. lutrassem în allă doue-ţlecelea anu allu verstei ra s» ne o sn»i». Aceasta ar fi o nebsnie, o akssare, o kriine. " Vi» ast»zî a konstata »n» fant» mi in» voi» onri aci. Vi» s» cercetes» mi s» aret» k»rat» kari s»ntg oamenii mi kari ş»nt» nrinciniele. Krez» k» acesta e singsr»]» mijlok de a n»-n»tea cine-va s» se orientese iiBijin în acest.» ames-tek» de Isnte, de interesse, de oameni mi de nrincinie. Ile ce te noijî basa ? în cine te noul în-krede? Ile cine s» asksluî? O ide» este înf»-ijiaiat» în mai m»lte kinsrî, »n» nrincini» este es-nlikat» în deosebite înjjelesssrî, sns fant» sev»rmit este cercetat» de fie-kare dsn» nlxcere, sn» năr-tit» este kondamnat» de »niî mi trxmbiijat» de al-Hii. 8nde este adeversl» mi k»m se noate afla? De »nde s» nlek»m» ka s» ajsngem» odat» a n» ne maî rxtxci în annrejisirile noastre, a n» mai kondamna k» nedrentate, a n» maî anera mi în»l-Ua ceia ce treb»i» akssat» ini bicisit»? Ssnt» a-tatea interesse în l»nt» în k»t» nentr» jsdekarea acellsiamî fant», »nir te anrob», aliiii te kondamm.. 4ine este sincer»? Rine este de rea kredinu». II. Reî kari se g»sesk§ attinmi de sn»ssele noastre not»- s» ne kondamne, dar aceasta n» ne va onri a sn»ne k»rat» cea ce kredemS desnre oameni ini desnre nrincinie. Oamenii not» fi j»dekaj|i sa» n»? Daka ssnt» jsdekaijî, nrin ce mijlok» ne am» nstea konvinge kx n» ssntem» înmelauî? Oare ne ar zice cine-va kx n’avem drentate k»nds am» sn»ne k» fantele s»ntS singsrsls mijlok». în cerk»l» J»ntelor» nolilice în kare ne str»n-gems din ce în ce maî m»lt», ce fel» ssntS oamenii mi ce fel» Iskresis? 6 Res»ltat»l« Ia kare vom» ajsnge este trist» mi deskBragixtor», dar ssntem» dator» a’lls sn»ne. Iloate sx eass» »n» mik» adever» mi tot» este bine. Obmeniî la noi se akşs» anii ne alijiî, mi a-dessea vedem» esnressi»nii br»tale, inj»r»toarie, re-voltante. Kari s»nt» cei bsni, )iari ssnt» cei rei? Vedem» akssxri serioase mi n» vedem» fante învederate; vedem» assemine la»de nem»s»rate mi melle; versta quea maî frumosă, quea maîîncăntătoriă din vieţia unui omă. în aquestă verstă se formesă visse-le quelle mai desfâţătbrie, vissuri ţlimbitorie, de fericire senină şi durabile, de viitoriă strelucitu şitriumfăto-riă, mii de proiecte quari de quari mai răpitorii! prin lumea magică que desfăşură în imaginaţiunea nostră; quâte fantasie, quăte chimere. quari ne preâmblă cu farmecă prin viitorulu quelu mai frumoşii, a quării strelucire n’o acopere nequi unu noru. Să’şi aducă aminte ori-quine aquestă parte a vieţiei salle; şi află-se coprinsi! de durerile quelle mai crude, quo totă simte o dulce uşurare, o măngăiăre plăcută; unu bâlsaniă de fericire se revarsă în sufHetulu seu, fruntea i se maî inseni-nesă iar, surisulu veselă maî sboră pe busele salle, o lume de dulci suvenir! se intinde inaintea lui, şi t6te în depărtare devină mai frumose; in aquellă momentă ellu maî trâesce odată şi totă i se pare cu multă maî frumosă de quătu era în aquea verstă d’adevărată ti-nereţiă; dar presentulu îllă cliiamă îndată la versta lui quea tristă; i se pare qu’a eşitu dintr’ună visă fericită, şi işî trece mănă pe frunte voindă a mai opri aquellc suvenirî iubite. Atunci eră, în aquestă verstă frageta, în quare tote impresiunile suntu vii, plăcute şi ne mişcă îndată, se descefwww.9âcor6manieairo)entru unfl n» vedem» k»vinte drente. Este bine? este re»? Am» ziss» mi vom» zice mere» k» regim»]» detestabile all» trek»t»l»î ne a korr»nt» k» des»-vîrmire. Vom reveni nekontenit» as»nra acest» fant» trist», fiind» k» d’aci vine tot» re»l». Mintea este korrsnt». inima korrsnt», kornsl» este kor-r»nt», tot» este korrent», mi n» essageres» nimik» maî m»lt» de cea ce este în realitate. S» n» ne kredem» attinmi, s» n» ne kredem» smiligî daka rek»noastem» mi konstatam» acest» reîs, fiind»-k» din nefericire aceasta este »n» ade-vxr». Ilentr» ce s» ne asksndem», nentr» ce s» ne fi» r»uiine, daka togi dorim» mi ne silimS a ne îndrenta ? N» este mi maî kondamnabile a stx-rsi în acest» re» mi a ne aff»nda mi mai m»lt» într’îns»!»? 1 . b itJ 1' f - ui-in iîIumi • '* * t • î / ii , i ' -i IIL : - Sistem»!» regslanientari», nrin kombinarea sa greinitx de legi nedrente .mi as»nritoarie, ne-a a-rsnkat» în korr»nHi»nea în kare ne aftam» ast»-zi. Acest» regim» a kreat» nrivilegie abs»rde kare e» nrodsssg arbitrarisl», assnrire din nartea nellsi tare, invidia mi »ra din nartea cellsi annx-sat»; a kreat» nrivilegie kari a» fost» nrivite ka »n» drent» de cei kari le avea snre a se den»rta de rionolsl» nedrentaijrtS, mi a n»ne kre* dinua lor» în streini, nerz»nd» amorsl» de geara lor»; snre a face sns mononol» din fonkjjisnî ka s»’mi m»reask» staiiile jef»ind» ne stat» mi ne cei seraci, ne avxnd» s» dea sokotealx la nimeni; snre a învxijia ne oameni servili, ling»mitori, s» se te-rask», f»r» simtiment» de onoare ini demnitate, ka s» se anronie de cei tari, s»’i aj»te în absssrile lor», în fantele lor» degr»ditoarie; snre a ijine ne nonsl», în nestiiniţ» ka s» ns ksnoask» ksm este mi ksm noate fi, ka s» n» noat» j»deka ne nimeni mi nimik, ka s» n» noat» sti de snde vine re»l» mi k»m îll» noate vindeka. Amoare nentr» streini mi linst de natriotism, nretenjjişni ridiksle d’aristokrajii» mi de klassi, obicei»rî degrxdxtoarre de servilitate, smiling» mi lingBinire înaintea cel lor» de la n»lere, obicei»rî rsminoase d’a vinde drentatea, d’a rxni b»ri8l» cel-sî serak», d’a agonisi din fonkijisni kase, mouiie? que necunoscută, nedefinită, la quare amu voi să ajun-gemu, que aniă voi să dobîndimă şi in quare credemu quo esiste fericirea nostră; ne lipsesce que-va que ne-ar incântâ vieţia dar nu putemă sci que, pare quo as-ceptâmu c o nerăbdare plină de fermecă que-va quare să ne transporte m lumile que creămu in azurulu cerului, pare quo n aerulu quare respirâmu simţimu par-fumulă dulce d’o flore nenunoscutâ, ne pare qu<5 simţimu attinsulă plăcută allu unoru aripe uşorie, quăau-^imă sunete necunoscute de voci armoniose quari se perdă m sufflarea ventuluî; nu vedemu nimică, nu cu-noscemă nimică, dar sângele circulă maî iute prin vine, inima nostră palpită şi bate mai tare, şi sufHetulu nostru răpită petrece dille intregi asceptându, c’unu delicii! nespussă, să veţliâ aquellă necunoscută que revarsă într ensuli! atăta fericire, s’auţliă aquelle voci armoniose que ventulu serii îi adduce din depărtare, să fiă transportată d’aquea fiinţiă invisibile a quării re-sufflare parfumată îllu face să tressară. O versta neuitată de ci quine a simţită farme-culă teă nespussă! tu remâî în vieţia nostră o suvenire dulce, încăntătoriă, quare ne reaminte aquelle aspirâr divine către fericirea, curată, către viitorulu strelucitu quare se desfăşură pe cerulă senină, către aquea fiinr ţiă necunoscută quare ne face să tressărimu la apro- 238 DÎMBOVIŢA 28 MAlO. sh,ri; linşi komnlekti de simtimentsls onoareî în kits togi spoliatorii s5nts nriimigî ori snde, înkon-gisragî, trismfstori uii invidiagî kiar; eati srmele fatale mi admiî ho a lissats între noi korrsn-torisls regim» alls trekBtalsî! eati sorgintea înki nesekati de snde a emits real» de kare ne fim» molinsits ka de wismi în kresterea noastri, kare s’a infiltrată ka sns venină în singele nostrs, kare a urodssss terribilea kangrem. întinşi neste societate. Oare acestea ns sântă fante, ns ssnts adevi-rsrî? ns le vedems, ns le simgims în fu-kare zi? Oare ns sântă ast-felă oamenii de kari ne is-bimă nretstindeni, ne kari îi vedemă revoltaţii, ne-mslgiemigî, strigmdă ki snde mergemă ks legile nose, ki ssntems mai reă. ki geara e nerdati? Oare aceste detestabili nrincinie regslamenta-rie n» sântă inkarnate in oameni formarii, înilgagi, înavsgigi de Regslaments ? mi ns sântă aceste nrin-ninie domnitoarie în treksts, kari asti-zi în lsnti n«sse ssnts k» nrinciniele viitori»]»! de jastigii, de drentsri egale, de libertate, ne kari Konvengisnea are sţ întegiejeze reorganişarea noastri? IV. Togi ksnosks aceşti oameni mi aceste nrin-qinie ce s’aă formată în trekstă mi esistă mi as-ti-zî, mi nimeni ns noate zice ki esnsnerea loră este inventaţi, ki este falşi, ki este o ka-lomnii. Assemine togi k»noskă nrinciniele nose, nrinciniele Konvengisniî de renaştere mi nrogressă, mi nimeni n» noate tigidsi ki n»mai nrin acestea ns-temă înainta în mirire iui' ksltsri. Ilentr» ce însi nimeni n« mirgineste îsnla între aceste nrincinie kontrarie, nrincinie de moarte saă de vieagi? Fii l»nta kită de violinte, kită de îpfokati; este lsnti de nrinninie mi este necesarii. K» nenstingş este snirea între aceste nrin-ninie diametrale onnssse. Ori kare încerkare este vani, este nerdere de timn», nentr» ki n» noate d»ce la nici sns ressltată. ^>*1 încearki a da »nsi om» tsrbats ana cea mai ksrali, cea mşi rekoroasi, mm n» vei vindeka re»lă, n» se va annronia de dmsa; încearki ap face tot» sosi arb»ră ne jsmitate sskats, mm n» vei tiia ramsrele sskate n» noate reînverzi. Ni-mikă din ce este res.ms nouî konserva. Totă ce^ este reă trebseste desfiingats, nimicită, sm»lsă din redicini snre a nlanta cea ne este b»nă, folositori»^ Aceasta e datoria acellora kari aă organe de; nsblicitate. Kare este skon»lă ce mi-a» nronssss Si addaki vre »nă serviciă socieliuî? si desvol-teze n’o kalle dreanti onini»nea n»bliki? Si se. lsnte nentr» nrincinie mi nentrs-idei? ori si amsse— se nsbliksls, si altace (nersoanele k» mslgime de akssiri fin si areate nici o fanţi. , , gris jsrnaîă nsblikă trebaii si desvolteze nrincine, si annere nrincinie, si attase nrincinie. Acella kare sssgine mi anueri nrinciniele jsste mi nrogresiste, ltiap nrin aceasta sssgine, an-nen mi ne oamenii kari le renresinti; acella kare attaki nrinciniele konservatorie alle trekstslsi, isbemte assemenea mi ne oamenii kari ssntă in-karnagr k» a'celle nrincinie. Ilentr» ce oamenii trekstslsi se miski nekon-tenită, Iskreasi k» orî-ce mijloace, aleargă înki la streini, mi nimiks ns’i desksragiazi, nimikă ris’i red«ce la o s»nn»nere nenrefik»ti kitre no»ele nriucinie konvengionali? nentr» ki n» se isbeste de moarte nrinciniele loră, nentr» ki n» se bici»es-te fantele sevîrmite, dovedite alle loră. Ksnoastemă fante d’absssri mi jef»irî strigi-toarie, amă vizstă mi vedemă înki essemnle înaintea noastri, mi ce facem ? Saă ne îmvelimă fa-ga, ne astsmmă srekile mi anenniă nrinciniele tre-kstslsi mi nrintr’insele mi oameni mi absşsri, saă timiditatea ne înkide în ticere. E kslnabile assemenea timiditate, fiindi-kme isbind ne cei rei, ne cei nrefiksgi, k»m se va ks-noaste cei b»ni ? Rine asti-zi n» strigi onoare, natrii, virtste? Le am» vizstă nssse mi ne armele «nora din familiele aristokrate Oare n» stimă cc era aceste nrincinie în trekstă mi de cine era renresen-tate ? ţie kită aceste nrincinie alle trekstslsi n» vor fi kombitste, sterse, nimicite dintre noi, ka oamenii loră si remiie fin nici sn snrijină, fin nici o snerangi d’a se mai ridika, noi n» vomă trismfa, n» vomă îmnlmta adinkă nrinciniele no»i mi n» vomă merge înainte. Ajsngems a konkide aceasta n» dsminotese, ns d»rn kanricisrî volsntarie, ci d»m dedskgisnea natsrale mi logiki a fanteloră sivîrmite mi a fan-teloră ce vedem asti-zi kiar. Radu Ionescu. -—* — . SECULULU. ' : « . «« ţi -------;■ 1— * SlîKjimil 91 rv » Acestă jsrnală vine d»m KonservatorslS-Ilro-gresisls si ne attace nentr» ce n’amă anrobată votată Adsm.rii nrin kare a resninsă ne LX Onran-. N» ne trekssse nrin minte si jntrimă vr’odati în nolemiki k» acestă j»rnală, mi nentr» k»vintele noar sire. Xle am zissă Konservalorslsi zicemă mi Se-kulsiui. ^eremă fante, fante mi iar fante; ceremă desbaterea si fu demni în frasi mi esnressisni. lIe faie SeksMS? lnfigimeazi n»blik»lsî n»-maî vorbele din artik»l»l» nostr» iar n» mi ksvin-tele ne kare se.snrijineskă; aceasta o deyedirnă nrin essemnle, mi n»blik»lă si jsdece desiye b»na kredinyi a acestoră dosi jsrnale. SekslsIS zice ki amă anneratăjne D. C»nrană. N’a citită bine. Am» zissă: fu D. Onran oricine mi ori ce, n»uin ne nassi. Am» anmrală nrin-cini»lă Konvengisniî violată de, drearita A,d»nirii. N» ne oksmină de nersoane mi n» ne vomă c- k»na. Lissimă ne Sekslsls si Ie nreimble nrin esnressi»nî nlikste. SekslsIS zice ki am» inkriminată Adsnarea nentr» siis akts aMS de miks, dar n» snsne ksj ce k»-vinte; zice ki artik»l»lă este asksnsă, ekivokă-zice ki amă nrotestată în dreanta mi stingă dar n» snsne mi k» ce ksvinte; zice mi ce n’amă xissS ka si noati mmgîia ne D. Onran. SekslsIS si mai citeaski bine uţi si îngellea-’• ‘ ' jrsobfl eaîuq diriolRlJ’ ' U ■' r -- iilpa t . j ' ■ "1 im iş .. > e muip ţOiBOobu. fnariofloa» i iani * ■ q><: 'iab ,11 J;t ÎB ii r ir i’ib .9#89b fcj'.î oliirninefiqmi ;ă: ■ţiA .îl “i.Ml 9', .-.î «f ■’ ii l* *5 i - I >b ttflt f' t ni fU rile garante mi a le ainesteka în trebile* interioa-rie alle Romxnilorl Dar de rie Sekslsls n’a adr.o-gats ksvintsls kare ams dat» ki nrotestams la DÎMBOVlgA — 28 MAltj. de toIeranijT> religioasa mi de osnitalitate. în timns «iml în înalte Sţatsri, în altele malta mai rivilisate de stă IlrinHinatele, nEringil voştri eraS nrigonigî în kre- 239 nsteri nentis violarea Ronvenijisnii kare este ga- inHa mi in averea lorii, eî g^siaS mi nentra ana mi • • ■ nentra alta ană asilă sigsră în natria noastim. Aceasta jjeaui trebaîe dar sn devie o natrie mi nentra d-voa-ştiu. Snre aceasta koreligionarîî d-voastre n’aă de ktt st ne dovedeaskt, kt eî îngelegis trebainna anei natriî t eî na mai voeskă a fi o geara în geara, o nagie m nagie. Din nenorocire, afart de onorabile eknengiî nialyimea aă starsită a remtnea străini în inizlokal nostra, strtinî nrin limbt, nrin nortă, nrin denrinderî uii însumi nrin interese, ba kîar strtinî mi nrin oktr-miaire, mslgî ntnt astazî nrefert isrisdikgieî gercî, rantatt de aceste nsterî. Daka SekslslS ne kondam-îrB nenti-8 aqeasta nrotestare, ară fi din narte’isns aktă de mare nalriotismă, st vazt Konvengisnea violatt, anslata, înloksita nrin Regslaments, mi st nrimeaskt aceasta ftrt a nrotesta la nsterile kare ne a garantats’o, fiindă-kt atsncî se kalkt Asto-nomia IJeril? Eatt kare este adevtratslă natrio-tismă dsnt SekslslS. Amă nrotestată mi vorns rirotesta de ktte ori se va face o assemine violare mi nentrs maî. mslte ksvinte. kare Ie amă dată în artikslsls nostrs Violarea Korwemfisntî. Eatt ce trebsia SekslslS st falit. Daka ns i-a nltkstă kt amă attakats dreanta Adsntriî nen-trs kt a ktlkată Konvengisnea trebsia st ne kom-batt ks ksvinte, st demonstrese kt Adsnarea a fostă în legalitate, kt Konvenijisnea îi nermitea st resningt snă denstată kare n’a foslă ostndită, kt votsls ses esekstats n a ktlkats nici drentslă kare le^aă dată adtnostă mi lokainijî, kare nre nislg. din d-voastrt aă îmbogtyită mi nre togi i-aă îmbro-jjomată! Din aceasta. nosigie isolata în kare v’agî gi-nstă s as ntskstiî în sinsl nonslslsi nostrs mai mslte nrejsdege mi o vederata antipatie în kontra koreligio-narilors d-voastre. M. S. Domnsl Ilrincinatelor-Snite mi miniştrii1 seî ns doreskă înst maî bine de ktt de a Iskra la ştergerea tstsloră srelors dintre deosebigiî loksitorî aî aniea mi aceleia’inî gerî, de ktts a adsce o obmteaskt înfrtijire între toate klasele nonslagieî, ftrt nrivire kttrt oriirint mi religie. rt ongint mi religie. Gsvernsl, avtndă aceasta Tribsnalelors, nici nrerogativa Komissisnii Centrale. I S**’ de a .8r“a nobileAiiuli tjivilisa- » ^ ^ . I *riSei imnslsn nsrcese din sinsl marei Adsntrî a gereî Am» n înfjelesss assemine noennkt; noate daka din 1857 v.™ , . ’ Uln ioo{ kare, m nemsntorsl ei nrograms, as înslm- da ksvinte ar fi avstă drentate Dar ks vorbe ns se face* nolemikt, ks vorbe ns se kombate ksvinte, ks vorbe ns se aksst oameni, ks vorbe ns se dovedeşte nimikă, vorbele remtnă vorbe. De la încenstă amă aretată ne este nolemika mi ksm trebsit a fi ftkstt, ks demnitate de es-nressisni mi ksvinte serioase. Aceasta ams renetat’o mi Konservatorslsi Ilro-gresisls, o renettmă asta-zi mi Sekslslsi. Noi venimă ks fana ksratt, nenttatt, nici o datt romilt; nici o data ns vomă veni înainte ks să mai nainte de toate libertatea religioast mi liberta tea civilt nentrs togi acel ce lokseskă ne ntmtntsl Romtnieî! Gsvernsl va nsne toate silingele sale nentrs a face, ka din ce în ce maî msltă, acestă nrograms liberală mi konsfingită nrin Konvengie din yig Avgsst, st devie snă adevtrs! Toate stersingele noastre înst vor remtne ztdarnice, întrs ktt înssmî d-voastrt mi koreligionarii d-voastre ns ne veni veni în ajstoriă, otartndsvt a vt nrivi mi a fi fiii gerei, adekt, a fi Romtnî. Sitagivt la koreligionarii voştri din Anglia, din Prangia, din Germania; sîragivt kîar la acei de o kredingt ks voi din Romtnia de neste MiLkov. Ktt gile celorlalte klasc, se renresinte snă elenionts isolată mi nttangă nringinslsî de fssie, st întregie o animo zitate denloiabilt, mi kîar nrin konflikte ttngsibile dai kaie nrin isnitt se dovedesks kt se nots înttmnla st konmromite înssmî ordinsl nsblikă. Amtentă dar de la koreligionarii d-voastre o ,grabnikt adscere în îmiilinirea a serioseî mi otarîtoarei invitagiî co vt fak.ă Vt invită, Domnilor, ka aceasta cirslart ce adresezş la togi Rabinii israiligi din Moldova, st se ceteaskt în trei stmbete deaptndsl în sinagogele d-voastre. Vt invită st rtsnsndegî ks siriositate la anelsl ce vt faks. Armarea d-voastre va fi cea maî bsnt dovadt, de ce noate geara st amtente de la korelio-gionarii voştri, mi nrin snnare, mi de ce gsvtrnsl Intlgimeî sale Domnslsî Ilrincinatelor-Snite va trebsi st falit nentrs îmbsntttgirea moralt mi materialt a fsrailigilor. Ilriimigî, Domnilor, esnresia deosebitei mele konsideragii. Ministrul trebilor din lăuntru, M. COGALNICEANU*, f A5 Omeni şi ministcrîe. ■ ;sl C; nersoane, ks vorbe mi ks esnressisnile de kare!de denarte ei s’aă întlgată nrin gradai lor de civili— vomă vorbi. Tots ama de ksrayî mi sinceri st vit I sa3S>ei mi ktt de msltă le-agî remasă în srmt. Este dar maî msltă de ktt timnă, ka st vt nsnegî la lskrs. De vroigî st avegî dritsrî în aceasta geart, mai îna mi adversarii noştri. Aksm, dsnt lsnga înmirare de vorbe din Se-kshtlă, st venimă la forma acestoră vorbe, mi js-dece ori cine daka assemine esnressisni notă fi nssse într’sns jsrnals kare se lsnta nentrs nrincine. Esemnle: favtz rsminoass, ridikols, drags mi aceasta frase famoast kare resnsnde la ce amă zisss noi kt denstauii liberali din Kamert, îm-nresnt ks miniştrii, aă nrotestată nrin votare kontra acestei violtri. Eatt frasea. Ama dar dsvs tine ns as fosts liberali de ksts dd. miniştrii., mi oamenii lors sas ksm se« ziuea ne limba veke lingăi or ii lors de talere ... of of v „ Sekslsl ne msstrt k’am attakat Adsnarea nentrs sn faut kshoskst, mi ce face? lingttorî de talere ne ceia ce am krezsts liberali In Adunare, 28 deristagi. Ltsstmă alte esm-esisni adressate la Nagionalsl gstnrsioss. La ce skoale, la ce nrofessorî seriomî îa ce astori klassicî a stsdiat SekslslS asseniine stils,, as-şemini frasi, assemine esnressisni! Sehslsls se a-dresseazt kttre nsblikă, arioi întrebă ne SekslslS nrin acestă felă de skriere se konvinge nsbliksls, se formeazt’limba, se desvolteazt gsstslă ? Ilrin acestă felă de skriere se insnirt simnatia mi stima? Kîar daka se gtseskă sniî st attace ksl jes-nresisni nedemne, injsrttoarie nentrs cellă kare le arsnkt,-sn jsrnals seriosă st kalce neste dtnsele disnregis mi se va ridika mai msltă mandea nsblikslsi ne kare e datoris st’IIs resnektese. J\lai renettmă kt nolemika trebsit st fit sc-rioast mi denuit, strtnst în marginii^, bsneî kf;-vnnge tmi basatt ne argsmente logice. In nolemikt adversarii st fit konvinmî dosare ceea ce se lsnta, st vie ks sinceritate, ks îe-fiele ksrate, mi sra nici o data ns se va anronia de dtniuii. Fit kare noate se rtmtit în ideile Salle, dar ■amtndosî remtnă resnektaigi. Radu Ionescu.. Circnlarea D-Iuî ministru . din-Iăuntrn ciitre Rabinii Israiliţi din IMoIdavia. Domnilor! ' " nimîntHl Romtniei aă fostă nararea snă ntmîntă ~ -----. _ -----------—7 inte de toate, îmnlinigi datoringeT Resnlata vine nararea dant servigia, mi drital dant dutoringe. Aotari-givt a laa narte la toate greatagile Statala!; xotarigivt mai alesă a dovedi Romanilor, kt ns mai vroigî a fi strtinî în mizlokal loră! In timnal mareî noastre mim-ktrî nagionale din 185-7, ană nameră dintre d-voastrt s’aă fostă rostita ks entssiasmă. mi aă lakrată ks energie nentrs marea noastrs idee: Snirea. Srmagî nildeî acestoră barbagi demni de toata lasda. Venigî în ajstorial gsvernslsî! Figi kredinciomî religiei strt-momilor voştri; denarta de noi ideea de a ne atinge ktt de nsgină de libertatea konmtiingeî Dar în cele civile, ritrtsigî totă ce vt noate deostbi de ceîlalgî loksitorî aî gereî, totă ce noate nane no nonalal nostra în drentate de a ‘vt nrivi mi de a vt kalifika de streini. Skoalele noastre vt sânt deskise; trimitigivt ko-niî ne bancele loră. Armata noastrt are trebaingt de a snori în namtră; tinerii voştri st între în mirările eî. Nimikă maî malta na noate face a ktdea nrejade-gele, na noate kontribai a nainte mi a konsolida înfrt-girea între fiii voştri mi aî noştri de ktt skoala mi armia! Kamaraderia întemeiate ue bancele celei dintaia mi în mirările celei din armt este darabilt ktt mi viaga. Maî este ceva kare narare va fi o stabilt sttrni-rei antinatiilor mi nrejadenilor nagionale, ană ce foarte arttă, foarte jtknitorîa însainî demnitageî voastre de .btrbagî; aceasta este nortsl stranis adontată de ană mare nameră dintre d-voastra. Niktirea, afart de kt-tă în anele ntrgî a le Ilolonieî, acestă nortă na se maî întrebaingeazt de kttrt koreligionariî El vt nane în stare disnltkatt kîar nrivirei okilor; mi isoltndavt între toate klasele societtgiî, vt esnane glsmelor mi kîar bratalitagilor gloatelor. Vt invită dar, Domnilor ka st vt servigî de toata aatoritatea moralt ce avegî asanra koreligionarilor voştri, snre aî adace la ottrîrea de a se lentda de ană kostamă ridiksl mi de aadon-ta nortal earoneană admisă de toate klasele anei socie-ttgi civilisate. Intra aceasta mai ka deosebire, falcă nă anelă tinerilor, kariî narare sânt maî iniciabilî nentra nregresă mi reformt. Santemă în seicaial nrontmireî, în sekalal mina-nelor. Namaî Israiligii în marea mimkare ar sta ne lokă? Namaî eî ar remtnea sarzî la anelal ce li se face de a merge înainte? Eă vt vorbeskă seriosă; gavernal auiteantt de Ia d-voastrt o grabnikt îmnlin’re a indemnalai ce vt fakă, mi maî în snecială în nrivirea nortalaî. Noi ns natem» a maî tolera în ltantral oramelor noastre, ka o klast nameroast a nonalagieî lor, nrin kostiamal eî strania mi ekscengionala, st jikneaskt sascentibilita- www.dacoromanica.ro Dulce e jniterea, dulce e mărireq, dulce e ministeriulu! In ţerra t5tă de la Carpaţi şi păno la Dunăriă nu s’a vorbilu şi nu se vorbesce de quătu: au căluţii miniştrii? quari suntu miniştrii? Ori unde vei merge, ori pe quine vei in-tilni, năucii de quătu: ku că^lutu miniştrii? quari suntu minintriî? O septămănă, bună dimindţia nu sa mai datu, salutarea era: au că^utu miniştrii? quari suntu miniştrii? Eco quăte-va dialoguri.fotografiate : No. 1. — Ai aurită? — Que? miniştrii quei nuoi? Asia! nu se schimbă ministeriulu. Ia taci frate, nu se pote ; suntemu per-duţi. — Que spuiu eu, amu aflat’o de la locu sigură. — E, apoi? Que se face ţărra? Unde mergemu? Bre! bre! que peccate pe bidta ţdr-lă! - Gro^avu lucru, que e dreptu; mergemu reu, se incurcă lucrurile, şi, $eu, eu nu sciu que o să ne facemu. — E, asia a fostă ţerra ndstră osândită. Adio — adio, frate. w , No. 2. Ascultăj nene! — Que lucrul? q căzută? S’a dussă,. neuişorule, s’a dussu acu- ma, şi ne amu dussu şi noi! — Aşiă! nu este adeveratu, minciune: ascultă, să nu dssă vorbă, amu afflatu sigură quo nu cade, şi mi-a venită inima la locă. Nu te teme, lassă, nu perjii slujba. : Dar scii quo esci curiosu frate; mi-a spussă unu directoru. — Adeveratu? — Peste două ţlille ne plimbămă în Cismegiu. — E apoi ? Vai de ţerra, atătă sciu; uite que spuiă eă, se duce bieta ţârră, se prăpădesce, -— Bine, ţerra ca ţerra, dar noi? —Ai dreptate, iar daţi afară; que blestemă pentru ţerra asta să nu mdr-gă ea înainte; cum o să mergă cu atâtea schimbări? - Negreşită, unde mergeraă? asta nu’i glumă. .. Aşa e dată de la Dumnezeu, que să ţlicl ? ■ Asia, dar e tristă lucru pentru ţerră, Să ne vedemă cu bine. — Să dea Dumnezeu. No. 3. — Insfărşită îllă dette josşă bravo! — Asta era sigură, se putea altu-felă ? — Par-blen! asta ministeriă era, mon cher, bine quo scăpă ţerra. — Mare victoria, mon cher, eramă disperaţi de ţerră cie ministeriulă ăsta, o ducea în abissă. — Şi que antete, mon cber^ asta era fatală; attacurî, înjurăture, ocări, caricature, porecliţi, flueraţi, nimicu, niqui nu se turbura. Cu tăte astea s’a dussă, bravo! Să facemu o mani-festaţiă Mai e vorbă, mon cher; ne a venită timpulu acum, şi destul amu asceptatu şi. amu sufferită, destul amu strigată şi ne am luptată.— Que foncţiune o să eî tu? — Sciă eu, mon cher. nu m’amu decisă ănco, dur tu? — Niqui eă păno acum, quare ţlici tu să iau? — Să mai vorbi.mă, să ne mai intilnimă. — Da, da, mon chei, de seră în Pasagiă. Adio :— Au revoir. N°- 4. Cura se p6te, cocdne Iancule? — Cum se pdte asta bezdadea? — Zaveră, zaveră, suntemă prăpădiţi, frate. Fiu, fiu, fiu, reu amă DIMBOVIUA - 28 MAlt. catandisită, que ne fa.cemu, bezdadea? — Que ne facemu, coedne Iancule? que ne facejuu? Au^î necinste pentru terră, roşii, frate, roşii, nebunii, mojicii, desculţii să aibă oblăduirea ţer-riî? — Suntemă prăpădiţi, bezdadea; păno eri îşi bătea jocă de noi, ne zugrăvea cu işlice, ne striga tombatere, dar astă—(jLî, astă- -jir VJ t* l ' Bf i uo.' risi -Kir. .:v.a ■im a * •î J Mergi, acum ’nainte liberă, frumdsă, Şi areta lumii fruntd’ţi radidsă Unde toţi să ve$iă quătu ai strelucită ! v <’ i . ' r'iUHV f i; r. .<• rtfi ol ah . V! Gloria s’aprin^iâ suftletulă- teă mare ^ 3n Şi cu înfocare '.lnwmi0 Mergi spre viitorulă que’ţî e pregătită Fâ-te Romăniă mare prin unire, î ! f Singura putere quare la mărire ■ ’,u Pe Români va duce mândri, fericiţi. "J"88»nn Nu ve^i tu trecutulă quătu a fostă de mare? Nu admir’orî quare Que făcea românii quăndă era uniţi? 11 '■ Saltă Romăniă! astăzi pentru tine Cerulă -îşi deschide porţile divine; Sdrele de vidţiă a^î a resărită, Şi a lui splenddre chipu’ţî luminesă, Mişcă, re’nvidsă Suffletu’ţî quellă mare, a^I întinerită. Inimele tdte bată electrisate, Bată în ori que pepturî, vii şi înfocate; De simţiri înalte,fegiele zimbescă; Magică vigăre bragiele întinde; Sângele s’aprinde; D’un divină orgoliu ochii strelucescă. Gloria trecută, lupte colossale Que aă făcută celebre câmpurile talie, Bravele armate, falnicii eroi, Aquila superbă, tete re’nviără Tdte astăzi dră Vechia loră mărire respăridescu pe noi. Multe chinuri grelle au trecută pe tine, Multe timpuri triste dus’ai în suspine, Quăndă o sdrte crudă crudă te urmăriaj Nobila verginăJ mândra’ţî frumuseţe, Dulcăa’ţî tinereţe 1 Sub nordse ceruri în plănsori peria. Tristă Romăniă, fruntea ta isbită De furtune negre, palidă, rănită, Portă urme triste, urme de dureri! Quăte vii dorinţie şi iubite visse N’au remasă închisse Şi s’aă stinsă în senu’ţî fără de puteri! Dar ele locă nu stinse lunga suferinţiă Nici a ta speranţiă, nici a ta credinţiă. Cum mal falnică leulă, fănele spărgându, Thiogpafia K»jwww.daooîomaaieâ.f0a>>5 Gt,""an Yecliiele stindarde flutură destinse, Mii de cete mândre de curagiă aprinse Totă prin biruinţie aquila ducea; Que străini găsit’aă pe români vrlodată Fără să se bată? Quine călca ţiărra şi mai remănea? Etă c’adi Unirea strelu’ăesce ără, Libertatea varsă foculă seă pre terră, Inime române, ve înflăcăraţi! ‘ Sânge te aprinde, curgi ca focă prin vine! Flacare divine, Libertăt’ iubire! ne electrisaţî! 1 I is W Mf 1 * IM Voi que în mărire, lauri şi cunurie Streluciţî acuma, umbreloră strebune! ■ ^ Vechi eroi ai ţelriî, mândri de noi fiţi; O Micliaiu şi Ştefană! umbre gloriăse it Fiţi acum voiăse, Treceţi peste, ţiărră, astă-^î s’o priviţi. Dorulă vostru nobilă astă-^î se’mplinesce, România t6tă una se’ntăresce, Numai o putere, numai unu poporă Facă Românii astă-ţli, ş’ast-felu ei vor merge In viitoră a şterge Reulă que appăssarea lassă’n senulu loră. Ast-felă România, liberă, unită ; - Iute va deschide pdrta aurită Unei vieţie noue, gloriosă destină! t. n» Que poporă mai veselă s’află a