iwun^m.
,	■■ .. :	i. ■ 3iov op
f- ,,îf« *8 r-mÎKO «tiirfS 9P S10t)9^L (i . s' 1	“	nfijl. Sărmi
Acăstâ foiâ esse de dou5 ori pe septămănă miercurea şi Saiubata Preţiulu abonamentului pentru un anu 24 Uf.
Pentru */4 „ 12 „
Trei luni. . . . 6 „
O liniă pentru anun-ciurl se va plăti cu 30 p.
No 60.
PRIN CIP ATELE-UNITE, “
u:sm
O lege electorale forte întinsă.
Unirea ambeloru ministerie sub alesulu j poporului romană de la 24 Genariu. “
FOIĂ POLITICĂ ŞI L1TTLRARIĂ §
:9ÎăUi . ■ ■	fij
Uedacloru Respons.ibile RADU IONESCU, yiif h\a

ÎNSCUtXTARE.
MIERCURI 25 MAlO.
■	.«.-rb ju-'b :i> ;
oii	o? on	’
;	1 Abonarea se face la
RedacţiuneOtelulu Ger mani No. 27 strada Nemţiască, iar prin districte la D. secretari de AdministraţiunI. Ori
ce abonamentutrebuiă
plătită îndată cu subscrierea. ,lu aioîan
•	* < 'f4 *•
'	'	'■	1	jlj Wll
Ţeranii să deviâ cetăţeni şi liberi prin
a loru împroprietărire cu despăgubire.
c	—.—	.	;
Armarea ţereloru in oştire regulată,, re.-j servă şi glote armate.	J
■	• > bd.T'Ofi
i,:v!i‘b
Administraţiunea aquestul jurnalu s’a mutatil în Otelulu Germani Strada Nemţiască No. 27.
Domnii abonaţi allu quăroru abouamentu a es-piratu suntă rugaţi a bine voi să Uimită la ad-ministraţiune plata cuvenită, reinnoindu abonamen-tulu D-loru.

raţgiaumi. m wum< mea
Ministeriulu quellu nuou.! ^	1
..jfaon ,$i	■
D. Nlcolue Golescu preşedinte şi ministru de resbellu.
„ Dimitrie Brătianu ministru de interne.
» Ioan Brătianu, Ministru de finanşie
„ Vasile Boerescu sau Gr. A.rgiropulo, ministru de justiţiă.
» Constantin Rosetti, la {/flituri şi Instrucţiune publică.
» I6n I. Filipescu, Ministru de esterne >r „ Bârbu Vlădăianu la controla.
laedinga lorS din îutrs ini în îniîtlgarea lorS a-fart.	1 jii a ‘	i .	• -
Afltmg o 'sti're iumortânft nentrs desbate-rile nolitine ne înnensssert assnra Tsrniei. Ni se ansnnit într’sng king sjgsrs ktIIoarfaa.de-klaratg formale kt va dă krestinilorg din Tsr-uiea toate drentsrile nerste nriu traktats, mi kt ambasadorii as remassg mslgsmigî. Ssltansls a invitats offiniale ne Kisnrisli Flama, nosls Vizir», d’a merge singsrs ni in imneris snre a nerneta in toate ntrgile starea loksitorilor ka st noatt fane toate îmbsntttgirile.
la A
■O
11 CONSERVATORIJLU PROGRESISTU.
• r • ■	.1	.
-I:	y\M	_U-	•
Bucureşti, 24 Mată.
M. S. Domnitorislă, în zioa de Sf. Konstan-tin, a nriimits nentrs M. S. Doamna feliqittri din nartea Nagisnii mi a D-lorg Konssll aî IIs-terilorS streine.	t
Mtria Sa adrestnds-se kttre viue-nresi-denjgiî Adsntriv le-a* mtrtsrisits ntrerea sa de res nentrs. inttrzierea ue se usne în lskrtrile Adsntriî, ne ktndg gearai are attta trebsingt de lskrtrî, mi le asteantt ks nertbdare. As-semenea a esnrimatg oare-kare nemslnsmire nentrs Ksrtea Kriminale mi nentrs nişte fonkgio-narl mari ne as ssbskriss amandamentsls vo-tslsî de desanrobare, ziktnd kt ns îngellege ksm ag' nststs în Adsnare desanroba sng Mi-nisteris ne kare’lls anroba în kannelarit, kt în aneastt kondsitt ns vede ninî o lealitate, mi Mere de la miniştri destitsirea anestors fonknio-narî.	-n un.
Domnilorislg ks toate anestea a driimitg ne togi k’o rart affabitate.
Seara se ftks o manifestare nonslarit. Msl-gime de oameni din noiislg, ks torjje anrinse nii ks ltstari, defiltndg ne strade, se dsssert la nalats, strigtndg, sztmaskn Elena, Doamna Ro-vizniloră! Ss tmiaslts Domnitorisls! ■
Amorsls nonslslsi nentrs alesssls nagiSnil este totS- auella de la 24 Genaris. Uonslsls nro-fitt de ori ne okkasisne ka st deklare entssiasmsls seg nentrs Domnitoris mi st desmingt nefericita nronagandt ne oamenii trekstsls mi nefericitele lorg instrsmente kastt st fakt în neart.
a	^
In adevtrs, »aneste manifesttrî dovedesks devotamentslă mi amorsls konstante ne nonslsls ionitng are nentrs Domnitoris, în kare vede nersonifikatS nrinninisls Suirii) IJerilorg. Sns nonslg kare nregseste attts de msltg nrinninisls mtriril sale, meritt a fi mare mi libers.
Ansnnitms ks nltnere kt imnrsmstslg s’a terminatg ks destvtrmire. IJerile noastre dar ns ssnts attts de sitate de Esrona ne ksm as z‘s8 sjiii. Aneasta noate înttri ne Romtnî în
D Ktnds am Isatg redakgisnea jsrnalslsî în kare skriemg am aretatg kari ssntg kredinnele noastre mi linia nolitikt ne voms srmâ. In sts-diele assnra bttriî Aktsale ne- am dats oninis-nea noastrt ftrt timiditate mi întorsttsre des-nre Adsnare, Ministeris, Qeart mi Domnitoris.
Am zisss mi zinemg eart kt vorbele în-ksrkt nrinniniele, asksnde ne oameni, rettneskg sniritele mi ns dskg la uinl sus ressltats. St ltsstms odatt vorbele.
Fante s’arettmg, fante st nernettms, fante st fit basea argsmenttrii noastre.
Konservatorxlă-Hrogresisls vine mi ne atta-kt; o neînnellegere ivitt între jsrnale dt naştere nolemineî.
Ams zisss kt riolemika serioast, basatt ne argsmente logine, ferinds-se de frasi konfsse kari înksrkt desbaterile, sssginstt în marginile bsneî ksviinge, urodsne tots-de-sna mari foloase Adeverata nolemikt are în vedere ideile ini nrin-niniele iar ns nersoanele.
Assemenea nolemikt ns arsnkt sra mi des-binarea între oamenii ne kombatg. Nsmaî min-nisna, injsria, kalomnia revoltt ne ornslg bine kresksts mi degradt ne nells >ie le adsnt în tint.
In kestisni serioase nolemika trebsit st fit serioast, basatt ne argsmente logine mi snri-jinitt ne fante învederate.
Konservatorslă-UrogresistS snre a komba-te oninisnea noastrt din No. 58 assnra resnin-gerii D. Onran, îrimirt ktte-va vorbe mi se lin-gsmeste kt ne a kombttstS. Snre a se kon-vinge îlls trimitems Ia No. 59 st niteaskt Violarea Konvemţitsnii snde ams nernetatg ne largg mi ks argsmente votsls drentel.	*>
St ne erte Konservatorsls ktte-va întrebtri, naive noate, dar natsrali.
Rine este mi de snde vine? zinea Voltaire desnre o satirt trivialt ftrt nsme de astorsne Hiron ftksse în kontra Isî.
Zinem mi noi: Rine este mi de snde vine KonservrtorslS? Ilentrs ne niul sns nsme strels-uits de Konservatori-IIrogresistî ns se vede în-tr’înssls? Ilentrs ne onorabilii redaktorî filovor-bi stag în Îutsnereks? Ilenlrs ne das ks netre din întsnereks? Ilentrs ne strigt din întsnereks?
îutrebtms ne Konservatorii-IIrogresisti în-visibilî, n’ar avea drents oamenii st zikt: emi
gî la lsmina soarelsi daka avegî ksragisls idei-
www.dacoromanica.ro
lorg ne aneranî; emigî la lsmint daka ns este rsmine de oameni anertnds aneste idei; e-rnini la lsmint daka vt lsntagi nentrs interes-ssls anestors idei iar ns nentrs interesssls nsn-geî; emigi la. lsmint ks fana deskist ka togi oamenii kari as ksragisls oninisniî lors fiii ns roniesks de dtnsa.	'	‘	'
Lsntani-vt ne f&gt, ks faiite, ks ksvinte" serioase, ssb o formt nltkstt mi ksviinnioast, mi kiar de ns vegi konvinge vegi fi nellg ns-nin stimagi.	ui. u rsJt5.
Dar ne fauenl? în întsnereks stagi, în întsnereks votagi, în întsnereks skrigi mi vt lsntagi.	u m	; -■*--=
Anestea ns ssiits vorbe; oroare am de voP-1 ve, mi ori sude vois vedea nsmaî vorbe, °yoiif ssffla meste dtnsele snre a le nimini. 1 aLni?,-
Eg singsrS vt nrovokg la lsntt nentrs in-^ teresssls adeverslsi, nentrs interessslg nsbliks, daka kredegi kt vt lsntagi nentrs adevers, daka ssntegî bsnî natriogî, daka ssutegî adeveratsţ nrog-ressistî, adeveratg liberali, adeverats Romt-’1 ni ks inima.
Avegi ksragislg d’a vt snsne nsmele, st stit togi ks sine are afane. Aneasta este lo-giks, este drentg, este onorabile.
Rine este nentrs adevers, ns are frikt, ns are rsmine. Din kontrt, este mtndrs mi merge în lsmint ks frsntea ridikatt, st fit ksnos-ksts, st fit stimats.	t
Daka a veni iiriniiuîe în kare kredegi kt' e-a' sisle adeverslg, avegî ksragisls nobile d’a l'e‘ snsne frankg mi netedg, daka avegî kananitatd, stiinnt mi artea d’a skrie, avegî ksragislg d’a* vt nsmi, d’a vt lsnta nentrs dtnsele, d’a le des-a bate ks talents, ks fante reale, ks argsmente logine, iar ns ks sofisme ne se niminesks k’o smoavt ssfflare a bsnslsi simns nsmaî.
Vt rogs, onorabili konfrani invisibili, st ne fanegi onoarea d’a vt nsmi. Ilrin aneasta nsvt îndemntms la nimikg reg. Ns’mi nermitg a vt nere de ktts st fini loginî fiinds-kt vt IsotanP nentrs adevers.	, l
Avegî sng jsrnalg, skrigi într’tnsslg, kom^‘ bategi alte jsrnale, le nrovokagî la lsntt, stri-( gagi k’avegi drentate, ei bine! este logikg mi este' o datorit st vt snsneni nsmele	'
u Roate vt asksndegl de modestit. într’aâe-vtrs, aneasta este o virtste kare agi avst’o tots-de-sna. Dar Morala zine iar kt modestia es«-geratt este sns defektg kondamnabile.
Avegî bsnttatea st ne snsnegî nsmele. A-neastt deklarare lasdabile. ne o dorimg ks o jsstt nertbdare, vt va fane onoare, mi în nressa toatt va rirodsne o vit nltnere.
: _	Radu Ionescu.
i nou . un a,arli“.


, IVOULU MIMSTKRIIJ.
o	■	- îi 8V
IT "3U/1 J
s 8 v ; nv
Ilesfe nsgin voms avea sus nos ministerig formats din sttnga, dintre liberali, sag, ksm amg nsmitg mai jssts, dintre Konvengionali.
Kare ssnts lskrtrile ministerisls demisio-
234
_££L

htrt
DÎMBOVIŢA — 25 MAItJ.
natS ? In ne stare lasst lukrurile ? Me oniniune a ltssatS dunt dtnsulS?
Assemenea iar, ne ne Italie are st meargt noulS ministeriS, ne are st lukreze mi n^ onir niune are asttzî în ţeart ?
Ansetea ni se narS kestiuni însemnate, mi ne vom sili st le nernettmS.
II.
HellS din urnit ministeriS a statS multS la nutere mi a avutS tot timnulS st kunoaskt bine trebuinţele ţeri.i, mi st lukreze sure a le îndestula. Mulţimea reformelorS de kare avemS nenesitate, linsa mijloanelorS rai greutatea d’a le esekuta, n’a konvinsS înkt ne toţi d’a nu fi nertbdttofî. Nu se fane nimikS, a strigat8 mi strigt geara, mi într’adevtrS nu s’a ftkutu ni-ţnikS sag nrea nuţing.	,
Ilroiekte ministeriulg a ftkutu multe, dar maî nini unulu, sau de totS nugine, s’au nussu în lukrare. Multe le-a trtmissS ministeriulS la Ko-missiunea Mentrale, multe le-a trtmissS Adunarea, mi multe stau în sekţiunî. Sekgiunile nu lskreazt; denutaţiî singuri o zikS, fiindg—kt mulgi nu voeskS st vit. Resultatulu ne se noate kon-stata este o naralisit ne domneşte în totS, o nertbdare foarte nronungatt de a vedea ne-va ft-kutS, o nemulţumire generale nentru^ starea ak-tuale.
Ilublikuig, daka. ar ţttrunde în întrulS lu-krurilorS noate ar fi mai nugin severS. Neku--nosktndS toate greuttţile, toate nedinile nrodu se de rea voingt saS de îmnrejurtri aktuale, îmi manifestt nemulţemirea în kontra Ministeriului, în kontra Aduntrii.
Ellu kautt lukrtrî, voeste st Vazt reformele de kare geara are trebuinţt, vrea st aibt legi kare st’î asigureze drenturile mi fiberttţi-le date de Konvenţiune.; aneste nereri, aneste dorinţe ni se uarS naturali, legitime.
Daka.se simte deskuragiatu nrin aneastt nelu-krare, ellg reklamt în numele ţeriî st se skimbe oamenii ne mi-au luatg asunrt sarnina d’a fane a-neste lukrtrî mi nu fakS nimikS; st se skimbe kiar Adunarea daka nu ajţtt mi nu grtbemte aneste lukrtrî nenesarie.
Iloate nentru kttu-va timnS akustrjle nt-nt la unS nuntu st fit nedrente, daka fantele nu se kunoskS bine. Dar fantele nu remtnS as-kunse, mi, odatt bine kunoskute, se vor kunoas-te bine mi aneîa kari suntS adevtratS kulnabilî nentru aneastt tristt nelukrare. ne ne noate kom-nromite în întru mi în afart.
Nemulţumirea dar kare se manifestt nre-tutindeni este dreantt, mi ntnt la unS nuntu dovedeşte kt Romtniî vor st meargt înaintş.
Ltsstm la o narte ne ^nemulţumiţii nentru interessele lorS nartikularie, nemulţumiţi din rea voingt, nemulţumiţi nentru kt se vtdS dekla-ragî de inkananitate, de venalitate, de linst de natriotismS, de amorg nentru regiraulS trekutu-lui ku abusurile mi miseria lui. Asemi,nî nemulţumiţi aS fostS mi voru fi totS-de-una; aS
nearzt nini odatt din vedere. E datorS st kunoaskt bine starea lukrurilorSJstndS vine la nu-tere sure a nu’mî _komnromite îndatt nosiţiunea.
Fit-kare îmi noate fane aneastt întrebare. MinisteriulS este numitS din nei mai liberali, din aneia kari de ktndS aS intratS îu vieaţa noli-tikt aS lukratS nentru unirea ţerilorS mi nrosne-ritatea lorS, ne aS dar st fakt anesti miniştri ! mi' fit-kare zine, multS.
SttruimS a osserva noului ministeriS de a studia bine tertmulu ne kare se nune £nre a nu se komnromite.
Luntele suntS mari, nedinile mari, astentt-rile mari. St nu nearzt nimikg din vedere sure a’mî nutea îmnlini missiunea ne li s’a datu.
•= Imnuttrile ftkute ministeriului trekutS i-a însemnatS kallea ne kare are st urmeze: aueas-ta este kallea legalittţii, kallea trasst kiar de Konvenţiune. Esnerienga ftkutt, gremelile se-vîrmite mi kunoskute, îllS noajie ajuta snre a nu se dentrta de dtnsa.
MinisteriulS anesta are multS st lukreze, are multe de ftkutS. Hoaţe st gtseaskt multe nedine învinse dar aneasta nu i umureazt nini de kum sarnina. Greutatea missiunii lui jemt-ne aneamî.
Aneastt greutate este ku atttS mai mare ku kttu IJeara asteantt maî multS de la nouii miniştri. SingurulS ajutoriS ne noate gtsi, mi aneslS ajutoriS este mare, e înkrederea oniniu-niî nubline.
LutmS oniniunea nublikt de nea ne este. StimS kt nu este înkt luminatt de o judekare dreantt mi nrofundt. Dar nu nutemS ttgtdui iar kt ama kum se aflt nu are nini o influinţt mi nu trebuit a ţine sokotialt de dtnsa. AmS fane o eroare neertatt; amS da o loviturt nosi,-giunii nolitine mi soniale kare ne amS ftkutS astt-zî ku ajutoriulu oniniuniî nubline din JJeart.
( Aneastt oniniune, ama kum este, e favorabile noului MinisteriS. Oamenii kare ’Uu voru komnune suntS ksnoskuţî dune fantele lorS, du-nt lukrtrile lorS îndelungate nentru IJeart, uii nimeni nu se noate îndoi de sinneritate^ a;nes-torS skrierî, anestoru lukrtrî.
Nimine n’are drentu a se îndoi de ne au ftkutS ntnt akum, de ne aS lukratS sure a ne addune în nosiţiunea ne ne a kreatS Konven-ţiunea. Anesti oameni au îukrederea mi annro-barea nublikt neniru ne aS ftkutS.
Dar ne vorg fane la ministeriS?
IV.
IlartitulS din kare se va numi anestS ministeriS este konsideratS asttzî ka ljberalej mi feuresintatg nrin anestS ministeriS. Resnugde-rea sa este mare în faţa Naţiunii, nrekum mi a nartitului seS.
St nu zikt nimeni kt nretenţiunile noastre în nrivinţa anestui MinisteriS suntS mari, st nu zikt ţimeni kt înkrederea,E,nocistrt nş este legitimt.
Iltnt akum ne am int'emeiatu ne fante, mi
strigatS mi vor trene ne askultaţi; vor fi kunos-jnrin înuiiruirea logikt a fantelorS amS ajunsu kuţi, ostudiţi mi vor ajunge ridikuli nentru]la konklusiunea naturale, kt MinisteriulS trekutS, îndere.tninirea loru d?a fi totS-de-una nemslgu- nentru illegalittţile ne i se imnutt, nu mai noa-jjjjjjl	te sta la guvernu; kt Ministeriulg noS are st
Vorbim desnre nemulţumirea anelloru kari i se fereaskt de toate greiuelile ne s’au iţnnutatu doreskS mi nerS lukrare, kari astentu ku nertb-1 nellui trekutg, kt trebuit a^se sili, ku cyi dare justa anlikare a Konvenţiunii.	^ureţiS, a resnund^ astenttrii generale nijn fante,
Aneastt nemulnumire esiste mi este resul- [ nrin lukrtrî.
tatulu a duoî ani de nelukrare.
Resnonsabilitatea este mare, nosiţiunea mi-nisteriuluî mi Aduntrii kritikt mi ku nenutinţt d’a se maî susţine.
înaintea urinninielorS nersoaneîe se sakrifi-kt. AnestS adevtrS nu trebuia mi nu trebuit uitatg de toţi aneia kare nrimesku sarnina d’a guverna.
III.
Eatt starea aktuale în kare ung nou ministeriS este kematS la guvernS.
nosiţiunea lui este maî kritikt de kttu a ’jelloru streksraie ntnt akum, mi aneasta st n’o
Amu doritu ka.uoulS ministeriS st fit kuratS liberale, mi dorimS st fit ajutatg, snrijinitg în missiugea şa, neutru kt este grea, neytrg kt ellS are o resnundere mare.
O ziinemS kuratS mi amu dori st fimS askultaţi. Miniştrii nei nouî st nu uite nini odatt kt i-amS nrivitu, kum mi singuri s’aS nrivitS, ka oameni fidel} Şnirii, Domnitoriului mi Konveu-ţiuniî.	h 3 ■
Ku kttg aS fostS mai mult konsideraţî astfel ku atttu resnunderea va fi mai mare înaintea tuturoru. Este unu adeverg ne kare st nu’llu nearzt nini ,o datt din vedere.
www.dacoromanica.ro
Iledine vorS avea multe dar le vorS învinge ku înkredera ne suntS datori st aibt în nrinniniele nentru kari se luntt a le nune în lukrare.
AjutorîulS nu le va linşi ktndS lukrtrile loru vorS fi konforme ku konveuţiunea. Stri-fftrile nelIorS învinmî vorS fi înntbuinite de evr-i denga fantelorS, mi kiar anesti, ftrt voia lorS, vorS fi îmuinuiî st’llS ajute.
AmS fostS indenendinte în judekarea'mini-steriulS trekutS; assemenea voraS annroba sau kondamna ftrt timiditate, ftrt menagiare, ne noulu ministeriS1 dunt fantele saîle.	-u
Am nerutS, mi asttzî snrijinimS, unS ministeriS liberale nentru nnnniniulS kare renresintţ. Aneastt dorinţt a noastrt se va îmnlini mi ne fane o datorit a fi totS da-una ku nrivigere, mi a judeka ku argumente logine toate fantele salle, bune saS relle.	.
AneastT- dorinţt îmnlinitt ne fane asemenea* o datorit de a nere dela anestS ministeriS taktu nolitikS, konduift frankt mi deskist, striktt fidelitate urinninelorS konvenţiunii, kuragiS mi aktivitate.	- " •
Astg-fel va merge înainte mi ku dtnsulg va dune mi geara ; va rîdika nartitulS liberale la gradulu ne raeritt,, mi va mulţemi ne Domni-toriu nentru nobila Sa înkredere.
..o-ia Radu Ionescu.
---jj|- *
H niîol f.
■ CRONICA STRĂINĂ. •
Dout kestiunl imnortante nreokunt foarte multS suiritele în Eurona. Kestiunea Orientelui mi sunnessele generalului Garibaldi în Sinilia.
Mea d’tnttiS s’a terminatS, dunt ultimele nuvelle, nrin konsimţimtntulS Turniej de a îm-buntttţi soartea krestinilorS. Dunt mai multe koresnondinţe din deosebite jurnale, vedemS, kt nu se nutea termina altS-felg. Este adevtratS kt soartea krestinilorS din Turnia este foarte neferinitt. dar nota nrinniniului Gornakofts era nrematuratt, ftkutt ktndS o kriset allu ktruf1 resultatu nu se noate sti, turburt atttS de multS Italia mi araeuingt Euronav Attitudinea Franţei a kontribuitu multS ka st îmntniuiâskt lu-krurile. Se zine kt onorabilulS D. Thouvenel' întro denemit ne ar fi adressatu agentului di-nlomatikS franţezu la Sf. Iletersburg, areatt, ne-ltngt interessulS ÎnsemnatS <ie are nentru kres-tinii din Orieilte, oare-kare deosebite între nro-nederea Russjeî de a sili ne Sultan, st îmnli-neaskt îndstoririle salle, mi nea ne kare Fran-nia ar dori st întrebuinţeze Eurona snre a a-juţge la anestS resultatS. GuvernulS frannesS* ku multt drentate aratt kt traktatulu din Ila-risS înseamnt kuratS Iluteriloru konduita ne au St ţit. Ilrin anestS' traktatS este a nume definsS nuterilorg de ase amesteka saS îmnreunt, şaS în narte în ranorturile Sultaiiului ku j sunnumii ■ sei nrekum mini in administraţiunea interiofit a imneriului.tjiaT ua	S;
De o kum datt se ncate resuma ile^ogît-'’ rile differiteloru kabinete în nea ne urivesteJ kestiunea. ridikatt de nrinninele Gonnakoff, iii" nelle trei nunturî urrattoarie: l/° Idea reuniunii unei konferinţe nentru affanerile Orientelui este ku destvîrmire dentrtatt; nini o. nutere nu s’a r aretafu nrea grtbitt ka st ia narte, 2/° kabintf» tele se kam inţelessese asunra redakţiunii unei-note koliektive nei st adressfese Ilorţii, darS aS renunţatu la aneasta în urma urotesttriî Turni-eî ; 3/° nuterile neottrite înkt asunra formei sub ' kare st se nrodukt renresenttrile lor la Iloar-tt, nu vor înttrzia înst a se adressa koliektive kttre sultang snre a’llS îndemna st realisese ftL gtduinţele ftkute sunnuiniloris sei mi Eurorieî-
Reuroduuem din Courrier du Dimanche o ko-resnondingt din Viena foarte imnortantt asunra sttrii, aktuaje. Aneste korresnodinţe, nentru* e-
DIMBOVIUA — 25 llAltî.
235
gaktitatea infofmwilora1 sântă totă-de-anâ reuro-dsse de toate nressa'.	:Ji AinăiîroP
în esnedigianea lai Garibaldi fant8lă uella însemnată este k'B într’o 'Hroklamagiane kttre giniliani, Garibaldi s’a nroklamată nrivisore
diktatoră alia Siuiliei, mi în aste kalitate, lriamfc nre Italian! st se nronange nentra viitorială loră nrin mijlokală saflragialai aniversale.
Ilailamentală Italian a anrobată traktatală de Zurik ka o majoritate de 215 votări în kon-tra 16 mi a înuenată înkfc st diskate traktatală desnre uessianea Savoiei mi Nigei Frânge!/ în seanga de la 21 Maia, D. de Roia a denassă ranortală komisiani! însBrninate de. a uerueta nro-iektals de lege ne are de skonă a sankgiona a-ueaste uessiane. Konvorbirile nreliminarie kare aă armată, nrezikă desbateri animate asanra trak-tatalsi de la 24 marte. Rea ue nare a nreokka-na maî maltă ne denatagî, este de a kanoaste kari sântă frontierile tessate Iliemoiitela!.
Sessianea kamereloră nrassiane, dans o da-rate de natra lan! mi an-snre-zeue zille, a fostă înkiss la 23 Maiă. Hrinuinele regentă a nro-nsnniat» ana diskarsă însemnată. între altele ztae: „în kestianile kari okkaiifc kabinetele ea-roneane, gavernala seă faue silingie nrea serioase snre a addaue sollagianî kari se resnanz'E
trebaingeloră ekailibralaî earoiieană..........Re-
skltatele nerioadeî legislative kari s’a terminată Jassî maltă de dorită, dară mt înkreză în sni-ritală naltriotikă allă gerei mi în înkrederea de-nlina mi' totale dintre Saverana mi hagiane. întemeiate ne aneastt înki edere reninroks, ne sim-timentele fidele mi tradigionale alle nonalalaî, ne naterea kreskate a armate,!, ne ordinea fiiian-uieloră, Ilrassia noate astenta ka assigarangs mi ka nrotekgianea lai Damnezeă evenimentele ue se nregsteskS.
A ‘
In' nrivingia mineloră neîngellegerî ivite între Ilrasia mi alte State germane,, ziue: Ka toate divergingele ne esiste în nrivinga anoră kes-tiaiă imnortente simtimentele tators gaverneloră mi nonaliloră germane sântă în akordă, o de-klară k’o înalte malgiemire, ka alle melle mi alle nonalalaî nrasiana: a konserva o fidelitate nes-gadaite natrie! komane mi d’a fi iiBtranmîo: de konvikgianea ks indenendimţa naiţisnii mi integritatea teritorisltii saiit banaiT înaintea ktroră se, stergă toate Jkestianile mi neanirile interoarie. “
Eate nroklainai'ca lai Garibaldi desnre kare ams vorbită :
«Giuseppe Garibaldi, komandante nrimaris allă armate! nagionale in Sinilia.
„Dans invitarea nrirminalelors ’jetT.jjenî, mi dsm; deliberarea komBnelors libere alle inssleî,
„Konsîderimds kt în timn» de resbell», este ne-Hesaris ka nsterile livile iui militare st fit konnentrate in auellea-mi mtnî,
„Dekrett kţ ia diktatsra în Siuilia, in namelc Isî Viktore Eînmansele, regele Italiei.	..
„Saleini, 14 Mais 1860
oO;	G. Garibaldi.
•	- - jr ■■■•
„ tJerlifkatS konformis:
„Slef. Turr.
■	' Vitl» ^''„adiistantc generale. “
Tur in o 'Vineri 25 MÎiiu '
O denemit de la Messina ks data de.lsnî 21 Maiă ^ K'mttoariele nsvelle: .	lîju'ion
„Ilati-s batalioane, emite din Ilalermo la 17 ks geueralsls Lanza, as fostS ks destvîrruire învinse mi as nerdsts armele mi tsnsrile lors.	.
„Kolonelsls Donato afosts omoritg.b1*
„Ftrtmttsrile anestors trsne as ktstats sktnare ^ Alkaneo mi. la; Elîjrteniko, sjide as fosts mtnelltrite loksitorî.
c;,. „La Messina, este o mare grtmtdire de fsgarî.
; ■. „Inssrekgisnea a isbsknits sa Ilaterno, la Aderno IU| Ia Bsnakavila,,
O altt denemit, esnediatţ din Neanole la 22 ziue 1 trimiterea tranelors srmeazt: kt oramsls este lini-
ştită
kare.
mi kt noliijia este gata st
înntbsmeaskt omis-
Turin sămbăta dimineaţiă 25 Maid. Sns sgomotsne soseste din Ankona, ssbt data de tal'" ^8Ir& ^aiG S^eralslS-Lamoriciere ar fi manifes-8 intengisnea d’a demisiona,
21
Eatt ktte-va estrakte din korisnondinijatrsmisst din Viena la Jsrnalsls Courrier du Dimanche, desnre kari ams vorbită.
Konvorbirile marilors kabinete as fosts nsmeroa-se zilele anestea relativă la monisnea d’snS fels nos a ministrsls! absolstistă. Kestisnea ridikatt este gravt, mi mt grtbeskS s adasgă de natsrt o gtsi simnatie în toate inimele, ltsstnds la onarte ne gsvernsls kare s’a ftkstă kamnionslg. A annera nefericitele nonslaijisn! din imnerislsi Ottomans este o frase magikt. Afart de acestea cine ar kstesa st zikt kt ssfferinijele kre-stinilors ns ssnts mari iiii adevtrate? Dar usterile semnttoare alle traktatslsl din Ilaris ns le stiea? Rine ar afffrma aceasta n’ar sti kt în fit kare sentt-mint kancelariele marilors nsterî snecialmente nriime-sks de natrs an! foarte mar! nakete konrinzînds dene-me volsminoase de la ambasadori! lors din Konstan-tinonole, mi ressmt ranortsrile din fit kare zi, ce aceşti nriinesks dela konssliî lors ce residt în toate oramele mi bsrgaclele din statele ssltanslsl. Dart ce face acesta? Rssia vine mi zice Esroneî: krestinii ssnt maî neferici^! dektts tots-deasna.; ssltansls n’a vindekâts nici de ksin resls, mi a sîtats toate îndatoririle salle, trebsit a i le adsce aminte mi a’lls sili st se eseks-teze. llli Esrona, ks voit ftrt voit este înninst a res-nEnde laacests annels, mi într’adevers s’a ottrits a res-nsnde. Dar în kari formt, în kari otare?
nrincinele Gorcakofî a aretats acesta în nota sa, ksm rji-am skrisss deja; dar ne ltngt aceasta, s’a maî msrmsrats la Sf netersbsrg aceste mic! vorbe leruetare mi konferinu,s nentrs affaccrile Orientels!: Idea sneî konferinue a nststă fi diskstatt konfidenuiale de kabinete, dar de okam datt este ntrtsitt. St ns maî vorbim desnre dtnsa. Eî bine! Divanslă imneriale, ftrt st astente ka nsterile st fi adontată o linit de kondsitt în srma notei nrincinelsî Gorcakoff, le a adresată, nrin organsls agenrjilors stî dinlomaticî, o tare nrotestagisne în kontra încerktriî sneî cercettrî. Di-vansls resninge arettrile Rssieî. E1IS konsidereazt fantele invokate de nrincinele Gorcakofî snre annesarea gsvernsr Isî Ottomans, ka nişte simnle fante isolate ce s’ar nstea nfo-dsce mi in alte state mi kare s’ar jsstifika la trebsinn,t nrin •starea de ferbere mi lskrare în kare se aflt sns imne-neriă ka acella allă Tsrcieî, kare este ne kallea d’a incerka o terribile transformare nolitikt mi sociale. Divanslă, într’o vorbt, gtsindă nentrs annerarea sa argsmentc maî târî mi maî konv’ingttoarie dsne ksm ns s’ar fi krezstă, resninge idea sneî cercettrî mi de-klart ftrt] întorsttsre ka se va oimsne, de ns va fi asksltatt. Divanslă are drentate ? Iltrefile ssntă în-ptrijite. Adeverslă este kt nrotestarea gsvernslsî tsr-ks a nrodsssă oare kari frskte. Ilsterile sîntă la îndo-ialt,. mi in aceastt ort aă trebuită a’mi skimba.onini-snea assnra notei ce era ottrite’mî se assigsrt, st adreseze la Konstantinonole. în ktte-va zile nsma! vomă sti kare este mtssra la kare se voră fi onrită kabinetele. Dar: orî kari ar fi aceste messre, ns voră add.sce ressltatele ce Rsssia a nststă a’mî nromite.
Limbagislă nrincinelsî Gorcakoff s’a îndulcită foarte multă în nrivinga Tsrcieî. Se krede kt într’o konvorbire de ksrtndă ce a avstă ks ministrslă Otto-mană la Sf netersbsrg ar fi mersă în jsstifiktrile salle ntnt st zikt kt Rsssia ne avtndă cea mai mikt gtndire as-ksnst în affacerile Orientelsî mi ne nstrindă nicî kiar umbra snsî nroektă reă voitoriă assnra imnerislă tsrkă, ns s’a adressată la nsterî nentrs starea krestiniloră de kttă ka st nrevit messrile, msltă maî asnre mi d’o întindere maî mare, ce Francia mi Anglia s’ar fi îngelessă st ia nentrs iiimerisl^ Ottomană. Aceasta se nare neesnlikabile. Dar cea ce este mi maî msltă este kinslă ks kare kontele Kisseleff s’ar esurima la ffaris assnra notei nrincinelsî Gorcakoff. Ranortsrî ajunse aice nretindă kt ambas.adorslă rsssă akkreditată ltngt ksrtea voastrt ns verge de kanslă seă în manifestarea ntreriloră salle de rtă assnra noliticei minis-trslsî seă. Kontele Kisseleff ns noate ginc acests lim-bagiă ftrt st aibt ksvinte, mi totslă ne face a krede kt s’ar nstea. nrea bine kaJRessia st fi voită a face snă felă de rekslad- în aceastt kestisne. Vomă vedea.
*î :	ioi «F • ; - : ’cia fflmia i«oi jj<, .
r > ‘ ' ■Î7s=SÎS^ifîoîj.'Hi ion n^tqdoaaf îi	! . oa ka tencso nr."
3-u'tp/!. 'UTVilk.s, 'AliXAi' v> t ţOibnlţma r	>^oa iHc'^nifqiî
!	P‘,,n«e(u.	,
.oiiucYiîa ă'il? >
'	i
conservaţi; pamfletu, apfirătoru allu bicineste negre calomnii şi intrige
,-iîyq ff ain
‘ l ilragiifu meu pamfletu, întinde aripele talie, şi p6artă-me acuma prin lumea adeveraţiloru progresist! şi patrioţi; pamfletu,i aspra gură a"ade-veruluî; spunem! que făcu, que vorbescu, que lu-cresu’, qfte urflescu atâţia oameni bătrenî şi adune! politici. M 11	nîJ
Dragulu meu pamfletu, întinde aripele talie i aîdemu &ă_milăiUL ne.natdatiL înfiicatî, lu-
mi'naţî şi dreptăţi!, infernale.
Dragulu m.eu pamfletu, întinde aripele talie, să raergemu împreună prin Ţ6-ra tbtă, inbatatâ de patriotismu, să mergemil pe la nobilii fii a! Românie!, toţi cu inimele aprinse : pamfletu, dragulu meu pamfletu, amică allu resuluî şi allu a-deveruluî, întinde aripele talie şi aide să plecăm fi.
Natură frumds’a României; însufleţeste-te astă-^i! Munţiloru uriaşi, scuturaţi-vă de bueu-riă! bătrăniloru arburi, miscaţi-ve frunzele de plăcere; apeloru limpezi murmuraţi de mulţiemi-re; passeriloru tinere, cântecele vdstre- resune de mărire! Natură frumds’a României însufle-ţeste-te astă-dî, quoci numai patrioţi locuescu pe câmpurile talie. Frumdsă Romăniă, multe relle au apessatu capulu teu quellu teneni: pe vesela ta faşiă un vellfi negru se întinsese, la-crimele îţi curgea din ochi şirdie, mănele ’ţî libere, căzură ’n josfi sub lanţurile grelle, câmpurile talie înverzite se pustiira de passml ră-pitdrie. Quine fire ar fi putută să te scape a-tuncî ? Fii te! que! nobili, urmaşi a! vechiloru boeri, toţi plângea amar sortea ta quea crudă! toţi pentru a ta scăpare cu mulţiemire vidţa şi ară fi dată: toţi fi! tei que! nobili, toţi se luptă cucu-ragiă, toţi se sacrifică cu devotamentă pentru binele teă; toţi fii tei quei nobili, toţi fugia cu ură de inemicii tei, toţi aruncă cu dispreţiu darurile loră, toţi păstră cu respectă averile talie. Şi fiicele talie, nobilele fiice române, şl-au vestejită feciele de multe lacfime que-aă vărssatu; în Iiai-ne de dolliă pentru tine se ’nbrăcâsseră, veselele jocuri incetasseră, intristarea şi tăcerea domnea prin întinsele şi deşertele saldne; petreceri, baluri şi jocuri opriseră sborulă loră nebunatecă.
Astă—^[î a cerului maniă după capulă teă s\a ridicată, şi totulă s’a schimbată. Astă-^lî fii mândri de fii tei quei nobili. Nu ve<jî cu quătă înfocare patrioţii alergă să appere Convenţiunea ? bine-cuvăntată fiă, numele vostru, patrioţiloră aprinşi.	’	1
Astă-(ji toţi oamenii suntă buni, astă-dî toţi oamenii suntă luminaţi de iubirea Patriei. Toţi oamenii -suntă integri, neatărnaţi, superiori, cu cunostinţie înalte, cu esperiinţia lucruriloră, nepătaţi în vidţia loră, oneşti în foncţiuiple loră, c’nnă patriotismu încercată în jalniculă trecută/ cu suflete nobile, cu inime curate, lucrăndu numai pentru Patriă, cu sinceritate, cu talentă, cu cunostinţiă, cu. elocuenţiă, cu tdte darurile în-r destraţî.
Publică Romănu, nu te revolta în contra mea; voiă spune adeveruîă, voiă spune que eşti, yoiii spune que faci, voiă spune que lucresi; voiă spune quo faci reă.
De que n’asculţî pe patrioţii tei quei luminaţi ? Pană erî ai dormită în nestiinţiă, ai stată în întuiierecă; foră cunoştinţe,^ foră înţellegere, fără tactă, fără esperienţiă, fpră pătrundere, fără’ opiniune, cum poţi tu înţellege astă-^li marilej desbateri, ? înaltele idei de libertate şi egalitate^ depărtatele scopuri alle patrioţiloră luminaţi? Cum poţi tu mţellşge intereşsele quclje- mari şî adeverate alle Patriei ? De que n’ai îiîcre.dere, de que nu dai ascultare, de que nu luci:esi,,ciiraf îţi spună patrioţii luminaţi ?	’
Calomnia cu fruntea sbărcită, cu perulă de şerpi încolăciţi, cu ochii negri întunecaţi, cu minciuni pe biisele’i veştede, cu intrige în gura’i, rînjito-riă, a venită din Iadă între noi. îndată, perfidie ascunse, ure ărbe, calomnie negre, intrige infernale, acusări nedrepte, lucruri ascunse, comploturi întunecate, şăpte şi vorbe mineinăse, frasi înşielătărie, tăte relele se imprasciară între noi.
Calomnia cu gura’î mincinăsă strigă: Toţi patrioţii luminaţi nu suntă patrioţi adevăraţi. Patrioţi ăre suntă aqueia quari eşiţî din noroiă s’aă înălţată terrendu-se pe scări, lingendă talere şi mani, linguşindă slugele. ţiindă urechea la tăte uşiele? Aquesti strigă quo suntă patrioţi.
Patrioţi ăre simtă aquea quari şi- au făcută stări
c»
J.
A)
rn
236
DÎMBOVIUA — 25 MAltf.
prin despuiâri, prin carnete, prin înşelăciuni, prin văn^ărî, prin abusurî? Aquesti suntă patrioţii quei oneşti.
Unii s'aă vendută pentru foncţiunî, şi-au călcată credinţia pentru bani, şi-au lepădată principiele pentru daruri, s’aă închinată pentru o vorbă: aquesti suntu astă-ţii patrioţii qiuei independinţî.
Unii aă îr.veţiatu foră să sciă nimicii, vor-bescă fără să’i înţellegi, scriă fără sâ-î poţi citi, pună vorbe negre pe hârtia albă, în-cepă fără să sfărşdscă, se retăcescă prin întu-nerecă, mergă cu capulă rădicată, cu părulft în susu: aquesti suntu patrioţii quei luminaţi.
Unii au uitată quo suntă Români, aă uitată quo aă o Patria, aă uitată quo Patria are drepturi, aă uitată que este dreptate, que este caracteru, que este virtute; s’aă întorsă dupo ventă, aă lucrată dupo înalte porunce, s’aă purtată dupo vremi. Aquesti suntă patrioţii diplomaţi cu esperienţiă de lucruri.
Publicu romană, dto que spune gura minei-. n<5sa a calomniei negre. Dar nu asculta nimică, nu crede nimică. T6te simtă minciune, tdle suntă intrige, tdte suntă calomnie, să te înşdle, să te trădese, să te retacâscă
Eşti simplu; foră stiinţiă, fora judecată, fora esperienţiă cum poţi dar să judeci, să înţellegi’ faptele trecute alle dmeniloră, cum poţi pătrunde politica loră inaltă, cum poţi critica administrarea loră?
Nu crede que ai veţlută cu ochii tei, que-aî aurită cu urechile talie în trecută; tdte suntă păreri, tdte suntă închipuiri. Ochii tei era închişi, urechile talie era astupate". Crede que ’ţî spună patrioţii tei singuri şi drepţii loră apparatorî. Ddca vrei să te luminesî, aibî încredere drbă într’enşii. Ddcaîţî spună quo neghina este grăă crede, fiindă-că tu nu poţi judeca; ddca îţi spună quo corbii căută bine, crede fiindă-quo tu nu poţi au$i; dâca îţi spună quo pămentulă este în patru colţuri, quo casele se zidescă de susă în josă, quo toţi dmeniî nu potă fi d’opotrivă, quo Dumnedeă a făcută pe unii să comande şi pe alţii să se supuiă ca o turmă de vite, quo in-veţiătura multă este vetămătdriă, crede toate a-questea, fiindu-quo tu nu poţi judeca.
Du-te, aldrgă după denşii, urmesă’î in tăcere, asculta’i cu respectă, pătrunde-te de vorbele loră, luminâsă-te din învertiătura loră, aprinde-te de patriotismulă loră, foloseste-te de essem-plele şi faptele loră. Nu veţli astă-dli lucrările loră patriotice, curate, neinteresate ? Nu veţli talentele loră mari, anco neînţellesse, silinţele loră nepregetate? şi t<5te pentru binele teă, pentru luminarea ta, numai pentru tine, numai pentru fo-losulă teă!
Aquesti suntă mântuitorii tei! Aă înveţiatu ca să te luminese, aă luată foncţiunî că să ap-pere pe quei seracî, aă sacrificată interessulu loră pentru folossulă generale, aă dispreţuită ori que resplâtire pentru iubirea ţerrii, aă fostă în capulă teu ca să nu’ţî per$i drepturile, şi aă ascultată totă-de-una numai vocea patriei! Aquesti suntă mântuitorii tei.	,
Publică Română p’aquestî asculta ial’ nu gura mincinosă a calomniei. Asculta’î. applau-desă’i, ajuta’i, pune Cunune pe capulă loră, sd-mănă cu flori callea pe unde voră trece, scrie în inima ta numele loră frumdse.
Aquesti te voră duce la fericire, la lumină, la bine, la înaintare, la libertate. Aquesti, o România, te voră face mare, unită, putinte, respectată, cunoscută. Luminesă-te, aprinde te şi strigi cu mândrie: Toţi fii mei quei nobili m’afi iubită şi me iubescă, toţi fii mei au fostă şi suntă a-devăraţî. Toţi românii, tineri şi betrănî suntă patrioţi, şi bine-euventaţi să fiă toţi.
f J "	’ U . J '	ClNE-VA. .
uioioa mh i'işs mnp aia:?! ;
:	-.r.. , ,r,r r-,	• ,	•
.fiîwMjBîIil
ODA.
’KE'BUIVII-
yr/ig
1856.
I.

Quăndă totă se stinge astăzi sub cruda apăssare, Şi libertatea săntă, ş’orgoliă, ş’infocare,
Şi vechia strelucirs que’n sănge-amă dobândită; Quăndă ţârra e călcată de hordele barbare Şi senulă seă quellă vergină se sparge chinuită; Quăndă ori-que suvenire de timpuri gloriose Se perde în beţia plăcerii ruşiudse,	_;oJto.
Si suffletulu Iui Mircea din ţâră a perită;
II.
Te sc<5lă din mormentu’ţî, eroă allă României, Sdrobesce-a salle fere şi jugulă tiraniei,
Şi fruntea’ţi radiosă aretă la romani!
Aprinde ală loră suffletă de flacăra măririi,
De flacăra que-odată ardea pe quei betrănî! Adună lungo tine pe noi'iî nemuririi Eroii ferii ndstre, eroii -streineirii!
Să mai vedemă odată p’aî noştri mari strebunî!
III.
Strebunii que-a loră ţâră iubea cu’nflâeărare, Strebunii quari’n lupte striga c’ună suffletă mare: Romănulă mdre liberă dară sclavă nu va trăi! Şi hordele străine de mii de ori perirâ,
Quăndă braşiulă loră de fulgeră în senu-le isbi; De mii de ori străinii cu spaima’n senă fugiră; De mii de ori tiranii pe tronuri se sdrobiră,
Şi libertatea săntă în ţâră streluci!
IV.
O timpuri fericite quăndă sănta libertate Era frumosulă sdre que Ţâra lumina,
Quăndă inimele tdte era înflăcărate,
Quăndă pentru Romania, Românii se lupta, Quăndă aquila Română în falnica’! sburare Sub aripele salle trei ţeri surori unea,
Quăndă toţi mergea să mdră spre-a ţeriî apperare, Şi mii de mii nemicii ca umbrele perea
s a:
V.
Eroi aprinşi de ceruri, de patria, de ţdră, a' Strebunii se bătură, şi săngele-şi vărsară,
Dar nu lăssară ţera să intre în mormentă.
O! dulce este moartea, să mori quăndă ţerra plânge! Să. mori şi libertatea să’i dai cu allă teă sânge! Să mori şi allă teu suffletă să intre’n peptu’i săntă, Dar unde suntu strebunii ? quocî ţerra a$i se stinge! Şi nimene nu mdre... eroii nu mai suntă!.... i> -.; o '	• > •
c'b iiit v-‘v	VI, ...jij sivsm jb r.:f ‘
•	-	, . a-xobj
Si unde e mărirea, o tristă Romăniă?
Ah! unde’i libertatea que-odată ai avută? m Şi nude, unde este strebuna vitejia Que fală Europei din tine a făcută!	1
Ş’aquelle mii de pepturi aprinse ’nflăcărate! Aquelle mii de bragie que ţerii-a dobândită ( Aqueste vorbe sănte; mărire, libertate!
Ah! unde suntă aquestea? Que! t<5te aă perită!
J.'ilU 4.0‘IJJ
'	-i: .-!,?!?>( t ah
O! nu mai suntă eroii: dar numele loră mare Descepte’n noi acuma o săută înfocare,
Şi’n ceruri să ne-arete allă ţerrii viitoră!
Eroi cu fruntea ’ncinsă d’ună focă de nemurire! S’aprin^’ală nostru suffletă a vostră strelucire, A vdstră vitejiă si suffletă arţletoiiă!
O! d’amă putea acuma, l’a vdstră suvenire,

.	. ,ij .	iŢisrr^UU j
r mt
Priviţi allă lumii s6re, cerâsca libertate.
In România t-6tă lumina sa vărsăndă!
Radion.
ÎNŞTIINŢARE
Şi noi ca voi să mergemă p’un drurnă strelucjtoriă-
'	Io tfi
VIII.
ni» 9‘
Să facem România puternică şi tare, { r. p Să’pcingemă a şa frunte, scăpată d’apăşsare C’unu nume que va merge prin secuii resunăndu: Ş’atuncî, strebunî ai noştri, din ceruri luminate, Priviţi a ndstre inimi, de voi înflăcărate, Puterea şi Unirea cu viâţia loră pâstrăndu 1
Comunicaţie cu delijenţa poştală intrai fliucurescî Ploesjcî şi Braşov.
Oi)
Va nleka de natru ori ne S'Bntnmînn din Bsksreinui Dsminika, Marnea mi vinerea nentr^ Braniov, iar Joi nsmai nentrs IUoestî la orele 9 de Dimineana, ku kai de Ilomtie; din Bramov va nleka .Marrjea, Joia mi Dsminika la 9 ore Diminiana. Trnssrile ssnt karete ne arksri. llreu,sl nentrs sn lok în Deligennn dela Bsks-resui la Bramov mi de la Bramov la Bsksresnî este De sf. 24 ks 15 oka Bagajis; iar nentrs Illoemtî 8 sf. Lok l-is mi 6 sf. lok 2-lea.
Bisrosl auestor Deligenjqe mi nlekarea lor este în Bsksresui |Otels National Karakam; în Bramov Otels No 1 mi în Illoemtî Otels Sfin-nikt Marin.	sau
I. Brezeanu. is
:	jl “
r> -'	9a
. I. uredoiî ' '-'dil
Metaliue Nanionale,
Akniile Banueî

IU11SV\IIL\EI.
— Kreditslsi, Asgsbsrg	„
London	,
K. Dskats 1
69— .i 79 -858— 189 — 113— 131— 6
10i
50t
70
75,
23

TILSC AHBLE in PORTUL BR.
în zioa de 22 MaiS, Ansi 1860.
Kornbii sosite înknrkate . „	„	demerte
„ nornite înk^rkate „	„	demerte	.
Vanoare sosite
nornite .	.
31T'
%

2
2
2
1
Gras
UREIJ5L IIR0D5KTEL0R niak’Br,
m
1 ii îl. .on
- ’-riţ
. ,>'iOÎ2
k^rn^s
de M. V. M. V. M.
Sekara
IIorBmb
Orz
Oraş
Fasole
Ranign
■ m îSÎau
kalitatea I, kila
”, , ^ ” n	1) 1
>5 ■	: R »	. n
io todi! I:
)bs»n.'ai* uî	1
.. liliai îv .divip olhs: • . . ,	'	v0<rm
,«riî>'io 101	- i.;> ia/îb
.■‘ăia 1 o!o?>»i ■.s'wflf.mn
'	■' <)c6U i J* U
265—275 240-^250 210—220 180—190 118—120 152 -157
TU :Tu *T
Mei 8
L) ■ ■. ■
-i$638£5<£s-
8770-■i 40,80105-
90
li-
85
în
■	, u/
zioa de 23 MaiS ansi 1860. -
Korabii Sosite îuk'Efkate :	„	„ > demerte
„	nornite înktrkate
„	„	' demerte
Vavoare sosite "
„	nornite
(.
sb
^aisiK
4
- .rin 20’ i	ns
tril-
".sp ;on9y
j-(ol 'linari.sJ i	1 qb'i9ii
.) islsolj! oliimCI ai.;! loluiifţ
9,	.Ot89’-	",nJM ’ -j .
ooneiJA —
' iUI
O
2
i
IIREIÎBL IIR0D5KTEL0R.
Gras uiak'Bi' kalitâtea I,
i jq
n )! î;
n	, „ I,
jj	flţ .. . py	^5
Sekara
kila de M!
v. m.
V. M.
. !>
.jîuCd'iun
Ilorsmb
Orz
Raniiti)
1 Meis.
Xanş Gepnian No. Î7.
imăswib «Vv'ă'vv.ui', «ri
f+in tufe" .■>- o a;
. ' usj r i<ll HI!
A
260-265 244—250,, 220—230 180—200 105—11° 147—156
88— 9°
' 80— 100—