ANULU II - 1860.
57,
PRINCIPATELE-UNITE.
SÂMBĂTĂ 14 MAlO.
Acestă foiă esse de doue ori pe septămână Alereuroi» si Sam-
bata. . i
Preţiulu abonamentului pentru un amu 24 $f. Pentru '/2 „	12 „
Trei luni. . . . 6 „
O liniă pentru anunţuri se va plăti cu 30 p.'
DÎMBOVIŢA
Abonarea se face 1a RedacţiuneOtelulu Ger mani No. 27 strada Nemţiască, iar prin districte la D. secretari de Adniinistraţiuni. Ori ce abonamentu trebuiă plătită îndată cu subscrierea.	-
0 lege electorale forte întinsă.
FOIĂ POLITICĂ ŞI LITTERAKIĂ $
Unirea ambeloru ministerie sub alesulu poporului romănu de la 24 Genariu.
Redactorii Responsabile RADU IONESCU.
Ţeranii să devia cetăţeni şi liberi prin a loru împroprietărire cu despăgubire.
Armarea ţereloru in oştire regulată, re-servă şi glote armate.
Bucureşti, 13 3Iaiu.
STAREA ACTUALE.
III.
i.
A
In sistemei de Gevern ne m s’a dat de Kouvengiene, Ministeriel nemit de Domnitorie snre a geverna JDeara, este kemat înaintea na-gieinî ka st’rnî dea sokotialt de toate lekrtrile ne fane. Domnitoriel mi IJeara ne not fi ni'ii odatt akesagi de erorile ministerieleî; toatt resnenderea kade asenra lei.
Snre a netea nene în lekrare nroiektele sale, snre a fi ajetat mi sesginet în akgienea sa snre a reorganisa IJeara renede, Ministeriel trebeit st aibt majoritate în Adenare; ne zi-uem tot-d’aena nentre kt atenne ne am vedea indenendingt mi libertate de oniniene, ne am vedea neterea ne trebee st esiste în faga Ministerieleî snre a’î adene aminte kt noate fi kombttet.
Dar eart ftrt majoritate lekrtrilc sale sent naralisate, akgienea sa niminitt, uosigie-nea sa komnromist înaintea uagienii. Aneastt majoritate, nbsolet ne'iesart, o noate avea Mi-nisteriel saS tradektnd în lekrtrile sale do-riugele Adentrii, sae avtnd infleengat alegerile mal din ainte.
Kredem kt este o datorit nentre oii ne Ministerie d’a infleinga, dent ne mi-a ftket kenoskett nrograma sa nolilikt, dent ne na gienea kenoaste ne ne kale el are st meargt. Dar aneastt infleingt, nenesart ka mi majoritatea, eude trebuit a se mtrgini?
Infleinga este o akgiene elastikt mi se noate fane în mal melte kinerî. Ministeriel are gevernel mi gevernel îî dt neterea; oare ktt ree n’ar fane ke dtnsa ktnd ar voi a fane reg! Toatt infleinga st se mtrgineaskt în konsilierî ftrt konsekeinge, ne în aineningt-rî, ne în îndatoriri silite, ne în ordine. Kon-siliel este nenesarie snre a lemina mai bine ne alegttori asenra datoriei lor, asenra tre-beinnelor JJereî, mi asenra nolitinei Ministe-‘iblei. Infleinga kare trene aneastt linit, kare este esernitatt nrin ameningtrî mi eseketatt nrin degalittgî, este kondamnabile mi are konsekeinge grave neutre Ministerie.
Linsa de majoritatea nenesarit snre a S5sgine nre en Ministerie liberale noate nro-Veni> sae kt in Adenare nei mai uemeromî ssnt nei retrograzi, sae kt ministeriel, înnettnd fi liberale mi dentrltude-se de nrogra-ma tl-ast, dentrteazt de dtnsel p’aneia kari era Lfleresaui a’l sesgine.
In ori ne kas, Ministeriel ne noate a mai Kla, ne mai este sesginet, ne mai noate avea lnkiederea Adentrii mi este silit a se retrage.
II.
Eatt kasel în kare se aflt Ministeriel nostre.
Dar akem nagienea «ie noate krede des-urc Adenare mi desme Ministerie?
De nine akest nagienea mi ne line jestifikt ?
Oare akesţ ne Adenare kt ne este o renresentare fidele a sa, kt konrinde o majoritate anti-liberale, kare ne îmntrttseste kre-dingele nolitine ale Ministerieleî, kare ne doreşte anlikarea nrinninielor Konvengieniî, mi ast-fel jestifikt ne Ministerie mi nere o altt Adenare snre a fi mai bine renresintatt ?
Oare akest ne Ministeriel retras în erma eneî vot, kt s’a dentrtat de nrograma ne’mi ftkese, kt a îngeles ree Konvengienea, kt a ftket ilegalittgî, kt ne mai meritt înkre-derea Adentii, mi nere nemirea enei rainis-teriS kare st se anronit mai melt de sniritel Adentrii mi al Konvengienii ? —
Aneste akestrî esistt amtndoet, mi nini ena- ne se noate ridika; fantele le dovedesk mi nimine ne noate st le nege. Ftktnd abs-trakgiene nentre en moment de oninienile, bene sae rele, ale Adentrii, ne konslattm afart din Adenare? aueleami kredinge, aneeamî o-niniene. Ftrt st neruettm daka aneastt o-niniene este reseltatel gtndirii mi forniatt nrin ea mstmî, dent nernetarea fantelor, sae aren-katt în kanete de ktgî-va interesau!, dent kem le a nltket s’o formese anesti, noi kons-tattm fantei, mi fantei ne aratt esistinga ambelor akestrî.
Dar not oare st esiste amtndoet? 5na din ele ne este injestt! ne este arenkatt ka st komuliue mai melt starea akteale, ka st naralisese lekrtrile ?
Fit înst ori kem, noi konselttm fantele mi fantele sevtrmite sent mai tari, mai elo-keente de ktt ori ne kevinfe ar da eniî ka st demonstre kontrariel.
Akestîile trag ke dtnsele konsekeinge; aneste konsekeinge naterali sent: desjiiimţarea Adunării-, numirea unui nuos Minisleriu.
III.
Desfiinifarea Adumrii este ermarea nate-ale mi logikt a nemirii snei noe Ministerie liberale.
Alienarea va fi desfiingatt ktnd ea va resninge nroiektele liberali ale aneste! Minis-terie. Nagienea va anroba aneastt desfiinga-re, mi dent -ktte am vtzet, ne netem krede kt aneasta ne se va fane. Kem noate esiste Adenaiea k’en neoe Ministerie liberale ktndma-oritatea a kombttet tot-d’aena anest nrinnin, ktnd interesel n’o eartt a sesgine en Ministerie liberale! Absolet ke nenetingt. Ne ne mai întindem asenra aneste! nenetinge tristt nentre Dart dar adevtratt. Ktnd esiste mi-
jlokel d’a o fane st disnart nentre ne s’o şefei im ke sneranga înmelttoare- kt noate st înneteze? Ktnd fantele ne dae drentate, ktnd trebeingele Derei întregi o nere, ktnd Kon-vengienea trebeit nest în lekrare, este o Vi-nt neertatt a sta la îndoialt, a sta în Kem-ntnire.
Nsmirea stisî nsoS MinieteriS este nerett fireşte nrin retragerea neleî alt, este nerett nrin volei dat de Adenare.
Konvikgienea noastrt ne zine a nrotestâ m kontia skimbtrilor de Ministerie, a nrotestâ mi mai melt în kontra auelora kari le oka-sioneast mi ne kari fantele îi dovedesk. în imnrejertrile akteale, în faga reaknienii întt-. îttate, ktnd îiimik 115 s’a ftket înkt, aneste skimbtri sent o neferinire nentre IJart, o ne-dikt nentre lekrtri, o nemelgemire nentre oameni, o armt nentre regelamentari. Reel este învederat, este ftket; trebeit a’l vindeka kiar nrintr’en Tee;wst se vindene nemaî, eatt tot. Kazt vina nreste aneia kari a§ nrodBs reel.
Ama, Ministeriel auesta, kiar ke nedrent st fit akesat, ne mai noate, ke nini en kevtnt logik, ke nini en skon nolitik, a konserva înkt geveiv nel. Ktnd va sttrei între aneasta, ktnd va alergă la mijloane silite nentre a se mangine la netere, kiar ke konvikgienea kt are st fakt melt bine, kt ne noate st vi-B altei mai ben, ar fane o eroare neertatt. Datoria sa în faga Adentrii mi a IJerei, taktel nolitik ne trebeit st aîbt mi kiar interesel d’a se jes-tifika odatt, tot il îndatoreste a se retrage. Ktnd en vot al Adentrii le desanrobt kon-deita nolitikt, ktnd onosigienea, jestt saS ne, a ajens în anest nent, a nesokoti anest vot, a se isbi iar ke aneastt onosigiene, ar fi, mi se nare, o temeritate kelnabile.
Ama dar totel nere nemirea enei neoS Ministerie liberale.
IV.
Voigî a îndrenta starea akteale în kontra ktriî togi striganî; a nene en kanet ile-galittgilor kare se fak mi în kontra ktror nro-testagî; a sftrrni odatt ke aneastt neferinitt inaktivitate desnre kare vt nltngegi; a nene mai bine, mai renede în lekrare Konvengienea kare se kalkt mi vt fane a reklama; st st se nemiaskt dar en Ministerig liberale mi adevtrat Kouvengionale.
Voigî iart a înnerka ne anesti oameni kari trek de liberali mi desnre kari vt îndo-ini; a stinge vatra onosigienii ne fak dtiimii uemai ka st ajengt la netere kem strigagî; a’i fane ne ei singeri a se konvinge kt ne not fane mai bine: a’i komnromite kiar în viitor fiind-kt îmnett altor kt lekreazt reg mi ei lekreazt mi mai ree, st se nemiaskt en Ministerie liberale.
Ke ori ne skon, din ori ne nent de ve-
www.dacoromanica.ro
222
DÎMBOVIHA — 14 MA1&_
dere, trebue st se numiaskt un nuou Minis-teriS liberale.
Necesitatea unui alt MinisteriS este sim-gitt de toni, cerutt mi imnust de îmnrejurt-ri, fekomandat't de nit dinii a noliti'kt kare trebuit a merge ma! denarte ku nrevederea.
Misiunea ori ktruî MinisteriS este foarte dificile. Reforme multe sunt deftkut, oameni înderefnici mulgi de îndunlekat la sakrificiurl mi devotament, luate violingî iui nediceridikate de reakgionarî sunt multe de învins. Ku ktt no-siniunea este kritikt ku ifttt taktul mi nru-denga trebuesk a fi mal marj.	„
Ni se nare de nrisos a’l rekomanda ce este de ftkut. Togi kunosk kt d’attta timn ne învtrfim nekontenit întru» cerk din kare n’am nutut înkt eini. Vit acest MinisteriS mi skoagt-ne dintr'însul; este greu, foarte greu,^ o ştim. Gtsiaskt el mijloace, arete takt, sinceritate mi kuragiu mi’î vom da toni ajutorul de kare nutem disnune.
Eatt konvikniunea noastrt desnre Adunare mi MinisteriS.
Am ajuns a ne forma aceastt konvikijiu-ne dunt o striktt cercetare a lukrurilor; am basat’o ne kuvinte snrijinite de fante; am a-retat’o ktt am nutut mal ltmurit, ftrt ntrti-nire, ftrt întorstture timide.	.
Ne mal remtne a vorbi desnre IJeart mi DomnitoiiS.	• -
—-—- im 1 moi' i
‘ ' UfT.
CRONICA INTERIOARĂ.
Domnitorul a graciat de ktte-va zile ne redaktorul Nikinerciuluî, în nrocesul ku Kon-solul Rusesk. Aceastt gracie dunt toate nro-babilittgile, se vede insniratt de un simtiment de natriotism mal nuternik de ktt ceia ce se kiamt simtimentul rezoanelor de Stat; mi nici de kum de kugetarea de a stăvili voinga lefilor în favorul kondamnatuluî. Konsolul a trebuit st se innace nrin sentinga kiar a Kur-nel înalte, mi cincî-snre-zece zile de arest. Astrfel noi felicittm aceastt gracie datt ori ktrul kondamnat neutru nricinl de aceastt na-turt, ktcî o nrivim ka un akt natriotek.
M.	S- Domnitorul va nleka din Iamî în stuttmtna ce vine, ka st se înturne la Bu-kurestî unde are st se nuie un kantt kriseî ministeriale.
Oare kare jurnale anunntnd misktrile oştilor Ruse dinkolo de Ilrst, mi dinkolo de Duntre ale celor Otomane, mulul au krezur, kt toate sau sftrmit mi kt oslirile ruse n’aS de ktt st okune Ilerile noastre dune vekiul obiceiS, astfel în ktt nenltcerea mi snaima s’au introdus nrin Hait. Aceastt urt a nagieî înnotriva a ori ce okunagil streine, nouţ ne a ftkut mare iiltcere : kmî ne nlace ka romtniî st le nlakt a fi romtnl. Ku toate acestea, agengil kt tor va rtl Romtiiî (din norocire îiuginl), nrofittnd de ştirile ce unele jurnale dart de bunt kredingt mi ku durere romtneaskt, vor st se serve de aceste ştiri, nu snre a face ka jurnalele, adikt sure a zice Romtnilor, kt la o ast-fel de înttmnlare, trebuie st m-inzt inimt, ci ka st se foloseaskt în nronagan-dele lor aţtt de vtttmttoare Ilatrieî mi Kons-titugieî.
Nu vor veni nici Rumî, nici Turci, nici Nemgî în IJeart ne ktt timn Romtnil nu le vor da okazie st vie nrin fante kontrariî trak-tatuluî de TIaris mi ordinului de lukrurî arae-zat; Ku toate acestea aceasta nu onreste ne Romtnl de a inceue st kreazt aceia ce kre-deau strtbunil noştri, kt sktnarea IJereî este
în armarea Romtnilor, mi st nuie miînniak-tikt kredinga strtbunilor. Aceastt nanie Ro-mtnt este menitt a se organiza mililtreste mi ast-fel ne de o narte ku liberttgile ce i s’au dat, ne de alta ku armele, st meargtne kalea însemuatt de Dumnezeu.
Asttmntrtse nartidele ce aleargt ku intrige dune tronuri.. Nu vor gts; nici un nar-tizan în stnul nonolulul. Mele dout tronuri nu se vor mal desntrgi: nu se vor desntrgî de ktt atunci ktnd nonorul Romtn ar nerde simtimentul Bnireî mi al liberttgeî, sau ktnd ar fi jiungiat de soldagi streini. Dune domnia de astt-zî numai uoate fi altt domnie de ktt aceia ce va uni ku destvtrmire tronurile, ce ar da Bere! absoluta indenendingt. S’a sftrmit ku Domni sklavî ai enocelor de kt-dere mi intrigt ce ktutau st domneaskt ne IJerile desntrgite. Niminl nu se noate dekla-ra adversarul tronurilor unite ftrt a se de-klara de odatt adversarul Snirei mi enimikul liberttgeî mi al Ilatrieî. Snu-1 ka acela va afla îndatt disnregul nagieî întregi, mi nu va avea de ktt amoarea streinilor celor rtu voitori acestui nonol.
D. Levassor artist dramatik de mare dis-tinknie, din Ilaris, a încenut renrezintagiile sale în Bukuresti. Sucesul stu a fost foarte mare. mi meritat: sala era nlint mi Romtnii intusiasmagî de nerfekgia artei, mi. de un talent, eminent, ne a snus kt ştiu st îngeleagt mi st anreguiaskt aceste dout divinittuî. Ne nlace tot d’odatt a artta aici kt doi artişti Romtnl, konvinmî kt nici un artist nu a devenit celebru, ftrt st studie, se nrenart a merge la Ilaris neutru acest studiu. Snertm kt nublikul Romtn va înkuragia aceste nobile dorinnî.
Programul noului minister, citit tîe D. HI. Kogălniceanu in şedinţa din 4 Hlaiu a Adunărei elective din Iaşi.
Domnilor Deputaţi,
Mtria Sa Domnul Ilrincinatelor-Bnite ne-au numit miniştrii cel nentru Moldavia.
Resnunztud la kiemarea Tronului noi am nriimit aceastt sarcint ftrt a ne askunde ktt de nugin greuttgile el; am nriimit’o, înst, în konvikgie kt nrin aceasta, mi mai ales în îm-nrejurtrile aktuale, noi îmnlineam o neant-ratt datorie mi kttre Nagie mi kttre Domn.
în aceastt enokt de transigie, ktnd legile veki m’au nerdut o mute din nuterea lor moralt; ktnd legile cele nouţ înkt nu sunt ftkute; ktnd multe din doringele nagionale nu s’au realisat ku deiflinttate; ktnd reformele cele mal esenciale, nentru a ajunge în stare nraktikt, au trebuingt de a trece nrin înttrzierile unul mekanism komnlikat; ktnd Guvernul stt în fagt ku attte astenttrl mi trebuinge; mi ktnd el are attt de nugine mi-zloace snre a le nutea îndestula, numai urnoa-rt, numai demnt de rtvnit nu noate st fie sarcina ministerialt. Avem, înst, înkrederea în natrioticile kugettrî ale Domnului, în dren-tatea mi snrijinul leal al Komisiei Ventrale trale mi al Aduntreî: nentru kt, o snertm, ele nu ne vor linşi în ktft vreme noi vom lukra bine mi legisit\ în kttt vreme noi vom gine seamt de obmtestile oniniil nublice,
Iluogramul nostru va sta în însumi ak-tele noastre.
Rekunoasterea votului din 5 mi 24 Ianuarie 1859 este cea mal nuternikt dovadt kt autonomia Romtneaskt este un adevtr ce
nu se mal kontesteazt de nimine, mi kt 0ri ktnd Romtnil vor sti a fi la întlgimea sitg-agieî Eurona nu se va uita la el ku nent-sare.
Vekile noastre trataturi (sunt konsfinnjte attt nrin tratatul de Ilaris, ktt mi nrin Kon-vengiea din 7 (19) August 1858. Reztmtn-du-ne ne drenturile ce deksrg din aceste ak-turî sekulare, noi vom snrijini autonomiea ge-riî, ka o skunme mi nenreskrintibilt moştenire.
Deevoltarea mi înttrirea nagionalittgij Romtne vor fi gelul neadormitelor noastre stt-
rsingi, sufletul tutulor lukrtrilor noastre, ka rama st avem nu numai a dori, dar a mi do-btndi realisarea mtntuitorîuluî nrincin: Snirea.
în relagiile noastre internagionale, noli-tika guvernului va fi înlemeîatt ne demnitatea, drenturile mi interesile, kare ne vor fi nururea skumne.	ir. , .
în sfera atribugiilor noastre, vom lukra ku tot dinadinsul nentru ktt mal kurtnda mi întreaga unifikâre a institugiilor mi a legilor IIrincinatelor-5nite.
Vom nune luarea aminte cea mal skru-nuloast ka la aceastt mare reformt st lu~ krtm în cea mai strtnst îmnreunt îngelege-re ku ministeriul din Bukuresti, ka ama, din ce în ce mai mult, Suirea st ajungt a fi un fakt îndenlinit! De mal înainte rekunoaâtem kt centralisarea administragiei mi a nuterei legislative din Ilrirtcinatele-Snite au devenit o necesitate de înttiul odine. Vom lukra, Domnilor. ku tot-dinadinsul, ka în îmnreunt în-gelegere ku kornurilo Statului de aice mi de neste Milkov st ajungem la acest mtntuito;-resultat, Fie geara bine înkredingart kt întru aceasta nu vom Itsa st treakt în zadar nici o okazie favorabilt din ntuntru sau din afart; înst nu se uite kt, ftrt a renuncia la energie, îugelencîunea mi nrudengia trebuie st fie busola novtguitoare neutru toate na-giile, mi nrin urmare mi nentru nagia Romtns,
în toate ramurile administragiei noastre din ntutru, resnektarea Konvengieî din 7 (19) August 1858, în litera mi în suiritul el, va fi legea noastt sunremt. Komvengia au garantat Romtnilor guvernul konstitugional. Snri-jinigî de bine-voitorul mi îngelentul konkurs al Komisiei Ventrale mi al Aduntreî, lini&î din inimt kttre guvernul konstitugional, in-kredingagi kt numai un asemene guvern, sin-ceramente îngelcs mi anlikat din toate ntrni-lo noate îmnlini mi asigura libertatea mi fericirea nagieî, noi vom fi miniştri, konstituui-onalî în toatt nuterea kuvtntuluî.
Ka miniştri konstitugionall, noi mai înainte de toate, rekunoastem mi nroklamtm fo-lositorlul nrincin al resnonsabilittgil mi soli-darittgil ministeriale. Nna din înttile nronu-nerl ce, în nuterea art. 33 din Konvengie, gs-vernul va face Komisiei Ventrale, vafinronu-nerea nentru elaborarea unul nroiekt de lege statornicitoare kondigiilor resnonsabilittgil nu-nistrilor mi a înalgilor funkgionari al Statulsi.
Vom resnekta drenturile komisiei Ventrale mi ale Aduntreî generale în toatt înti»” derea lor. Vom nune o skrunuloast aterin,ie neutru a ne feri de or-ce neîntemeiat konfl'kb de orl-ce îmnresurare în atributele nuterei le gislative.	.
Vom fi, înst, tot odatt kredincîomiî ® energicii antrttorî al dreriturilor mi nreiog^ tivelor Tronului, karele renresenttnd înss^ voinga nagieî legiuit rostitt, karele ktnd dogma nagionalt a Snirel, trebuie s* înkonjurat de resnektul tuturora.
www.dacoromanica.ro
223
DÎMBOVIgA — 14 MAIU.
■ jsfoi vom ntzi ks sfingenie toate libertt jje nettgenestî, mi neksrmata noastre nreo-^jjare va fi de a Ie desvolta mi de a le în-l^ngisra ks toate legiuitele garangiî.
Lstm o solanelt îndatorire, în faga A ds-ireî, kt administragia noastre va ktsta nea jjjjî mare a sa nstere în legalitate mi în mo-,alitate. Mtrtsrisim în faga gereî kt nsmaî aqeste dosii minniniî not rtdika nagia mi societatea noastrt.
Ssnt enone ktnd reformele soniale rai materiale trebsîe st fie îmbrtgimate ks ktl-fl8it, ka înainte mergttoare ale regeneragiei cagionale. Ne aflim în asemine enoxt. Kre-(\(m kt rai gsvernsl rai geara, dtnds’mî o mjnt sinnert, mi numind înainte ks seriosi-tate mi energie întrs a desolva în toatt întinderea, în tot adevtrsl, nrinnimile egalitare iui nivilisatrine, ksnrinse mai ales în art. 46 al Konvengieî, nrin înssrai aneasta se vor nre-p,ti, se vor dobândi rai se vor asigsra toate doringele, tot viitorsl nagiiî Romane!
Grabnika rai temeînika desvoltare a nrin uiniilor refonnatriue ale Konvengieî attrnt, în mare narte, de liberalele Iskrtri a le Ivo-misiel Renale, rai de konksrssl Isminat mi uatriotik al Adsntrilor. Ilsterea esekstivt va fi ferinitt de a vede kt i se das în ks-rtnd okasia ini mizloanele st noatt nsneiia-gisnea în nosigie de a. se bsksra, ks o oart mai înainte, de aneste reforme, astentate ks ateta nertbdare.
Reformele nele mai esengiale, rai kare reklamt toatt bsna voitoarea rai dreanta a-tengie a marelor kornsri ale Statslsi, ssnt: reforma legei elektorale, rai îmbsntttgirea soartei geranilor, nrin revizia legii kare regsleast relagiile dintre dtninii rai dintre nronrietarii do ntmtnt.
Serioasa ini temeînika organisare a nste-reî armate, în nronorgie ks trebsingele ini ks mizloa’iele gereî, vor gtsi în ministerisl nos-trs nea mai energikt îngrijire. Institsgiile militare as fost odatt nsterea rai fala Romt-niei. Ktt ele as fost în ninioare, astonomia Ilrinninatelor n’as fost sn ksvtnt sek.
Tratatsl de Ilaris ne-as garantat drentsl strtvekis de a avea o arrnalt nagionalt. Illi drentsl rai isteressl natrieî noastre reklamt, dar, ka st avem o armatt în stare de a ne a/rsra xotarele rai astonomiea. Votsl Adsnt-rei din 30 Anrilie ne dt înkeztralsire, kt în tot ne se atinge de desvoltarea nstereî noastre nagionale Isminatsl D-voastrt konksrs ns ne va linşi.
în ordinsl îmbsntttnirilor materiale res-inindirea instrskgiii nsbline, rtdikarea rai îmbsntttgirea soartei klerslsi, desvoltarea in-dsstriiî mi a komergslsi, mi mai ales înflorirea agriksltsrii, marea noastrt bogtgie nagi °nalt, vor kiema o deosebitt aktivitate din nnrtea administragiei, rai în mtssrt ks mizloanele rai tot konksrssl ne ssntem sigsri kt ,u se vor da de renresentangii nagiiî.
Mai este o kestisne de mare imnortengt nentrs llrinninatele-Snite: aneasts este kestia monastirilor înkinate loksrilor de jos, kestie k&re aS nreoksnat nre înssrai nsterile ssb-skrii-î°are Konvengiiî. Ministerial îi va da deose-^t lsare aminte. Din narte-ne, Domnilor ^nstagî, vt nstem înltredinga kt, în toate ^krtrile atingttoare de aneastt gravt kestie, n°î vom fi konstiinniomi antrttorî ai drents-ri^0r rni ai intereselor geriî; mi nini o ottrî-te dofinitivt ns se va Isa ftrt konksrssl ns-tereî leg-lstlative.
în sftrrait, Domnilor denstagî, noi ns ne asksndem gresttgile sarninei ne am lsat ass-nrt-ne.
Inst învtgagi de iîsnita trekstslsî, nster-nini de bine voitoarea înkredere a Domnslsî, asnirtnd a merita mi ne anea a D-voastrt, folosinds-ne de aktivitatea rai de msltele nedine birsite ale ni'edenesorilor noştri,, giind seamt de trebsingile geriî rai de legisitele ne-reri ale oniniii nsbline, noi Istm assnrtne greaoa sarnint, ks skonsl de a întemeia domnia legilor, de a notoli natimile, de a menjji-ne liniştea nsblikt, de a da fie-ktrsia drentsl ses, într’sn ksvtnt de a kontribsi la fsn-darea snsî ordine de lskrsri nagional, stabil rai regslat.
Ka st nstem realisa anest skon, noi vom avea trebsingt de konksrssl Isminat al kor-nsrilor legîsitoare rai de sinnera îmbrtgoma-re a komnatriogilor nastri. Vom risne toatt silinua snre a ne fane demni de ele.
Kogdnmeam.— E. Alkazi.— D. Bojinka,— Melxisedek.— G. Adrian.— M. Jora.— D.Ko-zadini.—-
4 Maiă, 1860.
Peiitr'u ce?
Eatt esnresisnea nea mai originale, nea mai ksrioast, nea mai înksrkttoare; esnresisnea drakslsi ktnî el nrimsl îmvagt ne Eva st zikt; Pentru ce st ns mtuktm din no-msl viegeî? esnresisnea kare intrt oii snde, înksrkt ne îmvtgagi, dertmt ne nerozi, des-konere ne miraeî, rai rîde de togi rai de toate. Rine n’a rorait, nine n’a nltns, nine ns s’a înfiorat, nine ns mi-a rsnt maska, ktnd sn simnls Pentru ce? a ktzst ka tresnetsl înaintea lor? Draksl înss-inî ns noate avea mai msltt restate, mai msltt iskssiimt, mai msltt ksriositate de ktt aneste vorbe sksrte. Pentru ce?
Ilentrs ne boem retro-nrogresisii vor st konserve Regslament rai jsrt kredingt Kon-vengisnii ?
Ilentrs ne niokoii servili rai odiorai se tîitsk la boerii retro-nrogresisti mi assrzesk ne liberali de onoare rai natriotism?
Ilentrs ne retro-nrogresisliî strigt kt ssnt kanabilî, kt singsri not organisa geara, rai dorm în Adsnare somnsl ferinigilor rai voiv besk nsmai ka st rîzt Ismea?
nentrs ne togi strigt în gsra mare: st lskrtm, st lskrtm, rai togi stas ks mtîiiile în bsssnare.
nentrs ne se oksnt ka şt mergem nrin geart ne drsmsri de fer, rai ns se oksnt st mergem nrin kanitalt ne drsmsri bine navate miftrt gronî?
nentrs ne loksstele strune vin în geart st’i mtnînne avsgia ktnd nele ntmtntene ni-mik ns le mai last?
Hentrs ne togi natriogii liberali ktnd a-jsng la ministeris le este frikt d’a fi mea liberali ?
nentrs ne la noi oamenii sekslslsi ns nrejjsesk mai mslt de ktt oamenii trekstslsî.
nentrs ne snele kokoane se roraesk ks ssliman mi ns se roraesk de inslte fante ne-ksviinnioase?
nentrs ne sniî vorbesk ka st snsie nerozii rai ns tak ka snii denstagî din Ads-nare ?
nentrs ne nektrtsrariî kinsesk limba ro-
ratneaskt rai ns’mî kinsesk kansl ka st îm-vege kai-te?
nentrs ne în fonkgisnî oamenii se îna-vsgesk din nimik ne ktnd este stist kt ni-mik ns se fane din nimik?
nentrs ne sn oare kare denstat îmi bate nentsl tot-de-sna, ktnd Ismea ştie kt Dsm-nezes n’a nss nimik în întrs?
, nentrs ne snii nentrs o gtint se înkid în nsraktrie rai se nsmesk xogi, ne ktnd al-gii nentrs o momit se nresmblt nrin saloa ne mi se tratez de onorabili?
neDtrs ne ktte-va kokoane srîte rai bt-trîne îmi dreg meres faga rai nini odatt ns’rai dreg mintea rai nsrtarea?
nentrs ne? nentrs ne? Kttt ksriositate n’are anest indiskret nentrs ne? Ktte istorii ns fane? Ktte lskrsri ns se aflt nrin el? De voigî fanegî înnerkarea singsri rai arsn-kagi îngrozitorsl Pentru ce? la ktte vedegi rai aszigî. Mt kredegî kt ns este alt mi-jlok mai fanile rai mai sigsr d’a ns remtnea nini odatt ftrt lskrs, d’a ns vi se srî snde \eni fi, kiar în Adsnare, d’a netrene ks ori nine, rai înss-rai ks nerozii,
Vt snsî anestea din esneriengt rai eatt ksra am a^at imnortanga Majesttgiî sale nentrs ne.
Mt aflam într’sn salon din nele mai ele gante; nimik ns linsea ka st’l falit nltkst rai înkîntttoris; lsmine, flori, mssikt, femei frsmoase rai kokete. Sttuîna kasei, D-na X. era, ani d’o veselit rart, ani tsrbsratt d’sn neastîmntr nervos ne’i skimba faga, des, dar în Konversagisnea animatt ns se btga de seamt. Btrbatsl sts D. X. anroane de dtn-sa, înkongisrat de ktgî-va amini, vorbia ss-ntrat ks snsl mai tîntr desnre nişte bani ne’i nerdsse la nreferengt, ini desnre greraajelene anesta avssese neferinirea d’a fane. — Ns eşti bsn de niraika; de ktte ori vii la mine mt fanî st nerz, ns bagi de seamt, nare k’aî fi araoresat. A noi ridiktnd vonea mi mai tare înst rtzînd, zise: st ns mai kalnî în kasa mea. La aneste vorbe zise foarte tare damele se skslart rai se aszi sn tremsrttor Pentru ce. X. se întoarse ksrios rai vtzs ne femea sa foarte rialidt rai konfsst. — Re fel, neutru ce, zise el. Aneasta o ftks a se romi mslt, a în-gtlbeni mi mai mslt, a zine ktte-va vorbe înksrkate rai ... . neste ktl-va timn aflai kt menagisl se strikase.
Atsimî m’am gtndit mslt la Pentru ce, rai ks ktt l’am întrebsingat ks attt am aflat mai raslte. Fanegî rai D-voastrt ka mine rai’mi zinegî kiar mie nentrs ne nsî jos ne
Cine-va.
încă căte-va observaţii mai ’nalnte de a intra iu obiectai ce ne am propus de a trata.
1. Infanterie.
(Urmare)
Armiile kare as infanterie sraoart mai nsmeroast, îmnsrakttorii (Ies fusilliers) ssnt mea bsni nentrs miksl resbel, Ks toate a-nestea noi am dori mea mslt întokmirea a kttor-va batalioane de Ilandsri, (ssb nsme de neregslagi,) rai iatt nentrs ne. înfiingat, rea lor, la nea înttis okasie ne ar dovedi kt ns ne înraeltm ktnd vom snsne kt, nresti-gisl mi sniritsl de korn fane mslt am avs-okazie a vedea adesea, soldagî Frannesi de linie, nertnd a trene într’sn regiment de Zs-
www.dacoromanica.ro
224
D1MB0VIIJA — 14 MAltt.
avi, a doua zi nu’l mal kunostl, într’adevtr devine alt om.
Am regreta rirea mslt dalia am fi Iinsiţî de konkursul mior aseminea trune, escelente în mikul resbel. Agerimea, snontaneitatea, bravura mi nerseverenţa Ilandsrslsi romtn, ar resnunde de minune eksijenţilor mikuluT resbel. Se ne formtni dar aseminea trsne sure ale întrebuinţa la timn ku nrudenţt, mi se nu sakrifiktm umior aceste elemente nreţioa-se, ne kare resbelul modern, ne aratt a nu-î eşnune săbiilor kavalerieî, în general, stî trimitem numaî akolo unde vom avea o neant-ratt necesitate. Esemnlu, natrule sekrete, es-korte de artilerie, antrarea obstakolilor lokali bastimente, etc. mi în fine în toate akţiile unde ari nutea se agisese liberi, konform ku orga-nisarea mi elementul lor defensiv. Iatt dar okasii unde ne am nutea servi nrea bine ku Ilandurl.
2. Kavalerie.
Diferinţa între Kavaleria grea mi umoa-yt se simte îndatt, alegerea nu este dificila.
Dragonî, SsarI iatt Kavalerie uinoart. Ile acest! din urnit, îî nutem avea mai ku-rtnd întokmiţi. Din No. 4659 al. Dorobanţilor din judeţe, nutem forma ku înlesnire.
2. Regimente de 5sari, bine ekinaţî mi bine armaţi, mi nrin urmare vom nutea a! mobilisa ku mare, facilitate ktnd va cere trebuinţa.
Ssarul, neavtnd a se teme de nimik stre-
bate tertmul în toate ntrţile; mi daka vom
konsulta istoria resbeluluî, vom vedea un mir de înttmnltri audare, unde adesea unul singur se vede silit a se lunta în kontra zece.
DragouiI, sunt asemenea o ekcelentt Kavalerie.
în fîmnul resbeluluî Snanii, sub Imneriu, numtrul lor se urkase la 24 Regimente.
Ei avtnd avantajul de a se lunta mi ne jos, întokmirea lor o sokotim de cea mai mare necesitate, mai vtrtos în H,ara noastrt unde, lokomotivele ne linsesk sure a nutea trimite ku facilitate o uarle din Infanterie akolo, unde am simţi neantrat kt trebue se soseaskt la timn ranforturî. Ktte zile n'ear trebui oare ka se mobilistm o narte din Infanterie de la un lok la altul? IXIi ce âm nutea face ku dtnsa alt, de ktt a o obosi în zadar nrin marmuri mi kontra mnrmurî.
Ltucerul ntskut, nrekum sunt Kazaci, Rumî mi Iloloiiii este Kavalerie umoart, cei l-alţi sunt de linie. Ltncerul se tridt mai facil dune lancea sa, atunci kiar ktnd ban-derila ar fi învelitt, de ktnd un alt Ktltreţ numai ku sabia, nrin urmare nu trebue se’i întrebuinţtm în mikul resbel. „Ne unim înst ku ntrerea D-luî Lokotenent de Kavalerie Mânu, kai'e au tratat aceastt kestie urintr’uii artikol în Monitorul Oasti, mi zicem mi noi, kt o inargt de unul sau mai multe regimente de Ltn-ceii în linie de bttae, nroduce asunra Infanteriei un efekt moral foarte mare; Ne sunt de mare necesitate asemenea la facerea nrizonierilor mi snre a urmtri în inamik în retragtri.
3. Artilerie.
-.fc
Este de nrisos, într’adevtr, de a krea o artilerie snecialt neutru mikul resbel, artileria ktltreaţt, bine organisatt mi bine eksersatt frece toate obstakolile, ori kum ar fi te-rtmul.(*)	(Va urma.)
(*) Artileria lliemontezi a» fost admirabili înres-belal din krimea. Era lisdati de toati armia Aliaţilor. Am dori ka gavernsl se trimiţi kt-
EPIGRAME.
Leacul insomniei.
3.
D’aveţi vr’odatt o insomnit IJIi noantea lungt vt kinuiţi,
Vt snui akurna o doktorit Ku kare sigur vt lekuiţî.
Am suferit’o mi eu odatt TTTi ktte leakurî n’am lctutat!
La boala krudt, nevindekatt,
Eram se vede kondamnat.
Am fost adesea mi nrin saloane St vtz boerii frumos ktsktnd, S’askult în vorbt ne mari kokoane, Hli junii table se vtd julctnd.
Am fost la teatru st vtz aktoriî, TTTi mult la unii un leak sneram! în Adunare mi oratorii Ku mare silt îi askultam.
Luai atunce.un kuragiS mare Hli în tradukţiî m’am învelit;
Ama ostndt mi resbunare La nime’n viaţt eu n’am dorit, îmi zise unul: vezi noesit;
Luai o sumt ka st citesk Ai milt doamne! He nerozit Vtzuî ra’atunce! mt îngrozesk. ne ce nicioare odorogite Sermane versuri st îrabrtncia!
TTTi skioane, rele mi necionlite Ka ciuma neagrt mt kinuia,
Luai jurnale de ori ce mtnt,
Dar ce torture, m’atunci avui;
Kum ei nocirt limba romtnt,
Kt, ztu 1 nimika nu nricenuî. tîn singur lukru, o bunt soarte Avu nuierea m’acel talent, în somnul dulce ka st mt noarte Ku fericire, într’un moment.
De vreţi akuma s’aflani îndatt Kum vine somnul odinitor..
Trei rtnduri numaî citiţi odatt Din islikatsl Konservator.
Rad ion.
URZICARII.
în
tat din
nriciua sttrnirei lfckustelof, un denu-sttnga a ttkut nronuhere ka Mitrono-
litul st dea ordin nonilor în fakt festaniî mi st se roage. „le diable s'est fail ermile.u
toatt JJeara st Francesul zice:
La trei anelurî nominale un denutat a fost absent (linsit), termin îmou; s’a dovedit kt era okunat st înveţe nisce kaî.
Stmbtta morţilor vine; un nume iiuou s’a adtogat între morţi la narastas. Pega~
lamentai.
Foştii Domni mi kaîmakami se adunt în IJart din toate ntrţile. Se întreabt unii ce noate st-i adukt. Negremit kt vin st vazt lokustele.
Snul a dat o nalmt altuiea în aintea a mai mulţi nrivitorî mi a unui koraisar de no-liţie. nrivitorii întrebart ne koraisar de ce nu aresteazt ne vinovat.
ţî-va din D-ni Ofbierî, la fraţii noştri! din Th-rin, snre a se nerfeksiona în aceasti arnu a-tit de .imnortenti.
„Nebun sunt? rtsnunse komisarul. V,
„st mt dea în judekatt kriminalt?
reM
Hei ce în enocele trekute emiag î» ajI(t streinilor ku kanetele ne tinsiî. AS dat titI siile la snoilori st le gtfeaskt; de Ir^t as{^ datt vor nrezinta ne tinsiî kanetele unora dii liberali ku kare a ftkut fuziune.
însciinţări.
pAduhî du tAere.
ne uronrietatea meaStngeru din distrikt8 nraxova desntrţirea Krikovu, sunt dout ko-druri de rit dure mai bine de 1600 nogoane ku tot felu de lemne de kerestea, buţî, tocitori, funduri, xaraci desnikaţl, doage, lemne de kast, tot felu de nari mi lemne de f0k, nrekum mi un alt kodru mai ttntr ce are nari de tot felu, nuehe de cerkuri, nuele de îngrtdit mi teiS de juuuit. Aceste ntduri dsns felurimea lemnilor lor mi dunt noziţiea.ce au în mijloku dealurilor ku vii mi în anroriiere de ktmniea ce se desftmurt kttre Mizil ini toate satile mi ttrgurile vecine dune sunt deal, înftţimazt cele mai bune mijloace nentru o grabnikt konsumare ku nreţu cel mai avan-tagos. Doritori de ale lua în ttere ori îq total sau în narte le noate vizita ori ktnd a-drestndu-se la îngrijitoru nronriettţii, sau la fratele meS de va fi akolo ; iar nenlru învoeah mi kontraktare st va înţelege ku mine, ka-rele deokamdatt nit voi gtsi în narlea lobului mi mai ttrzig la lokuinţa mea din kani-talt ce este viza-vi de direkţiea nostelor Eo-mtnestî uliţa Bosel îndosu xanului Trtsni.
Nikolae Mîrzea.
Eforiea generala a spitalelor civile.
Fiind-kt la zioa de 11 MaiS korent nu arttat în destui doritori ka st konkureze asunra renaraţiilor trebuincioase a st facela Snitalu Kolţî; st nublikt urrntr’aceasta kt Mierkurî la 18 tot ale korentei este a st da sftrmit adjudekaţiî. Ast-fel dar se vor înft-ţima doritorii konferte înskrise mi garanţie valabile de la 10 ntnt la 12 ore de dimi-
neant ku konferte regulamentului nublikat urii. Monitorul No. 55 din anul korent, ktnd 4e| vor deskide în nrezenţa D-lor mi se va lisa lukrarea ku nreţu cel mai avantagios neutru kasa snitalelor: Iar kondiţiile nlanu mi divi-zu st not vedea în ori ce zi în kancelariea Eforii de la 10 ore dimineaţa ntnt la 3 dunt amia-zi.
Direlitorul Eforiei. S. Piscupescu.
Eforiea generala a spitalelor civile-
neutru transnortarea bolnavilor de la s" Snital la altul ini alte asemenea necesittjdj urmtnd a se înfiinţa o trtsurt omnibus, sa» delijanţt natru kai, mi o nerekc xamure, E' foria nublikt nrintr’aceasta, ka doritorii dea^ semenea antrenrist, st se arate în Iokalul ei din konrinsul Kolneî la 25 ale korentei Îs*11 MaiS ktnd este a se ţinea licitaţit dune ie gulile kuvenite; iar într’acest interval, voi vel^ doritorii la kancelaria Eforiei, de la 1® 0 dimineaţa ntnt la 3 dune ameazt, ka st informauiile necesarii în aceast nrivinţt.
~ Direktorul Eforiei. -S. Piscupejcu^
Tinogpaiia Noţiona.it Stpada Neuiţeaskt Xanu Gepinan No. îî.
www.dacoromanica.ro