MIERCURI 11 MAIC.
M 56.
PEINCIPATELE-UNITE
Aieaste foaie ese de _ ^oj, ori ne ssiitimaii jjiepkspoa ini Sim-
{Irensl fibonamenls-l«r nenti’8 sn anS 24 Sf.
flentr»‘/a „ 12 „
Trei lsnî. . . . 6 „
0 linie nentrs anon-8»rl ae va nliti ks 30 n.
DÎMBOVIŢA
Ab'onagia se fa'ie la Redakuie în Ilasagisl Romîn, iar nrin dis— trikte la D. sekretarî aî Administragii lor Orî ne abonament trebsie ntatit indata ka sbbs-krierea.
O lege ele k tor ala foarte întinsa. FOIA POLITICĂ ŞI LITTERARĂ ^jj| IJeraniî sa devie uetaiţeniiui liberi nrin
Unirea ambelor ministere ssb alessl	J a or îmnrom ietarire, ks desnagsbire.
„nnorslsi romm de la 24 GenariS.	Redactor Responsabil RADU IONESCU.	Armarea vierilor în oştire regulata,
1	_______________ rezerva mi gloate armate.
ÎNSCUNTARE.
D. RADU IONESCU. »nsl din js-nii romani ne as fi>kst stsdiî în litere în Frannia, skriitor mi noet roim.n de distinknie, a bine voit a se însenina ks redakgia res-nonsabih» a Dîmbomi^ei. Noi n« ne dembrl^m de la jsrnal; vom n,nn>nea ka nronrietar a.i Dîm-boviu,eîy mi vom oferi konksrssl nostrs ne lcbt timn ne vom afla în-H în gan».
K« aneastL okasie esnrimi.m re-k^nostinga noastri» romanilor ka-re, la anelsl ne am ftkst în zilele din srim» as venit în snriji-nsl jsrnalslsî nostrb, abom>ndb-se în mare nsmTr.
D. BOLINTINEANU-
Bucureşti. 10 Maiu.
STAREA ACTUALE.
ÂDUNAREAGENERALE.
S’a vorbit mult desnre Adunarea aktua-le; am vtzut ne unii ktuttud s’o anere, ne alijii s’o kondamne. Fantele dovedesk kt e-siste în adunare dout ntrgl între kari lunta se deklart de multe orî; adesea eart se vtd snite în unele kestiunî. De unde vine aneas-tz luntt? Este oare nrodust din deosebire de nrinnine mi kredinge nolitine? Sau este isbirea numai .între nersoane, konduşe d’un interes de nartit?
S’a zis kt este în Adunare dreanta mi stanga, ku alte vorbe retrograzi mi liberali.
S’a zis eart kt aneastt îmntrgire este greinitt,- kt nu este dreanta mi stanga, fiind kt se unesk ktte odatt.
Algi! au mersă mai denarte mi au skim bat rolul mi kuloarea anestor ntrgl. He nei din dreanta îl kred adevtragî liberali mi a-R’Rrttori al geril; ne nei din stanga, retrograzi 1111 inaminl aî geril. Este un naradoks, o absurditate; dar s’a zis "mi aneasta, mi multe înkt.
St nernettm înst din nine se komnune Adunarea aktuale mi kare este adevtrul?
I.
r	■
Reş5lanientari.
Regulamentul a kreat în geart dout kla-
Ri *
« antsttorî rai antsagî, nrivilegiagî rai ne-lenttgigî. O klase avea interes st anere
Regulamentul; nea-laltt st’l restoarne. A-neasts luntt s’a deklarat la 1848, mi amtn-dout klasile mi-au arttat interesele lor.
Regulamentarii au triumfat. ^îeî din ur-mt, ftrt nreget, au lukrat nekontenit st restoarne aneastt lege sub kare IJeara mergea la neire. Ilrotestarea kontinut a anestora, aju-tatt de imnrejurtrî, îl ftku mi ne dtnmiî st triumfe.
Eurona nernett starea lukrurilor. Revol-tatt de nedrentatea, de abusurile, de jaful banilor nublini, de nrivilegiele unei klasî, de ar-bitrariul mi asunrirea Osnodarilor, toate, rele nroduse de regulament, Eurona ne dete o lege nuot, Konvengiunea.
Egalitatea, libertatea, sunt basile Konven-giuniî. Aneastt lege ne dete Guvernul Re-nresentativ.
Kare sunt astt-zî inaminiî Konvengiunil?
Interesul în nolitikt este mal nresus de simtiment. Interesul se deklart nrin fante, simtimentul nrin vorbe, ^n fant nolitik, o lege, ktnd se fak, au în vedere interesul, în bine sau în rtu.
Kovengiunea s’a ftkut în interesul generale al tutulor, mi în kontra interesului narti-kulare al klasiî nrivilegiate.
Aneastt klase kreatt, ridikatt, în avu-gitt de Regulament; aneastt klase denrinst ku arbitrariul, ku nrivilegie, ku venituri ilegale; aneastt klase, al ktril interes era a-ttt de mare, în ktt alerga la Turn! mi la Rumî ka st’l anere, ku orî ne nreg mi re-ssltat nentru geart; ageastt klase regula-mentarit kum noate dar st nriimeaskt Konvengiunea? atttea interese o iartt oare st snrijine, st anere legea nouţ ?
Vorbele sunt frumoase, dar sunt. vorbe. Ilolitika nu se baseazt ne vorbe, ni ne interese. Oamenii nu se judekt dunt vorbe Mi dunt fante.
Klasea regulamentarii strigi kt doreşte Konvengiune, strigi st se nuit în lukrare ktt mal kurtud, strigi kt iubeşte libertatea mi egalitatea; dar toate aneste strigtrî se mtr-ginesk în vorbe mi vorbele nu nrobeazt ni-mik. Interesul este tare mi’î onreste d’a merge ntnt. la fante; este tare mi adesea îi trt-deast. N’a zis unii în Adunare kt Konven-v,iHnea ns este o lege? în fanţi, eatt ne le zrâe interesul.
Ni s’ar zme noate kt oamenii se skim-bt, kt nrogresul tiranului îl mtnţ înainte, kt aneastt klase a dat în trekut nrobe de na-triotism, kt în momente de entusiasm se uiţi interesul de klase; aMeastt skimbare s’ar fane noate în alţi narte, nu la noi. O kre-dem ku nenutingt.
Timnul minunelor a trekut; ku dtnsul st ne treakt kredinga mi kiar sn.eranga kt a-
neastt klase s’a kulkat în brage ku Regulamentul mi sa destentat în loku’i ku Konvengiunea.
S’a gtsit oameni, mi se gtsesk nentru toate, st anere aneastt klase în kontra ade-vtrulul mi evidengeî fantelor stvtrmite; st’î xidine înaintea geril, ftktndu’l adevtragil stl antrttorî, adevtragil stl avokagî; kt anesti singuri vor libertatea mi nrogresul; anesti singuri se luntt în Adunare nentru interesul no-nolulul. Dar nonolul fuge de aseminî avo-kagl, ktMî tot de una a fost înmelat. Ilono-lul kare a suferit nu se ritinesne, nu skim-bt fantele mi nu uitt istoria.
II.
Komeniiionalî.
Este mult mal naturale ka Konvengiunea st aibt antrttorî sinnerl mi konvinml. Oamenii kari au avut kuragiul de a nroţesta nekontenit în kontra regimului trekut, kari ag kombttut ku energie. Regulamentul, kare nre-tutindenî au arttat ku nrobe învederate mise-riele Me aMeastt lege a nrodus în gart, kari nu s’au ostenit a Mere zeMe ani o lege nouţ, oamenii aMesti sunt adevtragil antrttorî al Konvengiunil.
Nimine nu va ustea st zikt kt nu este ama. AMela va fi de rea kredingt, orbit de interes, sau dus în rtttMire. RerMettm ne oameni numai ka amiMÎ saS inamÎMl aî Konven-giunii, ka st neesnliktm lunta din Adunare. A-Mesta ne este skouul. Nu ktuttm nerfekgi-unl morale.
Kredinga aMestor antrttorî aî Konvengiunil este tare mi neskimbatt. Dentrtagl de Regulament, nekorungî de regimul Iul, nedenrinmî ku arbitrariul Iul, nefolosigl de abusurile Iul-, tot-de-Una nersekutagî, n’ar fi o naivitate st kredem kt aMesti oameni ar nutea st anere Regulamentul? N’ar fi o nebunit st kredem kt nu voiesk Konvengiunea? kt nu voesk libertatea? kt nu voesk egalitatea? N’ar fi o nebunit st kredem kt aMesti oameni kom-bat Konvengiunea ka st ne întoarkt sub Regulament?
Adtugagi rai mulgimea asun'ritt, alunga-tt din toate ntrgile, kare servia ftrt resnlt-tire, kare i.’avea drenturî, fiind kt n’avea nrivilegie, kare la nimeni nu gtsia dreutate, kare suferia mii de abusurl mi n’avea- în lege ninî un snrijin; el bine! togi anestl kari in-trt akum într’o viagt nouţ. unde not dobtn-di drenturî, resnlttire, justigie, egalitate, kum s’ar nutea st nu snrijine Konvengiunea ku energie, ku sakritmie, ku devotament? N’ar fi o linst absolult, kiar de bun simg, st kredem kt anestl asunrigl ar nutea st anere Regulamentul ?
Indoinga este ertatt asunra intengiunil,
www.dacoromanica.ro
DÎMBOVIŢA — 11 MAIU.
218_________________________________
ns- assnra fantelor. KEnd vedem fante înaintea noastre mi ne îndoim, atsnne sas ns js-
A
dekEtn, sag ns ssntem drengî. In ori ne kas, ssntem lcslnabilî.
Afara de kredingele nolitine, de konvik-gisnea tare a anestor oameni, afara kiar de natriotismsl ne ar nstea se aibE, este iarainî interessl kare’î fane se anere lcs energie Kon-vengisnea.
Este interesai sneî klasi îndelsng ass-nrite, nersekstate mi desnrensite; este interessl sneî klasi ne vrea se aibE drentsrî egale mi resnektate; este interessl sneî klasî ne re-klamE a fi ridikatE la treanta ne i se ksvine, este interessl gereî întreg! se rneargE înainte la ferinire, la avsgiE, la libertate,- se rneargE înainte lcs Domnitorisl ses, nriti Snire mi Konvengisne.
Kare e neferinitsl kax-e ar zi ne kE anestea ns ssnt adevErsrî? kE sn asemine interes ns este nobile, ns este mare? Ke aneastE klase ns dox-este sinner Konvengisnea?
Arete aneasta nrin falite, dovedeaskE a-neasta ks ksvinte tar!, iar hb nrin vorbe, in-jsrie mi kalomnie.
TrekBtsl este adEnk sEnat în mintea noastrE: mi ninî odatE, snre binele nostrs, se ns se steargE, se iib ueai'E din okiî nomtri, Mere» se ne stea înainte ks miseriele Ibî toate, ks oameni! mi instrsmentele Ibî, oameni ne traesk înkE ini iib rsnem ks dEnmiî, oameni ne înmealE ne naiv! ks vorba de Konservatorî Urogresistî.
KEnd ksnoasnem bine regimsl trekstslsî mi oameni! anestsî regim de korsngisue, ks ne skoxi akssE Bniî ne oameni! liberal! sas Konvengionalî ? SitEnd sas falifiliEnd fantele, nentrs ne ’î akssE Ice iib sânt eî liberali, eî nrogresistî, eî anEratorî a! nonolslBi? Kred oare Ice oameni! ti’ekBtBlsi kondamnagî de fantele lor, ssnt adev&ragi! liberal!, nrogresistî, anEratorî a! nonolslsî?
S’arete fanţe mi iar fante. Vorbele ns maî as ressnet în geara.	.
FiE-kare se se jsdene dsnE fante, ner-netate logik iar ns falsifikate,- atsnne se aflE adevErsl, atBnne se vede fiE-kare ksm este. .
N’avem oameni nerfekgî; or! în ne gara anestî ssnt foarte rari. Se ns kalomniEm în-se; se ns înegrim mi n’aneia kare ssnt maî bsnî. Se aretEm gere! bine rai ks nenErti-nire ne oameni! kari as fost, ssnt mi 115 not fi de kEt RegBlamentarî. S’aretEm asemine rai n’aneia kare nrin vieaga lor, nrin fantele mi interesele lor ssnt mi vor fi Konvengionalî.
-	HI.
MiOnta din Addnare.
AneastE deosebire nekontestabile de oa-^ menî, de interese rai de nrinninie ne esrdikE Isnta kare esistE în Adsnare.
Se ns se jsdene Isnta aneasta dsnE 0-nosigisnea ne se fane ministerislsî. Atsnne am ajsnge a krede kE îngelegerea mi snirea ssnt maî mar! dekEtlsnta; mi ar fi o eroare.
Onosigisnea se fane kEte odatE de ambele nsrgî, sas nentrs kş ns anrobeasE 1b-krErile ministerislsî, sas mirakate de movilsrî diferite.
Teî din dreanta sas Regulamentari vor se denErtese ministerial, saS ka se ajsngE e! la nstere snre a îndenlini slconsl mi interessl lor de a ne întoarne la Regslament, sa» ksm o zik eî mi avokagi! lor, kE nea ma! mare ferinire nentrs dEnmiî este se vazE la min isteria ne liberal!, krezEnd kţ anestî vor
komnromite gera-a mi ne vom întoarne iar la Regslament.
Konvengionali! ag desanrobat IskrEi'ile ministerislB! mi vor se’1 denErtese, avEiid sne-ranga mi krezEnd Ice vor skoate geara din starea în kare se afiş, Ice vor nsne în lskrare KonvengiBnea maî bine mi maî renede.
EatE ksm se esnlikE suirea trekEtoare rai ilBSoriE ne se vede în AdBiiai'e kEte odatE.
Ns kredem înşE în Bnii’ea de nrinninie, 11 b kredem în snirea snre a nsne în lBkrare Konvengisnea.
Am vEzst deosebirea radikale de interese mi de trebsinge; interese diametral onsse! ti’ebBinge onsse, kredinge onsse. înaintea fantelor învederate, ns ne nstern basa ne vorbe; ns nstem krede în minsnî, îd metamorfose. TrekBtsl mi nresentBl ambelor naftite ne a-rats kEt de mare este deosebirea între slco-nsrile lor. DsnE nernetarea fantelor, avem konvikgiBiiea Ice suirea este ks nenstingE între Regslamentari mi Konveniţionali,
Aneasta ne esnlikE învederat lBnta kare esiste în Adsnai’e.
Vom vorbi desnre ministeris.
R. 1.
SitBagia noaslra este destsl de kritikE.
Tine a fElcsfo ast-fel?
No! am fane maî bine kEnd am întreba.,, Tine ns a fEkst’o ast-fel?
AneastE întrebare maî bine s’ar nemeri.
Tine ns a fEkst’o?
Ea este ressltatsl joksrilor nesolcotite ale tstslor nartidelor nolitine ne se IsntE între ele.
Aneste nartide mi toate nsangele lor ag o mare narte de lskrare la starea în kare s’a adss gara,
Am nstea esnrima ain! erorile tBtslor nartidelor, în kare întra diferitele ministere mi adsriEvî: dar am fane în adevEr sn tabloS ds-reros, deskBragietor, mi inima RomEnslsî este destsl de slsbitE ka se o maîfanem,
LESEm dar la onarte slEbinisnele ome-nesnî. ArsnlcEm sn veI neste dolctrinele de or! ne karakter; neste ratEnir!, neste rnarla-taniî, rele voingî, inogrisiî, aberagisnî, min-nisnî, kalomniî, arbilrarig, nebnui!; mi am dori, se remEie asksnse.
Ne vom mErgini nsmaî mi nsma! a arata snde esteisvox-sl i-ebIb!. Este în legea elek-toralE din. Konvengie, este în mekanismslkor-nsi-ilor legislative kemate se falcE anelea-mî leg!, în tre! kornsrî, desiiErgite.
Sânt oameni kare kred kE rasl se noa-te desfiinga nrin skimbErile ministerelor.
No! îiise ns kredem. Toate ministerile vor fane neia ne as fskst nele alte, adikE ns vor fane nimik; toate adsnErile ne vor veni vor fane neia ne as fEkst nele-lalte, adikE ns vor fane nimik. Te servinig not fane ma! mslt nisne lcEiman! maî meşter! kEnd togî kErma-ni! ag se kErmeaskE anelara! vas, adikE sn vas fEkst de ma! înainte ast-fel ka se ns noa-tE nlsti rai înainta? Anest vas este meka-nisniBl lconstitBgional; este fEkst ka se ns noatE merge.
Ast-fel no! ns nsnem în skimbarea ministerelor Sneranga ks vor fane se rneargE Islcrsi-ile; Singsra snerangE ne nsnem. este Ice doara se va gEsi vr’sn minister kare se îngeleagE kE ks mekanismBl kornBrilor legislative de astE-zî, ns este nimik de asnentat, mi se se gEndeaskE la neia ne este de fEkst.
Ministerele ne ag se vie, vor îngelege snde este nedika? Vor Isa mESBrî ka se
o fErame? de vor îngelege, bine; dalca ^ ele ns vor fane maî mslt de lcEt nele trek5 te: adikE a se snide singsre.	'
/>. B.
---------------------
ORONICA INTERIOARĂ.
Aszim Ice în aneste zile are se se des batE în Adsnare se nroielct al Komisieî Ten trale în ririvinua komisarslBÎ DariEreî. Ke ar fi din do! komisar! a! nelor doBE ger! sei-e mEie Bnsl singsr. Ideia de a lEsa siîbI nen ti'B amEndoBE IXerile nare negrerait însBfiatx de doringa suire!, nrin srmare este o ideje bsiiE, Aneasta odatE zîse, se trenem înainte-Renrezintangi! nsterilor DsnErene în Komisig ssnt nel Asstriak, nel Otoman, nel Bavarez nel ViBrtenbergien, nel Şerb, ne! Moldovan mj nel Msntean, neste tot mante. Ssnt dar trei adikE dos! romEn! mi biibI SErb k’ontra na-ti'B. Kb nosa organisare vor.fi do! lcontrana-ti’B, adikE. sn glas se va nerde, Ssb anest ranort dar romEni! ag se niarzE sn glas în Koniisfa. Teritrala ns a nrevEzst anest desa-vantagig, mi kredem Ice Adanarea ai fane bine a se gErdi la anest nsnt imnortent. Ar fi Bn mijlok de lsat nrin kare s’ar înnEka a-mEiidoBE aneste trebBingî. A ramEneaBn singnr, Komisar nentrs amEndoBE gerile; dar a avea în Komisie dosE glassrî. Terem ka densta-giî se nsie Î11 desbatere aneastE kla8ZE,rfiind de o mare însemnEtate, din anea desbatere. va erai Ismina.
Eforia Snitaletor a Isat în aneste zile o mESsra bsnE; a denis ka ne fie kare van natrs-zenî de bolnav! de boale kronine ne în Snitalsr! ns se not tEmEdsi, mi din sEranî, se se trimigE la bEî la OlEnestî, Ba!ta-Alk etc. Icb sn doktor rai ks toate keltsielile de la ainezEinEntBl Snitalelor.
Aflim de Ia Moldova kE dsnE desbateri ne s’as armat la Adsnare, Arximandritsl Mel-xisedek ministrs al Ieşitelor, a demisionat, în adevEr, am dori ka nartea bisei ineaskE se ns , intre în aneste Isnte nolitine, maî ales la în-nenBtsl sne! konstitBgi! kEnd raarlatanismsl, miimisna rai kalomnia ag mare asksltare, kî-nî se vor afla înoroigî; nartea biserineaskE ar trebsi se rEm^ie afara, ka sE-ni! nistreze nrestigisl de nEstorî, de înnEnisitorî.
IIeiie la sosirea DomnitOrslsi în kaiiiţalî se zine kE ns se va denide nimik în kestia ministerialE rai neia ne este se se denidE, ni-minî ns snie. KEt nentrs noî, în toate aneste lskrsr! kredem ka tot-d’asna kE or! ne rele vin nsmaî din legea- ElelctoralE mi kE ain! trebse kEsrat remedisl.
AdsnErile se not disolva; dar ks legea înfiingE tot ane! oamenî vor veni la Adsnare. Ministerele se vor skimba; dar vor kEdeaîn-datE, ninî ns vor avea ninî odatE maioritate. Hoţ îiise resraî ara! forma maioritate nrin în-rîsrirî; dar anei minister kare va înrîsri, ns va maî fi konstitsgional. O lege se dE jos dar ns se skomoteazE, mi noî sniî, or! kare ar fi sn asemenea minister ne ar kEsta sî înrîsreaskE alegerile: îî vom striga: ks ssk minister Ksîimksmesk.
Legea trebse îndreiitatE.	., *
CRONICA STREINĂ.
Victoria!
Maî la vale ns kredeam kE Garibaldi
www.dacoromanica.ro
foSt învins. Srmtloarea felegramt nc tis (jrcnfate.
Rin Românul.
Neapole 20 Maiu seara.
Trsnele regeşti as fost bttste de kornsl jgi Garibaldi, în lsntele de la 15 mil6Mais. ^qest korn oksnt aksm nosiţisnea delaMon-tereale, kare domneşte Oramsl Ilalermo. 0-rainsl fiind înkonjsratde Garibaldianiî, sekre-de kt trsnele se vor retrage din el foarte ks-
rtnd.
Evenimentsl cel mai însemnat kare oksnt piereS toate jsrnalele strtine, este temeraria disbarkare a bravslsî Garibaldi în Sicilia. Times zice: kt aceasta este întrenrinderea nea di al kstezttoarit ne s’a ftkst în Esrona, se îndoemte oare-ksm de ssces, dar doreşte ka Garibaldi st trisnfe mi va fi cel mal mare e-ros al sekslslsî. Decerna din Romsnsl ne snsne ks trsnele lsî Garibaldi aS fost resinite. Dar aceastt învingere de va fi adeveratt, ns va desksragia ne vekisl eros al iiberttţiî. Mine ksnoaste toate fantele eroine ale acestsî kt-nitan, toate întrenrinderile sale adevtrat gigantice, nentrs kare s’a mi zis kt este sn eros din antikitate, noate snera kt mi astt datt Garibaldi va libera Sicilia. El nriimeste ne fie-kare zi, bani, arme mi soldaţi volBntarî.
. ‘ R-
Eatt nroklamarea ce el a adresat soldaţilor ItalianI la nlekarea sa.
„Ssnt seksle de ktnd diskordia mi ne-discinlina as kassat mari nefericiri natrieî noastre. Astt-zl în Sicilia la Alnî, o kon-kordit admirabile domneşte între toate iions-liigisnile. Naţisnea înst e linsitt înkt de dis-cinlint mi are sueranţt în voi kari aţi dat sn esemnls attt de admirabile mi v’aţl deosebit nrin bravBra voastrt, snre a se, reorga-nisa mi a se ridika tare mi snitt în aintea ori ksî ar voi s’o konrinzt.
Nb vt dentrtaţl dai’, tineri bravi, kari ani remas vil dans lsntele natrieî, v’adsceţj aminte kt la nord avem inemicî mi fraţi sklavî, mi kt loksitorii din Meazt-zi liberaţi de nresinna mercenarilor lianei mi Bsrbons-Ibî vor avea trebsiuţt de esnerienţa mi dis-cinlina voastrt nentrs a sssţine mal mari Elite.
Rekomand dar în nHmele natrieî reksnos-kîtoare jsnilor kari se aflt în brava armats de â ns ntrtsi liniele, ci de a se adsna mi mal strtns îmnrejsrsl bravilor oficerî mi a-^estsl Viktore a ktrsl bravsrt noate fi sn minBt naralisatt de konsiliarl frikoml, dar kare ns va înttrzia mslt a ne kondsce ne toţi la o viktorit definitivt.	'	*
(semnat Garibaldi)
Mal eatt srmttoarele nasagie dintr’o skri-soare acestsî general.
„Trebsit st îndemnaţi mi st ajstaţl btr-l>aţil ksragioinî ka st vis st msriasks n5-ffltrsl iBiitttorilor în kontra antstrii. Nb tre-^sit st ajsttm insBrekţisnea nsmal în Sici-lia.; st kombatem ne inemicii noştri ori snde H vom gssi.
N’am konsiliat es insBrekţisnea din Si-
dar fiind-ks fraţii noştri Sicilian! s’as Jidikat în kontra antsttorilor lor, am sokotit de datorit s’alerg în .ajstorsl lor.
strigarea voastrt st fit „Italia! mi Vic-*0r Emanuele!*
Ktte-va amsnsnte assnra ulektriî lsî ^ribaldi:
^>e skrie de la Milan, 8 Mais.
Se resntndeste o narare romanes, kt
DlMBOVIgA - 11 MAltJ.
imbarktril esnediţisnii lsî Garibaldi. Se zice kt în noantea de stmbttt snre Dsminikt a nss mtna ne bastimente ameniţtnd ne ktnitanî ks nistolsl în faţt. îmbarkarea lsî Garibaldi însB ml s’a ftkst stmbttt seara. Acea a soldaţilor s a ftkst la natrs ore mi jsmt-tate de dimineaţt. Era msltt Isme în nort.
Garibaldi ns ia de ktt 4,000 de nsscl; bani U5 are de ktt 30,000 Franci, acest! bani ns nrovin din SBskrinţisnea nentrs nBmtl, clar dintr’Bn dai’B nartikBlare. AS fost nlttiţî d’sn banker din Milan.
Komitetele formate în zilele acestea ag nromis st dea 100,000 înainte de ont zile.,
Garibaldi komandt basţimentsl Piemonte; Ni no Bixio, ne Cauvour. între nsmele ksnosî kste kare se snsn dintre adistanţii IbI Garibaldi se aflt kolonelBl Medini, Tnrr, kontele Teleki, Sistori (din Veneţia) etc. Ekinaginl întreg se koranBnea de 1,300 oameni din kar. nartea cea mai mare este formatt de fii de familie nrea avste.	(Ies Dibats).
—--------------
1 W--	•
Ne întsrntm astt datt assnra sneî idei se am esnrimat în zilele din Brmt. Am zis kt sttnga a ftkst, anrono de nrocessl Ştirbei aceia ce a ftkst în tot-d’aBna, de ktte ori i s’a ntrst kt se face 5n akt arbitrariS Ast-fel ns ne am mirat vtztnd ne SttngacI ftktnd ceia ce aS ftkst. Daka am fi fost în Adsnare mi am fi avst konvikţia kt arestarea D-lsî Ştirbei a fost ilegalt, am fi votat mi noi ks sttngacii mi de faţt.
Dar nici odatt ftrt konvikţie.
Daka ne vom întsrna la cel mai m5lţî din drentanî vom gtsi oare kt aS votat în konvikţie?
Acest vot zice între altele kt ministersl aktsal a moscenit nolitika celsi nrecedent nrintr’o nroklamaţie. Ks alte vorbe drentacil atakt acea nroklamaţie domneaskt. Ns este vorba aici kt atakt 5n akt al Domnitors-lsi: aktsl esle kontrasemnat de sn ministrs mi nrin srmare noate st se kritice. Sttngacii as ftkst’o înkt de la anariţia, (fiind în jok kiar silii din şl) el mi a o reneta asttzl este 5n Ekrs natsral. Dar drentacil as a-takat oare acea nroklamaţie atsncr ktnd ea a ntrst, ka ataktnds-o asttzl, st nstem zice de dtnmiî ceia ce am zis desnre Sttn-gaci? Eî bine! Aszim kt sniî din scel ce a votat amandamentsl ce blamt astt-zî acea nroklamaţie, dsnt 28 Sentemvris, s’as dss la nalat st feliciteze ne Domnitor, miniştri, mi tot snecisl omenesk ce as înttlnit la smele nalatslsl, nentrs mtssrile Isate la 28 de minister, nentrs acea nroklamaţie kontra semnatt de ministrs! Daka cele ce aszim S5nt adevtrate, ce dovedesk drentacil? Lin-st de konvikţie întrs cele ce fak.
Ori atsncl ktnd aS gtsit kt nrokla-maţia era bsnt, ns kredeag ce as zis, ori aksm ktnd gtsesk kt nroklamaţia a fost rea 115 kred ce snsn.
REVISTĂ DE JURNALE.
Romsml a încenst St nsblice sn interesant memoris de D. Brttians assnra Imneris-Isl Asstriel. Am citit ks nit cere aceastt skri-ere ktnd a ntrst în limba francest. A avst onoarea a fi bine nriimitt mi anreţsitt de nresa francest. Aceeami imnortanţt trebsit st aibt mi nentrs noi ne kare ne interesea-a' zt mai mslf.— D. Marsillac kare s’a oksnat
219
de instrskţisnea nsblikt, are sn artiksl desnre nrofesorî. Misisnea lor este din cele mal însemnate nentrs kt resntndesk Ismina mi ksl-tsra: st fit demni înst de aceasta nrin ks-noscinţele lor; st Iskreze ktrţile necesare nentrs lekţisnile ce nredas. Ks ktt sn nro-tesor kariabile mi ks inimt noate face bine jsnimel, ks attt snsl inorant, servile, noate rt-ttci sniritile. Ilrofesoril înst bsniî trebsesk înksragiaţî; viaţa lor st fit asigsratt snre a se nstea devota nentrs skonsl ce’rnl nronsne. Zice kt dost lskrsrî ssnt necesare nentrs formarea acestei klase însemnate. Inamovibilitate mi înaintare.— în nsmtrsl de marţi a-ratt kt Lordsl Rssel a deklarat în Kamera komsnelor koncentrarea de trsne Rsse la Ilrst mi tsrcemtl la Vidin. Dsnt o koresnondinţt nar-tikslarit din Ilaris se vorbesce de întrsnirea Serbiei ks Ilrincinatele-Snite, mi ridikarea lor la Rigat ssb kandidatsl Rssieî, urincinele de Leichtemberg. „Negreniit kt nici Romtniî nici serbii 115 vor nriimi asemenea kombinare, aceastt stare este sn simnls se zine; înst datoria noastrt ne imnsne a nsblika kiar aceste se zine snre a descenta atenţisnea gsver-nslsî, mi a’l face a Iskra ks mai msltt vigoare snre a ksrma kiar nisce asemenra nre-ssnsiHiri sas gl8me.“
Natfionalsl renrodsce în Revista nolitikt ktte se zik desnre desbarkarea lsî Garibaldi în Sicilia.— Din 17 demsfaţi italian! alem! deja, 12 vor fi ministerial!, 4 aî onosiţisnil, iar snsl ns se scie de ce ksloare va fi. Mal ssnt inkt 25 kolegisrî snde alegerile ns s’ag nstsţ face.— într’sn artiksl assnra infanteriei aratt însemnttatea acestei arme kare este basea ostireî, mi insiste a se îngriji foarte mslt nentrs desvoltarea eî.
Snektatorsl, jsrnal Romtno-EIen nsblikt sn interesant stsdiS: Kestia Orientslsl. Skri-st înţr’sn kin liberale mi Î11 favoarea Kresti-nilor din Oriente aceastt Iskrare meritt atenţisnea lektorilor. Ktnd va fi terminatt ne vom da oninisnea noastrt.
Steaoa Dsmrel nsblikt ranortsl Komisi-snel nsmitt de Adsnare nentrs cercetarea ak-telor ministerslsl ktzst. Komisisnea, arettnd ktlktrile de lege mi risinirile de bani nsblici la kare miniştrii as Isat narte, onineast kt el trebsit st fit daţi înjsdekatt; ear ntnt atsncl dentrtaţl din fonkţisnea ce oksnt sag ar mal nstea oksria.“ Jsrnalsl zice: Ads-narea ns s’a silit ks Iskrarea Komisieî. O maioiitate de 31 votsrî in kontra 9, 3 abţineri de denstaţl mi 5 abţineri a foştilor miniştri : Manoil Kostake, Laskar Katargis, Kos-take Rola Grigorie Balm mi Dimitrie Mikles-ks, as ottrît kt„ Miniştrii n’as ktlkat K011-venţia, de ktt anlikaţia disnosiţiilor Isate de el a fost nekonstitsţionalt, mi dar Ads-narea s’a mtrginit a desnroba nekonstitsţio-nalitatea anliktrel acestor disnosiţisnî.“
Desbaterile as ţinst dost întregimi lsngî medinţe. Attt akssarea ktt mi antra-rea as fost nttsnge, violente mi nline de ner-sonalittţi. Ranortsl Komisieî s’a snrijinit de DD. K- Xsrrassaki, ka ranortor, Ilanaite Balm, Dimitrie Korne, rai Anastasie Ilans. Toţi miniştrii snsl dsnt altsl aS Isat ksvtntsl snre amî antra onoarea de cettţenl mi miniştri.
R. I
DMA, ALTA
A,
— Intr’sn salon din Ilaris se disksta desnre disntrţirea timnsralslsî de sniritsal, des-
www.dacoromanica.ro
220
DÎMBOVIŢA — 11 MAlt^
nre eskomsuikarea mi artiksliî de kredingt amestekagî ks nolitika. Bn disninsl al D.
L.	Veuillot zise ks naivitate:
Domnilor! ns nernetes nini de ksm neea ne înfokatsl nolemist îmi ordona de a krede. Eatt^ aceasta e întokmaî ka sn xan amar; daka îl vel amesteka, nini odatt ns vei ns-tea st’l tngigî.
—	O bttrtnt de 89 ani, ktzstt de mslt dintr’o nosigisne înalta în miserit, trtia ks nermitsl mi în linst. Ssnt ktte-va zile de ktnd se simgi de odatt foarte res. Snsi din nenogiî, seî kare se afla de fag®, voi s’alerge a ktsta iste sn medik, kreztnd foarte năts-rale kt aceasta nstea deveni nerikslos; dar biata femeit, ştiind kt trebsit st nltteaskt medikslsi, se onsne ks energit ttntrslsî. Dsnt o ort, linsitt de ajstor. sermana bt-trtnt msri.
S’a gtsit în salteaoa natslsî ses 1750 niese de ktte 5 frannî, 530 de 20 fr. 9 bilete de ktte 1,000 fr. mi 10 obligagisni ale oramslsi Ilaris de ktte 1,130.
—	Sn jsne gentilom, din Ilaris, kare ştie tot ne se netrene într’o lsme ekivokt, ne se zine mi demi-monde mi fane o stalistikt de toate, snsnea ks înkredingare kt se aflt la Ilaris trei sste de dame nsmaî kare as sn kanes ks sn kal; ninni-zenî kare as ekinage mai komnlekte, mi dost nsmaî kare merg ks natrs kai. în nsmersl anesta el ns sokoteste o sstt ninnî-zeni kari înkiriazt o trtssrt ks lsna.
—	în kanitala snsia din distriktele noastre, sn militar ssnerior D. X. s’a ssntrat foarte, în mijloksl snor aminî, în kontra altsi militar inferior, D. Z. kt ns ka salstat iartm; dsnt ne ’l mai salstase tot ks anei aminî, sn minst mai înainte. îmi întoarne nsmaî kansl înderet, îl ridikt snre el, mi’l mtsoart de mal mslte ori de sss ntnt jos mi de jos nt nt sss.
—	He te sigî ama la mine D-le kolonel?
—	Mt sit nentrs kt nrea eşti înalt.
—	Es ssnt înalt în statsrt mi D-ta înalt
în nosigie.
Dialogsl nstea st devit mai animat mi maî aktiv daka ns mijloneaS aminiî.
—	Jsrnalsl foarte ksnoskst, VJllustration a trekst în nronrietatea snsi Olandes avst ks nregsl de 1,700,000 frannî.. Redakgisnea s’a dat D. Edmond Texier, kronikarsl sniritsal de Dsminikt al jsrnalslsî Le Siecle. Asemini nregisrî kolosale la kari se ridikt vinderea snsi jsrnal în Ilaris se vede des. D. Emile de Ginardin a vtndst nsmaî nartea sa de nro-nrietate a Ilresei bankerslsi Millaud ks 1,-
275,000	frannî. Jsrnalsl, Les Debats, era st fit ksmntrat ks 2,400,000 de Isaac Pereire.
—	într’o Adsnare literarit de jsnî, ajsn-gtnd a nsmaî veni regslat membriî seî, în ktt la o seangt era nsmaî trei, se lsase mt-ssra ka ori nine va linşi st nlttiaskt amen-dt meante sfangî. într’o seart venirt maî mslgi, dar nlttirt ktte meante sfangî mi nlekart.
cine-ea.
Niantra, saă sanas Domnii antreprenorii nomtilor
dramarilor Fokmanl, nioesnî, Kraiova nn Knneni de aa ntetit amanda nrev^zate la Art: 21. adl f nr gona ne aă nriimit la nornirea stafeti îmitetnt.
Aneaste nanere la kale armnnd a o kanoasie ne! ne aă nornit anele ştafete, ka sn se arate la re gntoriile ande sas trimis bani ka st, i miimeas .!• Vn rog Domnale Redaktor sn bine voiai a însera în stimabilal D-voastrs ziar aneasti nanere la kale, snre a natea a’mî nriimi drent felele arătate. ^ D. Alesandrs Goleska nentra Ştafeta nor-nite din Uitesni Ia 27 Ialie 1859 kiitre D. K.
A. Roset, sn nriimoaskî. lei ana sate Hieante-
zeni mi ana, No. 171.
HI OUCtJ 1.W»	* 1 * ■	.
„D. Rada Goleska, nentra ştafeta norni-t’b la 29 Ialie 1856 din K-arninov kntre D. K. A Roseti, si nriimeaskn lei ana sate natra-zem mi doai, narale dost-zeni No. 142 20.
„D. Giyn Uloneans, nentra o ştafete nor-nite la 13 Sentemvriă 1859, din Tar na k&tre. D. Ministra din nnantra, sn nriimeaskn lei dosi sate doan-zeni-mi-ont No. 228.
„D. Ştefan Jiana nentra o ştafete norm- < i g te din Karakal la 10 Sentemvriă 1859 kntre 1 p g D. Kolonel Voineska, sn nriimeaskn lei trei | ,3«
P-3
T3
fss a |
fi-51
sate treî-snre-zene, No. 313.
„D. Figa Nedelkovinî nentra o ştafete ii omite din Ilitemtî laAvgast 1859: Kntre D.
Ilie Zamfireska sn nrimeaskn lei ana sate mean-te-zeni mi ana, No. 171-
„Manifinalitatea Oramalaî Uitesni, nentra ştafeta nornite la 20 Avgast 1859 kntreD. Ministra din nnantra, sn nriimeaskn lei ana satn meante-zeni mi ana, No. 171.
D. Kostake Georgeska nentra o stafetn nornite din Bazng la 10 Sentemvriă 1859. Kn-tre D. Leon de ainî, aă nriimit de drental de la Direkgie lei ana satn meante-zeni mi ana No. 171.	. _
Uriimigi Domnale înkredinijarea deosebitei mele konsideraijii.	.	.
Direktoral Uostilor Romnniei: Tmase Bolintineam.
EPIGRAME.
La &ii om n&blik.
El a trekst nrin mslte, la mslgi s’a înkinat; La mslgi mi-a dat onoarea mi mslgî a înmelat; La mslgî mi-a dat kondeisl, bani mslgî bigtnd
în nsngt;
Skimbfcrile’î ssnt mslte, komedia sa lsngt!
A în«ienst ks Grecii, dar fessl nel grenesk L’a mi skimbat îndatt în mako mssktlesk; Anoi ksrand în loks’î sn fes tsr*iesk adsse, TTTi azi imliksl mare în kans’i singsr nsse, Illi striga ’n gsra mare: Romi>n am fost mi ssnt! Dar snsnegî, noate s’aibt vr’sn nsme ne ntmtnt?
Assnra 5nel noet.
5n noet odatt nrsndrs ne snsnea K’omsl nrin voingE sigsr ar nstea Ilatimele toate nsne ssb ninioare,
Vigisri srate mi ssntritoare;
Daka vregî es înss’mi am ajsns aiqe; D’obifeisrî rele m’am sktnat mi e§.
-- Este de mirare, nine-va îî zine,
V-bz ks m’asts-zi înks verssrî fanî meres!
Domnsle Redaktor.
între alte îndatoriri ale fonkgieî Direktorslsî nom-tilor fiind mi afeia a sneî neadormite îngriji de a kontrola feassrile în kare sosesk statetele; Am avst okasie a ksnoas'ie kn mtafetele nornite de fe-gele de mai jos în enoxsrile arstate, sas zăbovit neste neasarile anele ne dsne Art. 21 din kondign-le nostale srma a sosi anele ştafete ami. Eţentra a-neaste abatere dam, anrobagia D-bn ministrs din
Assnra snsi nsme.
Te gândeşte bine la a mea ntrere;
Este greş amine st fii ksnoskst,
IHi st’gî fani sn nsme kare nsmaî nere Dsnt Ksm kstare astt-zî rai-a f&kst. Nsmele îl are, e stist în Isme.
— Da, stist mi Isda este m’are nsme.
Ilentrs Regslament.
Vt rog st snsnegî mi ks drentate Regslamentsl de ne kritikagî ? Anele timnsrî ns ssnt sitate De natriogii adevtragî!
Atsnnî tot omsl ne avea stiingt
Era îndatt în ntine nss, nii ks onoare, ks iskssingt In boerit mergea nrea sss. IHi geara toatt în avsgit, Ltsa boerii st fakt bani;
TTTi ka resnlatt le da momit,
Le da skstelninî, le da niganî,
Atsnnea geara avea mtrire TTTi togi streinii în ea venea;
Boerii mtndri d’a lor venire Snre fala gerii ori-ne ftnea. Gtndigî l’anestea! De ne st neam Kaftane, slsjbe, rn’attt btnet! Regslamentsl st nere.m eart,
TTTi ai st mergem tot în deret!
Radion.
înkt ktte-va observagiî maî nainte de a intra în obiektsl *ie n’earn nro.
nss dc a trata.	!
Strategia modernt a mikmorat, dintr’o narte, mi a mtrit, dintr’alta imnortenga mi^ kslsî resbel.	>-
Strategia modernt ns ksnoaste de kit masele; rai negrerait, o jsmttate milion deoa1- j meni armagî, dorm în nane în toate loksrile; ama dar: masele naS trebsingt de miksl resbel, sgomotsl a kttor-va detsnttsri de nsmt-| ns’i desteantt snre a lsa armele, somnsl le | este liniştit rai se întork ne nartea neai-l-altj.
Frannessl mai vtrtos, este sn foarte galant om, noanteâ îî nlane se doarmt bine, mi zioa se’mî fakt de mtnkare în nane, nsmaî atsnnî se ssntrt grosav, ktnd îî restoarm vr’o gislea marmita în fok.
Tot resbelsl mik de la 1813 ntnt la 1815, n’are nimik de însemnat; gardele mari minatrslele se amezaS atsnnî nsmaî de form'B mi nentrs memorie.
Daka am av.ea mi noî o oştire nsmeroa-st, negremit, n’eam disnensa de a trata anestj obîekt, dar o datorie de inimt mi de Romînj ne obligt de a ktsta, nre ktt ne va erta ksnostingele în aneastt materie, se vedem kare not fi mijloanele mai nraktine mi mal e-fikare ne ne ar nrodsne în narte nel nsgin, avantajele snei trsne nsmeroase. Ns ştim ne se va înttmnla, mtine noate st seridinekor tina, miza în snent se fie gata mi noî se fita ostndigî a fi tot snektatorî. Vedegî! IliemoiW tsl as ftkst minsnî ks trsnele smoare. Ber-saglieri, ssnt îmbrtkagi mi armagî snenial, ekzersagî în nerfekgie nentrs lsnta izolaţi,, esnelengî soldagi ne formez astt-zî inima ii1,1 fanterieî niemonteze; niminî ns le noate dis-] nsta meritsl, dsne ntrerea noastrt, de kitj Zsaviî din Algiria.
Hlasorii din Afrika, a§ dobtndit aseme-, o renstagie foarte bine meritats, kt teri toni ne kaî Arabi, armagî ks sabie dreante ® nsmkt de Dragsn, as devenit astt-zî o kava-| lerie smoart, d’o îndrtsnealt esţraordina^' Sniforma lor este foarte simnlt notrivite ks lokalitatea. Iatt trsne de nredilekgie, noî nŞ ssntem dir aneia ne katt a îmbrtka soldagi' în nieî de Le§, ninî ale nsne moartea ne nâ| kos sas ne valtran.	.
Ltstm aneasta ne seama nedantismk mi a anelora kare gin la sniforme Fantasta® nentrs kt trattm obiektsl trsneloi ^ moare, se le eksamintm ne fie-kare în na
i. Infanterie.
Armiile kare as infanterie sinoarfc
ma>1
nşmeroast, îmnsmkttoriî (les fusilliei s)
rVa srmaA
Tinogpalia
;askt Xan» Gepnian No" 27.
1860.
TÎRGU-JIULUl MAI110,
In Sekslslg No. 9, aS ani>rst sn ar-tikol întitslat: Koresnondenţa Sekolslaî ki»tre R, II, S, L, G, M, la Gorjî. In anest arti-kol ataki» D. redaktor atît ne ssbt skrissl, kît ici alte onorabile nersoane, aii sfîraieicte k*b Administraţia de Gorjî aS fek st din nsterea sa administrativi» o arnvb de rc>-sbsnare în kontra tstslor nelor ne le-as komb-Btst arbitrarit'bţile, asigsrînd ne anele nersoane demne de D. Bsssioneans, ki> ks timnsl va densnţa abszsrile komise de fonkţionariî administrativi. Daki> aneste denşnierî ar fi ani»rst îutr’sn alt Ziar, ne-greniit ki> onoarea mea mî-ar fi imnss si» .mi* jsstifik ui> mine kare ţis lok astăzi mi de nrefekt, înnaintea oriinisneî nsbline; dar nentrs kns ’mi fane onoare a disksta ks onor. redaktor al anei foî, jsnele Bsssioneans, nel ne nentrs gloria iui fama akţisnilor domnii-sale*, s’aS gratifikat de maî mslte orî ks nalme tui bine în nsblik, neea
ne se noate konstata kiar din sentinţe js-dek'btoremtT, ns voiS a fane maî mslti» als-zisne la kondsila dsmisale: voiS si; zik, ns voiS si» mi» nsiS vizavi de sn om an>tat ks degetsl, ici karele astăzi nss Î11 kansl sneî foî nsbline, voeicte a-mî re nara oninisnea, iar nentrs neea ne si> atinge relativ lano-tiţile de abszS ne nromite a le nsblika la timn, ns voi& si/1 nrovok ne dînssl, ni kem atenyisnea Domnilor miniştri, uiefi mei, si» ia nele maî energine m'bssrî a’l sili si> densnţe aksm& neea ne zine ki> n'bstreaz'b nentrs alţi» okazie, sure a’ciî lsoa ksrs akţia, de snde krez& ki» se va nedensi o asemenea kreatsn», ne în toate skrierile sale ns .fane alt dekîtS a kalomnia nersoane vrednine de toati» stima uii onoarea, avînd ksrajsl a ataka kiar ni sui din neî maî onorabili konjsdeţeni ; î si»î.
George L Olânescu.

www.dacoromamca.ro