1
1

t
- 1860.
O
M 55.
SÂMBĂTĂ 7 MAltJ.
tasaib.9* ->1 Ir’5cri Isiprnsa *iow
jţoîCi^lîori	-raci' .îalan'msg fityjir^
'8ÎP8 f h i' ^ ’ “Âsi^norl bna?4 ^ ■-■}
->	' •	• ;; “	, 'T7‘ 3ÎBn
Aceasti foaie ese de jot ori ne sinttnrîm jliepkspei* iui Sim?
B IlreijBl abonaments-[Bi nentrs sn au» 24 Sf.
Ilentrs ‘/a »	1% n
Trei lsni. ... ii n O linie nentrs anon-ssrl se- va nltti ks 30 n.
PRINCIPATELE-UNITE.
O lege elektorala foarte întinsa finirea ambelor ministere sub alessl nonorslsi roman de la 24 GenariS.
FOIA POLITICĂ ŞI LITTERARĂ
*- Redactor Responsabil RADU IONESCU.
:-vi ' hoteilalufofl
''	i(30n« Sîl .JVJSÎOjC
■! il^ holîHv siiimt }■ "•
Abonaijia se face la Redakijie în Hasagisl Romîn, iar nrin dis-trikte la D. sekretari ai Administraţii lor Ori ce abonament trebsie nlitit îndati ks sses,-krierea.
- ;!
, Rerami sa devie uetaiţeni iui liberi nrih a lor înînronrietsrire, ks desmgsbire. Armarea iţerilor în oştire regslata, rezerva mi gloate armate.
Bucur es ci. 6 Maiii. b 3|. STAREA ACTUALE.
-Oimî
' Asti-zi ori ce bsn romîn ar trebsi si fii foarte nreoksnat de. ressltatsl la kare ne aj dBce starea komnlikati în kare ne aflim. De snde vine aceasti naralisare în lskrirî, aceasti desksragiare în snirite, aceasti linşi de înaintare? Ilentrs ne seminim a fi înkimî ţntr’sn cerk din kare ns nstem emi?
Dini îndelsngate Isnte mi ‘ssferinge am ajsns a skina de odiossl regim al trekstslsi, nrin dobândirea Konvengisnii. Aceasti lege ne di o formi de gsvern din cele mal bsne. Daka n’are nerfekgisnea ie vedem în alte Sta-tsrl konstitsgionale, dar ne di toate mijloacele d’a merge înainte. Ea konrinde nrincinie larg! de nrogres, de libertate, de egalitate, a kiror linşi mm aksm ne a lisat în voiea jafslsî, arbitrarslsl rai nrivilegislsi. IlentrB ce dar ks asemenea lege kare ne deskide ka~ lea de a merge snre reforme salstare, snre desvoltarea cersti mi necesari, nentrs ce ştim în lok ? Ilentrs ce seminim a nrokJama ks bBksrii, a admira ks entssiasm .o lege ne. kare nV-nsnem în Iskrare? Te rie.onremte? N’o nstem îngelege? N’o voim, fiind-’ki este nrea liberali, sag ns «ne nlace, nefiind destsl de nrogresisti ? Kare este nedika! Kare este adevirata kassi kare ne gine în lok? Desn-de vine risl?
JJara, mslgimea kare mai tot-d’asna se onreste la ressltat mi vede risl firi a se fc’rica la kassa kare l’a nrodss, oare ce gin-deste? ce zice? Sekati de sn lsng regim de absssrî mi nedrentigi, îmsiati de anisare mi invasisni streine, kizsti într’o stare dsreroa-8i de nemimkare ka sn om legat înaintea s-nor feare, asista singBri la neirea sa. Kon-vengisnea îî rsne aceste legitsre m’o nsne ne kalea nrogresslsî. Dar nentrs ce ns se îmnliuesk figidsingele fikste ? nentrs ce ns se nsn în Iskrare reformele aritate nsmaî? Ilentrs ce aceasti koudamnabile nelskrare ce nrodsce desksragiare, diskredit, indiferingi? De snde vine risl mi ne cine akssi gara?
Ilsterileokcidentale kare ne ag dat Kon-vengisnea ka si ne skoagi dintr’o stare mi-serabile de gsvernimint, ce ar nstea si ziki ? Re am înkredingat k’aveni sn regim ssb kare mergea la neire assnfigî d’sn mik. nsmer de ‘invilegiagî karî sincea IJara în folossl lor, ^are fticea sn ananagig nentrs lene mi ino-rangi din fonkgisnele cele mai însemnate; ne atn lokredingat ki firi drentsrî reksnoskste Intsror, fcn legi liberale, fin egalitate ns Vb nstegi mintsi. Ka si vi skinim de starea ^^rbari a trekstslsi v’am dat Konvengis-flea: V>E reformagî mi înaintagi. Dar ce agi
fikst? ce reforme agi întrenrins? ce drentsrî agi nroklamat? ce înbsnitigiri agi realisat? Centrs ce stagî în lok? Eati ce not zice streinii. De snde vine risl, mi ne cine aks-si nsterile?
Akssarea are drent si esiste mi ne nare natsrale; dar ne ksnoskinds-se bine kassa nslsî, s’ar întimnla noate si ns fii dreanti. Si kistim dar kare este risl rai de snde vine? 9b
Si lisim odati vorbele kici ns ne not folosi; s’antim fante.
Si ’ncetim ks transakgisnî, ks învoiri amikale, mi ks menagiiri bine voitoare. Ne fak riS fiind ki întiresk ne inemicî.
Si lisim la o narte ori ce alssisni in-dslgente ce not fi nrivite ka timiditate.
Risl kreste mi ks dinssl desksragiarea se mireste, narilisarea mi indeferinga se întind mi gara ssfere. Si avem ksragisl ne-îmsiat al konvikgisnii aioastrey mi si snsnem firi temere ceea ce kredem.
Si ’ncenem asti-zi a nsmi Iskrsrile ne nsmele lor; si kalifikim fantele ama ksm ssnt; si nsnem degetsl ne ram. ^’o strikti nenirtinire kistind snde este risl, si’l facem ksnoskst mi si’l ardem daka se noate. m Akssarea nrovokat.i de starea aktsale noate fi gravi mi ns trebsie si kazi nreste aceia kare n’o merites nrin fantele lor.
Si cercetim dar snde este risl. b'-n
Este adevirat ki Konvengisnea ne a skinat de regimsl trekstslsi. Dar acest tre-kst nerit’a ks desivirmire nentrs noi? Ns mai are amici ? ns mai are anintorî? nsmaî are instrsmente kare se Isnti snre a ne întoarce la dinssl?
Gsvernsl trekstslsi a esnirat, dar oamenii siî as remas.	«
Aceşti oameni legagi nrin interesele lor de trekst, kari avea în mini gsvernsl sas nersnektiva d’al avea, kare nrin nrivilegisrî înssmite, ka nişte linitorî ssgea bsnsrile ge-riî; aceşti oameni denrinmî k’sn asemenea trekst, kresksgî îutr’înssl, înavsgigi într’înssl, korsngi într’înssl, ce not face asti-zi kind esnin nsterea lor injssti?
Asti-zi kare ssnt Iskririle acestor oameni! Kare este kredinga lor? Si kredem oare k’as.nstst si se skimbe nrintr’o minsne ama renede în amici ai Konvengisnii, adiki ai nrogresslsî, ai libertigiî, ai egalitigiî?
Si cercetim.
Dosi nsteri îmi îmnart asti-zk sarcina d’a nsne în Iskrare nrinciuiele konrinse în Konvengisne.
Aceste nsteri ssnt Kamera miministersl.
Mai nresss de aceste nsteri este IJara kare asteanti Isknri, reforme, mijloace necesare snre a merge înainte, snre a se des-
volta, snre a ’mi înbsnitigi soartă, konform ks basile nsse de Konvengisne, -
JJara însi, afari de aceasti astentare, ia mi narte aktivi la formarea Kamerei. IIi-m la ce nsnt Kamera este esnresisnea gerii. Daka Kamera ar anta rea voingi în anlika-rea nrincinelor Konvengisnii mi Sniriî, este oare gara resnsnzitoare nentrs Iskririle rele-ale Kamerei?	o
Si cercetim dar Kamera, Ministersj mi Uara, ka si nstem afla isvorsl nslsî kare n,a-raliseazi ori ce Iskrare, rai kare ar nstea komnromite kassa noastri.
R. 1.
'scf ee a'b  ---„t.,	' ivaţ
A (	"'
Lskrsrile încensn a Isa koloarea lskrs-rilor de ssb gsvernsl de trei lsni de Ia 1848, în okiî acelor oameni kare în togi timnii mi în ansi desnre kare este vorba, as fost o stăvili la libertigile natriei. la fericirea mi mi-rirea ei. ITartizanii ideilor fatale, ne deonarte; nonolsl mi ks gsvernsl sis renrezintat în ka-nsl Statslsi ne de alţi narte. Dar asti daţi starea Iskrsrilor dorite de nonolsl romîn este reksnosksti de toati nagia mi- de toati Es— rona; asti-^zii ideia regeneragieî/esteHmai înalţi^ kici este nobilati de ideia snireî. fîn sin«i gsr Iskrs linsesce, sn lskrs de natsri ka o-kii rominilor si se înece de lakrimî, a face ka tineregea ssfletelor si-mî skstsre cea din srmi snerangi, a ne face si ne îndoim de tot ce ne zice: Sa isbim natria! sa isbim libertatea!11 linsesce o narte din oamenii ce în a-*l nsl 1848 gineas stindardsl libertigeî ks frsn-tea senini îuki: sniî as kizst seceragi de ssferingele esilslsî. perina lor doarme legi-nati de vise de snerangi. Î5nii din kare ag triit as tnit ka si devie enimicii libertigi— lor, mi si se înkornoreze ks tsrma sklavilor, ai kirii stinini ns ag visat si se srce de kit ne tronsri lingsite ks langsrile stre-s. inilor. Toati aceasti tsrmi, adiogati astizî ks renegagl, Iskreasi koutra nagionalitigei, kontra liberligilor IJirei. Lskrarea lor ns este komnlotsl, kici ksragisl le linsesce mi nonolsl ns îi askslti. Lskrarea lor este mai fsnesti. Ei kasti si ajsngi la skonsl lor ne rsineleacestii nenorocite geri. Si arate înaintea Esronei nagia ka nedemni, de a adonta mi anregsi institsgiile liberale mi egalitare ce i s’as dat; si koboare nagia ka si se ridice ei, o mim de oameni; si scigi snirea, ka si fniaski ei, o mini de oameni! o narte din nlansl lor a resmit; nronaganda lor ki totsl merge mai ng de kit în trekst face de se anleaki si askslte srekia rominslsi mi a streinslsi komnlezinti sag de rea kredingi, mi aersl ce ei înfekti nssni de strigitsl. „Tot e ris!“	.
i
www.dacoromanica.ro
214 i'i
Aszinds-i nine-va ar krecle ks atsnni, kondskstoriî lskrsrilor nriimeaS ne streini la xotare ks armele în msns, kt as lssat moştenire viktorii glorioase, fante eroice, akte de virtste, nsme de martiri ai libertinilor; ar zine ks resnektaS dominilislsi, libertatea ksge-tsreî legile; ks nedenseaS krima mi abszsl mi resnlsteag onoarea mi virtstea; ar zine ks resnektas denarii nsblinî; ks fskssers si în-floreaski indsstria, komernisl, artele, sniingele; ki Esrona era în mirare nentrs ssnerioritaţea lor; ki nimeni ns era nedrentsgit, ne mitsit; mi asti-zî a kizst ne gări fok, mi sabia! Dări, domnilor* a kizst ne gări fok mi sabia, din ziosa kind agi nerdst sneranga de domnie; din ziosa kind agi nerdst nrivilege-le, rangsrile, nostsrile, venitsrile, abszile, gra-tifikagiile din singele gsrei; favorile; din zioa kind sfirmitsl nrivilegelor v’as inkis norgile streinilor la intrigi, din ziosa kind nosl ordin de Iskrsri vi skstesne de -rsminea de a vi dsne înaintea armiilor streine ks kanetele ne tablale; Dar nonolsl romsn ns zine totast-fel.
Illansl vostrs este deskonerit mi nrona-ganda voastri fane de ride togi oamenii ks îngelegere, mi, în lok de a koborî gara ka si Vi înslgagi voi, vegî nerde maska dsne obraz.
Despre polemică. -	°
t
Kind jsrnalele as ferinirea d’a se bsks-ra de libertatea nresei, nolemika este o kun-seksingi natsrale a anestei libertsgi.
ITolemika este isbirea ne se noate fa ■ ne între dosi oninisni diferite, este desbate-rea ne esisti între dosi nrinnine sssginste fii-kare, este desakordsl ne se ivesne între dosi jsrnale kare ns konsider o idei din a-nela-mî nsnt de vedere.
Ilolemika serioasi, basati ne argsmente logine, ferinds-se de frasi- konfsse kare înksr-ki mai mslt desbaterile, mi sssginsts în marginile bsnei ksviinge, nrodsne tot da-sna mari foloase.	; i. ‘ ah a - Mon ‘ -9 »■
. în toate suiinnele, nositive mi transnen-dente, nolemika, nrin desbaterile sale, a arsn-kat în idei mi în fantsri lsmina mi esakti-tatea.
Snde ns este nolemiki, akolo ns este libertatea, ns este ksltsrs, o idee nekontrolats, neanrobati de algii ns noate. trene de ade-virati, de nemstabile kiar nentrs anela kare a nrodss’o.	^ .i
Ilreksm isbirea a dosi nietre nrodsne lsmina, isbirea a dosi idee nrodsne adevirsl.
Se întimnli adesea ka ninc va îndes-voltarea snsi nrinninis, kiar de ar fi sinner, mi de bsns kredings, ss fii îmnins d’o argumentare falşi la konklssisnî gremite.
Se întimnli asemenea ka sn altsl de rea kredingi, snre a servi nentrs interess’i o ka-ssi nedreanti, si dea sneî idee, snsi fant sn îngeles, o esnlikare kontrarii adevsrslsî mi bsnslsi simg, mi ss rstsneasks ne oamenii naivi. .	w
Aneasta s’a vszst de mslte ori mi se vede înks. Minnisna ka mi adev&rsl, îmi gs-sesne ansrstori. Interessl mi venalitatea îm-ninge ne om la mslte rstiniri.
Adevsrata nolemiki are în vedere idee-le mi nrinninele iar ns nersoanele.
Ns este nolemiki aneea kare snre a kom-bate o idei se ataks la nersoane.
Ns este nolemiki aneea kare îmi kom-nsne argsmentarea de injsrie, de alssisnî brs-tale, de frasi goale mi firi mir.
DiMBQVIIJA — 7 MAltL
Skonsl nolerainei este de a arita kaie din dosi nrinnine este nel adevsrat. Snre a îmnlini anest skon, kati ss fii demni mi serioasi.	.
Asemenea nolemiki ns arsnki sra nu desbinarea între oameni ne kombat, din kon-tri, îi anronii, îi snesne, îi strsnge de idea nentrs kare se lsnta.
Nsmaî minnisna, injisria, kalomnia revolţi ne omsl bine kreskst, mi degrads ne nel ne le adsns în tins.
Jsrnalele romsne, kare se lsnts nentrs nrinninie iar ns nentrs klase, aS ss desbats mai mslte idei a ksror desvoltare ne este ne-nesars.
Daka oare-kare divergings s’ar ivi între el le la înnenst, nolemika basati ne adevsr mi ksviings le ar sui îndats mi le ar da o for-ns mai mare.
~	R. I.
> •!) •
■ * CRONICA.
- l
*
sisr
- Joi la Adsnare s’a nerst miniştrilor de-misionagi a se da bsdjetele; miniştrii a§ refs-zat, nsind înainte kaîitatea lor de demisiona-gi. Kredem ki ar fi fost mai bine ss le dea în disksgia Adsnsrei. . ' s i -	'■
. o Ilroiektsl nentrs- ksrtea de Kasagie, doarme în sekgia Adsnsrei de o lsns de zile, ksnd somnsl ssS ns trebsia ss fie mal lsng de trei zile. Va mal dormi mslt? ns snim. Tot ne snim este ks în Adsnsrile Statsrilor lconstitsgionale s’aS vszst de mslte ori de la 20—30 nroiekte terminsnds-se îutr’o zi. ^ei mai mslgi oameni se asteants la nsmirea s-nsî minister liberal mi disolvarea Adsnsrei, ne ar fi o konseksings. Kst nentrs noi Ssn-tem nentrs aneste idei. Sn minister se noate torma dintre oamenii trekstslsî, mai ales ks anesti din srms vor asti-zî ss arate ks ssnt nentrs institsgiile liberale mi nentrs ks legile .konstitsgionale kiams ori ne nartide la gs vern; dar noate nine-va a se baza nsmaî ne nrotestsl drentei în nroness.1 Ştirbei, ka ss kreazs ks ana s’a skimbat în vin? anele mi-nsni se fsneaS la nsnta Galilei, ns ne mals-rile Dsnsfeî. Kreazs nine va voi în aneste skimbsrî noi ns kredem nsns ns vom vedea foarte mslte fante konstitsgionale din nartea lor, mi ksnd vom krede, vom krede ks sin-neritate.
Fie nine se întreabs: De snde vin mi ne vor ainî togi anesti vagabonzi streini de kare stradele ssnt nline? kare ssnt mijloanele lor de esistiugs în Bsksresni? mi gssim ks nei ne întreabs as ksvsnt ss întrebe. Nini odats ne stradele Bsksrestilor ns s’ag vszst atstea fisionomii streine însniimsntitoare. Ile lingi anestia ssnt mi vagabonzi nsmsnteni. Hei dintîiS se not trimite la srma lor; nei de al doilea înss ne not deveni? lsats-s’aS msssri nentrs aneasta?
IIriimim o skrisoare din Kraiova de la D. Leonida Illvab nrin kare se nlsnge desnre întsrzierea ne s’a fskst ks o skrisoare la â-dressl sss; de la Bsksrestî la Kraiova ne ia venit nrin nosts. Noi nstem zine ks ori ne msssri se vor lsa în aneasts nrivings ssnt nefolositoare. Organisagia nostilor este vigi-oass mi ainî trebsie ss se falei sn nroiekt de noss organizare dsne sistemsl Esronean.
Ssntem de nsrei'e ka servinisl skrisofilor de nosts ss se alstsre ne lsngs telegraf nre-ksm este în nele mai mslte geri. Dar sn nor nlans neste aneasta kale. Anest nor este
kontraktsl gsvernslsi ks întrenrenoriî nartiks lari, ksrora servinisl nostal le este înkrediimaf ssb insnekgia gsvernslsi. înss ne noate fo]^’ insnekgia, ksnd kontrakniî fak ne snig' mi a rsnki dsne- snate observsrile ne li s’ar nel nsgin, nsns la înnlinirea kontraktelor nentrs ne ns se îndatoreass kontrakniî nriimeasks o alţi organisagie? Ei înssmî ar avea mai mari avantage ?
Ni se nsne ssb okî o lsngs list^B de ştafete întsrziate nentrs kare kontrakniî ag fost îndatoragi a nlsti straf trimigstorilor lor în ssme konsiderabile, de kstre direkgie-, dar la ne a folosit aneste msssri, aneste strafsri?. De aneia iars ne întsrnsm la o noss orgapi. sagie, nrin kare servinisl nostal de mi în So. koteala kontrakniilor, ss fie tot d’odats fBkst de gsvern,
Dsne denema Ronmislsi, se vede ks ga-ribaldi a desbarkat în Sinilia ks trsnele sale ks flota Neanolitans ar fi nerkat ss se înno-triveasks; dar ks flota Englezi s’a nss la mijlok, mi ks Isnla ar fi mi înnenst ne ss-, kat între oştirea Isi Garibaldi mi nea Nea-uoiitans. v-: ,.: -	* j ont"	-
•in Dsne alte ştiri, şe zine ki Manini ar fi înnerksnd în Iliemoiit ss nronâge- ideia în no-f noi kontfa Anekssreî Savoieî mi Nişei ks Frannia, mi ks Kavsr s’ar fi aflsnd foarte tsrbsrat din aneasts kasss, daka aneasta este adevsrat, anoi trist este uatriotismsl Magi-nianilor!	o
De la Koi.stantinonol ni se skrie ks Tsrnii ar fi nretins ks Domnitorsl ksnd se va' înfsgima la Ssltansl, dsne nrotokoale, si noarte fes mi nansni ksm a fskst nei algl Domni romsnl de la regslament. Domnitorsl a iirotestat nrin trimissl sss de la Konstanti-nonol la nsterl; D. Tsvenel a nerst de la Tsrni ss fismai nretinss de la Domnsl aktsal aneasta. Ambasadorsl Engliteceî s’a snit ks al Frannei mi nlsnerea Domrritorslsi s’a înnli-nit. Ast-feL Domnitorsl se va înfsgima în kostsm de kavaler ne nsrtag Domnii romsnf în sekolsl al 16-lea, ne. ksnd Domnii înksle-kas mi mergeas la bstslie. Se skrie înks ki daka în anest moment Domnitorsl ar norni la Konst. mslte mi folositoare Iskrsri nentrs ga-rs s’ar dobsndi. Tsrnii îi gstesk o nriimire asemenea neliî ne s’as fskst vine regele Egin-tslsî Mexemet Aii. 5n Sarais ne Bosfor, a-nela ne este destinat nentrs nriimirea nrinni-lor de ssnge regal, este destinat nentrs ale-ssl romsnilor. .
----iiisissvni
.	-	«s1 ăîBilmunofl oh st
Daks este adevsrat ks t nsmai sn a-i mik îgî voesne binele, mi amik adevsrat este nsmaî anela kare în termenii nei mai. ks-viinniomi te korijeazs fsrs a te revolta; anol nsmaî sn inamik noate a ns snsne snsi gsvern konstitsgionale, aneia ne krede ks ns este bine fskst nentrs gara sa. Sas mi ksnd snsne, esagereass, fane ksm ss revoltese, ia*’ ns ksm ss îndrentese.
In adevsr, nimik ns noate fi mai de dorit asts-zî nentrs romsni, de kst resneklsl legilor, ksnî nsmaî nrin legalitate, vor usteaa* jsnge la ori ne alte feriniri nolitine mi so-niale.	Tfl
Ka ss ajsngs înss nine-va a sni trebsie ss msrtsrisim, deni stsra foarte strimt darsş vorbim drent, mai mslt sas mai nsgin, k®111 mai mslgi djn noi vorbim 8na mi fanem alt3i în teorie minsnagi, în fants falmx, ssntem amj bigiomi egoişti; mi nel mai mare defekt a snpr oameni ne ar sni mai mslte ksali^S
www.dacoromanica.ro
DÎMBOVIHA — 7 MAltl
215
făinoase, este Iîe sânt nurcialî,. tir ag sn ka-rîikter, mi alt-fel în lok de a se ferma mi algî oameni bani ini a se- îndrenta rEBl, ks ?ele mai nobile intengisni srmeasE ks totsl jin kontra, ksm se 115 noatE ajunge skonsl ja kare tot-d’asna ag asnirat.
în natsra omslBi fiind ei a se bsksra de j,jne, mi a se întrista la i-eS, ks osebire kE gnSl vede binele în albs mi alts în negrs; fi-e-mg nermis a snsne kE m’am îmveselit mi eg din inimE krezEnd kE: gBvernBl de astE-zî aVţnd toatE bBna-voingE, se msncesce a se trausnorta ks toate bagajele sale ne drsmsl ,]el alb sade fiiind nsmaî viagE mi linsind în-tsnereksl, va fi anlasdat la ori-ce va face bsn nentrB garE ini nagionalitate.
GsvernBl are a se felicita de numirea a-nsî revisorii generale ne a fEkst, în nersoa-na D. Marin Sergiesks, ka o mEssrE legale mi din cele mai înemerite, nentrB anlikarea mi esekstarea legilor; kEci D-iib Marin ks defektele sale kare a dat destsle nrobe de na-triotisra, însetat de drentate, neasnirEnd la de-nstagie, la ministerBri, sag J,a alte kiverniseli mai mari, fiind kE sni ne gEndim mi kiar la domnie; dotat de o aktivitate mi o energie din «iele mai rari, ks doringa ne are ka gBvernBl se noatE înemeri ne oamenii cei bsni, a se înksraja meritai, mi a se stăvili viciul învElit în irnkate; ks o indslgennE nrea mare de rekonciliagie, kiar kEtre oaia rEtEcitE a se adsce la staslsl mEntBireî; ks o desintere-sare mi o menrizE totale, nentrs vigelsl de asr mi viaga materiale kare Blide o societate korsntE; nrin adevEr, mi- ks nsterea ks-vEntslsi, am vEzst k?> okiî îndrentEnd mslte nedrentEgi, mi stimBlEnd zelsl fonkgioDarilor bsni desnre legalitate; amsgind mi îndemhEd Ia virtste mi la resnektsl legilor ne cei teî ; uronagEndBî morala mi îmbarbEgind de ;o no-frivE ne fragii seî, a konksra ks togii nrin fante bsne la fericirea gerei lor.
Fidel mi devotat ks totsl alesslsî nagis-neî romEne, în kare se nersonifikE nrincinisl vital al snirei nnncinatelor; D. Sergiesks rni-ar face o datorie dreantE de konsciingE, mi kiar ksnd ar zice, sure sciingE, Ice : va bT,ga în bstsci ne or-kare ar kstesa, se karteaskE în kontra voingei mi SBveranitEgiî roniEnilor; kicî ag doarE roniEni ns scig kE esistE mi la noi tendinge egoiste mi vinovate, kare nenli’B 0-noarea nagisnei, ns se not skri toate kEte se wontesk ?
8n defekt kanital ce reksnosk în D, Marin, mi nentrB kE îmi este amik, îndrEsnesk a mErtsrisi în nsblik kE agi dori: se ris se lase a fi nredominat maî înalt de inimE, de kEt de ragisne; kE, ceia ce noate fi 0 virtste în omsl nrivat, kred kE este o krimE nentrs^o-rosl nolitik.	'
Kvistofl.
0 ARUNCĂTURĂ DE OKIU.
Assnra interveniri iirlnijftlftî Grierorie Bibesks Brînkovemis in adininistraiţia °iouastirilor nsinite Brinkoveneiiitî.
(Srmare Vezi No. 54 al Dîmbovigeî.)
“AceastE fantE de o înşemnatE neksviin-fi1 în nrivinna banei orEndueli, dace neanE-
1 «o	■	-	•
rat desnre ressltatsl ei la desfiingarea rEn-‘dselelor testamentale a ktitorilor, ssb al ks-
ii
r0l'a titls nringsl Grigorie Bi'Enkovea sE:în-^gimazE, kECi nrin aliniatal al 2-lea al art.
^. din legiuirea organisagiei monastirilor, mi
“dsnE kiar cererea ktitorilor renresentangi a-“tsncî de rEnosatsl Bans BrEnkoveana, se le-“gisesce, kE drentsrile nrin kare se osebesk “monastirele OrezB mi Brînkoveni se vor na-“zi neklintit, ne liEtE vreme mi moscenitorii “iieanaslsi ktitoricesk vor nEzi nestrEmstat “bana oi'EndsealE ce s’a nEzit mi se nszes-“ce nEnE astE-zî.
“KonsiderEnd dar, kE nici legisirea-sue-“ciala, nici konstata akolo doringE a ktitori-“lor, ns eartE nrefacerea rEndselelor nEzite “în administragia monastirilor Xareza mi Brîn-“koveni nEiiE aksm; konsidei’End kE nrivin-“ds-se în aceastE îmnrejsrare nringal Grigo-“rie Brînkoveans ka singsr moscenitor al nea-“niBlsi ktitoricesk, ar înceta în nsterea art. “12 din legisirea organisagiei monastirilor, 0-“sebirea în kare s’a aflat nEnE astE-zî mo-“uastirele Xsrezs mi Brînkoveni mi cele a-“‘lEtaratelor Brînkovenesci fondagii de kEtre “cele-lalte monastirî ale StatBlsî.
“IIeiie la o maî desEvîrmitE nsnere la “kale, norsiicim acelsî denartament, ka îndatE “nrin mEssri noligienesci se desfiingeze acea “nelegiuita administragie centralE, asigarind “ssb necetie mi nazE în lokalsl ei toate ace-“le doksmente, arxiva mi ori-ce înskrisBri de “kontabilitate, mi va kema ne egsmenî mi sta-“rige resnektivi a veni SE’mi nriimeaskE do-“ksmentele ksvenîte monastirilor mi skitsrilor “lor, înkBnosciiugEnd tot-de-odatE mi isbito-“ralBî de Dsmnezeg eniskona Enarxiei, a res-“tatornici întrs ceea ce nrivesce la dsxovni-“cescile sale atribBgii i’EndBelile nEzite ako-“lo nEnE aksm.
(tfrmeazs iskdilara mzrieî-Şale.)
In srma acestor înalte disnosigii sa invitat toni egBmenii mi starigile nrin cirksla-rele ministerslBi bisericeslc No. 91 din 11 Ia-nsarie 1858, ka se meargE la Bsltaresci a’mî nriimi fie-kare arxivele lor; iar nErintetele eniskons a restatornici bana oţEndaialE în monastiri. -1
ToatE lsmea scie aksm kE mESBi’ile gs-venislBi a fost esekstate ks rigBrositate în ceia ce nrivesce asigsrarea dokBmentelor mi averilor acestor amezEminte nsblice, nEUE se vie sBneriorii monastirilor a le nriimi. Este de nrisos a maî vorbi aici de disneragia nso-bIbî ktitor mi de mijloacele ce direkt mi in-direkt a întrebsingat, mijloace de tot felsl nEnE a se slsji ini ka nring strEÎn fiind înrolat atsnci în oscire strEinE, Este de ni'isos asemenea se vorbesk de amesteksl strEinslsi în gara noastrE, kscî lskrBl se fEks mi astE datE ka tot-d’aBna.; konsolal strsin inflBingEnd gBvernBl nosti’B, saS maî drent zikEnd, nriiir gsl kaimakam ns nsts a resista mi a ns kon-simgi (fEi’E nlEcere) ks nroektele nrotejatBlai de strEin.	‘O**’.	I
DakE kassa ce sili ne mefsl Stat-Blsi a da afaiE sn al dosilea ofis, kare de mi ns deşfiingeazE ne cel din-tîiS, IeseuJb’! noate 1 â’mi avea efektele mai tErzig, dar ks kare nre l<Et se anrobeazE lskrarea Brîukoveanslsî în nrivinga dokumentelor fErE a vorbi mi de kasa banilor, nre atEt a komis mi o ilegalitate; akordEndsise hbobIbî ktitor (de mi nro- . vizofis ksm se vede) nisce drentari ce la le-gisirea regalamentarE kasa BrînkoveneaskE ns lea avat, kEci i se deskide sn drsm nentrB viitor .... vEtEmEnds-se tot într’o vreme atEt interesele StatBlsî kEt mi demnitatea gsvernBlBi.— Se nane dar la anregsirea domnilor lektori BrmEtoi'Bl ofis ks No. 116 din 28 IausariB ansi 1858. slobozit kEte ministersl
ksltBlBî neste< dosE sEntEfflEnî de la data ce ■=• lui din-tîis ofis. «j .r
“AlEtBiEm aici netigia ce nea îndrentat “Ilringsl Grigorie BrînkoveanBl ka ktitoricesk “enitron al Sfintelor monastiri mi skitBrî ce “gin de kasa BrînkoveneaskE.— Am VEzst “ks cea maî mare mb’lgBmire religioasele sentimente de kare este înssflegitE IsminEgia “sa nentrs îmbBnEtBgirea acestor sEnte loka-“mBri, mi îndenlinirea ks skBmnEtate a dis-“nosigiilor de bine-facerî amezate nrin testamentele de bine-facere.
“Vedem asemenea ks mslgBmire eksnli-“kagiile date în acea netigie fdesnre mstarea “în BskBresci a doksmentelor mi arxivelor “aflate la monastirea XsrezB mi Brînkoveni, “kE IsminEgia sa n’a avst de skon ale rEdi-“ka ks desEVErmire din IoIcbI snde ele a§ fost “densse de kEtre kiar fondatorii, ci kE lea a-“dss aici, IsEndB-se ssb dare de adeveringE “mi ssb necetia egBmenilor, nentrs ka fagE “ks delegagii nEstavnicilor, se le nsie în bs^ “nE orEndsialE, se ascearnE liste bine desls--“mite mi se skoagE konii în maî mslte esem-“nlare, ne kare adeverindsle de astoritEgile “komnetente, ne anele se le trimigE îmnres-“nE ka originalele la resnektivele monastiri “snre nEstrare, ear altele se slsjeaskE ktitor “ricemţii enitronii.
A
“IliSErcinEm ne acel denartament a arE-“ta nringslBi BrînkoveanBl, kE ne kEt nEtrsnmi “fiind de sEngenia testamentelor fondatorilor “de amezEminte bine fEkEtoare, stErsim, kE “ne kEtE vreme kErmsirea acestei gerî ne va “fi înkredingatE, a se nsstra nesmintite în familiile lor drentsrile ktitoricemti kezEmsite “de legile gerei, ks atEt srma se ne fie de “grije mi nEstrarea art. 12 din legisirea mo-“nastirilor, kare asigsreazE ktitoricesksl drent “al moscenitorilor neamBlBi BrEnkovenesk, la “zisele maî sbs monastiri; ka nrin srmare ds-“nE deslsmirile date aksm de IsminEgia sa, “ns nsmai ns i. se tEgEdaesce, ka Bnsî moştenitor al neamBlsi ktitoricesk, ksgetBl îm-“bsnEtEgirilor ce’mî nronsne, ce i se asigsrE “tot konksrsBl guvernslsi întră îndenlinirea “mEssrilor kBvenite, ksm mi a noastrE ose-“bitE anlekare a’î înlesni lEsdatsl seb skon.„ DenartameDtal kredingei va adsce la în-denlinire acest al nostrs ofis.	„
(Urmează iskditsra mvriei-Sale).
A
IndatE ce iibobI ktitor îmi vezb asigsra-tE onera administragiei sale nrin ofissl de mai sbs, cers nrin ministerele komnetente a se cirkBla kEtre toate astoritEgile administrative mi jBdekEtorescî din distrikte, ka ne viitor se se kBiioaskE nsmaî astoritatea sa în renresen-tarea intereselor monastiresci, îngelegEndsse adekE: kE ia însămi ktitorsl, loksl egBmenilor, fiind-kE nEnE aci nsmai nersoana lor era ksnoskstE de astoritEgi. '	.
întokmi anoî D. ktitor sn bisroS aici în BskBresci, a kErsea formE mi kondigie inde-nendentE seamEiiE ks 811 minister, dsnE ksm nrobeazE kiar bBgetsl keltselilor ce trece nes-te sama de dosE sste mii lei ne an în lefile îmuiegagilor acestsî bisroS, osebit de Statal monastirilor mi de ssmele risinite dsnE nlEcere, fEi’E ka se se ksnoaskE flakE acestea se kontroleasE de cineva, mi dakE monastiri-le ssnt asigurate ks garangii valabile nentrs fondările lor.
Trecem ssb tEcere aceia ce ar trebsi se vorbim mi desnre katagrafisirea tBtslor doks-mentelor aici în BakBresti, fagE mi ks dele-gagiî ce ia trimiş în srmE Egumenii dane
.ii.	HâNpiJ r'i.if.	•' ‘■i1* t3 " ■■■
www.dacoromanica.ro
216
DÎMBOVniA — 7 MAltJ.
nererea ne lea fpkst BrînkoveanB, fiind kt ns ksnoamtem toate amprentele, destsl nsmai kp anestî îmniegagî ssnt kreatsre ale ktitors-lsî, rai destsl sp nitpm nroverbsl “keialatine rai lada la mine.,, Katngrafisirea a ninst dosp sas trei lsnî, lPzile ks doksmentele odatp deskise, deskise as rpmas npnp în stprmit în npstrarea ktitorineaskp, liind-kp delegagiî me-deas aisrea rai neutre formp mergea ne fie-kare zi a fi fajnp la înskrierea lor... Voim a fi imuargialî ka sp zinem, kp rezonsl ar fi nerst ka astp katagrafisire a doksmentelor sp se fi fpkst kiar akolo la monastire kpnd s’a rpdikat nrin într’adins orpndsigî, dakp în a-devpr a§ fost skonsl nsmai de a leînskrieîn kondinî nreksm ofissl de al doilea zine. Ei bine sp zinem rai noi ka ktitorsl, kp doks-mentele lea lsat sp le înskrie, dar ks delele mi toate nenetele de xprtii ale kannelariilor, ne a voit sp fakp? ns ksm-va voea a letre-ne mi ne anestea în kondini? ns^ mi ninî kontpm ne ksvpntsl ks kare ktitorsl a amp-git ne gsvern kp adikp arxiva a rpdikato ks dare de dovadp, nentrs kp de era ama rai ks bsnp ingelegere, Xsrezans ns nrotesta, rai anoi ne fel de dovadp a dat? kpnd dovadp s’a dat în srmp în Bsksresti nrin katagrafisire.
Ne mai rpmpne sp nsnem aini în vederea nsblikslsi înkp sn fant kare meritp toa-tp bpgarea de searap. Ilriiigsl Brînkoveans denprtpnd ne stariga Enraksia de la skitsl De-sn-lemn nreksm mai sss s’a vorbit, n ram -nlasato nrin starig? de la skitsl Mams, însp întprirea nprintelsi eniskons Enarxiî ns ns-tea Brînkoveans sp o dobpndeaskp nentrs o-rpndsita sa, fiind kp nprintete eniskons în konvingerea sa moralp rai religioasp, voea a konsimgi ks oare kare kondigie adikp: aneia de a i se akorda Enraksii o mikp nensie, rai o înkpnere de a raedea în anea monastire, snde a slsjit 37 de anii, ka sp’rai odixneaskp bptrpnegele sale-, ne fiind sman a o Ipsa nc drsm fprp kpnptpis ka narte femeeaskp rai kinovieatp rai într’o vprstp înaintatp, dar ktitorsl n’a voit, rai koresnondinga srmaţp în dosp Isni rpmpind fprp efekf, s’a vpzst silit nrinnsl Brînkoveans, a nleka de aini din Bs-ksresti rai a merge la orarasl Rîmniksl-Vîlnii de a întplnit ne nrea sfingia sa kiriarxsl E-narxii. Hei mai îmietrit, nel mai barbar rai fprp ninî o ksltsrp om din lsme, ar fi nstst krezs sp se îndsnlene la lakrimile snei femei bptrpne ne de o narte, rai ne de alta la moralele ksvinte rai sfptsirî ale snsi resnektabil bptrpn ka eniskonsl Rîmnikslsî, însp Brînkoveans ns se îndsnlekp; dar rai eniskons stprsi în otprPrea sa. în fine ktitorsl în tsr-barea rai rpsbsnarea sa, se koborî npnp ako-lo kp, nrin oamenii spî, rpdikp în ninoare mai tot orarasl kptre kare mai nainte dedese felsrite tpgpscli inokrite kp le va fane însemnate ajstoare, rai zise, kp dakp eniskonsl ns’i fane îndestslare la nererea sa, anoi el îmi retrage fpgpdselile de ajstoare rai milostenii ne voia sp dea oraraslsî. Lsmea kals-mea, fiind-kp oameni de tot felsl se gpsesk în ori ne orara. Nsmai de kpt se adsnarp o mslgime însemuatP în ksrtea eniskonii, fp-kpnd larmp mi strigpnd în favoarea Brpnko-veanslsi, în kpt bietsl eniskon, voind sp ska-ne de aneastP isnitp, dete întprirea îndatP sta-rigi de la Mams, lpspnd lskrsl la jsdekata Isi DsmnezeS. Iar stariga Enraksiea rpraase ne drsmsri; rpmase însp mi orarasl fprp a-jstors Brînkoveanslsî ks tot servinisl nei fis-ks, kpni ei ns vpzsrp nimik.____________________
Anestea ssnt evenimentele mi snenele ne-trekste de la intervenirea noslsi ktitor în ad-ministragia monastirilor nsmite Brînkovenestî, ne kare, avpnd okazie a le adsna, ka rompn sokotis a’mi fane o datorie a esnsne în okii nsblikslsi sn fant, ne am krezst kp meritP lsarea aminte a adevpragilor natrionî mi a gsvernslsî, ka sp ns’l neglijeze, kpni ai nstea sp aibp în viitor nişte konseksinge serioase.	<*	!
Renrodmem dans tribuna Romsns.
CESTIUNEA ŢERAMLOR.
D. K. Roset Tegkans, nronrietar mare din Distriktsl Bpkpslsi, aS adresat redakto-rslsi resnsnzptor ăl tribsnei o skrisoare vestitoare de solsgisnea ne aS gpsit de ksviin-gp D-lsî a da marei kestisni, kare nreoksnp toate sniritile din narp, kestisneî geranilor. D. Tegkans s’as otprît a îmnronrietpri loksi-torii amezagî ne moraia D-sale. Ne fanem o nlpkstp datorie de a nsne înaintea netitorilor noştri atpt skrisoarea kpt rai sistemsl adon-tat de D. Tegkans nentrs a îmnronrietpri ne gerani ks desnpgsbire. D. TegkanS, întin-zpnd mpna geranilor, îi rpdikp la demnitatea de ora, îi nsne în stare de a fi în adevpr ne-tpgeni liberi rai îi kiamp de a avea rai ei, în bine-ksvîntata noastrp narp, o natrie; kpni de mslt sas zis ks tot adevprsl kp „npmpn-tsl este natria.“ Kpnd boerii ka de al de D. Tegkans aratp gloatelor msnnitoare din Ro-mpnia în nersnektivp npmpntsl fpgpdsingei, îmnronrietprirea, neamsl Rompnesk skanp de ssb domnia robiei foamei, a ignorengiei mi a strpmbptpgei, rai se renasne la viaga ne’I este destinatp, la viaga nivilp, nolitikp rai na-gionalp. Anlasdpm din toatp ksrpgenia ini-mei marea otprîre a D-lsi Tegkans, rai ks a-tpta mai mslt o anlasdpm ks kpt ns vedem în ea ninî stoniile filantronine, ninî esagera-giile natriotine. D. Tegkans, nsind solsgis-nea îmnronrietprirei geranilor ne terensl eko-nomik, fane sn înnenst bsn, de kare ks atpt mai mslt ssntem nlini de admirare mi reks-nosningp ks kpt ns nsmai nresentslsi se asi-gsreazp linisnea, nrosiieritatea rai libertatea, dar rai viitorslsi se asnerne o temelie de moralitate kare se va streksra din neam în neam în spnsl msnnitoareî noastre îmnonorimi. Sp suerpm kp npnp la toamnp, npnp kpnd D. Tegkans va skoate, ka sn înnenptor, nlsgs-rile loksitorilor snre a brpzda fie-kare momi-oara sa, mslgi âlgii vor srma bsnslsi spS e-semnls rai vor antrena kiar ne înssrai gsver-npmpntsl gereî de a interveni snre a derigea marea aneastp Iskrare a nrodsnerii înavsgirei nagionale rai a îndempna realisarea resksm-nprprei; ama ka în aneastp enokp a reînviere! nagionalitpgeî noastre, nimine sp ns fie mpxnit, ninî npgsbit, ni ks togii,' avpnds’mî toate interesele mslgsmite, sp gsste bsksria anea nesnssp, bsksria dragostei rai a frpgieî Rompnesnî. Atsnni boerii noştri vor fi bine-ksvpntagiî nonorslsi kare, în adevpr, va vedea în ei ne alemii spî, rai ks dpnraii mari rai minsnate de toatp lsmea fante se vor sp-vprrai în mijloksl nostrs. Kpni ne ns se noa-te realisa nentrs binele tstslor kpnd este dragoste mi bsnp învoire intre oameni?
Kpt din nartea D-Isi I. Ionesks, kare-le mi în aneastp mare kestisne, snerp mslt de la ininiativa gsvernslsî rai mai ales de lai
bsna îngelegere rai de la îngelennisnea Ads. nprei legislative, D-lsi ns va linşi a resnsn.
de la anelsl	nel fane D. Tegkans. , m!Jt, . . - Ion I. n
	. ■ > '| ^ giţ. j
	: “'-t
i J	BURSA VIILMli.
Metaline. .	-i '
Nagionale,	-•-.niaS. 80-~
Akgiile Bannei ^ bnffsoiil 865 ~ -	
- Kreditslsi, fl atov 190- 8o	
Asgsbsrg.	^ 113— _
Londra.	- 131- 85
DBkagi.	r 6 29 .
9n i.
ItlISK'BRlLE IX IIORT6L BB.
■■■-<•	-	-' : 'd
în zioa de 2 Maiă Ansi 1860.	* sa
'	1	mb na
Korpbiî sosite înkprkate
n	»
Vanoare sosite 1 „	nornite
^ a 'As'	^
„ deraerte ?	.	3 ' I3,9^k
nornite înkprkate	ll6 -îaiL>’<*
deraerte 7	1 'AT
2	' 1 *«ra
, ■: Jîl l e
2 ■
.	■ : r	'.fir
DREJiSL IIRODSKTELOR. ., „
I,
II,
n
n
GrpS niakpr, kalit. I, kila de
n	n	v	^
„ kprnpS
n	r>	l
Sekarp Iloremb Orz Ovps Fasole
A-j
n r> n	rt
n	V\
245—260 210—225 200—205 160—180 115—118 157—165 97— 98 70— 75 40-----
N1SKIR1LE IX nOHT6L GALAgî.
în zioa de 27 AnriliS ansi 1860.
-"f
Korpbiî sosite înkprkate .* „	„	deraerte
„ nornite înkprkate „	„	deraerte
Vanoare sosite
&
9 4 '
IIREJJ5L IIRODSKTELOR
u O awt bo-cd
_ i îi'îi
GrpS niakpr,, kalitatea. I, kila de .	220-	
r> n n H, n n	240	
„ kprnpg „ I, „ *	225		
n n «Ol Hi B j, „	210.-ft ,-mi
yy RÎQ^Şt' j[	252— m
Sekarp [ pai bii; .	121-	
Iloremb ' i ,•	152— -
Orz r boi.	100^-101
în zioa de 30 AnriliS ansi 1860.	
Korpbiî sosite înkprkate . .	2
„ r deraerte ^	7
„ nornite înkprkate .	6
Vavoare sosite	2
nornite . . . .	2
IIREII5L IIRODSKTELOR.	
,Grps niakpr, kalitatea I, kila de .	220— -
V & n H 77 JJ	240- "
„ kprnpS „ I, „ „	226- -
n n r- Hj y,	210—
„ arnpst o	252— ^
Sekarp "	130— ^
Iloremb ohu	152— ^
Orz < ■ £> a	V o o ▼-1
Tinogpafia Aagionaap Stpada Meingeaskp Xans Gepnian No. 27.
www.dacoromanica.ro .