anul jl - I8B0.
M 54.
PKTNCIPATELE-UNITE.
MIERCURI 4 MAltf.
DIMB
ui'
Aceasta foaie ese de do3> ori nc sTjntrBminrB {ţliepkspea ini Sini-
abonaments-Isî nentrs sn ană 24 Sf. îlentrB ‘/a n »
Trei lsnî. . . . 0 „
O linie nentrs anon-
ssrîse vanh>tiks30n.	f w	^	—	—--------------—
O lege elektorala foarte întinsa. FOIA POLITICA ŞI LITTERARÂ â Ueramî sa devie uetageni uti liberi nrin
finirea ambelor ministere ssb alesei	.	'	S a lor îmnronrielerire, ks desmgsbire.
nonorsM roman de la 24 GenariS.	Redactor Responsabil D. BOLINTINEANU.	Armarea îţerilor în oştire regslatz,
rezerva mi gloate armate.
se sekondeze aneste stăvili domolitoare. Eli
Abonania se fane lk Redakgie în Ilasagisl Romîn, iar nrin dis-trikte la D. sekretarl aT Administraiju lor Orî ne abonament trebsie nl'Btit îndată ks ssbs-krierea.
n ;
Bucureşti, 4 Maia.
SimbEtE se nitirE la Adsnare doBE a-mandamente. Snsl al D-Ib! G. Magiersl.nrin kare nerea ka din nronesui Ştirbei se ns se fakE o kestie ministerialE; Aceasta ns se nri-imi. Rel alt era SBskris de 21 de denstagi. Era Bn vot de akszagie în kontra nelor doBE ministere ne a srmat ministersl de fBsiBne de kEte-va zile.
IatE-1
. „Adsnarea nriimesne konklszisnele ranor-„tslsi sekgisnei ks adaossl kE, fiind-kE este „konstatat Iie arestsirea ilegalE a D, G. Ştirbei, nreksm mi toate ilegalitEgile komise în iernai mslte rEndsri atEt ssb ministersl aktsal î,kEt mi ssb nel ne s’a nrenedat; kE miuis-„tersl a nriimit nrin o nroklamatţie solidaritatea aktelor ministerslsi nrenedent, Adsnarea „iiB se uoate nonri de a vota desanrobarea a „asemenea akte (a snor asemenea akte trebse „se fie) mi invitE ne minister a nsne kanEt „abaterilor din drsmBl legeî. Adsnarea nrinl „esnresisnele de mEssri efikane, din ranortsl „seksieî, îngelege kE asemenea fonkgionari „kare komit sn ekies de nstere în esersiniul >,fonkgisneî lor, se se dea în jsdokatE snre „a se nedensi konform ks legile, neia ne ar „fi fost de dorit se se fi fEkst deja.“
Ssskrimî: Kliment Argemisl. K. Argin-toians; Gr. Margiloman; D. Ilolizu; I. Bie-tians; I. Otetelemans; N. Bibesks; Kostafors
N.	Laxovari; K. Rosetti; N. Golesks; I. I. Filmesks; St. VlEdoians; N. RskEreans; Ilrij-beans; Gr. Iorgslesks; A. Floresks; Filima-hb; Melik; K. Bozians; D. BrEtians.
31 AS votat nentrs amandament; mi 11 în kontra.
Noi ns avem se fanem nini o observare. Daka ilegalitEgile ssnt adevErate, datoria A-âsnEreî este se nrotege legile. Daka Adunarea este nedreantE, ea însămi îmi aflE nre-nsl rEtEMireî în oninia nsblikE, aneastE reginE kare la nonolii konstitsgionali, fane de se înklinE mi frsngile miniştrilor mi a le A-(înuErilor renrezintative.
Totsl ne voim a rsdika este kestia de egalitate konstitsgionalE. Noi nriimim ks fe-ri'Jire nrinninsl de a se resnekta legile, dar nrumim a se resnekta nentrs toni deonotrivE. ^naata Adsnarea ne anest nrinninis de egali-*ate în nernefErile mi observErile sale? Ar ® ^kst ia o kestie ministerialE nentrs kE d arestat sas s’a bEtst sn om de rEnd, sn °ni din nonor? Nb? kEni am vEzst de aneste ■^^ltratEri în toate zilele, în toate orele, mi I,e fie-kare oie ar fi trebBit se skimbe mini-ferele. A fEkst’o îuse nentrs beizadele, nentrs , enstagi de Bnde rezsltE ks snre a fi romE-
niî nrotejagî de dreanta AdSnEreî, trebse se fie beizadele sas denstagi.
IlEt nentrs nartea stEngE din Adsnare, ea ni se nare konseksintE. A nerst eri ks o-kazia nronesslsî Ştirbei neia ne a nerst tot-d’asna ks okazia snor fante de aneastE na-tsrE în fagE ks nei din srmE netEgenî.
In fine miniştrii mi as dat demisia.
Re se va fante de aini înainte, nrivesne ne voinga Domnitorslsi. KEt nentrs noi, (fEiE a nretinde kEtsmî de nsgin a da konsilii ka-nslsi StatBlsi, singsr fiind kemat a denide în aneste nirkonstangii grave) kredem ks minis-tersl aktsal, dsne sn asemenea vot, a devenit imnosibil ks Adsnarea de fagE. El ns noate se rEmEie de kEt ks kondigia a se di-solva Adsnarea de fagE. La întEmnlare de a se nistra Adsnarea,. smalţ minister trebs a se nsmi; Dar kare va fi anest minister? Fiva din dreanta? Fi va de fszisne? Fi va din stEnga? Negremit kE ns este treaba noastrE a xotErî. Ks toate anestea nstem zine kE mi-nistersl drentei mi nel de fszisne mi as fEkst înnerkErile lor, mi as fost nenoronite StEiiga singsrE ns a dat înkE minister, mi kredem ki ia venit rEnds! de înnerkare.
Ministersl aktsal nsmai noate se stea dsnE votsl dat de adsnare. Ministersl ns noate se stea de kEt atsnni ksnd adsnarea se va disolva. Dar ka se noatE. nineva sns-ne ks oare kare sigsrangE kare din doss ar trebsi se remEie, trebsie se esaminEm ne a fost anest minister, ne este aneastE adsnare:
Se înnenem ks ministersl.
Dose nartide ne renresintE dosE idei, trekstsl mi viitorsl, se disnsta între dEnsele, kEnd o atreia nartidE ne lsa de la amEndosE ne ar fi avst bsn mi lenEda de la amEndosE ne ar fi avst teS, a kErii misie era neanErat se auronie mi se rekonsilie aneste nartide de-nErtate, veni mi se nsse între nele dosE tabere. Sarnina ne îmi Ibe era anevoioasE, în momentul de trenere de la o stare de sklavie la o stare de libertate. Era de temst kE na-gia ns’l va înuelege. „Ns mE voi teme nentrs nonolsl ne este liber, zinea sn filosof, ni nentrs nonolsl ne ’mi rsne langsrile.“ în a-devEr, kazsl din srmE nressnsne sn nonol ne vine la libertate sssninEnd înkE de durerile langsrilor sale. în aneste timnsrî de trenere, resonsl omenesk are nsginE îmnErE-gie assnra natimilor. O narte a sonietE-gei nere se meargE înainte; alta nere se remEie în anoi. Stavila ne kastE se domo-leaskE aneste doBE ksrente ne se infrsn-tE ka se ns se sdrobeaskE, trebsie se aî-bE o nstere de mai mslte ori mai tare. TTIi institsgiile konstits.gionale ns ssnt nronrii ka
iatE neanErat neia ne ministersl ns a nrevE-zst. Anest minister ns nstea se meargE de kEt ks sna din aneste nErgî ale sonietEgei, ks neia ne va se nsmeasliE înainte, sas ks neia ne va se remEie înanoi, ks natimile, ns ks resonsl. El a fEkst alt-fel, mi kEderea sa este o konseksingE a konvikgieî sale no-litine. Ministersl fsse format ks mai mslte lsnî înaintea timnslsx ses. -
KEte-va erori ne i se imnstE as resonsl lor de a fi în starea lskrsrilor aktsale-. Ele ns ssnt ninî defEimEtoare, nini neon este.
Adsnarea renresintE loksl snde nele do-se nartide au amezat nentrsl lovirilor lor. O a tieia nartidE a venit se le onreaskE în mim-kErile lor. Konseksinga natşralE era snirea anestor dosE nartide kontra nelei de a treia, ka se degajeze fie kare din nele dosE akgia lor; anoi se se întsrne fie kare la nornirile lor.
Dar nrin aneastE fantE, nele dosE nartide as dovedit oare kE s’as lEsat a se înrî-sri mai raslt de interesele gErei de kEt de mimkErile lor ? As Isat în konsideragie daka skimbarea ministerslsi, în lok se smsreze nosigia anestor gerî, noate se o faki mi mai gravE, se kreeze mi mai mari grestEgi? A kalkslat bine daka aneastE skimbare noate se adsltE mi mai mslte, mi mai ksrEnd lskrEri-le de kare gara are trebsingE, sas daka noate se le îmnsgineze, se le întErzie mi mai mslt ? JIn densfat, sn singsr denstat mi ka^ re a remas kredinnios anestor ksgetEri a rE-dikat vonea mi a rekiemat aduiiErei aneste re * flekgii. Dar în demert. Reia ne s’a fEkst, este fEkst. Se vedem ne se noate fane în si mE, ne kale se noate lua snre a nerde mai nsgin tinm.	‘
Sn an mi jsniEtate as trekst mi nini sn art. din Konvengie ns s’a nss în legi. Ministerele mi adsiiErile as o narte de resnun-dere de o notrivE la aneasta. AstEzî Minis-. terele ssnt akssate de adsnare; mEine vor fi adsnErile, akssate de toatE gara-, se ns ne aniEgim. Ministersl daka se va skim-ba, nel nei va srma va avea trebsingE de sn timn oare kare ka ss’mî faltE nroiek-tele sale. Adsnarea daka se va disolva, va trebsi sn timn oare kare ka se se fakE alta. în snsl mi în nel-lalt kas, este o mare. ner^ dere de timn nentrs garE, votsl adanirei de SEmbElE. Dar ne kare îl vom nrefera, tim-nsl ne se va nerde ks skimbarea ministerslsi sas timnsl >ie se va nerde ks skimbarea ads-nErei? Dshe toate nrobabilitEgile kEderea Ministerslsi mEiiEnkE mai nsgin timn de kEt disolvarea adsnErei, mi sgsdsitsrile Isi ssnt tot-d’asna mai nsgin simgite de kEt sgsdsi-tsrile ne ar fane o adsnare ne se disolvE ka
www.dacoromanica.ro
,210
se se înfiinţeze iarE. ÎnsE Mine ne asigsrE ^ kE ministersl viitor va afla în adsnare snri-jinsl sneî maioritEgi? Disolvarea adsnErei dar, ne ameningE în viitor’, ini aneastE disol-vare este nerdere de timn, este nai-alizie, este diskredet în întrs mi în afarE, mi iatE ne a votat adsnarea în aneste zile.
Eî bine! fiind kE rEsl s’a fEkst, ks nre-ksgetare sas fErE nreksgetare, trebsi e a merge înainte. Skimbarea ministerslsî, anoî, disolvarea adsnErei kEnd ns va vota nroiakte-le ministerslsî. Ns vedem alt minister nstin-mîos de kEt sn minister din stEnga adsnErei.
CRONICA.
Ni se snsse kE msnininalitatea ns nri-imise înkE decizia gsvernslsi de a se da krea-rea, organisarea mi direkgia Mimitirilor din ka-nitalE ssb aneastE msnininalitate, ne kEnd noi în No. trekst dsne aszite, krezsrEm kE o nri-imise mi ns voieşte se konsimgE. Revenim asşnra anestsi nsnt în interessl snsî adevEr.
în seanţa de sEmbstE, dsne votsl de msstrare dat ministerslsî, se oiti o cerere nen-trs a se fane denstaţilor leafE dosE mii de lei ne IsnE. Lskrsl se trimise la minister. In ansi trekst înkE se nsse ne tanet aneastE kestie. Noi eram kontra, mi ksm eram atsnnî vom fi mi aksm. Illi vom snsne nentrs ka-re ksvinte.
Ssnt Statsrî snde denstagil nriimesk, sn fel de ssbside; dar ns atEt de mari. însE akolo legea ElektoralE ns îndatoreazE ka denstagil se aibE Mei nsgin 400 galbeni venit, ni foarte nsgin, mi de mslte ori nimik AvEnd nsgin sas ne avEnd nimik, se înţelege kE Stat,sl este dator se le dea mijloace de viagE ne kst lskreass nentrs garE, mai ales nelor din nrovinniî.
La noi din kontra togi denstagil ssnt sen-sagi se aibE 400 gal. venit. Mei mai SEra-nî. Ilrin srmare ns as trebsingE de ssbside Daka însE vor fi sEianî nrintre denstagî, legea ns-î reksnoasMe. Strinese legea ElektoralE, se se dea drentsl ka denstagî se fie ori ne netEgeni de ori ne stare, mi atsnni, nress-nsinds-se kE noate se se afle mi SEranî nrintre denstagî, ar fi ks drent se li se fakE lefi. Denstagil noştri as înkE sn avantagis: anela de a fi denstat mi a avea mi fonkgie. Kre-dem dar kE Adsnarea va resninge o asemenea ideie.
De ont-snre-zene lsni strigEm a se lsa mEssrî nentrs regslarea momiilor mE-nEstiresni zise BrEnkovenesnî. Stat în Stat ns se noate ssferi. Asemenea akte s’a fskst ssb domnia Bibeskslsi de Adsnarea de atsn-Mi, nsmitE TomnateristE, anro,io de Ilantelei-mon; mi astE-zî kEnd miniştri mi denstagii se zik oameni naţionali, drengî, xotErîgî, ns am aszit nini o vooe rEdikEnds-se nentrs a-neastE kestie. Noi mErtsrisim kE u taue întrs aueasta este uel mat mare ksragis ne noate avea sn bsn nelstţean!
De ar fi fost sn feoior de boer arestat, togi ar fi strigat. O tempera! o mores!
IatE în adevEr starea tristE, de kare vorbea în aneste zile sn denstat din dreanta, de mi înţelegea noate alt neva. Daka este tristE de ne ns o înveselim, ni înkE ne silim în tot kinsl mai mslt a o întsneka.
Ministersl nel nsoS din Moldova a ansA
kat Iskrsrile ks energie. InsE este de temst kE Adsnarea, dEiid dsne snate interesele nele mari ale gereî, se ns se mEi’gineaskE în nir-
DÎMBOVIgA — 4 MAltJ-
ksl Mei strikt al nersonalitEgilor mi nrin a-MeastE se adslcE disolvarea eî. Reia ne ar fi de regretat ns ar fi înloksirea denstagiloi, ne ansrat, ni nsmai nerderea de timn. Ssntem într’o enokE în kare Mei mai mari enimini ai nagionalitEgeî mi ai libertEgilor Konstitsgio-nale ssnt anei ne vor fane a se nerde timnsl fErE a se lskra nimik. Eniminii din afarE asta o ’asteantE ka se zikE kE ssntem o naţie nekoantE nentrs konstitsgie, nedemnE de a ne gsverna.
în No. trekst am ansngat kE D. Geor-giadi este nsmit ministrs lskrErilor nsbline. A fost gremalE. Dsne sniri mai noi aflsm kE ministrs lskrErilor nsbline este nsmit D. Ko-zadini; ministrs resbelslsi D. Adrian mi D. KogElnineans are nrezidengia konsilislsi ks ministersl de interioare.
Votsl AdsnErei a arsnkat snaimE în inimile fonkgionarilor nsblini kE o slcimbare de minister noate se adskE o mare skîmbare între fonkgionariî nsbliMi. Se ne fereaskE Dsm-nezes de a ajsnge mi la starea kEnd o skim-bare de minister ar skimba ne fonkgionarî, fErE viiiE. Am fi ka TsrMii. La dEnrniî kEnd se skimbE sn naniE, se skimbE tot nersona--lsi fonkgionarilor. Fie kare namE are oame-niî seÎ sas mai bine seiziî seî. Se skimbE fonkgionariî ne kad în viiiE, de ori Me natsrE, îe ns se konformE ks ordinele kanilor lor; Iar a se skimba nentrs kE s’a skimbat mi-nistrs, este ne TsrMesMe. Administraţia ak-tivE Mei nsgin noate se nearE la ori Me skirn-bare de minister, oare-kare nrefaMerî ne ini ni kolo nentrs ksvinte nolitiMe; însE nsmai iMeastE naîte mi ks msltE dibEMie.
Desnre orient se vorbesne mslte. Tot ne nstem snsne este kE Tsrnia ninî odatE ns a avst atEta trebsingE de aminia romEnilor ka astE-zî- Vom sni a nrofita? Sas mai bine Tsrnia va reuara erorile ei de mai n’ainte?
Jsrnalele streine ne das snirea desnre kE-lEtoria nrinninelsi Nanoleon la Konstantino-nol, mi snele atribse anestii kElEtorii ksvinte nolitine de mare iranortingE. K.Et nentrs ro-mEnî, ori kare ar fi regslarea kestieî orientale ns vor avea nimik a se teme ne kEt timn, vor nresinta o naţie ne ar interesa nrin mi-jIoanele lor; ne kEt timn ns vor alerga, a se arsnka în braţele snor nsteri ambiţioase în kalitate de netigionari.
IatE ressltatsl alegerilor din srmE:
La Bszes D. V. Alesandri: la TErgo-viste D. K. Kostesks; la Olt D. G. VEleans, mi D. K. Deleans; la Kraiova D. N. Onran; la BrEila. Votsri egale; la Gisrgis Votări egale; La Mexedingî. D. VlEdoians la Ilra-xova D. N. IlEkleans. La Teleorman D. I. BElEneans.
____■_-----------
Hitim în Steaoa Dsmrii.
(Srmare Vezi No. 53)
în nrivirea nsntslsî 5, Domnsl ar fi fE-gEdsit slrikta sa adontare. în kestia înnrs-mstslsî, înElgimea Sa as zis kE ns nsmai kE dE faksltate miniştrilor de a modifika kondi-ţiile înnrsmstslsî, dar kiar mi de al resninge ks desEVErmire. Tot ama de îmnEkEtoris as fost mi în nrivirea bsgetslsî, zikEnd kE dakE
a fane o întrebare: nEnE la votarea nosel dErî, dsnE nsoa nroekte elaborate de Komi^ TentralE, geraniî vor trebsi singsri se sriJ)e se a nlEti bir direkt, mi a da oameni ]a 0a ste? Ilriimind mi nsntsrile 8, 9, mi 10. gimea Sa ar mai fi fskst întrebare, dakj ţn torkEnds-se boerilor: zEnelninii mi xrisovoli, ţii, mi kElsgErilor momiile, iar ne geranîîn. datorEnds-se de a lskra singsri la niosele, D D. noi miniştri sokoteas ks vor da gerij 0 mare dovadE desnre amorsl lor nentrs
art
45 din Konvengie, mi dakE nronedEnd sokoteas, kE vor gEsi sn mare snrijin în 0, ninisnea nsblikE? Desfiinţarea DenartamentB. lsi lskrErilor nsbline n’ar fi gEsit din nartea înElgimei Sale altE îmiotrivire, de kEt ironia ka întrebare, ksm aneastE Merere se notrivea ks nsntsl srmEtoris, gintitor de a dobEndij. nitatea legislaţiei, între kare trebsi negremit ka se intre mi organisagia identikE a mj, nisteriilor?
Resnsnssl Domnslsi assnra ţenoroMitslB] nsnt al 13, nrivitoris la konstitsgia elaboraţi de Komisia Hentrali, se nretinde kE ar fi nss nre onorabilsl Domn Xsrmszaki în mare konfszie. în adevEr, D-lsi se amtenta ainila
Ai
o mare îmnotrivire. InsE mi aiMi amtentarea
Ai
sa fs înmelatE. ÎnElgimea Sa ar fi resnsnsi kE: niMî odatE as înţeles a ssstrage Adsni-reî mi gereî bine-fanerile anele! konstitsgii: Ice aneasta ressltE din înss-mi resnsnssl % as adresat Komisieî Menltale, mi nrin kare ÎnElgimea Sa, în nsterea ininiativei Mei este lEsatE nrin adresele AdsnErilor din Iami mi | din Bsksremtî din lsna Iansaris miFevrsari»! 1859 dklarE ks’mi nEstreasE de a jsdekal timnsl onortsn, ksnd anest nroiekt se va ns-tea înfEgima Kamerilor mi kiar nsne în ls-krare. Ke dakE însE ministerisl sokoale ki timnsl este onsrtsn, mi naţia îndestsl de tare nentrs a rsmne în vizierE ks Esrona,Inil-gimea Sa era ns nsmai gata de a ssnsnede-liberagiilor AdsnErilor nroiektate Konstitsnie dar înkE, întrs kEt ministerisl va lsa assnra-mi konseksingele Me ar nstea ressita nentre garE dar înkE se nriimia a rensimia de mai înainte mi la dritsl de veto, adikE la dritsl de a ns sankgiona anei nroiekt. Srma nsmai ka se se konsslte mi ministerisl de nişte Mii-kov mi îmbele Kamere, de se vor nrimi k nronsnerea onorabilslsî Domn Xsrmszaki! RveI gimea Sa mai adaogi anoî, kE se vedekEÎir ss-mî Domnsl Xsrmszaki ns jsdeka timnsl sosit nentrs a restsrna Konvengia, de vreme* nsmai tşrzis de kEt nrin nsntsl srmEtor, D-lsi oninia kE Snirea trebsia se se dobEndea-skE nrin neîntErziete nstinMioase demarmedi-nlomation!
AiMi se îukierE toate. Este kam- trivial de a întrebsinga o esnresie nonslarE, însi c8'1 nresia este notrivitE: Domnsl Xsrmszaki strîns| ks sma, ks o frankegE rarE mi demnE de ^ kassE mai bsnE, mErlsrisi Iie aMest nrogr^l ns era de kEt sn Iun iskssit nentrs a ea>' din jok, neetrs ami asksnde nenstinga îd^" re din kiar întEia zi se afla, mi reksnosWl kE se afls de a înfiinţa sn ministeris dsr»' bil, Kamera ne înfEgimind îndestsle elemell*ej nentrs sssginerea a ninî snsî ministeriS 1 ori Me nartidE ar fi ka se se formese! 1 La sn asemine resnsns ori Me komeM3
Uii J.11	11UI1» VM	'	‘	I	i
4 miniştri vor nstea redsoe bsgetslsî mi la riî ssnt de nrisos. Ne vom abţine dar
.. s	~	_	.	..	,	.	.	■_______ ..«flpkfli6,
iOl
sma Mea mai midE, ÎnElgimea Sa mi gara s atEta mai mslt se vor bsksra; kEMi aoeia snt miniştrii Mei mai kanabili, kariî mtis a i kErmsi ks mai nsgine jertfe nentrs garE. nE Iţim ea Sa la nsntsl 7 s’as mErginit nsmai
fane mai mslt de kEt o singsrE reflekJL ToatE negoniagia, toatE nsrtarea, tot nr0^| msl, toatE finala mErtsrisirea a DD. geni mi Xsrmszaki, ns ssnt de natsrE ^ snori în okiî gereî renstagia D. D-sae
www.dacoromanica.ro
oameni de takt rai de kanî aî nartidel modeste, rara a da gsvernslsî renresentativ o mare rBdBninB în gara Moldovei!
Aflfcm, kB dsnB nenstinna DD. Mavro-geni rai Xsrmszaki de a forma sn ministeris, neustingB mBrtsrisitB de. înssrnî D. D-lor, D. p. Ştefan Katai'gis rai Laskar Kantakosino Uainkans ar fi fost invitam la nalat, rai kt jj s’ar fi nronss de a se însBrnina ks kons-titsarea noslsî kabinet. Deie Dsrnnezes ka p. D-lor sb fie maî ks norok, mi sb skstea-,skB a da gereî aneia ne este maî gre§ astB-zî de a gBsi! miniştrii
In tot felsl, trebse sb ne adsnem aminte kB zioa de 15 Anrilis, kBnd srmeazB a se deskide Adsnarea, bate la sme, mi kt în zioa aneia trebse nsmaî de kBt sb avem sn ministeris !	^ ^
ADUNAREA LEGISLATIVA
A
ŢEREI ROMANESC!
Preşedinta E. S. părintelui Mitropolit^.
Şedinţa de la 24 Martiu 1860.
(Srmare. Vezi No. 53)
Vb adsgegi aminte kB în ansi trekst alegerile sas nretins kB n’as fost libere; gsvernsl a voit ka alegerile sb se fakB aksm în toatB libertatea. Ressltatsl lor orî-kare era sb Ab, noî ns iistem fane nroekte nerfekte; snsl s’a înfBgîraat rai karaktersl ses a fost ama kB s’a nriimit în unanimitate, mi ssnt rai alte mslte nroekte kare trebsesk a se vota k’o mare maioritate. Dar kiar kBnd sns s’ar vota, ks mare maioritate, gsvernsl era în drent s’o fakB, raî-a fBkst’o în denlina sa nreroga-tivB: trebse a se dovedi ksrssl oniniilor în nagie.
Ns gBsesk nimik maî neksviinnios de kBt a fane o îmnstare gsvernslsî în aneste îmnregisrBrî de nrerogativele sale. Iloate kBnd îa alte îmnregisrBrî s’ar ai’Bta sn gsvern kare ar voi sb disolve Kamera fBi’B ninî o smbi’B de ksvBnt odatB, de dosB, de treî orî, atsnnî îngeleg temerea natsrale kare noate |nreoksna sniritile rai a onsne într’o adresB, kare, dsiiB ksm a zis snsl din Domnii denstagî, ns tre-bse a fi de kBt o narafrase. Kbiî ks oka-s/a d’a resnsnde frasB la frasB se noate gBsi lok d’a sa fane toate observaniile kare ar voi sb fakB o KamerB Domnslsî. Zik, dar kB a-neastB adresB ar fi trebsit mai bine a se mBr-gini a resnsnde într’sn kin kategorik Ia Ab-kare ksvBnt ks kare Domnsl s’a servit atBt de siinnls rai lBmsrit, de kBt sb se atane araa de smsrel o nrerogativB DomneaskB, sna din nele maî nekontestabile, nrintr’o alssie atBt de învederatB. Konkidar kB ministersl ns noate ninî ksm nentrs anest ksvBnt a nriimi a-ueastB narte a adresei, ns noate ninî ksm sb assmeşe resnonsabilitatea snsî fant atBt de grav.
D. Kostaţors. Mb simg dator a resnsn-de ka ranortor al Komisieî kare a elaborat nroektsl, D. ministrs a adBOgat o gravitate mai mare de kBt ar fi nerst obiektsl. In a-devBr, D. ministrs se oksnB de o ssnosigie kare n’a fost în intengia membrilor Komisi-cî; rai ne na.ie tbS k.B vedem desfi&rasrBnds-se înaintea Kameriî atBta talent, natimB rai înfokare nsmaî ka sb arate kB Komisia a kBstat sb atingB nrerogativa Domnslsî. M. Sd nare kB redakgisnea nroektslsi este destsl de nrenisB, destsl da nositivB; rai de la în-
DÎMBOVIŢA — 4 MAltJ.
nenstsl nroektslsi nBnB la finele ses, Komi-sisnea n’a fBkst de kBt sb manifeste devota-mentsl Kamereî kBtre Domnitor, rai sb nro-klame, într’sn mod solemnei, resnektsl Kou-vengisniî mi a nrerogativei Domnitorslsî Ilre-rogativa Domnitorslsî este de a înkide Kamera. Kamera îiisb, kare este nagia, trebse sb arate D-lor miniştri kB ssnt datori sb înles-neaskB Domnitorslsî toate ksnosningele tre-bsinnioase nrin kare sb nse nagia în nosigie a se instrui destsl în kBt sb snie ksm sb monede la votare in srma disolsgiei AdsriBriîl
IatB ne a voit se, îngeleagB Komisisnea kBnd a zis:
„Disoletţisnea Adenantfet nreuedente, nrivits ka o neuesitate n'ar nstea koresmnde nrin model ks kare s’a fsket^ ssslsi admis în sistemei narlamentar
In anest mod, membrii Komisisniî a§ kre-zst kB esnrimB voinga maioritBgiî AdsnBriî, arBtBnd Gsvernslsî kB ori de kBte orî vădi-solvă Adsnarea, sb nse nagia în nosigisne a jsdeka ne fel de denstagî sb ţrimigB la.Ads-narea nea iiosb.
A
In adevBr, anesta este motivsl, de s’a dat nsterei esekstive sn drent araa de mare, d’a disolva Adsnarea kBnd va sokoti de ks-viingB.
A
In ansi trekst, (rai aneasta o zinem rai noi) Adsnarea srma sb se disolve; dar aneasta ns este destsl, trebse sb snie gara, dakx în realitate assnra sneî legisirî sas assnra maî msltor legisirî, s’a gBsit Adsnarea în o-nosigisne ks Gsvernsl rai a resnins sn rair de nroekte, ka sb se snie daka Adsnarea era insniratB nsmaî de alegerea Domnslsî, mi sb noatB ksnoasne în srmB alegBţoriî ne fel de denstagî sb trimigB la Adunare.
Aneasta a krezst Komisisnea kB este. ni sssl narlamentar. Araa dar konkid mi zik, ks Gsvernsl este dator sb arate nagiei motivsl nentrs kare disolvB Adsnarea. (Va srma).
O ARUNCĂTURĂ DE OKIU.
Asdnra interveniri nriniţfilâî Orişoric Bibeska Brînkoveaiid în administraţpa monasticilor numite Brîiikovenemti.
(Srmare Vezi No. 53 al Dîmbovige!)
Am vorbit maî sss kB averile monastiri-lor Xsrezs, Brînkoveni rai skitsrile de mâini fiind nsbline, nsosl ktitor ns noate ssb ninî sn nreteks a le înssrai, sas hbiib sb ajsngB la anest skon ale nsmBra, nreksm s’a vBzst, în katagrafiia nelor-lalte araezBminte Brînko-venesnî, nreksm este snitalsl rai Doamna Bb-laraa, ne ssnt ks totsl nartikslare, ka snele ne ssnt nsmaî ks kBte treî natrs momii, date nsmaî de la o kasB rai as altB destinagie. Zik kB monastirile ssnt nsbline, nentrs kB kiar Regulamentul organik le-a gBsit de nsbline rai le-a trekst în rBndsl nelor-lalte monastirî, în tiran ne de era nartikslare ns s’ar fi maî vorbit de dBnsele nrin legisirea organisagieî monas'tirilor nreksm ns s’a vorbit de ninî o altB avere nartikslarB; zik kB ssnt nsbline nentrs kB ssnt zidite de sniî rai înzestrate de algii ks o destinagie în kBt nsmaî gsvernsl are drentsl la timn a lsa inigiativa, zik iar kB ssnt nsbline nentrs kB ssnt ka mi toate nele-lalte monastirî ale Statslsî, zidite rai înzestrate de familii religioase de ainî din ga-rB, mi kB daka snele sb administreazB de gsvern, ar fi sn skandal ka altele sb se ad-miiiistreze de nartikslarî. Zik asemenea kB
_____________________________211
ssnt nsbline, nentrs ltB de la înnenstsl lor mi nBnB astB-zî nsmaî gsvernsl rai kiriarxii biserinesnî as nsmit rai as întBrit tot-d’asna ne egsmenî rai staregele anestor sBnte lokamsrî, iar ninî odatB neamul Brînkovenesk d’a drentsl, mi dakB nel de astB-zi ktitor, îraî înss-raasne araa drentsrî mari, krez kB înaltsl gsvern ns va tolera a se fane sn Stat în Stat, ba înkB sb nrofite de o avere nsblikB ne ns este a sa, rai anoî ne avere? avere nsblikB liberB de sekolî rai ninî odatB bBntsitB de familia ktitorineaskB.
Togi BrBnkovenii kBnî s’as tras din a-devBratsl neam al anemtiî familii, ns nsmaî as nBzit nestralitatea, dar din timn în timn as ÎntBrit drentsrile anestor monastirî ne kare le-as resnektat ks religiositate rai s’as ferit ka sb ns rBdine sas sb înstreineze de la dBnsele nel maî mik Iskrs.
Nsosl ktitor însB vedem kB nrin urmarea sa de aksm kalkB fBi’B resnekt legatele nredenesorilor, sas nrin alte ksvinte le desfi-ingeasB.
Hli dakB aneste legatsrî el le desfiingear sb, anoî ns ratis ksm dBnssl ar maî nstea sb se nsmeaskB Brînkovean, fiind kB atsnnî ar trebsi sb se desfiingese mi kiar legatsl ne va fi avBnd rai el de fis adontiv.
KBt desnre iskBlitsrile ne ujsosI ktitori nrinnsl Grigorie adontivsl BrBnkoveau, a lsat nrin forgB de la egsmenî rai sţarige ka sB’raî noatB dobBndi sn drent ne ns ’l a avst, rai kBt desnre maltratBrile ne deodatB ks lsarea administragieî în ansi 1857 dekemvrie, a fBkst nsmitsl atamagilor sbî, într’sn mod netolerat în mijloksl snfeî kinoviî la skiţsl De-su-lemn, atBt mâinilor kBlsgBrige de ani, kBt rai starigei Esnraksia. ne kare a denBrtat’o fB-ib snirea kiriarxslsî Enarxs nsmaî nentrs Iib a îndrBsnit sb zikB în fana ktitorslsi Icb ’raî trage iskBlitsra sa dalB la Brînkoveni, re-mBne ka sb jsdene fie kare sinneritatea rai moralitatea ne nosBdB nsosl ktitor ka om e-dskat în streinBtate rai dintr’o familie nrin-giarB.
m. _
Egsmeui monastirilor Xsrezs mi Brînkoveni, nreksm rai starigile skitsrilor De-sn-lemn, Ssrsnatele rai Mams, narte din eî lingsraigî mi adormigi ks felurite fsgBdselî, rai narte ameningagî rai snionagî de kBtre nsosl ktitor, ka sb ns fakB ninî sn nas de onsnere, maî ks seamt kB se denBrtB rai stariga skitslsî De-sn-lemn într’sn mod ks totsl barbar, nstst d. ktitor a’raî SBVBrrai nroiektele sale tBi'B ninî o îmnotrivire, rai ast-fel în zioa ri-dikBriî arxiveî de la Xsrez, ne de o narte a-nest d. ktitor gBsise okasie a sbiera în drean-ta rai în stBnga rai a bate din ninior zikBnd ckB snsl este Brînkoveansl,, iar ne de alta ministrul sbs de tainB D. Gikslesks, adsna, lega rai fereka iBzile ks doksmente rai nele-lalte, în kBt ksvioraiî nBringî sokotirB de-o-kamdatB kB mBna lsî Dsmnezes arBtatB nrin nringsl adontat Brînkoveaus, a xotBrît a’î sgs-dsi ks nrr,nie nereaskB mi simigî ns fsksrB de kit a’raî nleka kansl ks smerenia ne le-o imnsne tagma lor.
Ks toate anestea, ns treks rnslt, rai nes-te o SBntBmBnB de la nlekarea Brînkoveans-lsî, egsmensl Xsrezeans desmetinindsse, rai ka nel mai bBtrsn, ka nel maî vekis kare ’mî a netrekst viaga sa în monastirea Xsrezs, a-VBnd ksnomtingB de drentsrile kaselor rai ale skitsrilor mi ka kan a neleî d’întîis monastirî dintre nele lalte nsmite Brînkovenesnî, în fine
www.dacoromanica.ro
212
DÎMBOVIIJA — 4 MAlft.
adsktnds’mî aminte kt este în mare resnon-sabilitate kttre gsvern nentrs averile monas-tirilor, mi nentrs doksmentele ne i s’a înkre-dingat nrin katagrafie de kttre delegagiî Mi-tronoliel mi aî ministerslsî ksltslsi, a lsat singsr inigiativa mi a nrotestat ato&t k'Btre me-fiî bisericesc! ktt mi k’Btre gsvern în modsl ke se vede maî jos, mi dsnt kare srmeast mi disnosigiile gsvernslsî.
Ilrotestsl k'Btre ntrintele eniskoii alenar-xieî Rîmniksl ks No. 1, de la 31 Dekemvrie ansi 1857.
“Arxiva sântei monastirî Xsrezs mi a “skitsrilor ne dentiidi, de ea, komnsst de toa-“te doksmentele, aktele vekî mi noi, mi toa-“te xtrtiile Iskrate de la încenstsl ziditorilor “mi ntnt astt-zî îmnresnt mi ks toate xtr-“tiile aflate în kancelaria monastirilor m>nt “la nel maî mik netecel de xtrtie.
“La 25 ale korenteî în zioa nrasnikslsî “Sântei Nascerî a D-lsî Iisss Xristos, s’a a-“mezat în maî mslte ltzî mi s’a rtdikat din “monastire de nringsl Grigorie Brînkoveans, “mostenitorsl onor. kase Brînkovenescî, kare “a venit aici în monastire în ajsnsl Sântei “Nascerî ka nso§ ktitor al Sfintelor lokamsrî.
“Ilreksm ns nocig ksnoasce ka st re-“nortes nrea sfingieî-voastre skonsl rtdiktreî “acestor doksmente, tot ast-fel ns nocig art-“ta în destsl în kttt întristare mi mtxnire “se aflfi ssfletsl meg, mai ks seamfi ktnd mie “ns mi s’a dat nici o dovadt ka s’o las sr-“mamilor mei, snre a fi asigsrate monastirile “nentrs rtdikarea acestor doksmente mi snde “ele s’ar afla dsne timn.
“Tot ie am a zice mi a mtrtsrisi aksm “kttre nrea sfhigia-voastrt este, kt aceste “ doksmente ce de la încenst s’as ntstrat “în monastire, mi s’as îngrijit ks nea maî ma-“re sângerie de kttre togî egsmeniî Xsre-“zeni nredecesoriî mei, resnektate ks religio-“sitate mi de kttre tot neamsl ktitoricesk nt-“nt în zilele de aksm, ele ssnt date ssb îngrijirea mea ks katagrafie nrin delegagii în-“naltslsî gsvern, înkt de ktnd m’am ortn-“dsit egsmen ks-domnesk ofls mi kartea nrea “sflngitslsî Mitronolit al geriî.
“Dar kt aksm s’a rtdikat de ssb îngrijirea mea, ftrt nici o formalitate, la aceasta adaog kt într’sn timn foarte sksrt mi la “o oneragie iste nsmaî de ktte-va ceassrî, “sttrsinga mea moralt n’a nstst fl în stare “a se îmnotrivi mi a mt sksti de mtxnirea ne “astt-zî mt anast.
“Osebit de aceasta, kivernisirea averilor “acestor monastirî mi ktrmsirea lor din în-“trs mi afart, ag fost tot-d’asna assnra egs-“menilor Xsrezenî, ftrt ka st se fi ameste-kat vre-odatt neamsl ktitoricesk la dtnsele, “de ktt nsmaî m’a ntstrat drentsl de a nri-“vegea naza bsneî ortndselî mi nimik maî “mslt; ast-fel s’a ntzit tot-d’asna rtndselile “acestor monastirî, mi s’a mi esersat din ve-“kime, mi ast-fel le-a gtsit mi legisirea re-“gslamentart, mi de atsncî în koace tot ama “s’a srmat kiar mi în egsmenia mea.
“Aksm înst, toate venitsrile morarilor ds-“nt mesatsl de la Brînkovenî, mi toatt ktr-“msirea monastirilor din ntsntrs mi afart, s’a “ridikat mi acea d’assnra mea, de kttre nsosl “ktitor.
“Ka om dar, kare ns nocig ksnoasce vii-“torsl, nici ceia ie s’ar înttmnla de astt-zî “ntnt mtine, vig aksm ks toatt smerenia a “face ksnoskst nrea-sfingieî voastre iele de “mai sss, mi ka st mt antr de orî-ce res-“nonsabilitate, mianoi ka st skan mi de orî-
“ce msstrare a ksgetslsî meg, iag ksrajsl a “maî zice, kt dakt Lsmintgia Sa ktitorsl de “astt-zî a ntmit în Iskrtrile aici arttate ne “baza nsmaî a snsî ranort ne s’a ftkst ka din “narte’mî kttre Lsmintgia Sa, la monastirea “Brînkoveni ssb No. 402 de la 29 Noemvris “trekst, atsncî eg deklar ks ssnsnere, kt sn “asemenea ranort ne este dat din gremalt mi “ftrt konsimgimtntsl meg, krez kt nravilni-“cernte ns va nstea fi konsiderat, ks attt mai “mslt ktnd eg n’am drentsl mi nsterea de a “da ktitorslsi asemenea îmnsternicirî.
“Dsnt ne deskriseis nrea-sfingieî voastre “ka la sn kiriarx mi ntstor al acestei enarxiî, “starea mea mi a stnteî monastirî Xsrezs, ks “skitsrile ne denandt de ea, adikt: Ilolovragi, “skits De-sn lemn mi Ssrsnatele, kare astt-zî “ag acelea-mî imnrejsrtrî, ns’mî remtne aksm “de ktt st vt rog ks tot resnektsl, ka st bi-“ne-voigî a kibzsi cele de ksviingt, mi tot în “tr’o vreme st mt snrijinigî tn aceste îmnre-“jsrtrî kritice, mtngtind bttrtnegele mele a-“ksm, ktnd ag trebsingt de o linisce mi o-“krotire în ktrmsirea kaseî, dsnt ostenealt mi “strtdanie nsst în aceastt monastire Xsrezs “din mika mea koniltrie.“
lonikie Xfirczean».
Ssb asemenea konrindere s’a indrentat nrotestsl No. 2, aceiamî datt, kttre ministe-rsl ksltslsî.
Asemenea kttre ntrintele mitronolitsl No. 3, aceea-mî datt, mi jalbt kttre Mtria Sa nriminele Aleksandrs Gika, kaimakamsl ge-rei de atsmî.
DECISIUNEA GUVERNULUI.
Ofissl nrinrjslsî kaimakam No. 5, din 9 Iansarie a-nai 1858 kstre ministersl kslt&lsî.
Ilrin ranortsl isbitorslsî de Dsmnezeg e-niskon al Rîmnikslsi din 5 ale korenteî lsnî> mi din înskrissrile de reklamagiî ne alttsrt din nartea ksviomilor egsmenî aî monastireî Xsrezs, mi stariga monastireî Din-tr’sn-lemn ne înksnosriingtm, kt nringsl Grigorie Brtn-koveans ntmind neste ktitorice ratele drentsrî ne ksvîoasa monarxie Elisabeta Brînkovean-ka ’î a înkredingat a renresenta dsnt încetarea din viagt a ksviomiei sale, a rtdikat din ntstrarea a maî msltor monastirî mi skitsrî toate doksmentete averilor mi toate arxivele lor, nreksm mi orî-ce înskrissrî ale kontabi-liltgiî lor, mi îmnofriva tstslor rtndselelor nt-zite de veaksrî de adevtragiî ktitorî, m’a în-ssmit administragia averii a mai msltor monastirî mi skitsrî, întrebsingtnd sila ntnt a dentrta din kanoniceaska sa ntstorie ne stariga monastireî Din-tr’sn-lemn.
(Va srma.)
—mine» <Ş>
Skrisoarea	Iltftn kttre mc-
trardl Flenderiiit. ks okazia vizitare! kanitaleî de sn mare strtin.
Ks dragoste frfigeaskt, bivel arxon metrare! Aiiî, de dost zile e o nevoie mare!
<5n fig de kraig ks nomnt rai igemonikon Treksta ne aicea, mi eksafna linon, Oktrmsirea gereî ks mare nroerie,
A skos lsi înainte oştire, nreogie,
Hli braslele ks ktrdsl, nrostime mi mojici, Kalemsrî mi divansrî, logofegeî kalicî,
Hli eksafna ks dtnmiî la Ksrte ag sosit Ktnd mosafirsl gereî akolo s’a ivit.
Era nevoie mare! riaci st te desnoaie;
Srlag, sbierag ks togii, aceste vii gshoae -
Ksm erî în adsnare sn arxon das vestit Snre a nrostimeî xslt, ks falt ia nsmit. Miniştrii s’arttart, la skara cea maî mare! Re distixiî! ce mstre!.. bivel arxon mătrăşi Vai! snde este vremea ktnd ceî mari kaftanliţ Ks btrbile ftloase ka nisce kananlîî,
Ks gsgismane late, ks nentsl nlin de krscî Mergeas st se înkine Ia nemgî, la rsuil, la tsrcî In bstcile asrite ks kaî mi falaitarî,
Ama ksm se ksvine la oamenii ceî mari?
Re slavt, rai ce cinste, ce igemonikon!
Dar st mt întork la ceia ce voî st snsî.. linon; Eisl de kraî nriyesce ne gloate ks mirare... El vede nsmaî nrosciî mi nici sn boer mare! Ssnt sigsr de întrebarea ce a nstst st’mî faki Vtztnd aceastfi lsme deskslgt mi strakt Aceastt întrebare de ns o nogî gici,
Asksltt mi o aflt akolo a o sci.
„Re sag ftkst aksma boeriî gereî mari „Ftlomî ks barbe late ka vekii baraiktarî? „Ks kansl în imlice, ka nisce mari cisneriî „Ka nisce ftktlege ce s’a sskat în teres.
Re sag ftkst? mi aceasta kiar voî agi întrebat, Voî ce Regslamentsl de doi ani ne-agi Isat? Voî ce agi nriiinit st niart mi nrivilegion TTTi arxondologie mi igemonikon?
FTTi togî veligiî gereî, ce ktnd la Becî mergeas Nemgimea mi sngsrimea na’intele eraeag! în loksl lor venirt stracii mi gingtiî, Zarafii, dtsktleciî, vekiliî, margafoiî,
Miniştri ftrt barbt ks kozî de rtndsrici,
Ks gttsrile albe ka nisce firfirici.	i
Ama, bivel metrare, în rele vremi trtim,
De kfit o viagt ast-fel maî bine st neriin.
N..S.

m
EPIGRAME.
5n denstat d’aicea ce are darsl ka st takB St doarmt ktte odatt, nimika st ns fakt, —Sns dar ce înksnsnt ne mslgî din denstagi Ofttnd, zicea la altsl, emind din Adsnare; Ne snargem nentsl frate de vorbt mi lskrare, Re este denstatsl la mine vt sitagi!
Re ntkat! ksm toate trek în astt lsme! Vtrsta, frsmssegea mi amors nri nsme! Site la Btdika ktt era frsmoast Nallt mi ssbgire; iar aksma groast Sksrtt mi snflatt, togî vt dentrtagî.
Ea c’era srmatt de attgi btrbagî!
—Asta ns’î nimika, zise cine-va,
N’o srmes btrbagiî, îî srmeast ea.
Sn es ministrs, zicea odatt La o kokoant ce uretindea A fi frsmoast mi adoratt,
Illi dts ministrs nsgin rîdea,
— Kokoant dragt, e tristt soartt! Illi snsl, mi altsl tot în trekst Doringa noastrt aksm ne noartt: Akolo este ce s’a trekst.
De ce ns vorbesce Stan în adsnare Illi abia de zice: ns! ama! da! da!
A
întreba sn altsl, kare’i semtna,
—	Maî întîis de toate este boer mare Denstat din dreanta mi et caetera Kare e gsvernsl ce maî mslt îgi nlace E Regslamentsl sag konvengisne?
—	Fit ori mi kare, ktci tot sna’mî fane; Maî întîig de toate st am o fsnkgisne.
R. *• _
Tinogpafia Nagionaat Stpada Nemgeaskt Xans Gepinan No. 27.
www.dacoromanica.ro