ANUL II - 1880.
y
u r \M 53. - !
PEIN CI P AŢELE-UNITE-
SÂMBĂTĂ 30 APRLIE.
^easti. foaie esc de ,0l> ori ne sT,ntT,mîm
jfliepUspea mi Sîm-
r,T^renKl abonamentele nentrs sn anfi 24 «f.
Jlentrs */î n	»
Trei lsni. . . . 6 „
O linie nentrs anon-6srî se va nh>ti ks 30 n.
0 lege eleklorala foarte întinsa. Unirea ambelor ministere sub alessl sonorelei roman de la 24 GenariS.
Abonania se fave la Redakgie în Ilasagisl Romîn, iar nrin dis-trikte la D. sekretarî aî Administrarjii lor Ori He abonament trebsie nlxtit îndatt ks ssbs-krierea.
FOIA POLITICĂ ŞI LITTER ARĂ 6 ««»■>»/,4m-
„ ,	^ ^	S a l°r îfWJronrietarire, ks desnagabire.
Redactor Responsabil D. BOLINTINEANU.	Armarea perilor in oştire regalate,
rezerva nit gloate armate.
Bucureşti, 30 Apriliu. RETROGRAZI^*)
De la sn timîi înkoa retrograzi as ridikat ka-nsl. Negreinit ks vissrile lor trebsess fie foarte msgslitoare de oare ne îi orbesk nsns într’aista în kst tis îngeleg nini nresentsl nÎHl viitoral, mi as adjsns a ns mai nBtea îngelege kt ar nstea fane asts-zi neea lie ns a n5t5t fane în trekst, 5nde aveaS toate keile sORietsgii în mtna lor. Ei ns gin kont de sn adevtr des-voltat într’o societate ne dt t5t5lor ideilor ei <b forgs neînvinst, forgs mai nresss de ori ne makinagis, de or «te rea voings. Kb toate acestea kanitalBrile, mi mBlte ilinite. de kare disnsn sni din kani acestei idre a sowietsgi noastre, as atras mBlte individe korsnte sas korsritibile kare ntnt ani fsneag naradt de sn mincinos liberalism, gata fiind în tot mo-mentsl a se oferi la Rine ar da mai mBlt. Astfel vsssrsm aksiome naradoksale figsrsnd în «nele jsrnale retrograde Re veneaS din nana snei nersoane Re se jsrase ne togi stingi! sti kt este sn ban roman.
ÂReeami nant aisreazs astt-zi într’sn alt jsrnăl Re ansrs ssb nisRe nriiiRine mai âttt de naradoksale, mi kare kastt a fane din alb mi negrs o koloare în doi neri Re n’are niii karakter, niRî inimt, nini vre o gintt Re ar nstea-o mtrtsrisi în faga Ismeî în a sa ■nsditate.
~ Mai mBlgi oameni de felsl aResta, de mi în deosebite gradBrî de inflsengs, ssnt astt-zi emisarii reakgionarilor; Re fak înst aRestî emisari? Nimik, negremit; ktRÎ îndatt Re des kid gara, lsmea giReste mi intengiile mi no-sigia în kare s’as nas. Mslgî as lsat limba-gisl liberalismBlBi Rel mai desmtgat mi as fakst din toate liberttgile de astt-zi an absz de kare se înfioart tot ornai Re iBbesRe din inimt libertatea mi nrosneritatea gerei sale.
Starea aReasta de lBkrBrî ne va dane ne-gremit la o liRengt nerniRioast sas la o nre-sisne nevoitt, daka liberalii vei adevtragî ns vor emi astt-zi din aimirea saS anatia în kare îi vedem mi ns vor lsa energika deni-sisue de a Iskra mi a vorbi ne dismal drent ®i obla ne kare trebse st meargt tot omsl de karakter mi mai ks seamt în timni de krist, kind Bn ton, Bn gest noale faRe mslt.
Ns ne adrestm kttre anei liberali des-
tofcgagî
Re ns as niRî nrinRiniî niRi tendinge,
1111 kare niRi sri'h nentrs Re sânt liberali;
Noi vorbim kttre liberalii seriomi mi de Jnimt; He jjjj skimbt oniniile lor, dînmi
trebse st îngeleagt odatt kt trebBe st se desnartt de togi ktgî nsn alte konsideragii mai nresss de natrit mi libertate.
A.
CRONICA.
Adsnarea a votat sktderea la nregsl a-renzilor de momii monastiresRi. Disksgiile aa fost iBngi, ktldBroase. O narte din drean-ta, a§ fost îmnotriva aRestBî vot; s’aS vtzst înst îrî mi kolo din oameni liberali deklartn-dsse kontra sktderei, s’aa vtzst asemenea din Reî retrograzi deklartnds-se nentrs sktdere. Ns vom intra în Rernetare daka interese de nartidt as intrat în aneastt kestie. Ne vom mtrgini nsmai a artta kt Iskral, ast-fel ksm s a ftkst, este sn akt de indalgengt mi de folos nentrs komerRÎBl romtn. în adevtr, btatsl nerde o- mikt samt ka st skane sb-me mai mari; skant tot-d’odatt o mare kla-st de oameni de la rsint, mi dt o nsterni-kt mtnt de ajstor singBrslBî komei’Rig romtn, komuromitat din diferite kasze. Mai toatt
era veaksl de aer! veaksl de aer, dart, ne 5-mm, în Reia Re nrivesRe asrBl material ktm-tigat ksm da Damnezeg.
ĂReastt nroklamagie ne adsse aminte de vorbele snsi fanariot din Bsztg.
„Am trtit la Bak5resRî, ne ktnd era „Domniile Rele sltvite, nagionale.
— Kare Domnii? îl întrebai. sî
Ma, Domnia lei Karadzea!	.
La Moldova s’a nsmit ministerul. Este komnBs dsnt ksm srmeazt:
„D. M. KogMniReanB Ia interioare.
„D. Bojinka la jisstigie.
»D. Alkaz la finaiiRe.
«Arximandrits! Melxisedek, la instrskgie mi la kslte.
„Georgiade la lskrtrile nsbline;
»M. Joia, la ministersl esterior.
...........resbel, mi nresidental kon-
silislsi.
IlrekBm vedem anest minister este kom-nss de oameni liberali. Domnitorsl a nreRe-dat foarte konstitBgional, s’a adresat la toate nartidele din adsnare: nini 5na n’a nstBt st gţseaskt mante nersoane de aneiami oninie,
•	,	,	.	i *=»	----- uc a4ciain niTiniH
nagia a trebBit st anlasde anest akt mi noi mi ks toate anestea, fie Rine se dt de kan febRittm adsnarea nentrs votai ei.	lai anei nartide! Aksm kt ministersd este li-
( ) Ilria retregrazî noi ns înijelegem boerii; vi toni ■t aHe' oameni, de ori ve klasn ve ar mai visa L învierea regimelor trekste.
Redaku,ia.
Skiderea „a minut k8 32 bile albe beral, o sn vedem „eannrat mi nrogmm.l slS konţra lo negre. Ast-fel ksm s'a nronne de Snenm H m-jî legea elektorali. Întinşi, niul
m.	mstei msi rnsmai ne ansi 1859 nu 1860.Unirea ministerelor; nisl armarea nerei, nini
1 /VI' "m”, m.efekn Ă Ma‘01' MaEro' tanronrietirirea «eraniler ns vor afla nenss-kotdat Ia tokinani; D. G. G. Magers Ia ra din nartea nsoslsl minister» Aksm vine omanagi, D. Maior Boranesks la Gorj; o întrebare. A'iest minister va nslea si fa. Kormlis Lanati la Brwla; D. I. Da- ki o maiorltate? Daka aktele sale vor fi bs-na.olesks 1. Bssm nu D. Skarlat Voi- L mi liberale mi adsnarea le va reuninem ncsks la nraxova. Ni se skrie kl ioksito- adsnarea trebsie st se disolve. Aksm deri-
n.	Uloemtem as fost lnknntaai de nsmirea gsr ks daka mi la „ol interese de nolitik* D-lsi \ oinesks, nentrs kare as o mare sim- Lr ,ere a se sakrifika adsnnrei ministersl, ns-
vîitim ţn d f .	-p.	.	, , mai sten£a adsntreî noate st dea btrbagii
Tribs ^ Ref0rma D- "''O1™-" ie la kare vor komnsne onest minister, kuni este riibsnalsl Teleorman a trimis m temmBii ne ksnoskst ks o jian „s noate' mero-e într’o si, reklamant nu Pa ginsl 25 de zile la inki-Lrf. I[5 „ millf8ter
soare. Intrebnm ksm se fane aneasta? L 5„ miirister de oameni Konservatorl . Daka ne adsnare esle sn „or se ne lasn Mai în toate aktele „sblise mi la adsna-a vedea o nloa.e retrograda „e bsksrnm ţn- U se vld titluri de „rin,im. Aszind nine-va s i, astl datx, Komima Ientiate in maio- nr0„EnBMds se ateste titlsri iui asziiids-se ntate este format* as-fel k*. ss kezimsiask* Lt-d'gdat* anei ne Ie nronsmi* k* snl.ijio3 asnentsrile naB,ei. Skasnsl nresidentslsi, dat U, klIdi,ra Konve„Bia, ar kîede te se afl* snel nersoane kredinnioase nrin,iniilor libe- K„nvc„Bie s„ artikol kare kreaz* dremsl râie m, votsls, de 24 Genaris, ne nnignra Unor. a se nsmi nrinnini. V. S8„t a,em„ ks to ni desnre anea narte. Voi alBi treimem- Uri„^„i„i? Rsde de domni, d;„ toate sninele bn alemi „s ne asigsn. mar nsBiii. Aksm A.mi da nine-va anest „eme î„ |iaSa sa inii, nartea i «tenurilor	sfcrmit ks Tomna- tre al sni liber este t dar t„ akte nsbii-
6lTV ,	, ...	n	he 115 noate 0 fakt de ktt în nsterea
In Konservalorul nitun o „roklamaB,e ks- U„eî legi. Denţ, intrebnm snde este o ase-
uoas* tetie alegatori. Ar merita o kritik*|menea lege? Regslamentsl el inssmi ns re-
severt daka ns ar avea o mare narte de ri-dikol, la kare Nikmeruisl ar nstea resnsnde mai k5 mart. Mitind o narte din aneste skri-eri ar krede Rine-va ks înainte de Konveun:«*
ksnoasR^r anest neam de oameni în gara ro-msn.puekt. Illi Iskrs ksrios: în timnsl re-gslamentslsi, adikt în domnia nrivilegislsî, a-
www.dacoromanica.ro
206
DIMBOVIIJA — 30 APRILIE,
ceste titluri nu jukaS roii mal mare de kit asti-zi, ssb Konvenţie!
In seanţele trekute konsiliul miniştrilor a luat o decisiune înţeleanti, aceia de a se da krearea, organisarea mi direkţia cimitirelor din kanitali subt municinalitatea kanitali. Aceasta misuri fu anrobati de Domnitor, du-ni kare ministerele resnektive intrări în înţelegere ku municinalitatea.
Aceasta însi se as de ki refusi o asemenea sarcini atit de imnortenti. Ilini kind uni din membri municinalitiţi vor fi mimkaţî humai de interese nersonale?
Vineri se desbitu la adunare kestia a-restirii D. Ştirbei la Kraiova. Lunta fu teribili. Dreaiita blami konduita administratorului mi indiferinţa ministrului de interioare. D. A. Floresku cer5 a se da în judekati administratorul mi nrokurora mi deklari ministerul nedemn de înkredere. D. I. Britianu, uni ku acest fant o mulţime de akte celenu-mi arbitrare, mi cere ka adunarea si nuie mi-nistersl în nenutinţi d’a ma! reneta akte arbitrare. La aceste vorbe, D. ministru din între, refuzi akuzirile, dar deklari tot-d’odati ki miniştrii ssnt gata si denuie dimisiile, ce-rind un vot de ne-înkredere. Atunci oratorii din dreanta, înţeleseri ki Iukrurile devin serioase: deklaran ki ei voiesk numai a anta ministeriuluî ki ceia ce s’a fikut ks D. StirbeiS si n8 se mai renete; dar ki ni vor bici kum skimbarea ministerului. Ideia ki va veni sn minister liberal, îi fiku si se în-turne. Voiri a se nene la vot daka aktele ministeriuluî ssnt blamabile, miniştrii cereri sn vot de ne-înkredere votul remase ne ado-bi-zi.
vernil a voit ka alegerile si se faki akum în toati libertatea. Res5ltat5l .lor ori-kare era si fii, noi n8 nutem si’l nrevedem, noi nu nstem face nroiekte nerfekte; unul s’a în-fiţimat mi karakterel siS a fost ama ki s’a nriimit în 5nanimitate, (mi ssnt mi alte multe nroekte kare treb5iesk a se vota k’o mare ma-ioritate, guvernul era în drent s’o faki, mi-a fikut’o în declina sa nrerogativi: trebue a se dovedi k5rs8l oniniilor în naţie.
(Va urma).
O ARUNCĂTURĂ DE OKlO.p)
Assnra intervenireî nrlngslfti Grieorie Bibesks Brînkoveanft în administraiiia monastirilor n&mite Brinkovenemtî.
domene ce disnun de voinţa sa în drent i nronrietate.	e
Bsurnaţie kutezitoare sivirmiti kiar t-nrilejul mezatului de akum nrin kare ridil^ la sine toate veniturile monastirilor, numai (j* ni nimte simnle iskilituri ce s’aS lnat amigire mi sforgi de la egumeni mi starijjei
tni iînnt în tftmftiR] aopcfnr ialr'nlîtsrvY fA*^ ‘
ridiki mi arxivele ka si ns se mai
noats
kunosce drentul al kui este) se face stinin absolut!	*
1 —---«v^VuViA/WWv/v-w.——
ADUNAREA LEGISLATIVA
*	A
ŢEREI ROMANESCI.
Preşedinta E. S. părintelui MitropolitU.
Şedinţa de la 24 Martiu 1860.
(Srmare. Vezi No. 52) ‘jU ' '
Era si vedem ceea ce am vizut: o Ka-meri kare nu noate ajunge la o idee komi-ni tutulor kare nu se noate insnira de ina mi aceea-mî nrogrami, kare în fine, aci kom-bate un nroekt bun, aci aniri un nroiekt riu.
Iati nentru ce Guvernul mm a ni as-centa o nuoi sesie, s’a krezut dator a skina ţara de snektakolul cel trist al nartidelor, kare. se luntau mi ni vedea» ku destuii nreci-sie ce au fikut, nici unii nici alţii nentru ki nreokunaţia nredominanti se nare a fi fost alegerea Kanuluî Statului; era mai mult tre-kutul sau viitorul de kit nresentul, de kit resultatele nraktice ale deliberaţilor.
De aceia a sokotit Guvernul a konsulta naţia în modul cel mai nuţin suniritor; nen-tru ki mesagiul de disoluţie a Kamerii nu e o misuri arbitrari, ci o misuri nolitiki, ku -rat naţionali mi Konveuţionali; a konvokat kolegiurile ka si se trimiţi din toati naţia oameni nentru facerea legilor. Aceasta dis— kulni ne guvern (daka noate fi vorba de dis-kulnare) de misura ce a luat. Ori kum veţi konsidera Iukrurile, misura am sokotit’o salutari, utili nentru ţari, mi ori kare ar fi fost resultatul alegerilor, trebuia si se dove-deaski odati sniritul naţiei, daki onîfiiile sunt riticite în naţii, sau nu
Vi aduceţi aminte ki in anul trekut â?
Ama dări, duni cele zise aici nentru do-bindi, galbeni, mi îmnrejurarea din urmi, aceste ameziminte rekomandate de ktitor ka de bine-faceri, astizî nu meriţi acest nume daki mai în urmi nu va lua vre-o nrefa-cere.
n.	l *
010
Duni sivîrmirea mezatului de kare vor-besk mai sus, dune sforţarea ce adontatul Brînkovean a fikut egumenilor mi stariţilor de a’l îmnuternici ku iskilitirile lor ka si noati avea drentul a se amesteka în administraţia monasticilor, mi duni nornirea banilor la Bukuremtî, a nlekat mi dinsul în kanitali nentru kite-va zile, numai mi numai ka si vazi kum sti Iukrurile akolo mi daki guvernul s’a iniţiat desnre fantele sale, kieî nen-tru aceasta a avut mare griji; anoi neste o sintimini s’a întors înanoi mergind întîiu la skitul De-un-lemn (lokuit de maici) unde a netrekut mai multe zile mi a fikut multe skimbiri, mi de aci a trekut la monastirea Xurezu, unde kiar in zioa de Kriciun, ku o sili mi foarte iute mimkare, a ridikat de aci toati arxivamonastirei mi skiturilor De-un-lemn ku surunatele, adiki dokumentele veki mi doî mi toate xirtiile din kanţelariile lor, nelisînd Ia monastirî nici cel mai mik neticel de xir-tie kiar. Zik într’un kuvint toati arxiva, mi ori kite xirtii a fost mi s’a lukrat de Ia în-cenutul zidireî monastirilor mi mm astizî, ne kare lea înkirkat în lizî mi a doua zi de Kriciun a nornit de odati ku ele de la Xu-rez viind iarimi la skitul Din-tr’un-lemn, firi ka si lase la egumen cea mai miki do-vadi snre a se kunoasce 8nde s’ar afla duni vreme nimte asemenea xirtii. Iar dokumentele monasticii Brînkoveni mi ale skituluî Mamu, se zice ki s’ar fi ridikat mi acelea.
Skonul la kare nrivesce aceasti xrinire a tutulor dokumentelor monastirilor mm mi kiar a xirtiilor mi a lukririlor din kanţela-riile lor ar fi de nrisos ka si’î fak esnlika-ţia lui, fiind ki îl noate kunoasce fie-kare om, ku toate acestea eu îl înţeleg a fi cel urmitor.
I. Ki dokumentele rai toate lukririje kan-ţelariilor ne mai fiind în alte miini ka si se vazi, de kit numai la sine, va nutea zice ki toate averile ce a» asti-zi Monasticele, sunt numai daruri Brinkovenemtî, mi ki asunra lor numai singur ar nutea avea drentul si disnoseze fin nici un kontrol, mi osebit ki nrin modifikaţia kontraktelor de arenduire din termen în termen si noati veni a le numi
legerile saS nretins ki n’aS fost libere; gu-1 (•:) Vedeţi No. 50 mi 51 mi 52 al Dîmboviţei.
Zik usurnaţie mi fanţi kutezitoare nen. tru ki averile monasticilor sunt nublice, u; cea mai mare narte din venitul ce au asti.Zj sunt diruite mi înkinate Monastirilor de maj mulţi evlaviomî neutre ’ nomenirea sufletelor lor.,
II. Ki aceste dokumente, odati înstrei. nate de la monastirî, lesne s’ar nutea tigidsi mi nu s’ar mai kuDOSce skonul klidireî mo. nastirelor, numele tutulor înzestritorilor, kon-diţiunele lor mi modul kirmuireî lor, zik h lesne s’ar tigidui dokumentele snre a mofita ktitorul de a însumi averile monastirerati ne seamimî, dovadi ki kiar de la mezat a în. cenut si deklare; ki mare mi frumoasi ave* re a§ avut mi are kasa Bnnkoveneaski! Dovadi iar de skonul abusiv este kiar silinţa sa ku atita gribire, munka mi stiruinţa de a viola Iukrurile ku ama forţi mi a ridika la sine mm mi cea mai miki xirtioari din monastirele kiar într’o zi mare în zioa Sfintei Namterî, ka kind îl gonea turcii duni urmi, kum zice Rominul, în timn ce daki ar fi fost alt-fel, mi nu interesul siu nersonal, nu ar fi fost alt-felj mi nu interesul siu nersonal, ns ar fi întrebuinţat acea manieri ce degradi ne omul onest mi ku sentimente morale, mi nici s’ar fi amesteknt d’a drentul mi în administraţia mrinţilor kilugiri, okirînd ne cea Ce nu konsimt la nroektele sale. mi fovorend | ne cei ce i le akordi; zik ki de nu era interesul siu mi de ar fi avut sinceritatea mi ( moralitatea nredecesorilor sii kiţi s’au tras, din adeviratul neam Brînkovenesk, nu ar fi dorit si’mi ia asunri’mi resnonsabilitatea ini,o novaci destul de grea (de mi legile nu io di) ci s’ar fi mulţumit în linimte a avea numai o simnli nrivegere nentru naza bunei onnduelî, mi de kunomtea de trebuinţi, nutea si nro-nue suneriorilor monastirilor, ori ce reguli în folosul kaselor, fin ka si se fi amestekat dinsul la nimik, ci si fi lisat a se nistra lukririle mi dokumentele monastirilor ast-fel kum au fost tot-d’auna, mi atunci numai kind sunerioriî monastirilor n8 se konformau ku buna kuviinţi, si fi cerut regularea lukririlor nrin anrobaţia Guvernului.
III.	Ki de-odati ku însumirea drenturir lor mi acelor-lalte skonul abitut, a în cenut a a se realisa kiar nrin kilkarea mi onnduirea d’a drentul a stariţilor dela slriturile de mamli nrin skoaterea mi orinduirea unor nirinţî mo? naxî de îngrijitori la skitul Ilolovragi, mi nrin nroiektarea ce se mai face de a denirta ne egumenii ce sunt onnduiţi de guvern ku or fise domnemtî, asunra kirora skimbiri zinei ki niminea altul n’are drentul a se amesteka, de kit numai singur, nentru ki monasticele sunt averi Brinkovenemtî, urmare ku kare a* tinge mi kiar drenturile înaltului Guvern ale kiriarxilor bisericemti în nrivinţa orindsi" rilor de egumeni mi stariţe.
Iu urma tutulor celor deskrise naaî sS9) | este de trebuinţi a se mai face inki o de sluraire asunra acestor ameziminte nsmd® Brinkovenemtî, kare sunt averi nublice; leZ
www.dacoromanica.ro
DIMBOVIIJA — 30 APRILIE.
207
nSţ)liqe, neiitrs kt monastirile Xurezu, Brîn-koveni iui skiturile do mâini 115 se deosibesk
nele-lalte monastirl ale Statului, de ktt nsmaî ku ortndueala, kt kasa Brtnkoveneas-jit in’a ntstrat titlu de ktitorie mi drentul nu-jijaî de a le nrivegea, dovadt este trekutul mi modul ku kare s’a esersat drenturile în ktr-msirea lor ntnt akuma. Hli iartini dovadt este legiuirea din Regulamentul organik Art. 12 neutru organisagia monastirilor snde se zjqe „kt orînduiala trebue a fi aneia ne s’a ntzit din vekime mi se ntzesne,“ ku Un ku-vtnt voiu st demonstrez kt altt ortnduialt n’a mai fost din vekime, de ktt numai aneia qe s’a ntzit mi s’a esersat ntnt la interveni-rea adontatului Brînkovean, ftrt ka st se noa-tt amesteka kasa ktitorineaskt întru nimjk la aneste monastiri; anoî osebit de aneasta voiu st mai zik, kt de mi legiuirea de mai sus, a akordat neamului Brînkovenesk drenţul a-kolo nreskris nentru Xurez mi .Brînkoveni, •înst anest drent i s’a Itsat kondigional, zik kondigional, neutru kt noate st’l aibt attta vreme, ne ktt se va ntzi buna ortnduialt, jni buna ortnduialt nu este alta de ktt numai st nrivegeze modul ktrmuirilor snre a fi tot-d’auna nltkut, ftrt înst, a însumi averile lor, ne de la fondarea monastirilor au fost neatinse de kasa ktitorineaskt, ba înkt ktnd este vorba de skiturile de mâini, numite ski-tul De-uii-lemn, Surnatele mi Mamu, nu sniu nrin ne înttmnlare a ktzut de ktgî-va ani 8ubt nrivegerea kasei Brînkovenesni, ktnî în vekime erau sub nrivegerea eniskonii sau a kiriarxulHi Enarxiei Rîmniku.
Dokumentele anestoi skituri trebue st vor-beaskt mai bine, ktnî se zine kt aneste ski-turî mai nu sunt dotate ku nini o momie de familia Brînkoveneaskt, înkt se mai zine kt Skitul De-un-lemn este ftkut de Matei Basa-rab „kare a ftkut mi Arnota, iar kasele de Kantakozinemtî.
Ku toate anestea, dakt nuoul ktitor as-tt-zî însumamte mi ktrmuemte d’a drentul (ka un egumen mi Starigt) aneste averi, atunni el dunt regulament nu are ne st mai nrivege-în neia ne nrivesne ne Xurez mi Brtnkovenî, ni Urmeazt st fie akum însu-mî ktitorul nri-vegiat de alt nineva, mi anest alt nine-va,
este singur Guvernul.
(Va urma.)
miim în Steaoa Dunării.
(Srmare Vezi No. 52)
9.	Lskrtrile statistinei f&kste, fiind nline ks defektsrî, din kasza linsei de oameni sneniali, mi nensttnd servi de bast, ori ne lskrare st kontinea-skt, ntnt ne la aneastt kestie de interes komsn se vor nstea. înfiinga mtssi’ile mi mij Ioanele nele mai notrivite nrin kornsrile legisitoare,
Auzit’ai, D-le Ioane Ionesku, fost direk-tor al biuroului de statistikt, Linst de oameni sneniali! Illi ntnt ktnd Austria ne va trimite asemine oameni, bunt oart ka, în gara romtneaskt, vom remtnea linsigî de ori înnenutu de statistikt, nerutt de însu-mi ^esfiinnata Komisie Hentralt; mi linsa de statistikt eatt kt va servi de minunat argument nentru ka ktgi-va ani ktt se va nutea mai mslgî boierii st nu nltteaskt dar ne momii mi ne velnige!
10.	Sssnendarea tatalor durilor amezate mi a tstulor mtssrilor lsate nrin dekrete ministeriale.
Adikt, înanoirea feniorilor boieremtî, a zunelninelor, mi a xrisovoligilor; almintrele ^?ne ar eksekuta nre geranî la boieresku; ni-Pe ar fane mi ar drege nodurile boieremtî ?
Mai anoî mi înanoirea momiilor în disnozigia sfingilor ntringi de la Neamgg, mi a sfintelor mâini de la Baratik mi Agania. Mai anoî mi menginerea zilelor de beilik la drumuri. TTTi anoî kum draku st nu zini, kt moderagiî din lami sunt mai retrograzi, mai strigoi de ktt nei mai ntttngî tonnaterimfi din Bukuremti? Ktnî akolo anestia au întins kanitagia mi ne kanetele lor; anestia rai au sunus kokonamii la konskringie altture ku feniorii de geraniî. Domnul Ştirbei, de zene ani, au desfiingatzt-nelnini mi xrisovoligii; Domnul Ştirbei aS desfiingat beilikurile la mosele, îndatortndnre nronrietarî, ka nentru fanerea lor, st nltteaskt ninni la sutt din venitul momiilor. Dakt Domnul Ştirbei, DD. Barbu Katargiu, Brtiloiu mi Arsaki ar fi denutagi în Kamera din Ia-mi,, D. Xurmuzaki iar klasa între sttnganiî nei mai romi! Komisia Hentralt înst, noi nu mtim kt st fi nerut, nrin adresa sa, susnen-darea [disnosigiilor reklamate [de art. 46 din Konvengie, înst nekonstitugional anlikate nrin ordonange. [ Din kontra, Komisia Hentralt le au deklarat bune în fond; de ktt s’au [rostit în kontra nekonstitugionalei anlikagi.
11.	Desfiingarea denartameatslBî lskrtrilor ns-
bline.
La ne mai trebuesk lukrtri nubline? St ne întoarnem la Andriku kroitoru mi inginer tot odatt. Komisia Mentralt mi ministerul de neste Milkov s’au rostit înst din kontra. Ambele nuteri au oninat nentru înfiingarea anes-tui ministeriu mi în Bukuremti. Ilrin urmare, nu mtim akum D. Xurmuzaki va îmntka nunk-tul anesta, ku doringa de unifikare konrinst în nuntul urmttor.
12.	^ea mai strtnst îngelegere între amm-4081 ministere în toate kestiile de interes komsn, mi sniformarea legislagieî.
Artikolul anesta kare nere numai unifi-karea legilor, este în kontrazinere ku nuntul 11, nunt senaratist, mi înkt mai mult ku nun-tsl de mai gios, kare nere unirea komnlett, mi kiar nrinnine strein, de vreme ne de mi indirekt se reklamt nunerea în lukrare a nro-iektului konstitugiei votat de Komisia Mentralt.
13.	Ilrealabilt îngelegere assnra srmtreî ne se ksvine a se ntzi în nrivirea nroiektslsi de konstitsgie.
Dar aneia ne. nune koroant nrogramului este artikolul nel de ne urmt din kondigii.
12. Neadormita, nreoksnare a gsvernslsî, st fie realisarea denlineî snirî a nrinninatelor, nentrs kare se vor fane neîntârziat toate demarmele nstinnioa-se .... ne kale .dinlomatikt.
Kum, Domnilor, la nuntul 4, nU învoigi Domnului makar st meargt în Konstantino-noli st nledeze în nersoant kauza unireî, sub kuvtnt kt ar fi o jignire demnittgei nagio-nale; la nuntul 13 reklamagî nroiektului kons-titugiunei . . . ku aneksa I, kare nu este alt neva de ktt restumarea din skoargt în skoar-gt a Konvengiei, de ktt o nrovokagie ftkutt Euroneî, mi aneasta ftrt st vt fi înttrit mai întti nagia nrin organisarea armatei, nrin în-buntttgirea finannelor, nrin Înntkarea gera-nilor: mi anoî tot kuragiul, tot natriotismul, toatt neadormita D-voastrt nreokunare întru dobtndirea Snirei se redune de a fane de-marme ne kale dinlomatikt, într’alte kuvinte: iar memuarurî iar nltngeri, iar jalbe, eau kum zine Nikineruea ku kanetele ne tensii!
Drent st snunem, am nitit mi iar amre-nitit, am meditat rai iar am remeditat anest nrogram kurios, rai în eknentriiittgile Iui n’am kunoskut nini nre D. Mavrogeni nini nre D. Xurmuzaki, foşti membri ai komitetului 8ni-karele tot odatt era rai komitetul nartideî
rei
liberale din Moldova! Kum,- în kestia sonia-
lt, statul-kvo al regulamentului, aneasta vt este nrogresul; în kistia nagionâlt vt suigi la ner, neregî nunerea în lukrare a nroektului konstitugiei, refuzagi mergerea Domnului la Konstantinonoli, mi anoî vt skoborîgî la de-marme dinlomatine?
Attta tot, mi nimik mai mult!
Dar st venim la resultatul anestuî nrogram. Afltrn kt la ora xottrîtt, adikt Joi dimineagt, Intlgimea Sa a§ avut o înttlnire ku onorabilul Domn Xurmusaki, ktruia ear -fi rtsnuns, kt de mi nrodramul îuftgimat i se ntrea nugin solid, nugin konsekuent, nugin konvengional, tokmaî din nartea unor oameni kare nekurmat strigt la ntzirea Konvengiei, Intlgimea Sa era xottrît st nriimeaskt kon-digiile nronuse, înst ne resnunderea D. D-lor miniştri.
Sub toatt reserva nubliktm asunra kon-vorbirei aneste amtnungimi, ne ni se asigurt a nu fi dentrtate de adevtr. Intlgimea Sa trektnd umor asunra nunturilor 1, 2, 3, mi viind la nuntul 4, atingttor de voiajul stu la Konstantinonole, ag înttmninat kt dakt miniştrii vor sokoti kt anest voiajiu nu ar fi de folos, nu’l va fane, de ktt atunnea nu îngele-ge nuntul 14 din nrogram.
Desnre trsnele îiiirebdlniţaie în Res> bel5l nel inik.
Deosebitele ntrgi de trune ne sunt destinate la resbelul nel mik, trebue st se deo-sebeaskt nrintr’o mai mare bravurt, abilitate, inteligengt mi finegt de ktt trunele ne intrt într’o mare linie de bttae. Akolo alt-turea ku bravul mi forţele, merge frikosul mi slabul; ani din kontra, de la ofiner ntnt la nel din urmt soldat, nu trebue se fie de ktt oameni alem! mi determinagî. Indenendinga mi snontaneitatea akgii sunt anima resbelului neluî mik.
De aneea se ne formtm trune umoare rai se le ekserstm bine în timn de nane ktnî ne vor fi foarte necesarii în mikul resbel. Ele agiseast ne ori ne tertm, mi daka înve^ kime Artileria nu nrea lua narte la asemenea lunte, kauza este, kt era atunni foarte grea, rai întrebuingarea ex mai nugin nerfektt.
Astt-zî înst ku nirate trune bine organizate rai bine ekzersate ku ofiner! kanabilî mi sub-ofineri ne’rnl vor kunoarate bine meseria, un mef inteligent mi determinat kutea-zt tot mi strtbate terîmul în toate direkgiile, in ktt însntimtntt ne nimik ku anarigia mi-kului korn ne el komandt.(l)
Lektorul nu va nermite negremit ktte-va kuvinte asunra istoriei trunelor întrebuin-gate în resbelul mik, ku toate kt nini n’a-vem nretengia de a trata un asemenea obiekt întins.
Nenesitatea de a krea trune sneniale nentru resbelul nel mik sau manifestat de timnuriu.	y
Eksistinga trunelor umoare dateazt de-ktnd s’a înnenut mi resbelele. Veligi romanilor nu erau alt neva de ktt oamenii umor! armagi, ne kare, J. Cesar îi skotea naintea legioanelor snre ai onune ordelor Afrikanei
(0
Se ns sitom k% Garibalcli a îngeles mai bine de kfct togi ne not fane ktte-va sste de oameni determinagî vinstorii lsi de alni ssnt îmbrika-gî smor mi ks oninni în ninoare, ka mi foşti noştri nandsrî, trag binimor ks nsmka, mi es-kaladeast lesne m8ngn.
www.dacoromanica.ro
208
DIMBOVIIIA — 30 APRILIE.
întrodscerea armelor de tok, adsseră nia-rl modifikagii.
Arksierii (Ies archers) lui harol Vjj (1448) fsră cei dinţii armagi miregslagî. Di-feringa taktici se simgî îndată. Bătăliile ,je Pavie (1525) mi de Cerisoles (1544) ne arată ne cei întîî tiraliori sssginsgî de alte trsne. Se nsmeas atsncî alergători, saS koniî nev-dBgi. Linia de bătae deskisă se văzs î^aî întîi la Snanioli în tentele lor ks Masriî. jge ns nerdem din vedere kă acest mod de tentă barbarii îl as mi astă-zi; nagiile civilisate n’ag făkst de kăt se’l nerfeksioneze.
I Ssb Maximilian I, mi Charles-Quint, abia se vede încenstsri de sn resbel regslat. In timnsl resbelslsi de trei zeci ani, servietei trsnelor sraoare se făcea de komandagi (Kotn-mandirte). Gustare Adolphe îi întokmi în di visioane de kăte 500 oameni ;(1) se deosebiră în tenta de Burgstall (1630).
Vînătorii, ka trsne siaoare, origina lor este din Xessa (la Hesse), mi datează de la 1631; în această enokă landgravsl Guillaum îhtokmi cel întîiS korn. Elektorsl Bavarii, formă la 1645 sn regiment de vănătorii în-Sărcinagi snecial ks servietei de avan-nostsri. Franeesii, adevăragiî lor vănători ns datează de kăt de la 1839, (Ies Cliasseurs d’Orleans) dar as ajsns a fi cei dintîi nrin agerimea lor mi armagi togi ks nsmcî gintsite.
Frederik cel mare, în timnsl resbetelsi de mante ani, însnăimăntat de kăte-va trsne Binoare ale inamicilor, ureksro, nandsri, kroa-gi etc. Formă mi el la îneenstsl resbetetei Sileziei kăte-va batalioane de 400 oameni, ks toate kă nw’i nrea nlăeea asemenea trsne, în-fiingă însă kăte-va komnaniî de vănători armagi ks nsmcî gintsite; aceşti vănători îmi îmnliniră bine datoria lor mi mai vărtos la bătălia de la Breslau (1757).
Francesiî, ka în tot d’asna, arabigioini de a fi cei întîi, îneerkară de a forma kornsrî mikste, komnsse de diferite arme. La 1702 avea» cinci komnaniî franme de kăte 500 oameni fie-kare, jsmătatc mssketari mi jumătate Dragoni.
LUetel lor era faimossl de la Croie, kare era snik în arta ambsskadelor. La 1750, kor-nsl acesta era de 7 regimente, fie-kare de 5 komnaniî de infanterie smoară mi 2 komnaniî de Dragoni.
Kondigiile lokale infteiengez mslt mi cer neanărat înfiingarea snor asemenea kornsri. Legioanele msntoase dete Fraucesilor mi Sna-niolilor ne cei întîî vănători de Alnî mi Iii— rinei. Stăncele lor năstreasă kiar azi armele mi nikătsrile de sănge, ssvenir dslce ce ns se şterge lesne vărsat nentrs anărarea Ilatrii-Sniforma lor era simnlă, ns lsksoasă kon-formă ks întrebsingarea mi lokalitatea; înkăl-gămintea ns era alt ceva de kăt oninci, foarte komode ka să eskaladeze cine-va ori ce,(l) mslgî mi n’atsneî se găseas de rădeas de dăumiî, ei însă îmi îmnlineas misia lor ks şfingenie. De kăte ori ns rădem tokmaî de ce avem trebsingă! va srma.
B. Obedean».
Vekiş oficer de instrskgie laskoalade
S dumur.
URZICĂRIÎ.
Kb okasia elekgiilor, retrograzii iar ag skos imliksl în gară, întokmai nreksm Tsrci skot Sangeak-IHerifs.
(1) Eli Tsdor Vladîmireskb' întokmise kam tot ama ktnitaniile lsî de nandsrime, nimik ns’î linsea bravslsî nostrs oştean mi romm adevirat, de kit o kbnostingă maî komnatibite ks timnsl în kare a .trăit mi a nerit konsolidands-ne na-gionalitatea.
(i) Msntene-greniî ns ssnt înk’felgagi de Irat ks o-
Talna Iadslsi a încenst a toarce din fsr-kă de frika Joimărigi. Torcea în kasa tei Eskslab srsita Konservatorslsi.
Sn administrator denstat, sn strămb din dreanta, Bn retrograt emniegat SBb regim kons-titBgional a făkBt o minBne, a lovit ne sn nă-năstnit în kan ks o ordine a ministerslsi ses ce’i komanda drentatea mi eksitatea. Ama e temea
Retrograzii aS xotărăt a trimite 1832 de imlice nrin distrikte din kare să se fakă a-tătea adănostirî nentrs dragele lor loksste în kontra triroimilor de kătre gsvern nentrs a
lor distrskgifc.
Sn denstat retrograd, jsne înkă, a ană-rat într’sna din medingele trekste ne zancii re-gslamentstei ka singBri kanabili de a tăia no-dsl gordian; găndigi-vă kăte minsni va năs-koci kănd va mai îmbătr&ni ceva.
Dreanta de kăte ori are o idee frBmoasă ne tanet îmi adseemi bolnavi ka să vorbeask^ mi să vo-tese; kănd însă vede kă ns va emi lskrsl bine la votat, atsnci mi ue cei săn'Btomî îi fak bolnavi mi se strekor kăte snsl snsl din Ka-meră. Asta seamănă ks mslte tabsle.
Kănd D. K. Boliak se dsse să se aleagă denstat la Vlamka, mi scirea se aszî la Fok-mani, sn membrs din minoritatea retrogradă a Komisieî Hentrale, nlekă la Gisrgis ka să’l ssrne, ne jos mi ks kavsl gol.
Eforia generali a snitalelor umile.
La snitalsl Kolgi fiind trebsing'B de oare kare renaragii dsne nlansl mi divissl în-tokmit, ssb-însemnatsl nsblikă urintr’aceasta ka la 15 ale viitoarei lsnî Mais, este a se gine licitagie în nresssvia Eforiei din konriu-ssl monastiri Kolgea, nentrs darea nrin kon-trakt a acestor renaragii; nrin srmare D-niî asnirangî se vor înfăgima la arătata zi ks ke-zămiî valabile; iar nlansl mi kondigiile se not vedea în ori ce zi în Kancelaria Eforiei de la 10 ore de dimineagă nănă la 3 dsne amîa-zî
Direktorsl Eforiei. S. llisksnesks.
HOtSA VIEXIII. din 1. illaiS 1860.
Metalice.
Nagionale,
Akgiile Bancei — Kreditslsi,
70— 60 80- 50
867----
191— 60
Asgsbsrg.
Londra.
Dskagî.
113-
131-
35
75
6 28 V
nu
BISR1.H1LE IN IIOBT6L BR.
nincl, mi ks toate acestea ei văneaz^B de mi-nsne ori ce ligioant de nrinas..
Tinogpafia ÎVagiona.lă — Stpada Neiugeaskă Xans Gepinan No. 2i.
în zioa de 25 AnriliS ansi	1860.
Korăbii sosite înkărkate . -	3
„ demerte . .	8
nornite înkărkate	2
„ demerte n n	6
nREHSL IIRODSKTELOR.	
GrăS ciakăr, kalit. I, kila de .	245-26o
„ n >5 71, „ n li	220-235
n kărnăg I, „ ii n	200—217
„ » » 77» n » n	190—190
Sekară	115-118
Ilorsmb	153—160
Orz	96— 97
Ovăs	65- _
Fasole	40— _
	
llISRT»niLK In IIORTdL	«AL/ljJt,
în zioa de 23 AvriliS ansi	1860.
Korăbii sosite înkărkate . .	2
nornite înkărkate	1
„ demerte .	3
Vanoare sosite . . .	1
n nornite	1
nRESSL IIRODSKTELOR	
GrăS ciakăr, kalitat.ea I, kila de	. 220	.
» 11 11 71, „ n	240-	
w kr»rn^S Iţ jj r	225	
n n U 71, „	216	
„ arnăst	260	
Sekară	126		
Ilorsmb ?.	145% 156
Orz	100—101
-S>ă38GScef-	
în zioa de 25 Anrilis ansi	1860.
Korăbii sosite înkărkate . .	2
„ „ demerte	3
„ nornite înkărkate .	1
„ „ demerte .	4
Vanoare sosite	2
nREIJSL IIRODSKTELOR.	
GrăS ciakăr, kalitatea I, kila de	. 220	
n .11 n II> ii n	240	
„ kărnăg „ I, „ „	220—225
rr i> n >• A1) a a	216— -
„ arnăst	260	:
Sekară	128	
Ilorsmb	153	
Orz	100—101
în zioa de 9 Mais ansi 1860.	
„ „ demerte . .	3
„ nornite înkărkate	2
„ „ demerte . . .	1
„ nornite . . . .	2
IIREIJSL IIRODSKTELOR.	
GrăS ciakăr, kalitatea I, kila de	220— -
il n n n, „ „	240 - —
„ kărnăg „ I, „	225— ■—
a a n, „	216— —
„ arnăst „	252— ^
Sekară	121—122
IIorBmb	152— —
Orz	100-101
www.dacoromanica.ro