ANUL II - 1860. M 52. MIERCURI 27 APRLIE. PRINCIPATELE-UNITE- Aceasta foaie ese de ioi> ori ne s^ntemim ini Sîm- "Alrensl abonaments-lsî nentrs sn ană 24 Sf. ’ flentrs % „ 12, Trei lsnî. . . . 6 „ O linie nentrs anon-6srî se va ntati ks 30 n. O lege elektorala foarte întinsa. Suirea ambelor ministere sub alessl v onor sini roman de la 24 GenariS. - -::l i - . V . "* . .'i i. ; -ife-ji . - v • .11: Abonagia se fane la Redakgie în Ilasagisl Romîn, iar nrin dis-trikte la D. sekretarl aî Administraţii lor Ort ne abonament trebsie nR-tit îndata ks sses-krierea. FOIA POLITICĂ ŞI LITTER >ARx\. I§| Hor anii sa denie uetaşenî iui liberi nrin s a lor înînronrielarire, ks desnagsbire Redactor Responsabil D. BOLINTINEANU. 86 Armarea Iţerilor în oştire regslata, rezema mi gloate armate. . , n ir. lj! Bucureşti. 27 Apriliu. COALIŢIA. a a i Ast-fel este titlsl 8nel bromsre nsblikate de ksrsnd Ia Ilaris ssbt vslsl anonimslsi, ini ne kare o uitinsm aksm. Auest onssksl, kiar de la a sa ivire, avs sn interes de ksriositate. Lsmea nolitikt s’as miskat sn moment, kreztnd kt va afla într înssl ueva deslsiniri, sas oare kare nosî ideî assnra kestiilor grave ne nsn asta-zi în mimkare toatt lsmea dirilomatik'E. Amten-tarea generala înst fs înmelatt assnra auestsî nsnt; kiui într’aueste broinsre ns se vtzs de ktt esuresia sneî ksget'Bri isolate, linsitt de nttrsndere mi jsstent, o onert serioast în formt, dar ftrt fonda-ment mi ftrt base solide. Ilresa franuess, ksm mi toata nresa streint, a kombttst tendinţele astorslsî, ne kare Pa jsdikat ks asnrime, dar ks drentate. Kiar gsvernsl franues a desavsat aueasta bromsrt, mi srmtresne ne astorsl eî. Fiind kt s’a zis tot ne ar fi fost de zis assnra auestsi ss-biekt, noî ns ne vom imnsne dar saruina sneî kritiue nost, ni ne vom mtrgini a kombate nsmai ueea ne ne nrivesne mai înnarte. Frannia, zine astorsl, ns mai asnirt Ia konksiste, niui a a-ilieza dominaţia sa assnra lsmei; misia sa este mai mare ini mai demnt. A libera ne nonoarele redsse la servitsdine, a antra ne nel imnilat în kontra îmnilttorslsi, iatt misia sa; iatt ini kiar skonsl ses la înuenstsl glorioaselor lsnte din Krimea, mi din Italia. Astorsl mai ziue kt, o voue nsternikt se asde astt-zi în Es-rona, vouea nonoarelor, ameninţătoare mi teribilt: ,,Ilretstindenî snde naşionalitate ssfere, ressna sn strigat de dsrere iui de resbsnare .... „llriminsl naşionalitaşilor a înnins nretstindeni nriiminsl drentslsi divin, ,.kaui smbra Koaliifiet a sbsrat.“ Dsne ne mai înttis esnsne în modsl anesta nolitika gsver-nslsi mi rolsl ne s’a dat, mi omninotenţa nrinninslsi naţionalite-ţilor al kti’ora trismf se va realisa nrin a tot nsternika inflsenţt a Franniei; anoi astorsl last de o datt la o narte aneastt maniert de a vedea mi dsne ktte-va nagine adjsnge de kade în kontra-dikţit ks sine înssmi. Dsne ne grtmtdesne akssaniî în kontra Angliei, zine kt mai lesne s’ar nstea fane o koaliţit în kontra anestei nsteri de ktt în kontra Franniei; dsne kare anoi esnsne mijloksl d’a o realisa: Rs-sieî, adikt, i s’ar nermite a. konrinde Konstantinonolsl mi a ntvtli ks xordele sale de Kosani în Asia nrin difilesrile Sralslsi. Asstrieî, învinsă în Italia, i s’ar abandona Ilrinninatele Dansbiane, kare tind la a lor snitate mi assnra ktrora, nretinde astorsl bromsrei, „ssve-„rani aktsali ns esernitt de ktt o ssveranitate temnorata.“ * Ama dar, în kontra drentsrilor lor anliue, în kontra traktatelor Esronene nrivitoare Ia a lor Astonomia, aneste ţeri ar fi aneksate la Imnerisl Asstriak, [ara a se şine niui o sokoteala, niui de dorinşele lor esnri-mate înlr'sn mod atat de solemnei mi atat de snanim, niui de renslsis-nele lor atat de natsrale mi legitime! Ilrssia ar dobtndi anea ssnremaţit assnra Germaniei, dorinna ambiţiei sale, mi Imnerisl la kare visa la 1848. ~ , „ Franuia ar Isa Egintsl mi, nentrs a ’mi rektifika frontierele, mi ar aneksa mi nrovinniile Renane, oksntnd, nreksm last a se gini biomsra, Elveţia, Olanda mi Belgia, trei ţeri moralmente destsl de laiî snre a nstea st esiste mi snre a nstea trti din nronria lor viaţă, kare negremit nentrs aneste motive ns vor vota nentrs anek-sia lor ks Frannia. Nsmai atsnni, adaogt nsblinistsl, Frannia, reintratt în frontierele sale natsrale, îmi va fi îndenlinit misia sa, iar Englitera va ° ^vimst, mi nrin srmare eksilibrsl naţiiior va fi stabilit în Esrone. ^ Din nele ntnt ani zise se noate konkide kt, de ar fi nreksm skrie astorsl bromsrei, Frannia ns ar kombate nentrs antrarea nelsî slab în kontra nelsi forte; atsnni ea ns ar askslta vouea naţionalităţilor suferinde; ns ar faue resbelsl nentrs kasse drente mi ^vihsttoare, nentrs o idee, ni Par fane în skonsl de konksiste; a-5rmî Imnerisl ar.fi Resbelsl iar ns Ilanea, nreksm o ansnţt bro-«mra. Atsnni kiar sniritsl naţionalittţilor ar fi mai nsţin nsternik ktt branisl ne ar voi st ssbjsge lsmea. U TU. ■j! - t LA COALITION. r ;oi3îls4 s-'tgin o M gp aitaafl o sso’r O j^il 9- j'd "d ... T5,est le tltre dune brochure que nous venons de lire et qui a dtd pubhe recemment â Paris, sous le voile de Panonyme Get opuscule des son apparitron, â eu un interSt de curiositd. ' Le monde pohtique s’en est dmu un moment, croyant y trou-vei fiuelques dclaircissements ou des apergus nouveaux sur Ies graves questions qm agitent aujourd’hui ]a diplomaţie. L’attente gdndrale a SULCC POmS 6t r,°n n’y a vu 1“ î’expression d’une pensde rsolde, ddpourvue de profondeur et de justesse, une oeuvre serieuse dans la forme, mais manquant de fond et de bases solides. , . t Piesse frangaise, comme tonte la presse dtrangere a combattn Ies tendances delauteur, et Pa jugd severement mais justement. Le iŢOiivernement frangais lui-memea desavoud cette brochure et tait poursuivre son auteur. Tout a donc dit a ce sujet, nous ne nous imposerons pas la tache d une critique nouvelle et nous nous bornerons a combattre ce qui dans cette brochure nous concerne plus particulibrement. w a Fran<;?’ dit ranleurT “’aspire plus aux conqugtesni a dţabln sa aonnnation sur le monde, sa mission est plus grandeetplus digne. Affranclnr Ies peuples asservis. ddfendre Popprimd contre oppresseur, telle est sa mission. Tel aussi a 6t6 son but en commencant Ies luttes glorieuses de Crimde et d’Italie; , ■ • ,,, Vne X^1X Plllssante, dit encore Pauteur, se fait enteridre au- jourdhm en Europe; C’est la voix des peuples, menacante et terrible „Partout ou une nationalite est en souffrance un cri de douleur ou de „vengeance retentit..... Le principe des nationalites a vaincu partout Je principe du droit divin, car Pombre de la Coalition s’est envo!de.“ Apres avoir exposd de cette maniere Ia politique du Gouver-nement Ie role que celui-ci s’est donne, et l’omnipotence du principe des nationabtes dont le triomphe sera amend par I’influence de Ia tonte puissance de Ia France; Pauteur abandonne tout-a-coup cette maniere de von- et tombe en contradiction avec luimdme quelques pages plus lom. ^ H , Api’?s. s gtre Iivrd a des accusatîons contre PAngleterre, il dit qu une Coalition contre cette puissance, pourrait plus facilement etre faite que contre la France et expose ensuite Ies moyens d’y parvenir. On laisserait la Russie envahir Constantinople, et diri»-er ses hordes de ^osaques en Asie par Ies ddfilds de l’Oural. A 1 Atiţriclie, vaincue en Italie, on abandonnerait Ies Princf-pautes Danubieiines, qui clierclient leur unitd et sur lesquelles; pietend 1 auteur de la brochure, „Ies souverains actuels n’exercent qu une autontd temporaire.11 Ainsi malgre leurs droifs antiques, malarii Ies trailes Europtens consacram leur autonomie ces pays seraient annexds a 1 Empire Autrichien, sans qu il soit tenu comple de leurs voeux si solennellement et unanimement exprimi et de leurs repuqnances si natureues et si lâgitimes. La Prusse acquererait cette supremaţie voeux sur I’Allemagne de son ambition, etl Empire revd par elle en 1848. “ rx. ^ranc.e Prendraiţ PEgypte et, pour rectifier ses fron- mres s annexerait Ies Provinces Rhenanes en occupant, comme le laisse deviner la brochure, la Suisse la ILolIande la Belgique trois pays moralement assez forts pour se suffire a eux-memespour vivre de leur propre vie et qui certainement pour ce motif ne voteront pas leur anuexioii â la France. Alors seulement, ajoute le publiciste, la France, rentrd dans ses fiontieres naturelles, aura rempli sa mission, et PAngleterre dds ce moment vaincu, Pdquilibre des nations sera dtabli en Europe On peut conclure de ce qui prdchde, que s’il devait en Gre comme 1 ecnt 1 auteur de la brochure, la France ne combattrait pas pour la ddfense du faible contre le fort- Elle n’dcouterait pas Ia voix des nationalitds, en souffrance. Elle ne ferait pas la guerre pour de causes justes et civilisatrices, pour une idde, mais bien pour faire des conquetes et I Empire serait Ia Guerre et non la Paix comme 1 annonce la brochure. L”Esprit des nationalifds lui-meme, serait moins puissant que lebras qui voudrait asservir le monde Nous nous arretons ici, pour ne pas nous imposer Ia tache www.dacoromanica.ro 202 DÎMBOVIŢA Ne onrim ani, ka st nu ne imnunem misia ingrate de a ur-mtri ne autor în toate mendrele imaginaţiei sale: Nu rektifiktm e-roarele sale, ninî nsnem în relief kontradikţiile sale; ktnî anestea near dune nrea denarte. Tele ne am zis, kredem kt sunt destule snre a fane kunoskut sniritul anestei bromure mi visurile ne autorul desvoltt într’însa, tui svre a stigmatisa tendinţele sale. . - 27 APRILIE. — ^ ingrate de suivre 1’auteur dans tous Ies m^andres de son imagina tion, nous ne rectifions pas ses erreurs nous ne signalons pas ses contradictions, cela nous entrainerait trop loin, ' Ce que. nous avons dit, suffira, nous l’esperons, pour faire connaître l’esprit de cette biochure, Ies reves que l’auteur y d4ve. loppe et pour sfygmatiser ses tendances. or ~ C. Ii. în zilele trekute se vtzB în Adunare b-na din anele snene ne sub toate osaturile de vedere sunt regretabile. în timnsl diskugieî desnre regslamentBl Aduntreî, D. ministrul kBltelor mi instrukgieî nubline, nrofite, anrono de desbaterca biibî art. din regulament, ka st revie la kestia ministerului, kestie ne din ntkatele omenesnî, nare kt nreokunt ne unii romtnî mal mult de ktt toate nele-l-alte. No! kredem kt D. ministru kultelor nu ar fi trebuit st înfltkt-reze o kestie ne ka o mint de nulbere, nu avea trebuingt de ktt de o sktnteie, ka st şart în aer. Tirada D-le fuse attt deslokui-tt ktt mi asnrt. Sniî din denutagiî Adunt-rii resnunsert nrin akuzanil de o gravitate a-ttt de mare, în kţt ar fi nutut st aibt ur-mtr! regretabile. D. ministrul kultelor, la a-kuzagiile ne se tekurt, deklart ku energie kt daka akuzatoril sunt romtnî buni, st formuleze îndatt un akt de akuzaţie. Odatt lu-krurile ajunse la anest nunt, era de neantratt trebuingt st meargt înainte. Toate lumea se astenta la aneasta. Dar ne se ftku ? unul din denotaţi ftku o moţie, kt Admnrea resningmd în Tisturile ministrslsi, treue la ordinul zilet.u Kare se nrimi de Adunare. întrebtm akum ne D. ministru neutru ne a înveninat aneastt kestie? întrebtm ne oratorii kare au ftkut aku-zagiile, nentru ne nu au mers înainte? Ilurtarea Aduntrel din urmt este o de-sanrobare a akuzagii oratorilor. Altt naturt nu-î nutem da. Anestî miniştri meritatau a-kuzagiile grave ne li sau ftkut? Ilentru- ne nu saS dat îndatt în judekatt? Nu le ag meritat? Ilentru ne anest resbel de toate zilele? Aneastt snent triste, trekutt sub okii gereî, va ltsa umbre adînnî de btnuelî kt este un snirit kare nltsmueste în întunerek nerirea liberttgilor konstituţionale. Multe lume noate va krede aneasta. Foile vekiuluî regim trtmbîgart aneste snene ku bukurie satanekt. Hli noi soldaţi al liberttijilor konstituţionale, am avea dren-tul st nerem o komisie kare st nernetese a-kuzagiile ftkute. Adevtrul trebue st se dea de faţt, ka st nu rtmtie ninl o umbre-de btnuialt. De vor fi kulnabilî, st> se siie; de vor fi kalom-niatorî st se kunoaskt. Iltnt atunnî noi dtm anestor akuzagii nregul ne trebue st li se dea tot-d’auna ktnd nu se aflt armonie între ministere mi Kamera. Ku toate anestea, o se-rioast konsideragîe trebue st se dea anestor neînţelegeri, ktnî ele not deveni strikttoare intereselor gereî. mtirn în sekolsl No. 6 următoarele linii: „Ilentru ne ni se vorbesne de legea divanelor ad-hoc? fiva oare fiind kt aneastt „blasfematt lege fu ftkutt la Konsfantinonol „de kt ţi va namî turn! la kare va fi kontri-„buit noate mi unii dintre marii noştri dinlo-„magi? ffli aneste vorbe se zik ministerului ak-tual! Se notrivesne ka nuka în ntretel. Noi nu ne mirtm kt autorul artikoluluî a grernit adresa. Snim kt ne afltm într’un timn ktnd toate erorile mi au dat mtna st strtngt de gtt adevtrul mi st rtttneaskt ne nonolul romtn. Dar nu nBtem iart a ta-ne, ktnd suntem internelagl niezim. Sekolsl de bunt seamt ia idea noastrt nentru ideia miniştrilor. Noi sutem, Domnule Sekol, nel ku legea divanului ad-hoc: nu ministerul. Ministerul din nenoronire, ktnd este vorba de legea elektoralt din Konvenţie^ îi nlane ka mî D-le noate nentru kt a-neaste lege trimite la adunare numai nro-nrietari, ktnd este vorba de anei la naţie, miniştrii rîd ka mi D-ta; ktnd este vorba de legea divanului ad-hoc, de o lege mi mai în-tinst, not a se lua de mtnt ku toatt neata D-voastrt de Konservatorl. îţi o renet în-kt odatt, aneasta este ideia noastrt. Nu insulta legea divantlui ad-hoc. Ea are bunurile mi viniurile ei. Dar legea elektoralt din Konvenţie. nu are nimik bun: ni tot rtg; aneia a divanului ad-hoc, este ftkutt la garigrad; dar aneia a konvengiei noate st fie ftkute la Viena. Tel nuţin nea din ttiu are aneia de bun kt fane st voteze mi ne gerani, lukru ne s’a nus în gttul boerilor ka un os mi nu noate st’l mistuiaskt. Dar legea divanului ad-hoc este ftkutt de streini, mi noi voim o lege tekutt de ro-mtnl. Jlutem ltsa legea divanului ad-hoc mi lua în lok o lege elektoralt din vele mai liberale din Staturile strtine mi ku dtnsa a forma o adunare kare adunare st ne fakt o lege romtneaskt. Kredinţa noastrt este kt naţia doresne o lege mai întinst. Nu kredenî? konsultagî voturile tutulor romtnilor. Te vor? vor legea din Konvenţie, sag vor o lege elektoralt mult mai întinst. Suntem siguri kt vor ne nea din urmt. Dar nu vt feriţi de aneastt konsultagie, ktnî vt daţi bttugî; ktni ne dovediţi kt "sunteţi retrograzi maskagî. Daka ministerul ar voi o lege elektoralt întinst, unirea gerilor, îmnronriettrirea gera-nilor, armarea gloatelor: dar anei minister nen -tru noi ar fi o minune; l’am antra ku viaga mi toatt nagia romtnt ar fane-o, Numigi violare de Konvenţie a nere mt-rirea, gloria, ferinirea naţiei sale, o doktorî al nagionalittgii 1 o farisei mi ksrtsrari ai Ro-mtnieî! ast-fel dar vetul de la 24 Genarig ne dt un domn nentru amtndout gerile, mi kare nu a fost skris în Konvenţie, este o ktl-kare de Konvenţie, o ktlkare de legi; mi neî ne l’a dat, dunt voi trebue nedensigî!*) mi ktgî vor unirea, sub alesul lor, ktţi vor o armie ka st anere ţara de ntvtliri streine sunt don-kimogl, ktlkttpri de konvenţie ? vt nltngegi de legi streine, mi nereţi St nts-tragi nele mai rele ne vag dat streinii! Dar daka ginegi attt de mult la streini, arttagi la streini dorinţele naţiei, mi noate asttzî Eurona st nriimeaskt nele natru nunturî. (*.) De mirare kt nu akszaţî înks ka kslkttorî de Konvenţie ne neî ne aă votat la 24 Genarig! De sigur kt anestî oameni daka ar fi fost în Italia ar fi kondamnat la moarte ne Kavsr kt a 5-nit Italia, ktnî era kontra Konstituţieî Etiemon-teze Ilrekum a nriimit votul de 24 Genarig. Nunu-neţi jugul ne kugetare, daka vt zinerjî liberi• nu nBnegi naţia în sltbiniune, daka vt zinegi natriogi! ktni Dumnezeu va uska rtdtnina voastre ini nonolul v?t blestema mltdiţele voastre !*) ' ’ tir:-. ’ Eonsermtorsl ne imnutt vorba de skla-vie ku kare ne ser.vim numind ne gerani as- tt'ZÎ. Starea lor.de aste-zi nu este neia ne s’nr nutea numi sklavie; dar nu este ninî neia