M 51. PRINCIPATELE-UNITE SAMBATA 23 APRLIE. ^qeaste foaie ese de ^ ori ne sintemiriT» jjiepkspea rai Sîm- jjregsl abonaments-Isî nentrs sn an8 24 Sf. Hentrs /a „ 12 » Trei lsnî. • • • 6 „ O linie nentrs anon-srţ se va nlsti ks 30 n. Abonagia se fane la Redakgie în Ilasagisl Romîn, iar nrin dis-trikte la D. sekretarî aî Adnnnistragii lor Ori ne abonament trebsie nlstit îndata ks sses-krierea. r tjâ ^ legea elektorală a adunarei ad-hoc. FOIA POLITICA SI LITTEP AP A lll ^eraniî sa devie uetageni mi liberi nrin finirea ambelor ministere sub alessl * * a lor tmnronrielzrire, ku desnagubire. uoiiorslsî romm de la 24 Genuri*. Redactor Responsabil D. BOLINTINEANU. Armarea gerilor în oştire regulata, rezerva mi gloate armate. INSCI1NŢARE. DI) aEOiiaip kape ns npiimesk pegsjat gazeta DîniEOBiueî, s«nt pşgagî st. Bine BoiaskT» a însTiin-p îndati» ne administpagia gazetei. Asemenea Tei ne a» No. .dn-st»„ st. ne fakT> ksnoskst ka st. .ie îmiuinim ko^iekgia. A dm in isfratorsl George Ssuiu. Hasagis! Hom-bii. Bucureştij 23 Apriliu. Programa cea nuoă. Hitirăm ks mare mslgsmire observările ne fane konfratele de la Romanei assna bestiei legeî elektorale desnre kare vorbesne Dîm-boviga în No. ei de la 16 anrilis. în adevăr, ssntem datori o esnlikagie desnre neea ne în-gelegem noi nrin legea elektorală a adsnări-lor ad-hoc. Mai înainte vom snsne kă ne nare bine kă Romanei are aneea-mî kredingă ka noi kă: „Ile kăt timn va esista legea elektorală din Konvengie, n’avem să astentăm ninî sn bine." Aneastă bază odată amezată, mergem în nresnă ks konfratele nostrs de Ia Romanul, la kestia snei legi elektorală ne ar nsfea fane bine nagieî. Aneastă lege o ksnoasnem, mi ssntem sigsi'I kă konfratele nostrs va zine ka mi noi; 1. o lege elektorală în karesă dea o Karneră, în kare să fie renresintate toate interesele nagieî. Ainî Romanul ne întreabă: Voigî legea adsnărilor ad-hoc?. ns este bsnă.“ La kare noi ne grăbim a resnsnde astfel „Ns. voim legea elektorală a adsnări-„lor ad-hoc nentrs lege în viitor: voim o le-Dge mi mai largă, mi mai dreantă, mi mai notri-,vită ks natsra nrinniniilor de egalitate din Konvengie.“ Dar konfratele nostrs va avea drentsl a Dar ne vom mai snsne defektele eikănd înss-mi konfratele nostrs de la Romanul, nri-imesne kă n avem sa asicutam niuî un bine ne | kat va esista legea elektorata din Konvongie?11 Intre aneste dosn legi adikă nea din Konvengie, mi nea a Adsnăreî ad-hoc, adikă siligî a alege între dosă legi rele. ne kare mănka vimine? Konfratele nostrs rioate să resnsnză; „Ninî sna, ninî alta. Ilreksm sn om osăndit la moarte, fiind întrebat de nreferă să moară tăiat sas snănzsrat, resnsnse; „Mai bine ami mînka vimene.‘f Dar ns este vorba să alegem din aste dosă legi, sna kare să stinsleze esersinisl nostrs elektoral în viitor. Kestia este ks to-tsl ne alt tăi'ăm, mi se vede kă noi ns ne am esnrimat destsl de bine. Iată tărămsl ne kare se află kestia. Să nressnsnem kă Adsnarea de astă-zî, mi ori ne Adsnare formată ssb legea elektorală din Konvengie ns va voi ninî de ksm Să fakă o altă lege elektorală mai întinsă? Me nstem fane în asemenea kaz? Să nressnsnem kă din aneastă kasză, atăt institsgiile noastre liberale mi egalitare se not nerde, kăt mi nagionalitatea noastră se noate komnromi-ta, ne vom avea să fanem? In ast-fel de kaz de noronire- negremit, la ne nstem să alergăm ? La nagie, ka să-i ne zine, neia ne a mi făkst’o; ,,IIănă ainî ssntem înnresnă; Dâr voi zinegî kă snrijini-fii o lege elektorală întinsă, legea elektorală a adsnăreî ad-hoc. “ Ainî vine rîndsl a ne esulika kategorik. Legea adsnăreî ad-hoc lasă mslte Iskrs-11 Să se doreaskă. Romanul zine kă este fă-kstă ne Bosfor, kă este kritikată de romăni u,‘ de streini în nresa franneză; are drentate. Lar iată mi legea elektorală din Konvengie, ^ este ? Ea trimite Ia adsnare ne nrivile-SlaBî ka să făi'ăme nrivilegele, nronrietari, ka Să nledeze kassa a ninnî milioane de ne-ib'onrietărinî. nerem nărerea sa, voinga. Ne rămăne să fanem sn anei la nagia întreagă daka voiesne legea elektorală din Konvengie saS alta mai întinsă. Nagia odată nronsngată, va trebsi o lege ne kare să se fakă Adsnarea kare Adsnare ar avea să fakă o lege elektorală întinsă. Kare lege? Ni se arată aneea a Adsnărilor ad-hoc kare nel nsgin trimite Ia Adsnare nrofesii liberale mi gerani msnnitorî. Illi kare să ns snerie Esrona Aneastă Adsnare kon-ssltată, noi kredem kă ne va da o lege kare ne ar da o Adsnare în kare să se re-nrezinte toate interesele nagieî. Dorim dar legea Adsnăreî ad-hoc nsmaî ka să ne dea o Adsnare kare Adsnare si fakă o lege e-lektorală foarte întinsă anoi anea Adsnare să disnară. Iată doringa noastră. Krede konfratele nos-trs, kă vomnstea avea o lege elektorală întinsă, de la Adstfările.ne se not fane ne legea elektorală din Konvengie? Ns, negremit, kăni înss-mi nriimesne ka n'avem sa astentam niul un bine de la legea din Konvengie. Vor zine snii kă îndemnăm la violarea Konvengieî. * Dar tokmaî snre a onri de a se viola Konvengia, snfe a onri de a se nerde nrinninii egalitari mi liberări clin Konvengie, nronsnem aneste mijIoane. Tokmaî nentrs ka lskrsrile să meargă înainte, nronsnem aneste mijloane. _ Şamanul deklară kă legea, elektorală din Konvengie ns noate să fakă ninî sn bine ge-fiî; zine înkă kă legea elektorală a Adsnă-rei ad-hoc este Tsrneaskă foarte bine; dara-tsnnî trebse să arate sn alt mod ks kare să emim din făgam. Anei la nagie daka legea elektorală. din Konvengie trebse să răinăie ksm este saS să s b leBe mai întinsă. Nagia nronsngată, în loksl legii divanslsî ad-boc. legile elektorale din Statsrile nele mai libere, vor kema o Adsnare, kare Adsnare va fane legea elektorală ne dorim noi o nriimim mi aneasta. . Anelsl la nagie. Să fie konssltagî togi romănii ne nlătesk kanitagie kătre Stat de la vărsta de 21 de ani în sss. Mei din srmă mijlok este anela ne sim-natiză mai mslt ks ideile noastre; dar ne o-nrim îenede în kontra Sta vililor ne noate afla înaintea Areonagislsi Esronean, Aneastă temere singsră ne fane să ne nlekăm mai mslt kătre legea Adsnărilor ad-hoc. Noi însă stărsim a reneta ne kontenit kă răsl trebsi lovit în rădănina Isî, ns în ssrfaga Isî. Daka voim să niară efektsl, tre* bsie să anslăm kasza. Ast-fel kănd aszim kă lskrsrile ns merg înainte; kă ministerele ns ssiit de gsstsl nostrs; kă kornsrile legislative ns ssnt liberale etc. kă ministerele*tre-bse skimbate; kă Adsnările trebsiesk disol-vate, (dsne înnerkarea ne am făkst) noi ss-rădem, în adevăr. Eli ne găndira la legea elektorală, nsmaî la legea elektorală! Skim-bagl aneastă lege, mi totsl va Isa ksrssl re-gslat. Fanegî o lege kare se adskă o Ads-, naie snde toate vinele gerei să fie renrezin—' tate, mi îndată viaga va nirksla în toate vi--nele nagieî romăne, ---^'wvv\n/v\A'vx~-- CRONICA. Ilriimim de la Drăgămanî o skrisoare ne lăngă kare se alătsră o bromsră întitslată. Monastirile zise Brankovenesul. Ne snsne kă, ns snim din kare ordin, aneste bromsri se străng de la nartikslarî. Renrodsne în Dîm-boviga, aneastă bromsră Snektatorul aneastă foaie Romăiio-Greâkă ne a nărst de kăt va timn ssb redakgiasnei nene energine mi koante. ar ti avst o misie frsmoasă în kanitala noastră; Ea ar fi făkst să se site srele ne esistă între dosă nagiî menite a fi libere mi kare srî as fost, srăni-te nekontenit de eniminii komsni a kăror maşină este;. A desbina snre a Domni.u Vedem însă ks dsrere kă aneastă foae www.dacoromanica.ro 198 de nrinuiniS ns a dobândit înkB snrijinsl la kare avea drent! 0 iiars! sa§ mai biue, o EhoIcb în kare tr’Bim! jsrnalele ns afli. nititori. KBrgile în limba romBira ns se uitesk. Gazetele ka sb se gie, as nevoie de oferte nsbline! kBrgile ka sb se vinzi, as nevoie de rekomandania amicilor astorilor! Ksm vom asnira sb fim o nagie libera, mare, lsminatB, kBnd ns tanern nimik nentrs literatsra sa? Ns este nagie fBrs literatsrB. IXIi ksm vom avea o literatsrB kBnd la o nagie de ninni milioane de oameni abia se gBsesk mase sste de nititori! ns fa-, nem ks aneasta o krimi nagiei. IatB efektsb Sb nernetsm kassa. Kassa este kB gsver-nele trekste ns as voit ka gloatele sb înveţe sb skrie mi sb niteaskB. Mslnimea dar ns nitesne. Anei ne se kemas nobili ai gereî, afarB de 6 mikB mi onorabilB HBrtinikB, simt sn fel de rsmine sb râteaskB romBuesne! o singsiB skBnare remBiie. Gsvernsl aktsal a îngeles’o? este în formarea mkoaîelor nentrs togi romBnil de toate stBrile. Teatrs nagional el înssmi are trebsingB de înksragiare de ssbvengie mi tot deodatB de o skoalB în kare jsniî amatori sb învege arta dramatikB, kbHî nimeni ns se naşne artist d’a gata. Seangele trekste ale AdsnBrei se oksnarB de jsn Gebildanl iai anr.ono de anest ne-tBgean, se nsse ne tanet kestia ssb administratorilor de nlBini. Nniî oratori nretinseiB kB daka s’aS întBmnlat kBţe-va krime nrin nlBinî, mini na ar fi kB ssb administratorii ns ssnt alem! de nronrietari neî nsmigi. în adevBr Konvengia zine ksrat kB Dom-nsl nsmesne ne togi îmiiegagii administragie! nsbline. A se alege înkB ssb administratorii, ar fi a se kBlka Konvengia. Algî oratori as nretins kB. Konvengia ns dste o lege. Ks alte vorbe nsmai regslamen-tsl are nstere de lege. La kare ne kredem datori a snsne aini cititorilor noştri kB Konvengia esistB, kB se aflB ainî sn art. kare zine kB disgozigiile ei ne vor fi înnotrivitoare regslamentslsi, sb so-kotesk în vigoare înkB de la tinBrirea Kon-vengieî. Ast-fel daka Adsnarea ar zine astB-zî: Konvengia ns este o lege. „Noi am avea drentsl sb întrebBm ne denstagî în ne nstere de lege as venit ei la Adsnarea de fagB? As venit în nsterea sgei disnozigiî din Konvengie. Ilrin srmare Konvengia este o lege. FakB Adsnarea o lege desnre ssb administratori! dar iarB aflB Adsnarea kB ns se noate skimba nrinninsl amezat de Domnsl nsmesne. u; Mele zene loksri vakante în Adsnare as sb se înnlineaskB kBtre 2 MaiS. Me vom maî zine. De dosi ani anroane strigBm sb se a-leagB romBnî verzi, mi alegBtorii ne trimit dens-tagii sskagi, mi noi nstem zine ka nrofetsl. „Ilro-novedsim în nsstiiA Ks toate anestea, alegBtorii ns ssnt kslnabili. Linsesne stofa. N’as de snde alege: Meia ne ne trebse hosb ssnt oamenii kare, lBSBnd la o narte tolba ks nB-katele domesnine, sb ns se gBndeaskB de kBt la interesele nele mari ale natriei rai sb ns reksleze dinaintea sakrifinelor. Dar noi snii A. am nerdst sneranga. In nerksl ne ne a tras legea elekloralB nrintre oameni ns gBsim de kBt din neî ks tolba de nBkate ne samare. Am voi sb-î kBStBm în nonol: akolo este a-devBratsl natriotism, kB.nî nonolsl ns are nini rivali nolitini nini ministere sb viseze. Astfel ne întsrnBm nsmai rai nsmai la anelsl kB-tre nagie daka nriimesne legea de astş-zî sas DIMBOVigA — 23 APRILIE. _ daka voeste alta întinsB fBi’B kare renrezin-tagia noastrB se va skimba într’sn senat ve-negian. Uosta de skiisorî. Mslgige de nlBngeri sas fBkst nentrs în-tBrzierea ne se nsne ks skrisorfle de la Iamî la Bsksresnî. 7>n fonkgionar de la direkgia nostiei din Bsksresnî, se arBtB astB-zi la bis-rosl Dîmbovigei ks dosB-zeni de skrisori, nor-nite toate din Iarai la 15 AnriliS, sosite la bisrosl nostii Fokraani de Moldova la 20 A-nriliS ajsnse în Bsksresnî la 21, dsue ksm aratB nenetea Fokraanilor iibst ne fie kare skrisoare, îudatB ne ajsnse la Fokraani. Sna îiisb se norni la 16 din Iarai, ajsnse la bis-rosl nostii Moldovei din Fokraani la 17, rai de la anei bisros se dete la bisrosl nostii Msotenesni la 20 AnriliS. AneastB skrisoare are No. 169 rai este adresatB kBtre D. Leonida Şvab. Alta ks No. 182 adresatB kBtre D. Iosif Ahschach nornitB din Iarai la 15 AnriliS la 20 AnriliS sositB la bisrosl nostii Moldovei, la 21 ajsnsB la Bsksresnî. Alta ks No. 207 kBtre D G. Iakonşon, nornitB din Iarai la 15 rai sositB la bisrosl nostii din Fokraani la 20 AnriliS. Alta iarB ks No. 186 kBtre D. Alrasl nornitB din ' Iarai la 15 AnriliS sosit r. la 20 la bisrosl Moldovei din Fokraani sositB la Bsksresnî la 21. Alta ks No. 368 kBtre D. Iorgs George nornitB din Iarai la 15 AnriliS, sositB la 20 în bisrosl nostei Moldovei din Fokraani, la 21 în Bsksresnî. Alta 213 kBtre D. Iakov Malmoroza, nornitB din Iarai la 16, sositB la bisrosl nostii Moldovei din Fokraani la 20, la 21 în Bsksresnî. Dar sokotim kB ssnt îndestsle atBtea nitagii. Este dar trebsingB a se skri ministerslsi din Moldova sb dea ordin a se nsne la kale akolo aneste neregslaritBgî, ADUNAREA LEGISLATIVA A ŢEREI BOMANESCI. Preşedinta E. S. părintelui MitropolM. Şedinţa de la 24. Martiu 1860. (5rmare) Ilentrs al doilea nasâgis, kare este mslt mai grav, rai* kare se ranortB la disolvarea Kamerei. Bna din nrerogativele nele mai ne-tBgBdsite ale gsvernslsi konstitsgional, snsl din drentsrile nsterei esekstive, e anela d’a disolva Kamera. AneastB nrerogativB este în-treagB; anela kare o esernitB este kiemtajs-deka onortsnitatea, anela e în drent kBnd mi ksm s’o esernite. Alt fel, nrerogativa ar fi ilssoriB, kBnd o KamerB ar nstea avea dren-tsl a observa kB disolsgia ns s’a fBkst ks onorlsnitate. A se atinge de nrerogativa Dom-neaslcB, este foarte grav; sokotesk kB ar fi fost mslt mai nrsdent din nartea snei Kamere îngelente de a ns atinge o asemenea kiestie atBt de gravB, fiind-kB ns nstegî ajsnge la nini sn ressltat nraktik ks asemenea îmnstBri serioase. • Kamera noate observa în mai mslte rBn-dsrî kB nsterea esekstivB tbS înlrebsingeasB drentsl ses de a disolva Kamera, dar aneste observagii ridikB oare drentsl, ridikB pare no-sibilitatea nsterei esekstive d’a o disolva din nsos, rai de kB te ori a va jsdika nenesarig? Nini o datB. Ilrin srmare ksnd ns fant ns’i nstegî îmnedika nrintr’o observagie fBkstB adresa destiuatB nentrs Msria Sa, kBnd terea esekstivB rBniBne în denlinB faksltate d’a disolva Kamera, kBnd va jsdika kBebine de ne sb se maî faltB în van observagii sg-nBrBtoare ? - Am vBzst mi es mslte adsiiBri elektive mslte îmnregisrBri grave în viaga nolitikB a noaolilor .ne se bsksrB de sn gsvern koristi-tsgional, am VBzst înkB kB drentsl ne’l a§ kamerele d’a fane observagii nentrs kinsl kg kare nsterea esekstivB îrai întrebsingeasB nrerogativa saS ns intervine de kBt în nisne îm. nregisrBiî grave de kare ns se întBmnlB de kBt sn esemnls saS doB într’sn sekol. E bine a avea nagia drentsl d’a fane a-neste observagii, a rekema nsterea esekstivB în nerksl atribsgiilor sale, dsnB ksm jsdeks o maioritate kare se noate ivi într’o Kamen,. InsB, D-lor, kBnd? kBnd ssnt libertBgrle no-litine în nerikol, kBnd kassa nagionalB ar ng-tea fi nerinilitatB nrintr’o mBssrB neasnentats, noate, ne aszitB din nartea gsvernslsi. Ilassrile grave, D-lor, se ksvin nentrg îmnregisrBri grave; dar ns neutra îmnregisrBri ka anelea în kare s’a disolvat Adsnarea trekstB, ns nentrs sn lskrs ama denatsralka disolsgia snei Kamerî ne avea maî mslt misia d’a alege nsterea esekstivB, de kBt d’a fi kiematB a se kibssi rai a fane legi. Toats lsmea ’rai adsne aminte de enonele anelea triste în kare nartidele nolitine se IsntaS ka dosi tabere dsramane, kBnd Ab kare venea ks kite sn nretendent la DomniB.. EatB karaktersl Kamerei trekste. ToatB lsmea snie asemenea kB o ast-fel de KamerB ns nstea avea alţi misie de kBt aneea d’a alege ne raefsl Sta-tslsi, rai ks îndatB dsne ne rai-a îndenlinit misia aneasta, srma sb se disolve, ka sb se A. kieme altB KamerB ks sn nsoS mandat. In lok de aneasta ne am vBzst în ansi trekst? Kamera kare ns s’a disolvat la timn, adikl îndatB dsne îmnlinirea misiei sale, dsne ksm neî mai mslgi eraS de sna mi aneea-rai oni-nie, ne am VBzst atsnni ? nasisnile ’rai aS dat rendez-vous în aneastB tribsnB; sn an întreg nerdst în vorbe, în îmnstBri, în kalomnii noate Ast-fel ne nstea sb fakB mal biue nsterea esekstivB ? ne lskrs maî natsrale de kBt a-nesta? kBnd nsterea esekstivB a venit, kBnd ne a onorat ks înkrederea sa, ne konsilisl maî natsral trebsia a ’i, da, de kBt konsilisl ne kare l’a dorit kiar nartida liberaÎB, de a kon-voka adikB ne alegBtorî din nsoS rai a le snsne kB misia alemilor lor, s’a îmnlinit mi, a’i invita a alege altB KamerB, ks sn mandat nsos? ne alt a fskst nsterea esekstivB? ne alt a zis mesagisl Domnesk, de kBt kB va fi onorat sb vazB realese anelea-raî nremtî, nenrrs ki a adss ani mi sn zaraf ne kare’l a nsmit d’a drentsl kasier, li-sînd monastirilor nentrs keltsiali kite o mî-ki ssmi, maî nsgin din kit ele as trebsingi, sas a keltsit mm aksm, în timn ne resonsl ar fi nerst ka asti-zî kind monastirile as ve-nitsri însemnate, si aibi mi o ssmi mai mare analogi ks venitsrile nentrs maî bsni ginere mi îndestulare a lor, daki odati aneste venitsrî se not sokoti ale lor; mi anoî ka a-meziminte de bine fanerî, ar trebsi si vie întrajstorsl komsn, dsm destinagia ne as. îînnins de maî mslti ksriositate, am ner-netat nentrs drentsrile familiei Brînkovenemtî assnra anestor monastirî, mi daki noate a-neasti familie si disnoseze de averea anestor ameziminte, rai ara aflat, ki drentsrile Brînkovenemtî assnra monastirilor ns ssnt altele de kit nsmai si nrivegeze nentrs naza bsneî i iinatorilor de a^rindselî; drentsrî kare ast-fel s’as esersat www.dacoromanica.ro 200 DIMBOVIIIA — 23 APRILIE. afet max ’nainte, kEt mi de la Regslament îukoane, ferii ka se se amestece kasa ktito-rineaskE, mi dsnE ksm se zine, nini s’a ames-tekaţ vre-odafe iieue aksm în administrania monastrilor nini a nstst vre-odafe, dar nini s’a întins ka se rEdine la sine venitsrile lor, ne ns se not sokoti ka avere BrEiikoveueaskE, nentrs Iie dsne nele ne în deobmte se mtie, ktitorii neî velei as fekst monastirile, le as înzestrat nsmai ks kEte o mornie sas dosE, iar nele-l-alate momii sas nronriefegi kEte le are asfezi fie-kare monastire într’sn nsmEr înzenit, ssnt înkinate monastirilor dsnE vremi de-1 mai mslgi evlaviomî nenlrs nomenirea ss-fletelor lor, nreksm dovedesk doksmentele ne se affe la monastiri. — IHi dakE kasa Brîn-koveneaskE se amestekE asfezi în administra-gia monastirilor dsne sn simnls ksvEnt de ktitor, nsme sas titls ne ’i a remas de la kfe-direa snor monastiri, fei'E ka se eksiste vr’sn akt ninl în monastiri nini la sine desni’e mo-dsl ne ar regsla drentsrile sale, anoi asemenea drent ar nstea atsnnî se’1 aibE mi algii kEgî se trag din neamsl anelora ne mi ei as dErsit monastirilor ssmE de momii Ies veni-tsri aste-zi însemnate; nrin srmare dar, dren-tatea ar nere, ka nreksm algii ns se ameste-kE, nini kasa BrînkoveneaskE se ns, se ames-tene într’sn mod ka nel de astE-zi, nentrs kE alt-fel, nsmai gsvernsl are drentsl mi datoria, mi aneasta nrevEZEnd’o renosagiî Brînko-veni ne i’End kEgî s’as tras din neamsl iielsî din-tîis ziditor de monastiri, as nEstrat nes-tralitatea, mslgsminds-se nsmai sas bsksrînds-se ks titlsl de a avea drentsl se nrivegeze naza bsneî orEndseli în monastiri mi alt nimik. Illi snre dova-dE kE asemenea drentsri nini odafe n’a avst familia BrînkoveneaskE, mi nini kE esisfe vr’sn akt în kasa ktitoreaskE, este kiar îmnsterni-nirea ne indirekt a nerst nosl ktitor de la togi egsmenii mi starigile, silinds’i ne fie-kare în narte ks sforgE de a iskElit nimte ranortsri nregEtite de ktitor mai ’nainte ks o zi de în-nenerea mezatslsi, mi nrin kare se roagE bie-gii egsmenî mi starige kEtre ktitor ale rEdi-ka banii, a înfiinga ktitorsl a kasE nentrafe în Bsksresnî, ssbt direkgia ktitorii sale, mi ne este mai mslt, a le rtdika toate gresfe-gile sas lskrErile lor, iar nrin alte ksvinte, se îngelege a’i desbrEka de drentsrile de egs-meni legitimi, kErmsind siugsr ktitorsl interesele monastirilor, mi nsmind d’a drentsl sin-gsr ne togi îmniegagiî ferE ka egsmenii se se mai amestene în kivernisirea momiilor mi nele-l-alte, k’sn ksvEnt, nsgiiiE deosebire a remas ka ktitorsl dn asfezi se se nsineasliE egsmensl tstslor monastirilor. Anest nas mare mi gigantik, îl noate afla ori-kare de la DD. Arendamî sas konks-rengi ne as fost la BrEnkoveni în timnsl mezatslsi, nentrs kE togi mtis kE s’a nss în mim-kare ks o nstere absolsfe (“ama voi, nimeni ns noate se se amestene sas se norsnneaskE,,) în kEt sermanii dsnE ne se zine kE s’a des-metinit, nini n’as mai avst ksrajsl atsnnî în-dafe de a nrotesta mi a’mi trage iskElitsrile •ni le-a nss" ne anele ranortsri fekste ferE konsimgimEntsl lor. Singsra nersoanE de ks-ragiS mi kare ’mî-a nregsit drentsrile sale, a fost stariga monastirei De-sn-lemn, kare a nro-testat verbal mi ks nslere în kontra disnosi-giilor de mai sss, dar kare ’mî a lsat mi re-komnensa, nentrs kE ne fengE asnrimea ks kare s’a arEtat ktitorsl kEtre dEnsa, bEfend din ninior mi strigEud, kE ksm îndrEsnemte a se îmnotrivi la sn Brînkovean, anoi a xo-terît a o mi skoate din sferegie. KEt nen- trs nei-l-algi egsmenî, mai renet kE din msl-tsl resnekt, ei n’as mai zis’ nimik, se vede Ice îugeleg, kE voinga ktitorslsi este voinjja fel Dsmnezes mi nimik mai denarte. Aieste drentsri ne aksm le a înssmit ktitorsl, se îngelege de sine kE ns le-a avst, nentrs kE de le-ar fi avst, ns s’ar fi mai ostenit ks afeta forgE ka se kanete îmnsterni-niri de la egsmenî mi starige, ni ar fi nss în lskrare ori ne disnosigi d’a drentsl de la sine-. Ama dar dsnE OErerea mea zik, kE da-ka aieasfe mimkare a fost sinnei’E, .mi nsosl ktitor ns a fekst’o nrin îngelegere ks egs-menii monastirilor ne ssnt orEndsigî de sfe-nEnire ks ofissri domnemti, în kEt se fie mi monastirile asigsrate ks kezEmia kasierslsî nentrs fondsrile lor, etc. atsnnî se fi nerst a se regsla lskrsl nrin gsvern ka.nentrs sn drent nsblik mi desnre kare nsmai gsvernslsi i se ksvine inigiativa. KEt nentrs amnloiagii ne. ktitorsl ks anest nrilej ’i a nsmit, mi ks iustrskgii de a ksnoamte mi a resnekta nsmai nersoana sa ssnerioarE, anestia ssnt: advokagii ks leafe de la natrs nEiiE la ninni mii lei ne Isiie, xotarninii mi inginerii idem, îngrijitorii de nEdsri ks kEte o mie de lei ne Isiie, iar zaraf kasier (ne strEnge banii) kEt o nstea se ia din sneksla a 50 sas 60 mii galbeni, mi kEt asemenea o nstea se rsnE dobEndE mi dsnE arendamii ne ns vor adsne banii la sorok. S’a mai fekst o bEgare de seamE, kE în kontraktele tinErite ks kare ktitorsl de aksm a arendat toate momiile, -ns vorbemte ka a-rendamii se se îngeleagE nentrs trebsingele momiilor ks monaslirile, ni nsmai ks kasa ktitorineaskE, mi aneaate îmnrejsrare m’a nss în mirare, mi krez kE mi algiî o se se mire ka mine nemtiind skonsl, mi zik kE de ar fi o sinneritate, atsnnî trebsia ka aneste kontrak-te se fie asemEnate întrs toate ks anelea ne s’as întokmit mi s’as fekst de gsvern nentrs momiile monastirilor Statslsî, ferE ka în korisnondinge se se înstrEineze rao-nastirele de nronriefegile lor, nentrs kE ds-he aneasta vine o alfe temere mi eakE ksm, monastirele odafe înstreinate de nronriefegile lor, lesne anoi mi ne nesimgite se noate în-streina ks desEvîrmire de la monastiri, mi kiar ale lor doksmente, dakE advokagii ne trebse se smble ks ele mi nei-l-algi fsnkgionarî ks-nosk nsmai nersoana ktitorslsi ne ’î-a orEn-dsit, ferE ka se aibE nea mai mikE relagie nentrs nronriefegi mi ks egsmenii ne ssnt o-lEndsigi de gsvern mi as drentsl de a îngriji nentrs averea monastirilor ne este nsmai lor înkredingafe nrin katagrafie de kEtre delega-gii gsvernslsi. KEtre aneasta voesk a mai fane o bEgare de seamE mi assnra disksrsslsi ginst de ktitorsl la înnenstsl mezatslsi, mi aneasta este o esakfe deslsmire ne o am de la isvor sigsr. O fak nentrs kE îmi nlane adevErsl mi sokotesk a fi sn nEkat se’1 feinsesk. Ktitorsl a fekst oare-kare alszie assnra mornieî Risnerneni ks Ilonemti, (desnre kare es mai sss vorbesk, kE dosE momii as linsit din nsblikagia din srmE) s’a zis mai mslte nentrs aneste momii mi s’a akszat egsmensl kE el lea arendat în toamna anslsi 1857 în nartikslar la D. Ianlfe KoandE ferE rntirea ktitorslsi, nentrs ksvEiitsl de oare kare des-iiEgsbire kassate de omtirile streine, mi nentrs kE kontraktsl ns a fost fekst mi ks konsimgimEntsl ktitoriei sale, aksm îl desfiingea-se mi kE nsne momia Risnerneni în mezat. _____BstrEnsl egsmen în îmnrejsrarea aneas- ta a fost o viktimE mi a srmat ksvEntslsî