ANUL l[ HJ860. Jţiii ’a *y3- ~ ţeasta foaie ese «de ,ot ori -ne s'Bntemîn'B Nliepk»Pea iui Sîin- ^'llyeurA abonamenls-Isî nentrs sn ană 24 Sf. Ilentrs ‘/a n » Trei lsnî. . . . 6 „ O linie nentrs anon-grî se va nl«Bti ks 30 n. tr M 50. PRINCIPATELE-UNITE- MIERCURI 20 APRLIE. si? ru! fygea elehiorah a adsmrei ad-hoc. finirea ambelor ministere ssb alessl fjotidrslsi romm de la 24 GenariS. FOIA POLITICĂ ŞI LITTERARĂ ţ Bucureşti, 20 Aprilie. ^ Ne întsrntm la legea Elektoralt a ads-ntrilor ad-hoc,, desnre kare ara vorbit în No- t nreiedent. Daka vora lsa în nernetare merssl kor-nsrilor legislative, vedem kt în tiran de ninnî-•snre-zene Isnji ns as dat nini o lege nost a nestor fieri. Aneastt nsrtare, ajstt de mins-tie oninia adevtratt sas greniitt ne s’a. ftkst în Esrooa iui în-gart, kt esistt în aneste kornsrisn element retrograd, er.imik a ori ne reforme, denis st trimitt la Komisia nentralt toate nroiektelede legi, ka nrintr’aneasta st amtie Iskrs, st tim-norizeze, astentînd în Esrona, evenement.e ne ar fane st kazt noile nrinniiiiî Konstitsgio-nale în fierile Dsntrei; sas ltsînd fierile ftrt. legi, st naralizeze lskrsrile ast-fel, ktt st fakt ne toatt lsmea a se desgssta de nosa stare de Iskrsrî. Noi ns ne dsuem attt de denarte, ns întrtm în sniritsl sneî ksgettrî attt de fsneste, ns nriiraim aneastt akszanie în toatt întregimea sa: noaţe şt fie ast-fel. Ssnt oare-kare nrobabilittgi, dar ns afir-ratm, ini ns kredem, kt o asemenea mano-nert dinlomatikt ar nstea resmi. Noi vedem rtsl în legea Elektoralt din Konvengie, în nar-te, mi în siştemsl mekanik al kornsrilor legislative.- Konvengia desfiingeast nrivilegele mi kia-mt nisne adsntri ka st nsie nenetea ne aneste nrivilege desfiingate. Dar adsntrile ne kiamt, nere st fie komnsse de anei oameni ne as st niarzt nrivilegele lor! Ksm anesti oameni se vor snide ei înssmi ? Iatt sn lskrs ne noi ns nstem îngelege. Aneastt lege este o distrak-gie a nsterilor Esronene? este o rnaligie a lor? ns snim: snim nsmai kt este bariert ne onresne a se nsne în Iskrare nrinninii sa-lstari ne fak meritele Konvengiei. Aneastt lege dar kiamt nrivilegiagii st tnigt ks mtna lor, nrivilegele lor! Iatt trei kornsrî komnsse ast-fel în ktt st ns nrii-naeaskt a se trene în legi nrinninii de libertate mi egalitate din Konvengie; ne snnt vine organismsl atribsgiilor anestor kornsrî atttderts întokmite, în ktt maxima lor, nsst st fsnkgioneze, resortsrile, în mimkarea lor, se revoltt snsl kontra nelsi alt. Dar st ne ginem deokamdatt la legea Elektoralt. Ei bine! Ka st nstem avea o lege Elektoralt ne ne ar asigsra viitorsl nos-b'5, adikt ne ne ar da snirea gerilor, armarea romtnilor, mi toate bsksriile nroklamate ®rin Konvengie, trebsie st o astenttm de la kornsrile legislative de astt-zî ? . . . Ns, •negremit Redactor Responsabil D. BOLINTINEANU. în nenstinga de a se întrsni nrinninatele romtne nriu întrsnirea Ministerelor, adsntri-lor, gtnditss’a nine-va kt ssnt alte întrsnirî ne se not fane, ftrt st se adskt nini o lovire sniritslsi. Konvengiei? întrsnirea nostilor nrintr’o direkgie nentralt, întrsnirea klerslsî, nrintr’sn sobor neutral komnss de monaxi Moldoveni mi Romtnî, într’snirea skoalelor, nrin-tr’o direkgie ssnerioart? întrsnirea nostilor ssb o direkgie nentralt mi bine organizata, înlesnesne komsnikarea lueiior între dost ntrgî din aneea-inî nagie, nine ns îmi adsne aminte niedenele ne reci- <5 mele trekste nsneas sure a onri komsnikarea sneî geri ks neî altt? O bariert de fer era arsnkatt între a-neste dost geri. Ktnd Msnteniî voias st strtngt mtna fragilor lor de dinkolo, trebs-ias st se îuttlneaskt în kanitala Franniei la ont sste lege de dentrtare de natria lor! skrisorile dintr’o gart ka st ajsngt în ne’’ alta, le trebse neze, ninnî-snre-zene zile. a-dikt mai mslte zile de ktt le ar fi trebsit ka st ajsngt în Amerika; de mai mslte ori ele se onreas mi se ftneas nevtzste la xotar; Kaiî de nostt mi nostamii dintr’o gart ns nsteas st ţreakt în nei altt; Astt-zî re-gimale eriimine înfrtgireî romtnilor nsmai ssnt: Domnitorsl Ksza a ftrtmat ks a sa mtnt bariera ne ginea dost geri ssrorî des-ntrgite; darministerileas ssrnat oare neledin srmt restsrî de bariert, sas as rezidit o altt bariert? Meia ne snim de sigsr este kt în Fokmani ssnt înkt dost administragiî, dost tribsnale, dost msnininalittgi; dost bisrosrî de noste! ntnt eri eras înkt dost bisrosrî de telegraf! Distanga între aneste bisrosrî este de ktgi-va nanii; dar vai! ka st se fakt anesti nanii, nentrs komsnikarea ideilor dintr’o gart în nei altt, trebsie mai mslt tiran de ktt ne ar trebsi a merge la ITaris. Nsmai întrsnirea nostelor din ambele ge- tv «Fii i ' . ’i ; aifsL ‘ I Abonagia se fane la Redakgie în Rasagisl Homîn, iar nrin dis-trikte la D. sekretari al Administragii lor Ori ne abonament trebsie ntatit îndata ks sses-krierea. Heranii sa devie uetaiţenî mi liberi nrin a lor îmnronrielarire, ks desnagsbire. Armarea iţerilor in oştire regslata, rezerva mi gloate armate. ux bsingt. Ksm dar reformele eklesiastine vor fi konforme? Ns vedem de ktt sn singsrmij-lok: Sn konsilis komnss de monaxi Msn-tenî mi Moldoveni kare st xottraskt aneste înbsntttgirî într’sn mod konform. O nagie ne ns are nentrs dînsa nini Isminele mnî simtimentele snsj natriotism, noate înkt st le înloksiaskt nrin kredinna religioast; dar ktnd se înttmnlt st sltbeaskt mi aneasta, auea nagie us noate st aibt de ktt sn viitor îndoios. Kredinga religioast, st ns as-ksndem, a înnenst st sltbeaskt la romtnî. Ns este efekt ftrt dekaszt. Kasza o ksnoas-nem toni. Este kt nreogii anestsî temuls as fost în togi tiranii mai ne jos de misia lor. Ns fanem alszii la nimiuî: snsnem sn fant is-torik. Ka toate ameztmintele din gerile noastre, ameztmîntsl eklesiastik, el înssmi a trebsit st degenereze. Illi oamenii sti as trebsit st ssfere soarta, nelor algî oameni ai ne-lor alte ameztminte: sn snirit fsnest ne a domnit în trekstsl anestor nonsli, mi as kreat sn regim de aneea-mî natsrt, ns nstea st rtdine în kansl nini snsi ameztmînt, nini laik, nini biserinesk. oamenii neî mai lsminagi. Ei as rtmas tot-d’asna în smbrt. Noi kredem kt în aneasit smbrt se vor afla anei monaxi kemagî st formeze konsilisl nentral, mi st regenereze nrin ale lor legi, disninlina biseriueî noastre. ' ‘ ' : «ts h sn . ■ - ■: sn hn i • i ' h» I ^ ' cronica: ■ Aa sn ; - ‘.i i ' ollsra i«£n ins t; ri, nrintr'o direkgie generalt, noate .st dea rezsltate ne se doresne. IlentrB ne dar se înltrzie înkt zioa a-neştiî ferinite întrsnirî? Klersl nelor dost geri de mi ns difert ssb nini sn ranort, înst merge snsl ne o kale, nel alt ne altt kale. Aneste kti în viitor not st fie dentrtate între ele: ns este aneasta nini doringele, nini interesele nagieî romtne. Ns vom vorbi de dogme; dar disninlina-biserineaakt are nevoie de înbsntttgirî: A-neste înbsntttgirî sas reforme trebsie, st as-nire la o konformitate serioast, ne ktt va e-sista doringa snireî gerilor. Negremit kt Komisia Hentralt ns este menitt st xottraskt toate înbsntttginle de kare biserika are tre- www.dacoromanica.ro Se zine kt D. Lokotenent Kreneans ar fi fost kondamnat la. skoatere din servinis. Ns ne vom nsne îmnotriva legilor, nini a xott-nrilor komisiilor osttmesnî; dar mtrtsrisim kt ne nare rts, vtztnd kt oştirea a ner-dst din stnsl ei sn jsne ofiner brav mi inteligent. în Moldova, s’a dat ordin de la gsver-ntmtnt, a se onri nreogii katolini de a niti blestemsl Danei în biserika lor, în notriva gloriosslsî rege Viktor Emansel. Aneastt mtssrt meritt lasdt. Ea ne ansnnt kţ Ilrin-ninatele ns ssfert înkt jsgsl înrîsrirei indi-rekte din afart. Sn fant trist în Esrona, kare fanta sm-nlst de dsrere inima tstslor oamenilor bine simgitorî, este înrolarea generalslsî Lamori-ciere în armia lianei, srmatt de o nenoronitt nfoklamagie kttre oastea Iloneaskt. Iltkăt kt Konservatoriî din Bsksresni ns as snist ka st keme ne nsmitsl general st’l fakt me-fsl armiilor reaknionare. Me trebsri le ar fi ftkst! Aminiî oksnagiilor streine, negremit, as resntndit în aneste zile vorba kt rsir'î or st 194 DIMBOVIUA — 20 APRILIE. vie în gara, neia ne a smnlst de dsrere mi snaimt, mslte kanete linsite de gtndire mi inteligengt. Aceste sniri a se krede, este o naivitate; dar a se rtsntndi înadins, este o krimt. Nsmirea D-lsî M. Margiloman de nrefekt al Iloligiei a nrodss o vie mslgsmire în ono-rabilsl nsblik. D. Margiloman este liberal mi om integrs. Ilersonalsl noligiei îmnarte, în— kt are nevoie de nrefanere. Garda de noan-te trebsie st nriimeaskt o organisare mai se-rioast. Se zine kt nrefektsl nel nsog a intrat în esersarea fsnkgieî sale într’sn mod ks totsl demokratik: neia ne îî fanem onoare. Dorim ka a'ieastt mslgsmire st gie mslt. Dar ne temem kt nori de onosigie st ns se rtdi-ne în sksrt timn mi assnra anestsî nettgean. si r nss dar mere» ne treabt; ne de-o-narte anskat de ami ktsta kolegi koreiigionaj ear ne de alta s’ag nss ami redige nroo>rr msl de oktrmsit. înst lskrsl tot ns tnerge înainte; mi afltrn de nositiv, kt dsnt ni^ onintiri kare n’ag ginst de ktt nati’5 zile n iiatrs nongi, Ministerial D-sale ns s’as forma mi joi la orele de dimineagt, onorabilii vj ne-nresidengi, dsne ne as stors deosebite nl£ tekste. strtnmî ks Bma, ag trebsit st rekţ noaskt nenstinga lor, mi st densie în. mi nile Intlgimeî Sale neîndenlinita înstminart Deosebite îmnrejiBrtri ksrioase, mi nri srmare demne de a fi ksnoskste de gart, a întovtrtmit a'ieastt mtrtBrisire de nensting; în tot kassl ele ns ssnt de natsrs de a re komanda onosigia sistematikt, kare, attt î Adsnarea trekBtt ktt mi în Adsnarea aktsj It, s’ag ftkst gBvernBiBi de kttre Biiiî di Floresks; D. MinistrB a sftrmit ziktnd kt va ne noate a se fane rtg, sag în kornsrile le- gislative, sas în ministere, este ressltatsl legeî elektorale din Konvengie. Daka adsnarea ns este destsl de liberate, daka ministe-rsl ns este destsl de liberal, kassa este legea elektoralt din Konvengie. Noi ssntem de aneea ns efektsl. * ' ' ne -îs. 5 r»'>r sîl.Stîj m-, •‘■aio.t : 1 : IO' > Sa' ktBttm kassa, (Va srma.) -----wvaAA.'VVWVV^ -‘10II lJitim in Romînsl. <•'! i . :n n,ov : , 'mo?! ao fi "ii ninî Adsnarea Elektivt a ginst Stmbtte rne-dingt înst, Iskrtrile anesteî meditige n’aS nini o însemn state ka st ne grsbim a nsbli-ka darea de seams. La înnenBtsl medingeî ş’a itkst desbateri assnra nronesslsi verbale, kari, de mi în fond folositoarie ag ftkst înst aksm ka maî în toate nestisnile, din kassa linsei de nremedere a Adsntrii, a st nerde maî dost ore, în desbateri ne s’ar fi terminat în 15 minste, daka nremedintele ar fi nss des-baterea ne ttrîmsl adevtrat m’ar .fi formslat nronsnerile. . 4estisnile nele maî însemnate la ordinea zilei erag nronessl intentat d-lsî G. Ştirbei»; nii,,i:anortsl sekgisnii nentrs modifikarea Re-gsl.amentslsi Kamerei kare înst, dsne nitirea ranprtsrilor s’ag amsnat nentrs medinga de Margî, snre a st tintri; D. A, Floresks a ftkst pnoî întrenelare d-lsî Ministrs din întrs assnra tîlxtriilor mi omorsrilor ne se komit fane nele de ksviingt în aneastt nestisne. Sftrmind aneastt dare de seamt, ne lue-dem datori a adsne aminte d-lsî Ministrs kt asemenia ordini m’asemenea Gebildani ssnt în nele maî mslte jsdege mi kt snertm ne viitor nel nsgin st vor desfiinga, kt btttile nele komnlese, mi nele simnle, mi kt freka-rea ks srzini va neri, nreksm mi snaimele nele simnle mi lovirile neste kojok mnl. D. G. Ştirbei a nerst de la D. Ministrs de resbel a-i snsne ne ne lege st fak aksm ’uainttrile în omtire, ktnî a vtzst îuntlgagî în rang de kolonel ostami karii n’ag koman-dat sn batalion; mi ’n anela de ssb-loko-teningi snter-ofigiarî karii n’ag servit de ktt ktte-va Isnî. D. Ministrs a resnsns, kt în asemenea întlgtri gsvernsl trebse st ea în konsiderare mi meritst mi kt ntnt se va fane o lege maî sneiiale, de kare s’a mi o-ksnat Komisisnea Mentralt, gsvernsl a kre-zst kt fane bine ftktnd snele asemeni întlgtri. onorabilii denstagî! In adevtr, ne este onos gia într’so Stat ks regim narlamentar? Est anea nstere kare îmninge karsl gsvernamen tal sag înainte sag înanoî, gtsind kt armer ge, ori nrea înnet, ori nrea tare, dar în t( felsl kt ar merge rtg. Onosigia asnireaz1 a Isa frtnele karslsî din mtinile ministrilo kare’l kondsk, nentrs ka st’l fakt st mear gt mai bine! Datoria dar a onosigieî este, ka, desks-viingtnd nsrtarea vizitiilor karslsî gsverna-mental, ataktnds’i mi în sftrmit dtndsi jos datoria sa este, de a se nane în loksi, de aksm în gart m’a sssginst kt, dsne d-lsî, '■ llitim în Sleaoa Demni. îmntrttmirile din Monitor ne le am ns-blikat maî sss, ne astoriseazt ka st komsni-ktm mi noi netitorilor noştri tot ne am nstst afla maî nositiv desnre kriza ministeriate în mijloksl ktriea ne afltrn. Ministerial Ensreans ’mi ag dat ssfletsl A ' kiar în zioa, ktnd toate învie nrin învierea ' A mtntsitorislsi Lsmei. In sftnta, marea mi Isminata Dsminikt a naraţilor, D. Ilresident al Konsilislsî, îmnresnt ks kredinniomiî sti korananioni: DD- Miniştri de ksltsrî, de resbel mi de Iskrtri nsbline ’rai ag denss dimi-siile în mtinile Domnslsî. A. Jsmttate oara dsnt aneasta, Intlgimea Sa, konstitsgional Iskrtnd, kiema mi înstrni. na ks formarea noslsi Kabinst nre DD. Ile-trs Mavrogeni mi Konstantin Xsrmszaki, kare, alerni vine-nresidengi ai Adsntrii ‘ mi e- ras îndritsigi de a se kalifika renresentangii Isa frtnele în mtnt, mi de a oktrmsi. Ktnc înst o nartidt fane onosigie, nsmaî ka st fakt onosigie, ktnd — dsnt ne restoarnt sn minister, dost ministere, trei ministere, — ea se keamt la nstere, dtndsise toatt faksltatea de a’mi nsne în anlikagie ideile ne ag antrai în Kamert, de a desfiinga toate mtssrile nre-denesorilor neî ktte i s’as ntrst rele, mi nrin srmare de a fane maî bine, mi kt aneastt nartidt vine anoi mi msrtsrisemte ori nevro-inga sa de a Isa ktrma gereî în mtnt, ori nenstinga de a o kondsne; atsnnî gara este în drentate de a kalifika nartida de restsrnt' toare, ori de nenstinnioast, snre a ns zine mai mslt. în tot felsl, o asemine nartidt nt merite de a maî fi nartidt, ns maî are dris de a maî nretinde kt renresentt nrinninii, kt iirofeseazt o religie nolitikt, kt are sn steag. O asemine nartidt ns este de ktt o klikt! Dakt este adevtrat kt nsmaî sn amik îgî voiesne binele, mi amik adevtrat estens-mai anela kare în termenii neî maî ksviinnio-raî te korijeazt ftrt a te revolta; nnoî, nsmaî sn inamik noatr a ns snsne snsi gsvern Kons-titsnional, aneea- ne. krede kt ns este bine ftkst nentrs gara sa. Sag rai ktnd snsne, stajereazt, fane ksm st revolteze, iar ns sî îndrenteze. - i9 In adevir, nimik ns noate fi mâi de-dorit astt-zî nentrs romtnî, de ktt resnektsl leg'1' lor, ktnî nsmaî nrin legalitate, vor nstea a' jsnge la or-ne alte feriniri- nolitine mi s0' niale. ‘ ! 9‘ Ka se ajsngt înst nine-va ani, treb®1® se mtrtsrisim, de mi sttm foarte strtmb dar se vorbim drent, kt nrin edskagisnea ne a® avst nînt aksm, maî mslt sas maî nsgin, ^ mai mslgî din noi vorbim sna mi fanern ab'1' în teorie minsnagî, în fantt fainii, ssntem a"1' bigiomi mi egoişti; mi nel maî mare deie al snor oameni ne ar sni mai mslte ksab^ www.dacoromanica.ro DÎMBOVIŢA — 20 APRILIE. o- k % u ia 16 ( m 1 t: ţ frsraoase, este kt ssnt narciali ns as sn ^arakter, ast-fel în lok .de a se forma mi algî oameni bsnî mi a se îndrenta rtsl, ks cele nobile iutengisni srmeazt ks totsl din jroiiti'a, li8m n5 Moutz ajsnge skonsl la jjare tot-d’asna am asnirat. în natsra omslsi fiind eî a se bsksrade bine, mi a se ^trista la res, ks osebire kt gnsl vede binele în alb mi altei în negre; fiemî permis a snsne kt m’am înveselit mi es din iiiimt, kreztnd kt; gsvernsl de astt zi avtnd toatt bsna-voingt, se msncesce a se transporta kt toate bagajele sale ne dremsl cel snde fiind nsmaî viagt mi linsind înte-jiereksl, va fi anlasdat la or ce va face bsn peutrH gart mi nanionalitate. 195 J' ADUNAREA LEGISLATIVA A ŢEIREI EOMANESCI. Preşedinta E. S. părintelui MitropolM. Şedinţa de la 24 Apriliă 1860. • * )T-, i niedinna se deskide la o jsmitate ort dsnt amiazî ririu anelsl nominal la kare ns resnsnde: Eniskorisl Rîmnikslsi, în kongedig. Eniskonsl Argemslsî, idem. D. I. Gika. idem. D. I. Floreskt. -n «ra idem. Se citemte nrocesele verbale ale medinr-gelor din 22 mi 23 Marti» mi se nriimemte. D, Ministru de finamie. ni tem te dosi me-sage Domnesnî ne Itngt kare se alttert dosi nroekte de legi, snsl assnra natentelor mi al-tsl assnra timbrslsî, ksm mi esnsnerea motivelor anestor nroekteţ Se trimite ambele la seksisni. \ ~ Se komsnikt mal mslte nererî de nats-ralfsanie, kare se trimit la sekgisnea resnek-tivt. D. A. IHagino, snsl din sekfetarr, vine lâ tribsnt mi nitesne o netigie, sssginstt de 5 denstagî, a snsî întrenrinzttor .kare nere a i se akorda esnloatarea minelor de ktrbsnî ds-ut o momie a monastireî Tismana. JD. Boereshu iea ksvtntsl snre a arata kt asemenea asociagiî de esnloatare ssnt nost în gara noastrs, mi, de mi kanitalsrile ssnt kosmonolite, dar .mai nainte de toate trebse st se sssgit indsstria ntmtnteant, ajna în ktt ne de-o-narţe st se înksrage komnanie-le romtne mi ne de alta st ns se resningt ninî konksrenga streini. O lege snecialt nentrs asemenea esnloa-ttrî ns esistt, mi de aneea D. Boeresks roa-gt ne D. ministre a artta ne mtssrî a lsat gsvernsl în nrivinga acesta, ka st ns lase a se esnloata ks smşringt bogtgiile nagionale. D. Ministru de finamie resnsnde kt mi gsveinsl a anregiat imnortanga snor aseme-n9a kestiî mi de aneia se oksnt a elabora sn nroekt de lege în aneastt nrivingt. De o-kamdatt a mi trimis oameni snenialî la fana lokslsi snre a esamina valoarea acestei mine ai în srmt va vedea ne este de ftkst. Risrosl ansnnit kt la ordinea zilei ns este de ktt votarea în total a nroektslsî resnsns la disksrssl tronslsi. D. Ministru huitelor nere st se dea nitire festei (nroiekt, ka st vazt mi DD. miniştri °bservaijii as st fakt, fiind kt ns as a- sistat la medinga în kare s’ag votat artikolile în narte. D. G. Kostaforu, vine la tribsnt mi nitesne nronessl verbal al medingeî ginsfe de komisia înstrninatt de al dsoilea ks redakgia rtsnsnsslsi la disksrssl tronslsi. Dsnt aneasta nitemte mi srmttorsl nroekt de rtsnsns ama ksm s’amodifikat de Ko-mîsie. îh %ea îiizhfate Doamne! f „Nagia Romtnt, realgati din ktderea .trekstslsî nrin memorabile akte din anii 1857 .mi 1859, vine astt-zî, nlint de devotament nentrs Mtria Ta, a konfirma nrin reuresinta-gii sti in kt odatt, într’sn mod solemnei, glo-riossl a kt kare a realisat nrinninisl Snirei în nersoana Mtriei Tale. „ „Foite în a sa kredingt mi konfidatt înaltelor nromisisnî ale alesslsi ei, se felinitm kt neiktiile nrin kare a fost kondsst n’as konvîimit virtsgile sale strtbsne, sttrsinga mi îngelennisnea. IJeart, matsrt nrin smeringele eî, a îngeles de timnsris kt, dakt neea ne are ssbt okî ns este nerfckgisnea gsvernslsî konstitsgional renresintativ, nirksmstangele mi timnsl ns ag avst nsgint narte în aneasta. „b ideii observatori ai Konvengisnei in-., ternagionale, vom lskra nentrs konsolidarea marelsi nrinninig al Snirei mi nentrs fortifi-karea mi îngeleanta ksmntnire a nsterilor Sta-tslsî. Inigiativa Komisisnei Teatrale ne dt garangia kt va nstea în a sa libertate înde-nlini îndsoitsl skon al kreagisnei sale: fane-rea legilor de interes komsn mi strikta observare a nrinninelor konvengionalî, dosi atribs-te ale kornslsî ceisi mai mare al Statslsi ka-ie, in intengisnile înaltelor nsteri garante, ag de ginţi a kondsne gerile ssrorr la adevtra-ta mtrire nagionalt. „Nagisnea nea înstrninat, Mtria Ta, a vt esnrima a sa mslnsmire, nentrs mai msl-te salstarii nrinniniî, konrinse în mesagisl de la 6 Dekemvrig, Asneantt în nertbdare rea-lisaiea lor, mi noi ne vom krede ferinigî a~o-feri Mtriei Tale tot konkBrssl forgelor noastre snre a .organisa nara mi a’î da în fine nros-neritatea materiali, morali mi nolitikt. „Nagia, ka mi Mtria Ta, simte trebsin— ga de linisne mi organisare- Ea ne nere in-stitsgisni mi garangiî, mi ns ne mai iartt a nierde mi timn nrenios. Asigsrarea kredits-Isi sonial, konstrskgisnea ktilor, desvoltarea-komernislsi mi a indsstrieî, întinderea instrsk-nisnei nsbline, inviolabilitatea dominilisjsî^ga-îangia tstslor liberttgilor, întokmircâ jsrislsi în materii nenale mi nolitine, inamovibilitatea magistragilor, intokmirea l.&gilor înfîînttoare tstslor absssrilor, orgipjisarea resnonsabilitt-gii miniştrilor mi a- nelor-l-algi agengi seksn-dari ai administragisnei, organisarea nsterei armate: ane,ste base ale Konvengisnei, vor fa-ve a domni drentatea în gart,- nri ast-fel ks-gettrile Mtriei Tale, transformate în legi no-sitive, vor deveni o realitate. „In ansi trekst, am ftkst învsgimîntsl gsvernslsî renresintativ. Disolsgisnea Ads-nangeî nrenedente, nrivitt ka o nenesitate, n’ar nstea koresnsnde, nrin modsl ks kare s’a ftkst, ssslsi admis în sistemsl narlamentar. Astt-zî, înnenem lskrarea noastrt feliiittnd ks sinneritate gsvernsl Mtriei Tale, nentrs nro-ektele de organisare ks a kirora ensnniagis-ne agi înveselit inimile noastre la deskiderea sesisnei aktsale. Ns ne îndoim kt ns va în-ttrzia a deveni simgitt mi onortsnitatea sneî koiistitsgisnî în sniritsl Konvengisnei, kare st www.dacoromanica.ro desvolte mi st komulekte ba^sşle gmez^te în-tr’însa. r u r % ’ , ct ~ , „Denstagî ai nagisnei, vom eseksta ks t religiositate mandatsl nel sakrs ks kare ne-a onorat. Ilrin votsl de la 24 Iansrie, konsa-krat nrin adesisnea nsterilor garante, Kame-ra în snanimitate mi ks toate nagisnea a în-kis nentrs tot-d’asna sn trist trekst: ori ne ksgetâre de reîntoarcere, va fi kondamnati de toatt nagisnea. Ka legisitorî, oferim ale noastre omage, nrincine, nentrs frsmoasa inigiativt ks kare agi înksragiat Iskrtrile noastre înkt de la deskiderea sesisnei. Mtria Ta ceri de la mandatarii nagisnei imnargiaUtatea. Ktnd, din întlgimea tronslsi, se nroklamt într’o nirksm-stangt attt de solemni, sna din cele mai mari virtsgi ale timnilor moderni nagia anlasdt mî Kamera legislativi este fericiţi, lstnd cea mai strikti obligagisne de a ns se dentrta nici odatt din regsla jsstigieî. Ssntem tot de odatt bine înkredingagî kt acest nsternik ksvtnt va nsne frîs tstslor nasisnilor celor rele, mi kt denositariî astorittgilor nsblice se vor konvinge kt nsmai nrin nenirtinire, se not face demni de înkrederea Mtriei Tale. In adevtr, ks ktt ori ce snirit de tslbsrare mi desordine trebsie a fi ks severitatea legilor nedensit, ks attt mi inocenga se cere a fi feriţi. Aceste efekte desirabile, ns se noţ abgine de kit nrin libera esercitare a jsstigi-ei în toatt indinderea ei, ast-fel în ktt st ne arittm demni în okiî Esronei de regimsl konstitsgional în kare am intrat mi st dentr-tim ori ce nressnsneri kalomnietoare din nar-tea inemicilor nagisnei. „Ne asocitm, Mtria Ta, din toatt inima ks frsmoasele sentimente ce ne-agi esnri-mat în nrivinga Şnirei. Vom lskra ks toatt energia mi vom snrijini toate nroektele de reforme konstitsgionalî, snre vindekarea ranelor trekstslsî mi realisarea acele mari idei, kare singsre va întemeia ks ttrie nagionalitatea noastrt. ‘ „Dsmnezes st bine-ksvintese ne ^.Itria Ta mi st nrotege Romtnia." f A" „Ranortor, G. Kostaforu. “ D. Ministru huitelor. Am cerst ksviîntsl ka st fak observagiite gsvernslsî nrivitoare la acest nroekt Ae resnsns. Domnilor, ministerisl vede ks^tetrere de rts k% tokmai nasagele kare eras ssntrttoa-j^tioate în adresa kttre Mtria Sa, tokmai a: celea, în lok st se ssnrime, s’as nienginst mi sas nrecisat mi mai bine. Snsl din aces-; te nasage nriveşce la idealsl sas nerfekgia gsvernslsî renresintativ. Aceastt nerfekgie, acest ideal, ‘ksm se snsne noate mai bine în nroektsl nrimitiv, daka ns esistt, sokotesk kt ns noate nrdve^ ni. de ktt sas din îmnrejisrtrî sas din kor-usrile nolitice kemate a esercita nsterea în nari. Dakt nrovine ,din karaktersl sas ne esnerienga nersoanelor, trebsia designate kare ssnt acele nersoane. Daka este din a kor-nsrilor nolitice, kare n.’a scist a se mtrgini în cerksl de ksviingt însemnat de legile fon-damentale, konstitsgionale, trebsiaS designate acele koriisrî. O alssie indirektt, kare nlant în general assnra tetelor, este sn ce destsl de grav mi ks totsl nefolositor nentrs ressltatele nrak-tice ce noate avea; ktci fie kare îngelege aceste. konsideragiî vage mi nefolositoare ksm îi nlace, mi nrin srmare nartidele nolitice re-mtn libere a’mî imnsta fit-kare rţsl snele altora. Era mai bine a se nrecisa din a ksi r im 196 DIMBOVIIJA — 20 APRILIE. vint ns avem sn gsvern renresentativ ideal sag nrefekt; daka e din vina nersoanelor, a-tsnnî esnresia intrebsingatt în nroektsl nrimi-tiv era noate mai bine g'fcsitfc, ktni în adevăr idealsl este sn ne ks totsl imnosibile ne anest ntmtnt, mi dakt e vorba de ideal, fit-kare din kornsrile konstitsgionale e în drean-ta nretinde de la nel-l-alt idealsl, mi ns krez kt este vre sn membrs din aneastt Kamert, kare st fie de ntrere kt aneastt Kamert este idealsl Kamerilor renresintative. Ilenlrs a-nest nasagis, mennis oninia gsvernsl kt tre-bse a fi mai nrenis. (Va srma.) t sin In linss de lianţi militare, Rommesni, vom ti-■ mri în aneastz foaie artihole desnre arta resbelslsi ne ni se oferă de D. B. Obedea-* ns mi altţi D-ni. Ki.te-va observauii kare aS asdnra resboiftlfii nelsi mik, o inflAenin. nar-.■* ,a- tikolars. v Q Trsnele destinate nentrs rtsboisl nel mik ssnt denarte de a avea obiektsl trsnelor destinate nentrs rtsboisl nel mare, d’ase angaja în akgii snre a ajsnge d’a drentsl la viktorii. Ele ns ssnt ka st zinem ama, dekît, belnisgile langslsi nelsî mare, kare-le este nregttit snre a înkongisra totsl mi nentrs anensta taktika lor as sn ne de tot nartikolar mi snenial. Ele ssnt neksrmat într’o sitsagie denen-dentt vis-a-vis de totsl. Akgia lor nornesne de la anest tot mi se întoarne ka la sn nentrs komsn. A agisa arbitrarinesne este tot ne ar fane mai rts. Atsnni kiar ktnd dintr’a-neasta ar dobtndi noate vre sn folos*. Ori ne lsntt angajeatt de aneastt trs-nt, trebsie a fi kalkslatt nentrs dost sforini-tsri: a fi sssginstt de îcornsl nel mare, sas a 3SLe retrage, mi daka anest din srmt kas s’ar ivi îcai des, reakgia atsnni este mai mare de ktt nrbgressl. La trsnele nentrs resboisl nel mik, tot afonii- de la taktikt, nimik înst de la strategie. Ele ns" ssnt de ktt nentrs avan-tagisl totslsî; akolo snde el înneteast, ek-sistenga lor mere. Resboisl nel mare noate eksista rai fort nel mik, nini odafo înst nel mik fort nel mare. Trsnele resboisls! nelsî mik ssnt ame-zate mi agiseazt ks ktte-va kondigii narti-kolare; iatt nele mai nrinninale: 1. Ele fiind adsnate în nsmtr mik mi tot d’asna înainte, gtsesk ks înlesnire tot ne le trebsie st dea xrant mai nrin toate ntr-Bile. 2. Se not mimka mi asksnde iste. Tle ktnd trsnele resboislsi nelsî mare ssnt adesea silite a se nonri din marmisl lor mi a se bate. Gremalele kiar ns ssnt ama de xo-ttrîtoare nentrs nel mik ka nentrs nel mare, Krey, nentrs kt foks gremeli, fs silit st nri-measkt lsnta la 1800 la Engern, o nierdsmi ks dtnsa kamnania. — ?5n batalion Ilrssian de avan-nostsri foks asemenea gremeli, Itngt Sambre la 1815 fs nrtntdit. _ 3. Oneragiile rtsboislsi nelsî mik ssnt simnle, ns ner nini mari nregtliri nini mslte disnosigii. Trîmbiga, kleronsl, tsnsl de alar- mt ssnt destsle nentrs a Ebranla sag a onri m amina. ' îuttia oneranie le este de a observa ne inamik; ktnd el voesne a le nsne obstakole nornesk atsnni de’mi î’mnlinesk misia mi se mtsoars ks dînssl. : 5. Lsntele lor se înttmnlt rar nremedi-tate; mai tot-d’asna ssnt fort veste mi nec plus ultra al isbtndeî taktinî ofensive este ssr-nrinderea; iar a defensivei o resistennt oni-niatrt lokalt, ne nu se noate nrelsngi mai mslt de ktt o zi nel mslt, ntnt ne alte trs-ne sosesk de’i sssgin sag îi degajeazt* adesea se înttmnlt ka inamini s fie mslt mai nsmeromi mi ktmnsl foarte întins, atsnni trebsie amî krea nine-va sn element de ajstor; anest element ns noate fi altsl de ktt ssr-nrinderea; dar ssrnrinderea trebsie se fie mis-terioast mi nînza ne o akonere, negremit ns noate fi alta de ktt îndrtsneala. Lsntele de ssrnrinderî înttresk mi ktlesk, ka se zinem ama, ne soldat, ne ktnd nele oniniafre îl is-zeazt mi’I nrtntsesk. Defensiva este tema lor, ofensiva ns trebsie se formese de ktt vanagn. Resboisl nel mik întintreste sn ne în trs-na kare ns remtne lesne în sniritsl snsî soldat’. Soldalsl trebsie st se simgt; ei bine! în resboisl nel mik se' simte mai iste, mai lesne mi mai bine. Trsnele suioare ag mai mslte originali-ttgî. Se snsne kt în resboisl nentrs sskne-sia Bavariei, se desbrtkart masorii de sni-forma lor verde mi li se dete alta albastrt; atsnni, Iskrs neaszit! Mai togi desertart! Li se dete iart-ini snirorma lor verde rai alergarţ îngrabt ssb steag, ast-fel este soldatsl! Daka ns trebsie se Itsdtm asemenea lskrsri, ks attta mai ns-gin trebsesk blamate. Sniritsl sman este arena feblegelor. Daka-’i nlane filosofslsi a striga anatemt, se’l Itstm se strige! ssnt feblege ne kare le nrefer mai mslt de ktt ne nişte ssblimittgi sterne. Voig trata anest ssbiekt mai ne larg; desnre resboisl nel mik, fiind-kt gtsesk mare aseratnare kş agerimea mi bravsra foştilor nostrii naudsrî. . ■ -- \Jt - B. Obedean5. Vekig ofiger de instrskgie la skoala de Saumur. Vino rn grabt Itngt mine St’mî dai dslne strstat;; Ktnî Ismina ne rtsare, ■ Ka n’o smbrt m’o goni, Intr’o neagrt dentrtare : Snde nsmaî nogî veni. " ” Ssnt sttsl dc xaidsnie; ^ Toatt geara-am ksrtgit D’a niokoilor xogie D’al lor bir nessferit. Iloteramî ’n noiigi ks Isnt Mt gonesk neînnetat, ■ . ;„ M’oig da lor de voe bsnt ;j A mt dsne nelegat; Mai vin, dslne koniligt" ;in St’mî mai dai sn strstat Din frsmoas’a ta gsrigt Hli al ttg sîn dt desmerdat. Kt Ismirîâ ne rtsare . Ka n’st smbrt m’o goni, Intr’st neagrt dentrtare Snde nsmaî noni veni. ~ X. G. Jt J URZICĂRlf. JT Se zine kt adsnarea ns ar fi de ntrere a se fane drsmsri de fer. —Ilentrs ne? întreba snsl erî, , —nentrs kt îi este feamt, rtsnsnse altsl, kt Konstitsgia st ns meargt mai rene-de nrin gart. nentrs ne snii ne antrag altt datt bestia îmnronriettlirei geranilor, în Valaxia, as-tt-zî n’o mai agtrt? nentrs kt ag nss’o în bszsnar. îiîjli !■ 4i «CA MTEd. D’aî sni, dslne koniligt, Ktt ne tine te isbesk, Fanete-ai o gargfigt St miros, st ’nebsnesk. mi eg de a ta isbire, Fanem’am sn flstsrel, n’al ttg sîn de ferinire St’mî snsn dorsl tinerel. Milkovsl s’a dovedit înnotrivitor snirei gerilor. El s’a tsrbsrat mi a kreskst ntm st onreaskt komsnikagiea, Renosatsl jsrnal de Konstantinonol ar zine astt-zi kt mi anele în urinninate ssnt kontra snirei. Mei ne ssnt kontrarii snirei, nsmaî zik astt-zi kt snirea este rea, ni zik: ss ns skim• bum o iots din Konveniţie. Aneastt masimi este mai dibane. ’ Konvengia ns este, o lege, ag zis snil la adsnare, daka Konvengia ns este o lege, în ne nstere de lege anei onorabili denstaji se aflt în adsnare? IMISK1,R1LE LV BORX5L