anuiji 1860. .31- T u L K 49. SAMBATĂ 16 APRILIE. PRINCIPATELE-UNITE- AqeastT, foaie ese de , * ori ne s'&ntimîirE j56pk»pe« »» sîu,~ ubonamenls-[si neutra un an» 2f bf. genţi'8 /a » n freî lsni. . . . 6 „ O linie nentrs anon-■j’î se va nltti ks 30 n. t ea elektorah a ademrei ad-hoc flnjrCa ambelor ministere seb alesei tionorslei romm de la 24 GenariS Abonaijia se faae la Redakgie în IIasagi»l Roihîn, iar nrin dis— trikte la D. sekretarî aî Adrainistragii lor Ori ne abonament trebsie nlttit îndată k» ssbs-krierea. FOIA POLITICĂ SI LITTER ARĂ 6 a°raf * S a lor Redactor Responsabil D. BOLINTINEANU. sa devie uetsiţenî iui liberi nrin îmnronrietzrire, ks desmgebire. Armarea nevilor In oştire regelats. rezerva tui gloate armate. Bucureşti, 16 Aprilie. LIeî mai mslgî strigi ki lskrsrile ns merg înainte. Doktorii minginomî al noliti-,jeî zile! kasti kasza ne di naralizie, akolo snde îî îndrenteazi ignorenga saS natimile lor. Noi ge avem gel nsgin doringa a jsdeka ls-kisrilo maî ks nsrini nirtinire, ssntem kon-vinmi ki kassa îsslsi ne ne înkonjoari sea-fli însBmî în Konvengie. Ilsterile esronene, ne-aS zis: mergegî mi vi bsksragi de toate bine-fanerile institsgii-lor liberale; mi zikind ast-fel, ne araţi în denirtare sn rais de ferigiri; însi kind rominiî se nresintari la norgile agestsî na-radis, aflari norgile înkise, nrin legea elekto-rali nroklamati de ageasti konvengie. Kas-sa rislsî dar este în ageasti lege! Noi ssn-tem konvinmî ki ne kit ea va esista, ast-fel ksm este, ns avem si astentim nigi sn bine. Ksnoasgem resnektsl ne ssntem dator! Kamerei; dar si ni se erte a deklara aiiî ki legea elektorali din Konvengie este în kon-tra-zinere ks nringinii de libertate mi egalitate din aieiami Konvengie; este o anomalie, este nedreanti; mi ast-fel adsnirile de asti zi ns not fi ssb nigi sn nsnt de vedere adevi-rate remesintagii nagionale. Ast-fel snrijinim mi vom snrijini în tot-d’asna o lege elektorali întinşi, legea elektorah) a admiirei Ad-hoc. Ile ageasti lege, s’a kemat o adsnare ka-re a fost konssltati de Esrona assnra srsitei agestii nagii. Esrona ns a Isat în konside-rare doringele naijiei nrin anea adsnare, mi ne-a dat o lege strimti. nentrs no! dar, a-dsnarea Ad-hoc este nriviti ka adsnare legali. Ns voim ks aceasta a insslta Adsnarea de asti -zî, ssntem ne tii'imsl disksgieî. nentrs no! vom snrijini ks energie ori ne gsvern, kare, fikind anei la nagie, ne-ar adsoe a-dsnarea Ad-hoc. Vom snrijini suirea ambelor geri nrin s-nirea ambelor ministere, ssb alessl nonslslsi Romin de la 24 GenariS. Vom snrijini votsl de la 5 mi 24 Ge-naris îmnotriva ideii de nringine strein, vasal tsrgesk, venit ks feman. Ns îngelegem nringine strein de kit sn rege indenendint, indenendinga absolsti a ge-rilor, fm-i nigi o sszeranitate, firi nigi o nro-tekgie mi garangie streini. Firi ageasti kon-digie ne-am înhuma la eiioka fanariogilor kind aceste geri nerdsseri snsl din drentsrile sa-^ nagionale. Vom snrijini îmnronrietiiirea geranilor ne o miki narte de momii. Ns fiksim nsme-1}d nogoanelor. Ageasta ns are mare simni-fikare nentrs noi. Voim nringinsl îmnronrie-^rireî, kigî de dinssl atirni în netigenia mi libertatea a ningi milioane de gerani. Voim desnigsbire dreanti mi kezimsire de la Stat. Vom snrijini armarea arabelor geri în oştire regslati, rezervi mi gloate armate. O nagie ne armaţi este o amari ironie. Anestea ssnt nsntsrile nrinninale ne ne-rem. Snim ki asti-zi ns se not fage; Sgim ki avem înki zile de ssferingi; dar ssntem konvinmî ki o nagie demni kind va voi sn Iskrs ks nstere, kind agest lskrs va fi drent, îl va dobindi. D. B. A, • . Despre ţerani. Din toate kestiile vitale a le ferigirei a-gestiî nagiî, gea mai întîis este, firi îndoia-li legea elektorali întinşi. Ilrin ageasta se noate realiza toate doringele nagiei gele reso-nabile mi bine fikitoare. Ilrin ea nstem a-jsnge la îmnronrietirirea geranilor. Ageste vorbe în Msntenia noastri, msl-gsmiti ignorengei sneî nirgi de ilrourietari, mi relei voingi a snor oameni ge as fikst din-tr’insa sn mijlpk de snekslagie kslnabi-li la alegeri de denstagi; Mslgsmiti aseme nea sfiigisnei mesei din Bsksresgî ge a kre-zst îngelent, si o nsie dsne snate, as devenit nisge ksvinte sniimintitoare nentrs nro-nrietarî. Hei mai mslgî kred ki a îmnro-nrietiri ne gerani ks desnigsbire ne o miki narte din momie, este a desnoia ne nronrie-tari în folossl geranilor. Eroare ne ertati! nringinsl nronrietigii este ST>nt. Odati violat, sogietatea kade mi niere. Ns este ageasta gindsl agelora ge as nss înainte kestia geranilor. A vinde geranilor, ningi, mante, nosi nogoa-ne, din momie, ks desnigsbire, ks garangia Sta-tslsi, este a interesa gin’ii milioane de oameni la interesele generale ale natriei; este din sklavi a fane getigeni mi oameni liberi; este aî ameza ks desivurinire ne loksrile sn-de se afli; este a lisa akgia liberi intre nro-nrietarii momiilor mi geranii dsne dinsele a se învoi de bsni voie. Este a ksgeta mi în folossl geranilor, mi în folossl nronrietarilor. Ilronrietarii ge isbesk gara lor, ns tre-bse si se lase a se amigi de marlataniî no-litini ne strigi ki nronrietigile lor ssnt a-meninnate! Si înneani odati a ksgeta nrin Retrograzii vor kista tot-d’asna si sne-rie ne alegitorî ki li se ias raomiile, mi nrin agest mijlok si se întrodski ei în adsnirî. Trebsie sn sfirmit. Noi ns vom krede în natriotismsl agelora ge ns ssnt în stare si nrefaki în bani kigî va kogî de nimint: CRONICA: ar !!■ ( -.1 f '■ ii—tll rir'siifiî .VS9381 ■r îf rfiB maî rin- ei înssmi, ns nrin algiî! Si Ta ei singsn inigiativa întrs aneasti kestie, si iaşi înaintea doringeî nagiei, daka vor ka reksnosgin-ga si fie nentrs dinmii. Ile kit timn ageasti kestie va riminea ne xotiiîti, ns se va falie nimik bsn nentrs gări: Komergisl nostrs a îngenst a via. Nsmai la Briila ssnt neste trei sste vase de komeriis kare astent kariksl lor. Ilro-dsktele ge se ger mai mslt ssnt norsmbsl mi orssl, mi ageste dosi nrodskte de kite va zile se srkâ nekontenit. Ilsbliksl nostrs a vizst ks bsksrii de-gisisnea daţi în Moldova în kontra snsi ure-varikator. La noi ssnt ne tanet mai mslte kes-tii de aseminea natsri, dar n’as Isat înki nigi o solsgii; ar fi de dorit a se da odati esem-nle severe în kontra snsi vigis ge este ridi-gina tstslor nlagelor ge sogietatea treksti ne a lisat în moştenire mi de kare ne temem ki vom avea a ssferi mslt timn de ns se vor lsa missrî energige în kontra nrevarikatorilor kare ssnt fsrî de gea maî neriksloass snegii. De la sn timn înkoa, libertatea nresei a degenerat într’o ligengi maî mslt de kit ksl-nabili. Mslgî nsn înainte în kestia ageasta aksioma ki absssl de a sinsgide nrin kiar ek-sgessl ge este esengia sa. Asta noate fi bine mi frsmos în teorii, în nraktiki însi noate merge mi maî denar-te, mi ekgessl libertigi desfrînate noate omo.-rî kiar libertatea. Illaki dar aksioma ageasta gelor ge ar dori si se desfaki de libertatea nresi, nentrs noi, o mirtsrisim, am ad-jsns a dori maî bine o lege liberali assnra nresi: O aseminea missri în oki noştri ar fi mai liberali de kit o libertate desmigati ge deskide sn kimn nemirginit la toate abera-nisnele mi la gea mai mare tsrbare a natimi-lor ksluese, ge ssbt maska libertigi not si ne adski onresisnea, mi kare niiii atsngi, într’o sogietate jsni mi fiii esneriengi kaa noastri noate si adski mari nertsrbagiî în snirite mi biţii ne strade între getigeni, kigî dsne kalea ge a Isat snele organe de nsbli-gitate, de sigsr ne va dsge, mi în ksrind a ne saide sniî ne algiî ne strade. S’a nsmit direktor la ministersl din întrs, D, G. Lexlis. D. Ilani Olinesks ns este, ksm a nretins Romanei, nigi nsmit, nigi reko-mandat nentrs direknia ministerslsî Ksltelor. www.dacoromanica.ro 'V 190 DIMBOVIHA — 16 APRILIE. De sui în sneie iirivfnyî nfi ne finim kfi afitorfii aliestfiî arf. îl iinirim îns-b k'bMi are neva bfin. Toate gremalele ne se komiserE în tim-nsl gsvernelor ne se ssknedans de la Kon-vengisnea de la Balta-Liman, fsrE efektele ko losaleî reakgii al kErsia steag gigantik ns se ginea ninî de Domnitor kare în mslte rEn-dsri katE se fi vErsat lakiEmi de dsrere în trista lsi Domnie, ninî de boierii kare deve-niseiE slsjitorii armatelor streine, ninî de tinerime, kare nlEtea ks eksilsl nele trei Isni de amegire sniversalE, ninî de restsl nagis-neî kare ssferea binele imnerialelor armate sas snadele Anostolinelor katane, ni se ginea de sn Imnerator, de sn diktator Esronean; toate gremalele, zik, ne se komiserE în aneasta onokE grea, ns mi snEimEntars, fiind-ks ns eraS fante nronriî ale RomEnilor ni ale streinilor, mi aveam konvikgisnea kE gerile ns eras destinate a fi ssgrsmare de mEinî streine. Gremalele însE komise în enoka de as-tE-zî dsm ne 7 mari nsteri Esroneane din înnalte nsnktsri de vedere nolitine, mi inte-reseazE într’atEt de aneste frsmoase geri în~ kEt le akoardi drentsri nolitine fondamentale atEt de mari în kEt mslte alte nagisni mai nivilisate de kEt a noasfiE a trebsit se fie geloase: Ilrotekgisnea koIektivE, garangia Astonomieî, Snirea nrinninatelor, resnonsabi-litatea miniştrilor, inamovibilitatea magisfragi-lor, libertatea individsalE, înfrEgirea klaselor etc. .etc. atEtea elemente ne ar fi trebsit se fakE din nagisnea RonsEnE o nagisne mare mi ferinitE ;— enoka de astE-zî zik, mE snEi-mEntE, nentrs kE în lok se lskrEm nentrs nrosneritalea noasţiE, noi din kontra’ ne arsn-kEm în nrEnastie noi înrnine de bsnE voeiar ns înninml de o niEnE streinEÎ Me esnlik. Re fel! în lok se avem dsnE Konven gisne, kare urin modsl de elekgie fssioneasE mal toate klasele sonietEgiî, o singsrE renre-sentagisne nagionalE înfiEgitE, noi ne desbi-nEm în dreanta mi stEnga mi naralisEm ls-krErile gsvernslsl. Dar ne voim nentrs ns-mele nerslsl. Se dovedim oare Esronei kE Ia dreanta noastiE trekstsl ks nrejsdekEgile, orgolisl ks simnatiile sale ns este mort. Ke la stEnga troneasE teorii stonistine, sisteme nenraktika-bile de mi frsmoase, asniragisnî înnalte dar bsne nentrs sn alt sekol,' ba noate, ne ştim kiar mi ambigisnî, kare nsn geara nrin linsa de ksnomtiigE anestsl adevEr elementar: totsl e relativ, în nea mal komnromitEtoare noşigie interioarE mi esterioaiE. Re fel! Esronel i a nlEkst se vazE în noi boerl strEnenogî d’aî Bszemtilor, aristo-kragie lsminatE avstE, natriotE, mi noi vrem se ne ai'EtEm o bisrokragie inksltE, invidioase mi ks nasisnî meskine? Ea nlEkst se vazE în fii de boerl, în bsrgesie, tineri liberi ks ksnomtiinge sueniale folositoare gerî, modeşti, neambigiomî, mi noi vrem se ne dEm în snek-takol, ka sofist!, disertatorî, stonisti mi reş tsriiEtorî de ministere! Dar de vom restsrna la ministere, fi-vom oare mal înnaintagl? Kare ne este skonsl? Eî bine! IatE sn minister din dreanta. SneiEm oare nrintr’asta se revenim la nrivi-lege, la anarxia bisrokratikE? Dar Konven-gisnea ns este ani ka seuiI strige îmnresnE ks nonorsl ka ebreslsî rEtEnitor: mergi! mergi!,.. IatE sn minister din stEnga ks teo- riile Isl; dar nine îl va îngelege, nine’l va snrijini. DosE-zenî, o sstE, o mie de oameni. Dar se nressnsnem kE nrintr’sn mirakol, în-tr’o lsnE, nrin înkiderea kamerel aktsale mi nrin konvokarea sneî renresentagiî sltra-liberale, sare ks toate garE în stele. Oare atsnnî se va fi sfErmit tot ? REtEnire! Noi sitEtn ks în fagE-ne, la snatele nostrs, la rESErit avem trei venin! ks gsverne absolste kare ninl o-datE îis vor ssferi înrEdEninarea demokragieî la frontierele lor!!! Uli kiar Franga, tolera-va roase, grestEgile serioase ye fie-kare din Konvengia de Ia 19 Asgsst, aneastil vengie trebse resnektatE mi gsvernsl ng ‘te ninl ns voemte a se mimka în afars de! ksl ne i s’a tras de nele meante nsteri' fane în alt-fel, ar fi a krea ks inimE voie nisne niedini kare, în anest minst, t ar osteni kabinetete onidentslsi fXrE esnita sn intern konsakrat ks nreokg mslt mal grave. AneastE sitsare bot^r dar nea mal mare nrsdingE; este dar liţ -------------~ »------- j . —— .......~ r udi ea oare kElkarea Konvengisneî? Ns, ea nejkfc administragia trebsie se nEinaskE va striga: înnanol! antErids-ne kalea legata, tea nolitine!. Domnitorsl Alesandrs Ioan ffli ksl oare, daka ns nresei, trebse se re Iie a îngeles foarte bine, kEnî a atribsim sn an mi mai bine de naralisie mi: se nregEti sn mare nsmer de nroiekte de ] de nerinegiî înfiorstoare? ne v’am ensmerat mi kare de sigsr ssnt lIe mare misisne avea ea, mi ksm ns destsle ka se mslgsmeaskE aktivitatea inj nitis s’o îmnlineasltE. DsnE marele mi s- triotismsl denstagilor nomtri romEiiî. niksl fant în istorie al alegere! domnilor Se; kEJid o narte din kameiE înnens a aiEta sim-tome de ssrnrise, nresa, în lok a le fane se niarE, din kontra -arsnkE semEnga diskordi-eij în lok a kema klasele la îmfngire nrin ionvingere, nrin menageare ^kiar a kredinge-or lor, ea se servi ks. înegririle, se arEtE es-klssivE. Misia ei era de a Ismiua gsvernsl, al înksragia, al îndrenta ks demnitate, mi ea mî esersE armele într’o nolemikE sterilE într’o onosigisne sistematikE; mi neea ne este mar trist, ksnd mal tarzis alessl a 5 milioane de romini, înkredingE gsvernsl de astEzi în mEi-nile snor oameni lsminagi, nrobî mi konrnti-1 iimiomî, ne kare ’î însErninE ks esekstarea me-sagislsi domnesk nrin kare esnsnea nagisneî morale îmbsnEtEgirî ks kare voea odatE mi invitE nresa a intra în disksgia lor, aneasta din srmE ksm îl îEsnsnse? Uli ksm îî rEs-nsnde înkE: o narte din ziare nrin imnanien-ga kare dovedemte neînkrederea, mi alta nrin injsril direkte mi nersonale adresate miniştrilor. Rsmine! de o mie de ori rsmine! El bine! destsl! Alssisnea ta, o nresE ns este aneasta: înfrEgemte în lok de a desbina, novEgsemte în lok de a maltrata, moralisea-se nagisnea în lok de a desmoralisa,» kiamE ne kslnabill în faga trebsnalelor, nronagE sne-ranga mi kredinga în loksl disneiEril mi ne- te adEoga kE gsvernsl este în drent a se sa ne konksrssl mi diferinga adsnErei. îmi nare rsS kE am a snsne ks lski rile ns se trek nreksm trebsias se setrea ArEtEnds-mE sever nentrs narlamentsl va! xieî, ns vor fane alt de kEt a mE ssnsne înkredereî, fii nentrs gsvern esnresisnea ne- nasionatE a oninisneî nsbline mi atsnnî vel bine merita de Ia natrie; iar voi renresentangî mi nEringl aî nagisneî, arEtagi-VE mari nrin konnesisnr mstsale, figî ar sonietEgiî RornEne, resnsndegî anelslsî alesslsl vostrs mi RomE-nia va fi mare mi ferinitE!. 1. Tviidsesks. - 3 Estragcm anest artikol din jfirnalcle frannese. GALAI|I. AdsnErile romEne as înnenst IskiErile lor. Ami dori se nonis a ve ansnga deja votsl adsnErei assnra snora din legile Iskra-te de minister mi înfEgimate la denstagî. Ni-mik n’ar fi fost mal de dorit de kEt a vedea ne renresintangii gereî, srniEnd îngelenlele konsilisrî ale mesagislsî Domnesk, a sita s-rile trekstslsl, a lEsa la onarte jdemertele mi sterilele diskstErî ale nolitine! mi a se konsa-kra ks totsl mi ks aktivitate la reorganisarea sonialE mi ekonomikE a Valaxier. Teoriile nolitine ns mal ssnt a se disksta. Konstits-nia gerei este xotErîtE, kEtdesnre astE datE, mi ori kare ar nstea se fie, kiar ks doringa nelor mal mslte kabinete, neksviinnele nsme- simtimentele de adEnks simnatie ne insn ori kErsî frannes interesantele nonslagiî J mEne. DsnE elekgia solomnelE a nrinninelsî lesandrs Ioan, emitE în snanimitate din si narlamentaiE mi devenitE nersonifikarea nri ninslsl snirel, ka se mE serv de nronriile k vinte nronsngate de Domnitorsl la deskidei adsnErei, dsnE dovezile msltinlikate de int res, date de kabinete kEtre Moldova mi V] laxia kE, daka ele ns as akordat snirea, \ nsgin as nrenarat’o; adsnErile trebsias a i testa îngelegerea îndoitslsî vot mi reksnoi ningă lor kEtre Esrona silinds-se de a ajs ne Domnitor în greaoa sa înnerkare, trEgii toatE nartida nstinnoasE kEtre drentsrile ko; siderabile deja kEstigate. Dar din notrivE, SEmbsrî de onozigil î nen a rodi. MslgsmitE lealei abslengiî, al stengil komnlekte a gsvernslsl în alegeri, tof te nartidele as nstst se se fakE a fi renre sintele în adsnare. TabEra s’as format: ta bira ambigiomilor kEzsgl, a nartizanilor fos tilor Domni Bibesks mi Stirbeis mi a kEtoi va oameni, kare asemenea visaserE, as snrij nsl streinilor, se joane sn rol ne îndoita a legere a fEkst nenstinnios, mi tabEra ne ? voi se se nsmeaskE simnls tabsra neiEbdi torilor daka alsrile nesokotite, nretengiile m riksloase mi ne însemiiEtoare a le oamenilo kare o komnsn, us eras de natsrE a komnro-mite toate de-odatE mi natriotismsl lor înnei kat, îmi nlane a reksnoasne mi linimtea ffli viitorsl gerei. Daka se adaogE la anesteaîn-ksragerile anelora ne ordinsl nos de lskrsii ne egalitatea înaintea kontribsgiei lovesne în nrivilegile lor sekslare, se gEsesne o adsns-j tsi’E de natimi rele, snite nrin nea mal srein* aliangE, ka se dEiEme starea lskrsrilor deasl tEZl. De. ns vom lsa în konsiderare de jsrnalele romEne nele mai serioase de la Bs-ksresnî, ÎnkE am nstea lesne a ne forma « oninie ne se konkordE ks aneia a oameniloi'1 nelor mai îngelengî, mi ns kred se niE înuxel» ks aneia a renresintannilor streini din kai'e nei mai mslgî ssnt simnatini anestor gerî. Ar fi a fane o mare eroare daka am ve' dea în nsrtarea adsnErei msntene o onosi0'e nersonalE kEtre Domnitorsl Alesandrs I°al1 Se se gEseaskE gelomi, nismami, înss-ini nemini, nimik ns este mai natsral. Ks toate anostea, aneasfE îrigelegei-e momentane int www.dacoromanica.ro %l' E0ţ. iiiiitide ye se osebesk nrin sentimente attt de esenţiale, ns ese din xotarele snei taktiyi de oiiosiftie, foarte vinovata, trebsea a sns-ne; dar ns^ ar trebsi st vedem ainî, o renet, sn fel de konsnirare, Iskrs ye ar fi de nlţns nenirs srmtrile ye ar avea nentrs gart, ini ar- inkredinga ne Esrona într’o oni-jjie yea mai trista mi nea mai mslt meritata a oamenilor nolitiyi din Ilrinyinatele Snite. Vorbis desnre nertbdttori. Ile dtnmii mai ales trebsie st kazt resnonsabilitatea grestt-gilor în kare atitsdinea adsntreî romtne noa-te st arsnye gsvernsl Domnitorslsi Ksza. întreabă-î essnra kasselor nemslgsmirilor lor; kt vor kt sta st’gî vorbeaskt de trekst ori de viitor, îgi vor borbi desnre trebsinga de a forma konfederagii Dsntrene. îgi vor adsye aminte kt doringele gerei se nronsngase nentrs snire mi daS tronsl gerilor 51151 nrinyine strein. In demert le vegî sn5ne kt yele mante n5terî n8 ag voit st resnsnzt ks întregime la doringele Romtnilor; dar kt lea dat snirea vtmilor, nostilor, telegrafelor,* o Komisie1 Centrata ne5nn5nt komsn Fokinanii; darktag înttrit îndoita alegere a snsi singsr nrinyine, în demert vei adtoga kt ayeste stinslagii S8nt obiektsl 5nei Konvengii kare este konstitsgia nolitikt a nrinyinatelor. în demert le veni artta kt, în interes5l bine îugeles al gtrei mi ka st n5 innsngi a nerde marele ressltate ktstigate deja, gsvernsl nrinyinelsî Alesandrs treb5e st gie mare sokotealt de legttsrileye leagt Moldova mi Valaxiea ks Imnerisl Otoman mi a se artta foarte îngelent în fagtks nromontorii tsrbsrtrilor din Serbia mi din ais-rea. flentrs nertbdtrî, ora rezonslsî nolitik U8 a ssnat înkt; natriotismsl lor arzttor, dar nesokotit nare a fi xrtnit ks ssveuirile strt-lsaite a le lsi Ştefan yel mare, Mixais Vitea-zbI ; dar 118 gine niyî o sokotealt de datoriile, de neyesittgile nolitiie de astt-zî ne trebBe st nrezide la direkgia l5krtrilor în nrinyinate. -(Aiyi skoatem ktte-va nersonalittgî.) Foile ne se zik de onozigie a§ înyenst resbelsl kontra ministerslsi, 511 resbel neno-royit. 5nsia îi renromt jsnia^ altBÎa 8n de-savantagig fisik. Ilresa romtnt avea st fakt lieva mai bine. nentrs «ie ns întrebsingt verva sa assnra nroiektelor de lege ssnsse adsnt-reî? nentrs kt îiBmaî oamenii o oksnt, mi legile niyî de k8m. Ilroiektele de legi S5nt aisne nobile lskrări ye se ofert yeriettrei mi natriotismslsi sts. St snertm kt ne viitor îmi va îngelege mai bine rola sa, daka ns voiesye a servi de Bneltt a trekst5l5î ka st 0-moare libertatea uresei. Mirkslt din gsrt în gsrt nlansl de bt-taie al onozigiei, kare nlan este de a resnin-ge toate nroiektele de legi nresintate, S5b nre test kt nrivesye ne seama Komisieî Mentrale. St krede kt ag de gtnd a reds«ie kiar bsd-getBl, ka st înniediye merssl Iskrtrilor. Daka aneasta st va faye, gsvernsl va ayea nentrs dtnssl toata gara rai romtniî ks mteligengt mi nrobitate. •Ktt nentrs Domnitor, el vede ks dsrere, ^ar ks mare linişte, nrenaragiile onozigiilor nttimame mi ftrt nriiminii, îngelege kt tre-bsie ale nsrta k8 îngelenyisne, dar ks ener-pe, ka, st rtsnsnzt la afekgiile ye nonorsl 11 ai'att ks ori ye okazie, snre a asigsra li-,llstea gtrei mi a jsstifika snerangele nsseîn a sa nersoant. Ns este destul. Dsne toate nemslgsmirile esnrimate în mai mslte okazii de kttre nSbliksl kanitalii, nrin organsl nsbliyittgii, în kontra imnresa-rislsi aktsal; dsnt jsdiyioasa kritikt a yelor mai mslte toi neriodiye desnre trsna anilor treksgî mi korent; dsnt gisstele observagiî ft-kste de kttre nersoane de sneyialitate, assnra mediokrittgii artimtilor ye ag fost adsmî în ayestî din srmt doi ani, dsnt îndrtsneaga ktlkaie a kontraktslsî din nartea imnresaris-lsi aktsal în toate artikolele lsi, dsnt nsme-roasele în fine sakrifiye ftkste atat din nartea Gsvernslsi ktt mi din ansblikslsi; am fi fost în drent a vedea nînt aksm desfiingarea kontraktslsî Domnslsî Xiots, ka st ne mtn-gtem yel nsgin kt ne viitor ns o stmaifiie viktima snsî interes nersonal. IHi daka, dsnt ksm ne am înkredinnat, Ministersl de Interne s’a oksnat oare ksm de ayeastt kestie, ne întrebtm nentrs ye oare kontraktsl D-lsi Xiots ns este înkt anslat? Ns ksm-va vom mai fi înkt ostndigî a’l mai avea în kansl ayestii întrenrinderi? Dar ns; ne nlaye a krede kt îngelentsl Gsvern, dcntrttnds’l, ne va da neste nsgin 0-cazie a ksnoamte kt de earna viitoare teatrsl nostrs de onert va fi organizat dsnt ksviin-gt, înkredingtnds-se vre snei nersoane mai konsyiingioase ye ar noseda întrs ayeasta ks-nomtinge mai întinse. IV... . Qi :'i ilf 1. www.dacoromanica.ro ' DIMBOVIflA -- 16 APRILIE. flrimtm dc la komitetsl Italian următoarea shisoare, snre a o mblika. Aotorit'Mfiioi* mi ’ieti ireniloi din B«- kftresHî. Fratţi Romanţ. O denemt telegrafikt ne ftks ksnoskst ksm agi serbat nrin vivate, torge mi stindarde votsrile anekstri Italiei yentrale ks Italia ssneiioart, mi ayeastt veste ne smuls inima de o inefabilt bsksrie; ns ne a ssrnrins fiind kt avem dovezi kt syigî mi vt glorifikagi kt ssnteni de origint italiant, mi nentrs a-yeasta agi mtist st serbani renasyerea sksm-neî voastre natriî msmt. Ilentrs ayeea toata soyietatea nagionalt italiant de la Alni ntnt la Siyilia, vt ofer yele mai simgite msl-gsmirî. Noi îmnlinindsue, o asemenea nltkstt da torie, vt vom ziye: Fragi ye loksigi de la Ilrst ntnt la Dsntre, ns e denarte zioa ktnd Esiona se va konstitsi ne bassl nagionalitt gi. Amtndot nagiile Romtne mi Italiene ag dat. inigiativa ayestei yere a drentslsi de jssti-gie; dar misia noastrt ns este înkt îmnliui-tt. St nersisttm îmnresnt mi ks btrbtgie sme suire, indenendingt mi st ne nregttim în snire ks ksraj la nost lsnte, mi nost sa-kiifiyisrî, sigsrî kt noi vom ajsnge la skonsl nostrs. Fragi Romtnî, nriimigî salsttrile noastre, mslgsmirile noastre mi srtrile noastre. (Tsrin, 30 MartiS 1860). Astoritatea soyiettgei O. ti. Farina. Sekretar nentrs korisnsnd. streina-. Veg. Rsskala 6n kovtnt desnre Onera noastrt Italiant. II. Sss ne vtrfsl msngiloi Î11 mijloksl norilor, Vede -mi-se monastire Ks o falnikt zidire, Snde nltnge ne’nyetat Ingersl ne mtngteat. Dli tot nltnge, Itkrimeazt IHi din inimt ofteazt Ayel gingam îngere], ' Ssb sn verde stejerel, Bnde dslye mernsesye Illi nrin earbt msrmsesye Florilor nline de dor, Limnede, miksg isvor. . Este fiik’a domnslsî, Domnslsî magiarslsi, Ile aste ’nvekite sttnyî, Sss din vtile adtnyî Isgonitt st jeleaskt, Inim’a st’mî ksrtgeaskt. Dar ye gremitas ea oare? Snsnejjî mtudre stelioare: Dar’mi o snsne singsrikt Frsmsmikt tsrtsrikt, *Ie vtrstnd lakrime vine La stejar ka st sssnine. Stelele ksm o ztresk, Mai ks dor, dslye Isyesk, Msngiî înfloresk frsmos nii o ’nbatt ks miros, Iltstrsiyele s’adsnt Uli ks nltnssl ei se ’nglnt; Toate ar vrea la stniaror Ale mtngtea ks dor, Dar Florika întristata Le ziye îndsiomatt. orr ^ li ??TG ni II „Dagimî naye ssrioare, St nltng zile ftrt soare, *îe azi mtndrs’mi o veni IUi ’n fagtmi’l o kinsi! ... ; -Ut 107 îfifj Isbitam sn ntstorel, I- ^««b olX Ttntr, gingam voiniyel, . Kare’n flser ktnd ktnta, ’ Iletrele din lok stlta. ^ , - r* Illi ks jale le ziyea: Stelele se ’ntsneka, _ " ” Florile se vestejea, ° Lsna ’n nori se asksndea, Heserile amsgea, . Rîsl an’a ’mi ’ngiega. Iar dakt de dor frsmos, Ktnta gingam mi dsios: Atsnyî tot se ’nveselea, Florile dslye ’nflorea, Stelele se anrindea, Ilaserile yirinea, Rîsl an’a ’mî desgiega. Am ltsat ntringî, ssrori, Rsde dragi mi frtgiorî, Uli ks-ast mtndrs ntstorel, Ks ntr Isng mi asrel, Zile d’asr am trtit Ks trais dslye înflorit, In msngiî Karnagilor, In domnia florilor. . 192 ___ DIMBOVIOA — 16 APRILIE. tul'fgV 9n «88. ' A sA4{.im ni B-im-dbşV * t O t ii' Aîs ‘htir; f âfl nfi IlJJ vA Dar ka vissl a nerit Fericirea ne-am isbit, Kt ue asr ne-a trtdât Î5n nemernik blestemat! Uli ntringiî ne’ndsragî, De lakrinu ne’ndsnlekagî Din sînsl Kar nanilor, Din domnia florilor, Ainea m’a arsnkat _ Ka se nltng neînnetat! nitngenî dalbe stelioare, " Ilitngenî mtndre florioare, Illtngl mi ts miksn isvor, “ Illtngegî toate al mes i Ion Gika. A se adpesa kiap ia -Aoksinfta Dsm-neaisi. Insciinţări. SîfBt însemnatei ape onoape de a da înkenomtiniia n8B.nks.T8i, leii npedi» Aekiii8mîn .TimEaEngi. ţlep-mam», FpaimesT., Itaiiam» mi Po-nrLin», asemenea ei fane opî ne tpad8kiji8ne mi komnosiijisne de komepnis mi naptiksiape, neţi-ijisnî, anonsepî, kontpaktspî npe-ksm mi tpadeltijiem de akte îk8-delvbtopemtî etc. în sna din nsmi-teie AimBi. I. Stahly •Iskptpue Komisisnei ^lentpa^e as denenits attts de ktstate, înktt mal în toate ziae^e dopitopii d’a ae aBea nin aa tinogpafia Nagiona^t aae nepe. Tino-gpafia dap a ottpît dsne astopisaijia ne i s’a dat de Komisia Hentpaat ka st jtiritpeaskt o ssmt oape kape mal rasat neste usmepsa ne se dt Komisisnei. Aksm dap dopitopii d’a aBea aneste as. kptpl se not adpesa aa sss zisa tino-gpafie mi ae Ba ktntta koranaekte de aa No. 1 ntut -ia nea din spmt ns^ mtp ne a einit nînt azi. Upeijsa neî koaae în natps fol este ele 30 na-paae xîptie B'snt ks aitepe aatine. ____ . ----- HTRSA VIEAEI, din 20 Anr. S. IV. 1860 Metaline. Nagionale, Akgiile Banneî — Kreditslsî, Asgsbsrg. Londra. Dskagî. 69— 60 79— 75 860— — 187- 50 113— 50 132— 35 6— 31 TIISK’BRILE llV HORT8L OALARI. în zoa de 4 Aurilis ansi 1860. n nornite înktrkate 1 w „ demerte 25 ilREgSL IIRODSKTELOR GrtS niaktr, kalitatea I, kila de . 220 'n n n n • LX1 » n 256 „ ktrnts „ I) n v 215—233 n n v IA » » 182—204 n arntst 260 Sekart ' ’ 126 ... t i Ilorsmb ■ ” ă i i 158 Orz jTf tc - 96— -%>ă380^&“ în zioa de 5 Anrilis ansi 1860. Kortbiî sosite înktrkate . 3 „ „ demerte . 2 „ nornite înktrkate . 1 Vanoare sosite ... 1 „ „ demerte . . 1 „ nornite . . . . 1 IIREIJ5L IIRODSKTELOR. Grts niaktr, kalitatea I, kila de . 220- 59 59 Jî n, » » 234 - ~ T) ktrnts „ i, „ 230 ‘ r> 11 n, „ 184—205 n arntst 260 Sekart 126 Ilorsrab A h' 158 Orz 96 în zioa de 7 Anrilis ansi 1860. Kortbiî sosite înktrkate . - 7 „ nornite înktrkate 10 „ „ demerte . 2 Vanoare sosite 5 IIREIISL IIRODSKTELOR. Grts niaktr, kalitatea I, kila de » V )) Hj ;; l) „ ktrnts „ I, „ ,, tT 17- 11 ii 11 „ ktrnts „ I, „ ., Sekart Ilorsmb Orz Tinogpafia INauioiia.it — Stpada \einueaskt Xans Gepuiau No. 21. www.dacoromanica.ro