ANUL II - 1860. 48. PRINCIP ATELE-UNITE- SÂMBĂTĂ 9 APRILIE. Aceasta foaie ese de jo® ori ne s'Ent'Enrîn’E jţliepkî>Pea Sîm- B^Irensl abonamentele nentrs tsn anS 24 fc>f. Rentr» % „ 12 „ Trei lsnî. . . . 6 „ O linie nentrs anon-ssrî se va nliti ks 30 n. A DÎMBOVIŢA f6i politică şi litterară ţ ‘ Abonagia se face Ia Redakgie în Ilasagisl Romîn, iar nrin dis— trikte la D. sekretarl al Administragii lor Ori ne abonament trebsie nh.tit îndatt ks sbbs-krierea. Redactor Responsabil D. BOLINTINEANU. Bucureşti, 9 Aprilie. Societatea .noastre ssfere astt-zî de sn rig maî mare de ksm mi’l noate cine-va în-kinsi de la nrima nrivire, ssfere de o nostalgia souials. Rtsl acesta s’a înksibat între noi de o datt ks dekadinga noastrt nolitikt mi sociala, mi ne a ftkst st trecem de mslte ori nrin nisce amari discengisni. Ktnd înst în societatea noastrt eras klase favorisate mi klase nefavorisate, atsncî astt nostalgia domina mai mslt în klasele dominante; astt-zi ktnd am nroklamat agsalitatea de drent, facem din nenorocire, o abstrakgit totala de merite, mi fie-kare kreztnds-se egsal ks cel maî kanabil, fie-kare se vede menit a sari nrintr’ sn salt în kslmea societtgi. De ns e înkt aci, krede kt vina ns este a Isi kt se aflt akolo, ci a acelora ce îmi înkinsesce kt’i stas în kale: vina este a ori ksî, afart de inferioritatea sa de kare nici kt se îndoiesce, afart de esnerienga ce ns are, afart de merite ce nimeni ns ksnoasce nici kiar btnsesce. In societatea de erî, ambigiile eras maî moderate, nentrs kt între trente eras mi bariere dificile a stri, mi de mslte ori kiar în zona în kare era nermis ksi-va a alerga. As-tt-zi ktnd arena e sna mi deskist nentrs togi lsntttori, mslgi sîmigî de distanga la kare ’mî înkinsesk kt notadjsnge; setomi de ambigit, dar neavtnd nici nicioare agere nici vedere nttrsnzttoare, se ntnsstesk togi de o datt kttre gelsl cel mai dentrtat, mi togi kred kt ssnt menigi nentrs dtnssl. St ns ne înmeltm, boala este mai grea de ktt in’o noate înkinsi cine-va; ktcl a nro-dss deja cea maî mare anarxit în idei, cea mai dsreroast ecitagit în ambigii, cel mai mare desgsst nentrs aktivitatea laborioast mi modestt ce formeast inima mi sniritsl jsne-gei, ce nregttesce ne azi nentrs mtne, ne rntne nentrs noimtne mi ama maî înkolo. Lsmea noastrt de astt-zî nare a ns se mai gtndi kt nesciinga trebse a se rsmina, kt ne esnerienga trebse a fi sfiicioast, kt slt-bicsnea trebse a se kam teme; kt nsmai Is-minel, esneriengii mi forgei morale este dat a domina, dsne ksantitatea în kare se aiR, dsne îmnrejsrtrile în kare se desvoltt mi dsne ner-vsl ce are sas a dobtndit. Ambigia cea mai nobilt este aceea kare îossflt omslsi mtndria de a nrogresa trentel-uicesce mi în nronorgit ks nrogresia ce face io idei mi esneriengit, mi d’a ns Itsa în sr-* 0 treantt ntmitt ntnt a ns fi dobtndit o snoscingt denlint desnre dînsa mi forga de a ntm; în cea de mai sss. E trist înst a vedea cine-va nemoderata ^bigiţ a jsnilor noştri de astt-zî, kare în lok d’a stsdia skris sas nerort, în lok d’a askslta zece mi d’a vorbi sna vorbesk zece mi de mslte ori ns askslts nici sna, kare în lok d’a ktsta st’mi stilisese aktivitatea într’sn cerk notrivit ks lsminile mi esneriega lor îmi konssmt viaga în trista mi disnerttoarea ksgetare kt ns se aflt astt-zî akolo sn-de dsne toate nrobabilittgile ns not fi de ktt mtne. Ne am întrista din inimt ktnd am vedea aceste nsgine ksvinte restilmtcite de cei ce s’ar krede ofensagi nrintr’însele: Tokmai nentrs kt ne isbim natria mi o. dorim feri-citt, tokmai nentrs kt dorim a o vedea în ksrtnd dotatt de toate liberttgile sociale mi nolitice, tokmai nentrs aceasta cerem ka togi st ktsttm a merge ne drsmsl resonslsî mi al jsstigieî: St ns ne îmbtttm de ntlsciri st ns ne îmbolntvim imaginagia ks merite ce vom avea. noate dar kare ns avem înkt; st fim sinceri ks noi mi ks cei lalgi; st ntuiim trentat mi siksr; st ne facem astt-zî datoria, de voim a reklama mtne drentsl; st ne lsmintm astt-zî, de voim a fi Isminttori mtne,- stînvtntm a askslta, de ne simgim meniri a komanda; st ne armtm, de voim a ne Isnta; st kîmtigtm, de voim akeltsi; st ls-krtm, de voim a kimtiga; în Iskrs st srmtm esemnlsl albinelor ns al trîntorilor, al kasto-rslsî ns al moaricilor, al leslsi, ns al xienei; al akvileî, ns al ttrttoarelor; al omslsi, ns al bestiei,- întrs toate st ne kondscem de lsmi-nt mi adevtr, ns de natimi mi ambigii mîr-save. Ast-fel de vom merge, mi gremalele ne not folosi, ktcî vom avea nsterea a le ks-noasce ne datt mi a le îndrenta; altminteri, kiar meritele noastre ne vor nerde mi ne noi mi gara noastrt. ----- . ... Z. . r n»e kanit resbelslsî ce esiste intre Snania mi Marok, găsite de ksviinrjT. între Le-onold O’Donnell, dsne de Tetsan, komite de Lsce-na, general kan al armiei snaniolc din Afrika, mi Msleî-Abbas, kalifsl imnerislsi de Marok minrinci-ne al Algravalsl. „Leonold O’Donnll, dsce de Tetsan, komite de Lscena, etc. mi Mslei-Abbas, kalif etc. astorisagi dsnt toate formele de kttre M. S. regina Snaniei mi de kttre M. S. re- www.dacoromanica.ro 186 gele Marokului, se învoire asunra baselor nre-liminare nele urmEtoare neutru înkeerea tratatului de nane kare katE se nue un kanEt resbelului dintre Suania mi Marok; Art. 1. M. S. regele Marokului ne de M. S. reginei Snaniei neutru tot d’auna mi în de-nlina nronrietate, tot teritoriul, înţeles ku în— nenere din mare, ku înElţimile do Siera-Bu-lones, nunE în drumul de Anglera. Art. 2. Tot aseminea, se mai obliga M. S. regele Marokului de a konneda nentru tot-d’auna, ne ţermul Oneanului la Santa-Kruz, La Ilenenra, nEmEutul trebuinnos neutru formarea unui stabiliment ka aneia ne kare Sna-nia l’a nosedat akolo mai nainte. Art. 3. M. S. regele Marokului va întori în nel mai skurt mi nutinnios termen konven-ţia relativa la lokurile de Melila el Penon mi Abucemas,. ne kare au semnat’o uleninotennia-riî Snaniî rai ai Marokului; se oblig’B a nlEti, ka dreant’B desnEgubire a keltuelilor resbelului M. S. reginei Snaiî suma de 100 milioane niastre. Modul nlEtireî anestei sume se va stinula în tratatul de nane. Art. 5. Metatea Tetuanuluî, ku tot teritoriul kare forma vekiul naiualîk ne nurta kiar anest nume, va remînea în nuterea M. S. reginei Snaniei ka o garanţiE de esekutare a obligaţiei snenifikate în artikolul de mai sus, nEnE la desEvErmitE refuire a desnEgubiri re.s-beluluî. KEnd zisa refuire va fi efektuatE ku întregime) trunele snaniole vor evakua ne datE zisa netate mi teritoriul se§. Art. 6. Se va înkeea un tratat de komerni» în kare se vor stinula în favoarea Snaniei toate avantagele ne sau nutut konneda saS kare se vor konneda în viitor naţiei nelei mai fo-vorisate. Art. 7. nentru a înlătura în viitor evenimente ka anelea kare au okasionat resbelul aktual, renresentatul Snaniei în Marok va nu-tea se reside la Fez saS ne lokul kare’i va konveni mai bine nentru nrotekţia intereselor snaniole mi nEstrarea bunelor relaţii între ne-le uoue State. Art. 8. M. S. regele. Marokului va auto-risa stabilimentul la Fez nentru o kasE a misionarilor snanioli, ka anela kare esistE Ia Tanger. Art. 9. M. S. regina Snaniei va numi ne datE duoi nleninotenţiarî kare, îmnreunE ku alţi duoi otErîţi de kEtre M. S. regele Ma-rokuluî, vor lreta se redigeze artikoliî definitivi ai tratatului de nane. Anestî nleninoten-ţiari se vor reuni în netatea Tetuanuluî, lukrerile lor se vor termina în nel mai skurt termin nutinnios, kare, în nini un kas, nu va treiie nestre treî-zenî de zile, sokotiD-du-se din zioa datei 25 Martie 1860. Semnaţi. I Leopoid O’Donnell. | UIuley-Abbas. Indenendinţa belgiliE nublikE douE skri-sorî din Iletersburg foarte interesante în nri-virea emanninaţiei ţeranilor"' nrin îmnro-nrietErire. Noi le rekomandEm învEţatului Doktor Arsaki, mi organului seu Konscrvatorului uro* gresist, urekum mi tutulor anelor, karii kalifi-ks de antinronrietarî mi de sonialisti, nre liberalii ne nu ner în Ilrinninate altE reformE, de Iret aneia ne au fEkut Ilrusiea în 1806 deiie la 1812, Austriea mi Şngariea în 1848, mi nre kare akum o fane mi generosul Alek-sandru II. al Rusiei! I. „3an-Iletersburg, 18 Fevruarie k. v. DIMBOVIIŞA — 9 APRILIE. Innenu aieaslE skrisoare nrin noutatea nea mai imnortantE. De la moartea Generalului Ros-tovţof, nublikul amtenta ku o vie nerebdare înloksirea sa în kanul Komisieî de redakţie nentru emanninarea ţeranilor. KEte-va zile dearendul, se gEndeau lre Kontele Sergie Stro-gonof, (unul din neî mai bogaţi boieri în Ru-siea, mi unul din neî mai mari nartizanî ai îmnronrietErirei ţeranilor, Red. St.) va înde-nlini anest nost delikat, mi toţi se bukurau. Îiise Kontele Ilanin fusese mai înainte nronus; el rasnunsese resnonsabilitatea unei asemine mari sarnine; dar la urmE tot anesta au fost numit. D. de Ilaiiin, de mai mulţi ani ministru de Justiţie, fane narte din înalta aristokraţie a ţEriî, mi are o kolosalE avere, între altele mante-snre-zene mii de ţEranî! El este un bErbat de o mare valore; el este serios la lukru, de o mare nrobitate, ku nrinninii nevariabile, demn într’un kuvEnt de stima mi de resnektul ne’l înkungiure. Dar ku drent saS ku greraalE, nublikul se teme de vekile sale îEtEnirî nolitine. nentru mine, ori-kare ar fi nrivirile D. de nanin, eu nu mE îndo-esk, lre în neea ne nrivemte marea mEsure, akEriea el are a dirigia reglementaţiea, elu se va nleka la voinţa atEt de des mi atEt de energik manifestatE de îmnEratul. II. „San-netersburg 25 Fevruariu k. v. Marea noutate a momentului este aini, nresen-taţiea înaintea ImnEratului a denutaţilor nobleţei rusiene. nitii kE komiteturi se instituasere în gu-vernii, nentru ka nobleţă lokalE se diskute mijloanele nele mai însumite la anlikarea ma-rei mEsuri a emanninaţiei ţEranilor sau a oamenilor HEmEntului, kum se zine aini. DunE aneia se întokmi în netersburg o komisie iioue de redakţie nentru a reglementa aneste mi-jIoane, mi snre a înlesni lukrul anestei komi-sii, ÎmnEratul a voit ka toate nrovinniile se’î trimatE denutaţî,— doi de fie-kare guvern— nu nentru a delibrra, dar nentru a da lumu-rirî folositoare. Anestî denutaţî au fost îmnErţiţî în]douE kategorii. Anei din întEiea kategorie au mi fost konsultaţî, mi dunE o netrenere de mai mult de natru luni în kanitalE, s’au întors în nrovinniile lor, nu fEre a fi avut mai multe nenlEkute neînţelegeri ku komisia de redakţie. EatE akum denutaţiî kategorie! a doua. Eu am avut okasie de a vedea mai mulţi din anestî domni; judekEnd dunE kuvintele lor, ei nu ar fi foarte denErtaţi de oniniea nelor dintEiu; îuse ei se aret kE înţeleg mai bine trebuinţele kestieî. însfErmit, ei au fost îirezentaţi ImnEratului. Kontele Ilanin, ministru al Justiţiei, astE-zi în kanul komisieî de redakţie, mi D. Lanskoî, ministru din întru, de kare atErnE în nrinniiiiu, marea Iu-krare, erau faţE la aneastE nresentaţie. ÎmnEratul a nrimit nre denutaţî ku gra-nia mi ku afabilitatea kare’î sE.nt usuale, a-vEiid nentru fie-kare din ei lrete-va kuvinle bine nemerite de bunE-voinţE. DunE ne nre-zentaţiea ofinialE s’au fost sEVErrait, IJarul le au zis: Domnilor, anroniaţivE. Toţi îndatE s’au anroiiiat de suveranul A lor. Atunnî ÎmnEratul le a adresat ku un glas tare mi nuternik un kuvEnt, nre kare de-nutaţii întormi akasE s’au grebit de a’l tran-sluie din memorie, mi konfruntEnd deosebitele versii au isbutit a restatorninî tekstul ku-vintelor imneriale. EatEle, dunre komuna redakţie. i „Domnilor! „înnen a reînnoi mulţEmirile mele nobl : „ţi din trei guvernil a le Litvaniei, iiare „nele dintEig, aS dat esemnlul simnaţiei nenţj : „binele general al jjErei. „KEt nentru D-voastre, Domnilor, e§ „voiu zine aneia ne am zis mi maremalii0t „voştri de guvernii. Ve voiu zine kE se a „tinge de o lukrare sfEiitE, mi la kare este „linitE toatE inima mea. Am konvikţia kj „mi D-voastrE\ o nriviţi ka o lukrare sfEntj „Eu am douE skonuri, sau mai bine zikrBnd „eu n’am de kEt unul, binele natrieî; mi ns „mE îndoesk kE anest bine nu este deonotri, „ve mi skonul D-voastre. Nu voesk ka î^. „bunEtEţirea soarteî ţsranilor se fie un ks» „VEnt sEk; voiu ka aneastE îmbunEtEţire st, „fie un adevEr,, mi ka transiţiea. se se fakj „în nane mi fEre sguduiri. „în instrukţiea ne aţi nriimit, datoriile „D-voastre sunt akurat însemnate. Kemarea „voastre este de a da lEmuririle ne vi se vor „nere. Anei însE dintre D-voastre kare vor „gEsi de trebuinţr, de a’mi esnrima oniniile „individuale, not se o fakE în toatE liberta-„tea. Fiţi siguri kE le voiu nerneta ku lga-„re aminte. Dar gEndiţi, Domnilor, kE în-„tru o treabE ka aneasta, kEte~va sakrifinii „din nartea D-voastre sunt ne anErate. Fiţi „înkredinţaţî k e eu doresk ka aneste „sakrifinii se nu fie nrea simţitoare, mi ka „nobleţă se nEtimeaskE din aneste kEt se „noate mai nuţin. Ama dar, Domnilor, lu-„ luaţi nentru obmteaska bunE stare. „Mi s’a§ snus, kE s’ar fi resnEndit vue-„tul, kE înkrederea mea în nobleţE ar fi sls-„bit. Aneasta nu este. Hltiţi, kE de lat în-„nenutul anestei lukreri, eu m’am adresat no-„bleţeî ku denlinE înkredere; mi ku aneasta „’mî înkredere mi astE-zi mE adresez ks-„tre D-voastre, fiind kE mE razim în natrio-„tismul D-voastiE. „Ministrul meS de la Justiţie, Kontele „Ilanin, ne kare l’am numit nrezidentul ko-„misiei de redakţie în lokul Generalului Ros-„tovţof, kunoamte kugetErile mele, mi vi le „va îmnErtEmi. D-voastre sunteţi datori a vî „uni ku noi. Ama dar, Domnilor, în numele „lui Dumnezeu, la lukru !•* ^ Uli întorkEndu-se kEtre Kontele Ilanin, ÎmnEratul au adEOgit: „Konte Ilanin, îţi rekomand nre kolabo-„ratori voştri. Sunt konvins kE ei îmi vor „înnlini datoriile în konmtiinţE. Domnule „ministru, ve rog se konduneţi ku nrudengi „aneastE treabE la ţElul ei; nu voesk ka ea „se se nrelungeaslre!“ Denutaţî nu not vorbi îndestul desnre frankeţa mi tonul konvikţieî generoase k? kare a rostit aneste kuvinte. Ei se felinitea-ze mutual, mi nu mai remEne îndoealE; kî| ei nu ar da un konkurs aktiv rai folositor a-1 nelora, kare sunt însErninaţi de a kondunela bun sfErmit ssnta Iskraue a emanuiîiaiţiei P' rănilor, snre a mE servi de esnresiea augustului Domnitor! A In nrinninate, anei karii mi ei kalifik®e‘ maniinaţiea ţuranilor de sfuntE lukrare, ^ singurul mijlok nentru a disvolta mi a îut®rl naţionalitatea romEnE, se kalifilre de antinro* nrietarî, de komunistî, de sonialistî! Illi a9d karii ar trebui se fie nei întEiu în kanul 1>e' formei,— dalcE el sunt adevErat boieri ro®î ni,— nrekum o fak în Rusia Strogonof, L)rlob Ilanin, etc. Ei îiise nlEtesk nanfletarî, ei fondeazî ziare, snre a redika ţEranilor nEnE mi di'erI turile sekulare kare le aS astE-zî,— fîg"^8 www.dacoromanica.ro fndsle libertatea: libertatea toiagslsî mi a sa-jjslsî, libertatea de a mari de foame,-— mi ka aniritoi al drentsiiloi lor, boierii romani aleg nre su strein de namtere, de inimi, de limbi, nre Doktorsl Arsaki, karele natriei DIMBOVIgA — 9 APRILIE. atsnyi mai înaintat de sas era nsbliksl de kit nel de aksm ? mi sna rai alta ar fi foarte triste de metins io enoka de nrogres în kare triim. Noi kredem kt rolsrile lsî M-ive Allan gale Grenieî, iaS xtrazit dosi-zeni mi ningi de ar konveni foarte bine D-„eî Honesta- /Io o-silhpnî oor * i____ , . , ^ . ____ axuiicsko, njiî de galbeni, ear Roroiniei în kare el i a ksintigat, îi xirizemte înfiingarea nrolelaria-tslsi, nrin desnoierea a ningi sste de mii de familii' gMinemtî! (Steaoa Dsnari). Teatru Ilomăii. în snsl din nsmerile trekste, am vorbit desnre Teatrs Romin. A In kritika noastri ns ne kondsne nigi iiasisnea, nini sistemsl fiks de o nosigisne; — noi voim nrogressl, mi dalii kritikim este nsmai din nsnktsl de vedere al îmbsniti-girei agestel skoale nsternige de morala ns-bliki. Kredeam ki ks direkgisnea aktsali a Teatrslsi Romin, arta va lsa sn sbor mai înalt mi mai renede, literele vor kimtiga; mi renertorisl se va îmbogigi ks nrodskgisni frsmoase, stile, instrsktive, morale. Kredeam mai ks seami ks nrogedind ne ageasti devizi,, Castigat ridendo mores,, Direkgisnea se va anlika si dea nsblikslsi, sn renertorig original, nagional kare se nre-sinti tablosl sogietigei noastre, moravsrile noastre bsne mi rele, ksalitsgile mi defekte-le, virtsnile mi vigisrile noastre. La ageasta o si ne obiekte sni ks vigisrile, defektele, moravsrile, se not îndrenta mi ks niese streine. Ilîns la sn oare kare nsnkt ns tigids-im ageasta: kind agele niese ssnt bsne, ag în ele simgiminte nobile, generoase, kare ÎDal-gs mi nsrifiki ksgetirile mi gsstsl nsblikslsi,- ele ar nstea kiar forma o literatsri în limba noastri, kind anele niese ar fi tradsse din snii astori mari mi mini ai gerelor streine nreksm, tradskgisni din Scbakspeare, Scbi-lei, Racine, Corneille, Moli&re, Aleksandrs Dismas, Beaiimarchais, Alfred de Mssset, mi kite-va din Skribe. •Re ns ksm-va ai voi; — o si neîntre-be sni, ka Teatrsl Romin si joane tragedii, se serve de skoali klassiki, mi si ia rolsl komediei franqiesi în Bsksremti? De ne ns ? — ssb- vengisnea în anii tre-ksgi era nsmai de mase sste galbeni mi a-ksm e mai mslt de îndoiţi. — Direkgisnea are kigî-va artişti ne kare nliteste destsl de sksmn mi kare ag fikst stsdisri seroase în arta dramatiki. A In kansl anelor artişti trilsneste Millo, Jj1 mai ssnt D-na Ilonesks, D-nii Dsmitriad askale m. n. 1. ks aceasta noi ns nretindem ks not întrene ne Talma, ne M-ele Marş, ne Rachele ne Delaunay Brindean in. g. 1. _______ dai nretindem ki ks stsdiS, ks anlikare, ks Şui voinni ar ajsnge a jska, mi a jska _ -------, im ki .D-nii Millo Dsmitriad ar nstea ks ssknes si joane niese de la komedia frannesi. Hentrs aueasta ns ssntem esklssivî ; ns zmem ki si se mirgineaski teatrsl Ro-min nsmai în genersl mi în renertorisl ko-mediei frannesi; —• ns voim si esklsdim vodevilsl glsmeg, vesel sniritsos. Voim ks atit mai nsgin aneasta ks kit glsma e natsrăli în sniritsl Rominslsi. In vodevilsri ssnt lskrsrî foarte frsmoase, mi noi le nriimim ks nlinere. Dar zinem ki Teatrsl Romin trebse si se fereaski de anei renertor trivial, îngrozitor, bsrlesk, nreksm ssnt snele drame înfloritoare, mi snele komediî bsfone de anei ge-ner Porte St. Martin sa» Montansier, nreksm este Binisl Mirilor, mi Jieansl m’alte mslte asemenea nrodsnerl neferinite mi nekomnati-bile mi ks karaktersl idi ks gsstsl nsblikslsi nostrs; zinem ki voim nrodskgisni bsne stile instrsktive nentrs adsnarea morali mi soniali a nsblikslsi Romin. Teatrs Romin a renresintat ne Don Car-los, Adrienne Lecouvrenr, Bandigii de Schsil-ler, Fiamina. Ns tigidsim aneasta.— Fiamina a nli-cst foarte mslt;—• Bandigii lsî IHiller avea sn skon nolitik mi nsbliksl e obosit de noli-iki, voeste Teatrs ka se stsdie mi se ne-reaki iar ns ka se’! sbirniie la sreki agi-jiri;— Adrienne Lekonvreur ns avea ninisn interes istorik, nini o analogie lokali, nini sn stsdiS serios nentrs Romini, m’anoî toate a-neste tradskgisni eraS mkioane, nontite, ka-kofonîne, o limbi ne’ngeleasi kare ns noseda nini o armonie mi jsra în kontra simgiminte-lor mi ideelor eksnrimate de astori. Iati ne voim a zine. Ne trebse o skoali Dramatiki mai înainte de toate; f>n konservator de mssiki,-— ks anest konsiderabil adaosal ssbvengisnei sneram si nstem avea aneste elemente indis-nensabile nentrs nrogressl Teatrslsi Romin. Hli totsl ne linseste înki, totsl e înki de fikst. Hli am nerdst sn an. Sn an în ■ nrogres mi givilisare e ternitate. * P. Ghica. — Dar omsl nrsdent, kare este? a-diogi Fan-mi. Anela kare ksnoasne ne geî lalgî, ziie Konfsnig. _______ Confucii De kite ori vei voi si te degisî a fage vre o întrenrindere, ridiki’gî 0ki la ger mi roagi ne Dsmnezeg ka si bineksvinte între-•nrinderea sa; întrenrinderea nentrs kare ai avea ksragisl a fane o asemenea rsgi, fe0. __________ Scheller. Togi ssntem sklavi legilor, ka si nstem viegsi liberi. Cicerone. Ssnt trei felsri de ambigii; gea d’iteis, este de a domni neste sn nonor, de a'l domP na nrin asnendenga sa mi a fage dintr’înssl instrsmentsl ksgetirilor sale,- a doa, este de a ridika gara sa mi a o fage domimtoare neste gelelalte; a treia în fine, este de a înilga tot neamsl omenesk mi de a miri tesasrsl lisnos-gingelor smane. _____________ Bacon Nsmai nerozi zik ki jsnegea e fiksti nentrs netregeri. Jsnegea e enoka viegi în sare trebse si kontraktim bsne obigeisrî kai-e si ne noati fi folositoare nentrs toati viaga. La ageasta kati si ne gindim mai întiig de toate, mai ks seami ki ferigirea ns este ne-komnatibili ks bsna întrebsingare a jsnegei; ba înki din kontra: jsni a kirora viagiesn amestek de oksnagii mi de nligerî simnle se bsksri în de obsge mai ks nlinitate de lut jsni geî mai desmetigî. Viaga simnli mi o-ksnagiile folositoare fak nliksti gea mai mi-ki, gea mai simnli distrakgii; ne kind ne-tregerile kontinse ns ssnt de kit o broderii ne sn fond de desgsst mi de sni. J.— B. Say. •> ot URZICĂR1I. Ns se suia nini aksm ki gara tombaterelor ar fi fost adînk mişkah la înkiderea kameii megedente,- aksm o sgim, kigi imli— gele as vorbit mi gsrnagi as anlasdat. o c- Kugetărî. bine. aksm gingî-snre-zege ani se jska ne .s,le,la Romini Amfitrion, Orest, Fedra. — jska ageste niese de diletannî, clar ele nli-Jea§ nsblikslsi, sala era nlini. Beletangii stsdias nentrs ki D-ns Kim-Dlneans Direktorsl de atsngi figea sakrifigisrî, o skoali dramatiki, mi se oksna ks se-^ositate de teatrs. Sa konrsnt oare gsstsl nsblikslsi? — De snde vine ki sn skion ns ne iriţi, ne kind sn snirit skionitind ne iriţi tot-d’asna? Kassa este ki skionsl reksnoasge ki noi mergem drent, ne kind sniritsl skion nretinde ki noi skionitim; kiqi fin de a-geasta am simgî mai mslti mili de kit mi-nie nentrs asemenea snirite. Pascal. nringinele nemgesk Ba-Bi-Bra s’a nri-imit aksm, dsne mslte bravsri în kariera militari mi dinlomatiki, dinloma de nringine mi ofiger bikolor; aksm dar se noate ks drentsl nsmi ofiuer amfibis mi nrimine kameleon. Se kiede ki neste nsgin sonietatea zoologiki îl va klasifika în kolekgia sa ka ensre de ne xotar. De kind s’a demonstrat ki gisirergele es din gsnoiă, sni inokimeni as xotirît si’mi dea nsmele de minitirgî. Ksmnina este imaginea lsmeî gei mari: nartea gea goali se srki, ne kind gea în-kirkati se koboari. Lessing. Ksm s’a fikst amalgamsl între tombate-risti mi gsmagi? Oare gsrnagi as adontat imligele ka si se faki mai simandikomî? sas ki tombateristi s’as fikst gsrnagi de mslti nolilogii mi naranon? Rine se noate nsmi nios? zinea Fan-mi. — Agela ge îsbesne ne geî lalgi, nsuse Konfsgig. res- Antisogiabili din Moldova, vizind ki Konservatorsl de agi s’a gîrbovit ssb sarnina ideilor qelor mari în kit ns mai noate skrie nigi o ioti, ag xotirît a skoate akolo snsl nroasnit nrin nisue kalemgii mai clibani de kit agestî de agi. Rebdare, mi vom vedea mi asti miusne! www.dacoromanica.ro .18.8 DÎMBOVIŢA — 9 APRILIE. Aszim kt snjsrnalist ingenios (kBnd ns vorbeşte din natimB) nronsne a se ssnsne togi jBrnalisti la sn rigsrossm ka sb se vazB cine n5 ksnoasce gramatikB. Ideea este mi-nsnatB, ne temem însB kB mslgî jsrnalistî în zioa de esamen vor fi bolnavi de gstsraig. I* • i V « nscimţari. Konsilfol Hlsnininal din Bsksrescî. AstB-zî Lsni la 7 Martig, ansi 1860, Konsilisl Msnicinal din Bsksremti, avBnd în vedere kt terminsl de trei lsni fiiksat nrin zisrnalsl sbb de la 23 Decembris an5l trekst nentrs nregsrile ks kare, dsnB cinmisl fikst în zisa IsnB, s’a fost otsrît a se vinde nsinea în kanitalB, esnirB de o datB ks ksrenta IsnB Martig, mi kt srmeazB a se lsa din vreme mBSsre nentrs regslarea ne viitor a acestsî artikol de înteia trebsingB; VszBnd krB, dsnB o cerkai-e de reîntoarcere la sistema de cirnnig, toate silingele ce Msnicinalitatea nentrs motivele esnsse în zisr-nalsl de la 28 Sentembrig ansi 1859, s’a so-kotit datoare a nsne ne timnsl de iarnB într’a lsî esakti îndenlinire, n’ag nstst nrodsce alt efekt de kBt cel tot-d’asna dobîndit nrin acest mod de îndestslare, acela adiliB de a da nsblikslsi niine ks o nara, doss, fie mi trei mai eftiiiE în nagsba ksalitsgiî eî; AvBnd în vedere kB a garanta konssma-torilor nsmaî nregsl nBineî, kare mi acesta nrin modsl cimnislsi este de'narte de a fi cel maî adevBrat fBrB a ginţi oare-ksm mi la ksa-litatea ei, ar fi o gremiti kombinare; KoiisiderBnd kB regsla cimnislsi înfiin-gat d’o datB ks sfatsrile orBinenescî mi man-ginstB nBUB astB-zî în nrivinga nBineî, a fost tot-d’asna greg de nss în lskrare mi a degenerat într’o lsntB kontinsB de a amBgi sag kornoragia ne konssmatorî sas aceştia ne kor-noragie, iar astB-zî ns maî este nraktikabile ssb mslte nsntsrî de vedere; KoiisiderBnd kB timnsl ierneî kare maî ks seamB insnirB temerea de o nosibilB cer-kare a konksrengei mi de linsB, astB-zî este trekst; AvbiuI în vedere zisrnalsl onorabilslsî Konsilig al Miniştrilor de la 6 Anrilig ansi trekst, nrin kare se nsne basele liberei vBn-zBrî a artikolslsî nBiniî în Bsksresci ssb ga-rangia konksrengei mi solidaritatea kornora-gieî fabrikangilor de nBine întrs ceea ce nri-veste îndestslarea mi îmbsnBtBgirea ksa-litBgi; LsBiid în bBgare de seamB mi nekonte-nitele reklamagiî ale brstarilor în kontra mB-ssrilor ce ei nsmesk îmnilare mi fBgBdsie-lele ks kare se leagB de a îndestsla ne viitor kanitala, daka s’ar readonta libertatea de vBnzare nentrs acest artikol; KonsiderBnd kB este nrobabil kB konks-renga, kare n’a skszst în timnsl de restrik-gie a nregslsî nBiniî, s’ar adsogi nrin sistema de libertate mi ar nsne sn otar ssiriî nregslsî; Konsilisl este de oninisne a se readonta sistema de libert VBnzare a nBiniî în Bsks-rescî ne sn timn de mease Isnî ks încenere de la 1-ttig Anrilig viitor, ka o nsoB cer-kare ne aceleamî base nrevBzste în zisrnalsl onorabilslsî Konsilig al Miniştrilor de la A-nrilis ansi trekst, ne lBngB kare se vor maî adtoffi mi cele srmBtoare: o_______________________________ __ 1. De a da kornoragia o garangie îns-krisB mi soldarit kt va îndestsla kanitala ks abondangB mi kt va denBrta dintre brstarî ne togi aceia kare nrintr’o îndtrBtuicire sis-tematikt vor skoate în vtnzare ntine ks miros de gfBg, nekoantB, rtg IskratB mi însfîr-mit vBtBmBtoare stnBtBgi. 2. Kb ns se vor onsne a admite în kornoragia lor ne togî aceia kare ar dori a fa-brika ntine, ktrora Msnicinalitatea le aromite toate avantagiele nosibile nreksm brstBriile renarate de la SBnta-Vinerî, ftrB nlatB de kirie ne sn an, banii ftiB dobîndt, daka în-ftgimeazB garangiî, mi altele. Acest zisrnal se va trimite în konie Dom-nslsi Ministrs din întrs ks rsgBcisne de a se nronsngia kategoricemte kare este mi oni-nisnea gsvernslsî în nrivinga aceasta, ka ns maî dobîndinds-se mi a sa înksviingare, sb se noatB nsne în lskrare disnosigiile aci konrinse. (Semnagî) Membrii Konsilislsi Msnicinal: Ilaam, Al. Omsks, 1. K. Iletresks. Domnule Redactor! Se anekseazB Domnii-Voastre aci însci-ingarea msnicinalitBgiî No. 1998. relativB la invitarea ce se face Domnilor nronrietarî ne din’aintea ktrora se afiş navagisl ne-renarat, ka, în termen de mase SBntBmBnî de zile sb rni’l renareze; ssb-seranagiî are onoare a vb invita, Domnsle redaktor, sb bine-voigî a o insera în jsrnalsl ce dirigeagi snre ksnoscin-ga tstslor. — . Ilnimigî, Domnsle Redaktor, înkredinga-rea de stima mi konsideragia ce nBstrBm nentrs Domnia-VoasrB. Konsilisl IHf&ni'iiiial din Bsksresci. KonsiderBnd kB, navagisl stradelor kani-■talei a ajsns într’o desBvîrmitB derBnBnare, nreksm îndestsl se dovedesce din starea lor de fagB; KonsiderBnd kB sni din domni loksi-torî, negremit în nemciinga dsmnealor, de a-tribsgiile mi kBderile ce nrivesce ne fie~-kare dregBtorie în narte, ar imnsta noate Msnici-nalitBgii, o neglijengB în aceastB nrivingB; Konsilisl sokotesce de trebsingB a face ksnoskst mi nrintr’aceasta kB, s’a adresat mi se adresB nekontenit kBtre Domng Ilrefekt al Iloligieî, rsgBnds’l ka, nrin mijloacele de karî singsr disnsne, se oblige ne Domnii nronrie-tarî, a renara navagisl ne din ’naintea nro-nrietBgilor Dsmnealor.— .Daka, nrin srmare, ks toatB stBfsinga Konsilislsi rBsl ns s’a în-drentat, lBSBm la bsnsl simg al nsblikslsi sb jsdice, de se noate învinovBgî, nentrs aceasta Msnicinalitatea, kare n’are deosebite fondsrî snre a îndenlini o trebsingB ce, dsne legiuirile înfiingB, srmeasB a se face de Domnii nronrietarî. Aceste konsideragiî însB, dovedesk îndesişi de snde nrovine rBsl; ks toate acestea, Konsilisl sokotesce de a sa datorie a se sili, nrin toate mijloacele, sb îndrentase, cel nsgin, rBsl de fagB nBnB la nriimirea noilor nroekte de legisirî, nrin kare sb se regslese ks sn kin maî eksitabil rBsnsnderea banilor de kBtre Domnii nronrietarî mi maî uraktici în ceea ce nrivesce navarea mi renaragia stradelor. • • FBkînd dar acestea ksnoskst tstslor de obmte, Msnicinalitatea roagB, tot de o datj ne togî acei Domni nronrietarî ne din nainte^ kBrora navagisl se aflB strikat, ka se bine voeaskB a nsne sb’1 renarese îndatB, kBci nevBZBnds-şe srmare din nartele: a încene lskrarea, nici în ksrssl de mase ssntmsnl de zile, de la nsblikarea acemtia, se va vedea nevoitB, ne de o narte a efektsa aceastB 15, krare în sokoteala Dsmnealor, iar ne de alta a cere îndatB mizlocirea Onorabilei Ilrefestsrî nentrs îmnlinirca banilor, fBiB a li se maj konsidera nici sn felg de reklamagie nici kiar aceea kB lskrarea ns s’a fBkst ks destslB i. konomie, (se îngelege kB, aceastB mBssi’B n5 nrivesce ne Domnii nronrietarî dsne stradele ce se aflB ks întreginere nrin kontrakf, între karî este mi strada Mogomoai, mi al ksrora termin înltB n’a esnirat). Ssnt tot de o dats rsgagi Domnii nronrietarî se bine voeaskB a avea în vedere srmBtoarele kondigiî, ce se observB de kBtre Konsilig la darea nrin lici-tagiea snor asemenea lskrBrî, snre a se orienta dsne ele, kBnd vor nroceda în lskrare. 1. Se va SBiia tot nBmBntsl nstred, mi în loksl lsî se va amterne altsl sBnitos kare se va bate bine ks maele. 2. Din niatra cea vekie se va alege 115-maî aceea ce va fi întreagB, iar în loksl cellei fsi’Bmate se va întrebsinga alta iiobb în mirime de la 1 nalmB în kreastB, minimsm, iar grosimea de la cinci- degete în sss. 3. Iliatra cea nosB va fi de ksalitatebs-nB, (vînBts) iar ns kalcinoasB (vBroasB). 4. Ileste nBmBntsl bBtst se va amterne sg strat de nisin nietros în -grosime de 0, 1 nalmB, nBstiBnds-se nanta aktsalB a nava-gislsî vekig de ambele latsrî. 5. ToatB niatra se va ameza în nicoare în sens vertikal iar ns ne lat alBtsiBnds-se kBt se va nstea maî mslt sna de alta, fBiB mijlocire de fBrBmBtsrî. 6. neste ssrfaga navagislsî, ast-fel re-konstrsitB, se va amterne sn strat de nisin mBrsnt, în grosime de '/2 daget 0, 005, snre a se astsna snagisrile dintre nietre, mi în srmB se va bate bine ks maele în deosebite rBn-dsrî, nBnB kBnd nietrele ns se vor maî Ibs la lovitsrî. Membrii Konsilislsi Msnicinal, denarte dea se teme de înkriminBrile ce li s’ar face, la întrebsingarea celor maî serioase mBssri nentrs adscerea la îndenlinire a acestei decisis-nî, sokotesk a îndenlini a lor datorie, ne to-lerBnd maî mslt indiferinga ce sniîdin Domnii nronrietarî aratB nentrs interessl obmtesk. , Efroia generali a snitalelor civile- Fiind k'B la mase Anrilig korent kBnd a | fost deslinatB strigarea a 3-a nentrs facerea xainelor mi altor' obiekte trebsincioase ne sea11 ma snitalelor civile, Domnii konksrengî a nro-nss a li se akorda sn termen de 14 zile nî-ns kBnd sb nrimeaskB imformagiî de ne 1* deosebitele fabrici din streinBtate desnre nre-gsrele mi lealitatea nBuzeî, Eforia akordind dar aceastB nronsnere; nsblikB ka la 20 ak korenteî lsnî este ama gine cea din srmB strigare în nretorsl sb» din konrinssl Monastir^ Kolgeî nentrs darea nrin licitagiB a nomem-telor obiekte; doritorii dar într’acest interval uot veni în ori ce zi în kancelaria Eforiei k® sb ia imformagiile necesoriî desnre dimeiisn le objektelor cerste mi desnre kalitatea l01-Directorul Eforiei S. PiscupesM^ Tinogpalia Aauiona.iB — Stpada JVemgeaskB Xans Gepnian l\o. 27. www.dacoromanica.ro