ANUL H - 1860. M 47. PRINCIPATELE-UNITE SÂMBĂTĂ 2 APRILIE. Aneasts foaie ese de ori ne s'&nt'&mîn'E jl)iepk»pea iui Sîiu- l'Iregsl abonamente-IbÎ nentrs sn ană 24 Sf. Hentrs J/2 „ 12 „ Trei Ioni. . . . 6 „ O linie nentrs anon-ssrî se va ntati ks 30 n. Abonaţia se fane la Redaknie în.IIasagteî Romîn, iar nrin dis-trikte la D. sekretarl al Administraţii lor Ort ne abonament trebsid nl’stit îndată ks ssbs-krierea. FOIA POLITICĂ ŞI LITTERARĂ ţ Redactor Responsabil D. BOLINTINEANU^ ÎNSCllNŢARE IMPORTENTĂ. GAZETA I^JIBOVIIIA, ka toate qele alte, a nerkat sktdere în nsmtrul abo-nagilor sti. Aneastt sktdere, a ftkst nere-dakgie st kontrakteze o datorie însemnaţi la tinografie. Am fi krezst kt maniera ks ka-re aneastt foaie trateast kredinga sa nolitikt saS talentsl redakgieî nu nlane; dar vedem kt alte jurnale redigiate ks mai mare talent, nu sunt maî bine îmbrtgimate. Kauza sktdereî abonagilor este de o naturi mai dureroast. Noi ns fanem anei ninî la nartide, ninî la amini, ninî la ofrande nubline; ni nsmaî la abonagî. Daka aneastt foaie, într’o lsnt de akum, va avea attgî abonagî ktt st noate st se sssgie, va srrna kursul ei; daka înst va remtnea ks abonagiî ne are astt-zî, mi us va vedea în nsblik ninî o simnatie nentrs nrin-niniile sale nolitine, vom Isa aneasta-ka o vo-ingt a nsblikslsi ka Dîmboviga ka st ns mai na-rt, mi vă înneta ks destvtrmire. Hedakiţia. iă Ak«m ministepM meS e gata a B'b ssnsne m uiip deupoiekte de pefopme, notpiBite kî> tpeBsiniţejie ttepeî mi snipit».i konBenjjieî. Gt.ii-digiBT., Domnuop denstaiji, kT> ssji-teijî kemaijî a fane mapî pefopme. Ns nepdem din Bedepe kapakteps.1 D-b. deyis.iatiB, kapaktep nem,pti-nitop, kape bt» faiie pesnsnzLtopI Bucureşti. 2 Aprilie. în a'ieste zile, iart se vorbi în nsblik de ni'innine strein. Ni se nare nisdat st se raaî afle oameni attt de naivi st kreazt kt nrin-finele streii; este gata st iast din kstie mi ss ne zikt: lattmt, vis st vt ktrmsesk ,■ st dtrantn sn drent al gtreî' voastre de a’mî a-^ege Domnii. Ast-fel este voinga nsterilor, ast-fel este ordinul Ilorgel Otomane ssserana v°astit mi a mea. Ritigi fermansl ne îl st-18t eu nii vt înklinagi frsngile voastre.* Oe mai mslte ori am ftkst vorbi în a-^eastt foaie desnre neia ne îngelegem noi nrin ni|nnine strein. Ideia de nrinnine strein este ideia snirei mi erigerei anestor gtrî în rigat indenendiut, ftrt suzeranitate mi garangii; es te întemeierea nagiei suverane ne nu arest dea seamtde voingele ei de ktt numai lui Dumnezeu. O ast-felde stare de lukrsri ns se noate ktnt-ta de ktt dsne solsgia kestieî orientsluî, adi-kt atunnî ktnd soarta imnerislsi Otoman ar fi denist; ktnd Romtnii nrin fante mari mi glorioase ar atrage mirarea Esroneî: ktnd nu-terile, nrintr’o kombinagie favorabili intereselor lor, ar gtsi nenesarie krearea snsî rigat romtn. La o asemenea înttmnlare, ne ant-rat kt tronsl aneluî rigat, ar fi dat snsî nrin-nine din stnge regal strein, dsne esemnlulne ne ofert Ggrenia libert. Atunnî se nsne în-datt nrinninul de moştenire al tronslsi. Romtnii nerd o institugie demokratikt, nerzînd faksltatea de a ’mi alege singuri Domnii lor; dar este un rts nenesaris: el onresne ne nsteri de a trimite un alt nrinnine din streinttate mi de a deskide o ert de guvernorî Esroneî asu-nra gtreî romtnilor. Iatt neia ne îngelegem noi nrin nrin>ii-ne strein. Aksm st vedem ne îngeleg algii nrin a-neste vorbe. Ei îngeleg sn nrinnine strein, desemnat de Esrona mi nsmit ks firman de Iloarta O-tomant, ks garangia nsterilor mi suzeranitatea Ilorgei. Adikt starea de astt-zî, mai nu-gin drentsl gtreî de a alege Domnsl stu, ini în lok de a se kema Alesandrs, Konstantin, st sekeme Wiclielm, Masimilian; în lok dea ksnoasne oamenii, datinele gerei, limba; în lok de a avea natriotismsl Romtnuluî, st ns snie snde se aflt, st ns ksnoaskt oamenii, st ns aibt ninî o ideie de datine, de limbt, si. ns ăibt de ktt nentsarea sau disnregsl streinu-lsî nentrs o gart ks kare ns ar nutea st se îmnane, Anest strein vasal, ar veni în gart oko-lit de oameni streini, xrtniţ de idei aristo-kf aţine. într’o zi nagia ssverant, libert, ks regele strein despre kare este vorba. Domnitorul nu numai nu va fi un obsta-kol la realizarea anestii mari idei; dar kre-dem kt nu va fi sakrifmiu kare st nu fakt snre a ajunge la anest skon. CRONICA. t _,o3 .•mf«inia; ns n Irli an km <. . î: ■ or::n Âneastt stare noî ns o vom nere ninî o- datt. Ea noate st mslgsmeaskt multe gelozii turbate; dar nu noate st satisfakt interesele gereî mi iatt nentru kare kuvtnt noî unii ns am dori o. Reia ne trebuie st ne oksne este unirea nelor dosi. adsntrî, nelor dout ministere; este fiksagia ©ramului de rezidingt .al Domni-torslsî, adikt a se xottrî kanitala ambelor geri. Aneastt enokt este inevitabili. Suntem ginugî a trene nrintr’nsa: eşte enoka de organizare interioart, ftrt kare viitorul este îiidoitor. Ks organizarea ne nrinniniî liberale, attt starea materiali va nrosnera, ktt mi starea morali. Ast-fel ne vom nrenara nentru marele viitor ne ne asteanft, ancla de a fl Adsnarea ne avînd ne fane, s’a -anukat a fane resnuns la mesagiul Domnesk. O komi-sie din stingă fu înstrninatt ks redigiarea lsî. Aneastt komisie îl niti, mi resnsnssl ns nltks adsntrei. Asemenea resnsnssri ns ssnt doleange ninî odatt: dar komisia krezs kt ar fi de trebuingt st vorbeaskt de disolvarea aduntri. Se nsmi o altt komisie din nartea dreantt. Aneastt komisie înkt vorbi de di-solvare; dar într’sn mod dibanis adikt kt gara a fost miinkati de anea disolvare (kare gări?); dar kt adunarea krede kt a esistat rezoane mari nolitine a se disolva adunarea, (ne se notrivesne!.. zine vorba:) George este nel mai rtu dintre togi oamenii; dar a trebuit st aibt kuvinle a fi ast-fel.) Natţionalsl kritikt aneastt a(1 rest mi merge mi mai denarte. „Astt adrest, dune noî, „kritikt, nu ministerul, ni kiar nersoana Dom» „nuluî kare a disolvat o adunare ne l'a ales. I „Kh toate astea ministerul fiind kt nu seve! „de kritikat, trene ku vederea restsl, mi se „unesne ku dreanta, ktutîud a internreta kum „îi nlane sensul aneluî nasagiu.“ Noî kredem înttis kt resnunsul la adres a fost de nrisos. Kredem înkt kt nini o observare nu se nstea fane Domnului de Ia stingă sas de la dreanta desnre disolvarea adsntri, din momentul ne disolvarea adsntri ns este îmnotri-vitoare ninî literi, ninî sniritului Konvengiei. Hiiim în Steaoa Dmzri „Se asigsni kt s’ar fi nronus întlgimei „Sale tot snrijinsl drentei, ks kondigie înst, „de a se komnune noul minister de oameni „ks avere mi k» nome. Este lesne a se fane asemenea nronune-rî. Sunt oameni kare ar nromite snrijinul lor ks kondigia a se arunka Konvengia în fok; dar se vedem daka Domnitorul îî va askulta; aini este temeiul, mi noi kredem kt anei oameni îmi nerd vorbele, nrekum koruntoriî mi nerd timnul lingi magistratul nel onest. Konvengia nu nreskrie Domnului st fakt miniştri oameni k# avere mi k6 iittine, ni ori ne oine-va voi: st îngelege dar kt va ktuta oameni ks talent, mi nrobitate. www.dacoromanica.ro 182 Steaoa DsnEri ne dE snire desnre demisia snor miniştri din Moldova, în kinsl sraretor. „în medinga de astE-zi (14 Mart.) îndatE „dsne netirea nronesBlsî verbal de SEmbEtE, „D. nrezid. Konsilislsi, ssindB-se la tribBrre, „a ansngat Kamerei kt D. K. Rola mi Gr. „Balm mi ag dat demisia din nostsrile de mi-„nistri din între mi de afara, demisie kare „s’a mi nriimit de Domn. D. Ensreans a a-„dEogit kt mi D-1bî s’ar fi retras de la ns-„tere odatE ks kolegi seî; înşE se sokotea „dator kamerei mi gerei se nEstreze nortofolisl „ninE kEnd, îndatE dane formarea bisroslsi „definitiv, va nstea da seama de adm. IJe-„rei în timnsl ministerelsi seb, deklarand de „mai n’ainte kE nriimesne assnrEmî resnon-„sabilitatea aktelor sale. Demisia DD. Rola „mi Balm se atribse votBlsi adsnEreî desEm-„bEtE, înksviingEtor mogisni D-1b KEgElni-„neans uentrs rîndsirea Bnei komisii narla-„mentare în nernetarea abBzsrilor sEVErmite „în alegerile de la niatra.“ Alte sniri; dar nesigsre, snsn kE D. KogElnineans ar fi fost însErninat se formeze sn minister. KEt nentre noi kredem kE aneastâ ar fi nel mai nemerit lskrs de fEkst ka se se ska-ne sitsagia. în Bslreresni jafBrile de noante srmeazE ne înnetat mi se-îndesesk. DBminekE noantea fEkEtorii de rEB ag intrat în grajdisl de la snitalsl Filantroniei, mi darie ne ag tEiat în mini bslregi xamsrile ekonomslsi, ag tEiaţ limba Bnsî arroEsar. AneastE krBzime este demnE de timnsri-le lrand tElxarii tEiag din sninarea vanilor nie-lea trebsinnioasE ami fane oninnî mi ast-fel le dag diBmBl se se dskE. Dobe kErsge destinate nentre diligenge, ag fost desnoiatE în aneiami noante de niele de kstre xogî. Aneste lrersge erag în nEs-trarea denBtatBlBi maxalalei Gorganii, lEngE kasarma gsarzilor de noante, TrebBie se se ia mEssil severe mi es-traordinare kontra anestor xogii neksrmate, fEi’E kare vom ajsnge ka în nera din Kons-tantinonol. Sn fant dBreros a însemlta ainî este kE merkBrî, dsne zisa mai msltor nersoane, s’a VEZBt nlakarde linite mi arsnkate, nrin kare ameninnE ne ministrs din între se-î radine viaga. Ne grabim a nrotesta ks energie kE asemenea kBgetEi! miserabile, demne de dis-nrcg nB ssut venite de la nonorel romEm; ni noate de la niskaî-va fiinge menrizabile, skEnate de la okne, sag de la niskaî-va be-givi dsnrin Irernismi, nlEtigî noate de enimi-nii nonorelsi romEn, ka se falre. o ameninga-re de aneastE natBi'E, krezEnd lre nrin aneas-ta ar nstea se komnromitE onoarea nonorslsi, SE-1 degrade, mi se-1 arate demn de assas-sinatsri. Togi IvEHi isbesk gara mi onoreazn nonorel trebsie se vestejaskE anest akt! Ilono-rel romEn lrend ns voiesne o stare de iBkreri se nronsngE de fagE ks lealitate; mb amenin-gE din smbrE ka snigitorii. Nsmai nisne ssflete lame, desnoiate de ori ne onoare, ns-maî nisne begivi dsnrin kEinismi, nsmai nis-| ne sneleragi nlEtigî, nsmai nisne fiinge lauie, not fi în stare se ameniuge din întsnereksl în kare se asksnde, ks siideri. Aneste akte ssnt kriminale; Daka noli-gia este demnE de misia sa, trebsie se des-konere ne fEntsitorî, ka se fakE jsstigie lo-ksitorilor romEn!. Nb noate fi Robieii anela DIMBOVIUA — 2 APRILIE. ne fane akte de lametate; ne nrovoalre la kri-me din îutsuerek. MINISTERUL AKT UAL. Mai bine »n enimik «Ie kT,t doi. Mei mai mslgi se întreabE: ne este anest minister ? Liberalii îi înnBtE kE .se înklinE mai mslt lretre nartea retrograzilor; retrograzii îi înnBtE kE se înklinE mai mslt kEtre nartea liberalilor. IHi ka se noatE zine a-neasta mi sniî mi algii, BrmeazE ne anErat se se bazeze ne aktele sale, srmeazE ka a-neste akte se aibE o koloare nedenisE. Astfel sniî dag snre eseninls, kEte-va mEssil restriktive, algii kEte-va alte uresBri ne ar fi avEnd narfBmsl libertEgei. Sniî kiar ensme-î'E aneste akte, snre eşemnls: nEstrarea în fonkgisnile nsbline a oamenilor trekstBlsî mi a-oana ne se fane astE-zi, ka mi în timnii KEimEkEmiilor, oamenilor ks idei de indenen-dingE, ssnransmigi romii. Algii se nlEng asemenea kE fsnkgiile nsbline ssnt înkise snei iiErgi de oameni ssb ksvEnt kE Er fi oameni ai trekstBlBî. "f lIe nstem zine la toate anestea? noi ns SBntem organsl gBvernBlBi, iireksm a nerkat se o nronage eniminii noştri nersonali nrin kalomnii al kEror rag s’a internat assnra ka-nslsi lor; ng ssntem Îiise organsl, ninî Bnei klinî nolitine ne ferb în foksl natimelor ambigioase ka nestii într’sn vas tEra anE; ast-fel s’a VEZBt lre am kritikat fantele gB-vereslsi mi ale tBtslor nartidelor de ori ne koloare, lrend ni s’a nErst.kE ns ssnt kon-forme lre kredingele noastre, fnra a înbragi-ma interesele nini snei koterii. Ilstem, kredem, a snsne adevErsl ks mai msltE nenEr-tinire de lret algii. ' Ministerel aktsal este format în maiori-tate, de oamenii, neî mai învEgagî, neî mai ak-tivî mi kanabili. AneastE kalitate este BnitE kbT sniritpl de nrobitate ne îi karakterizE. Kredem kE nimeni ns noate tEgEdsi aneste ka-litEgi. Ninî kiar adversarii lor nolitini de sistemE. IatE nentre kalitEgile lof^ Aksra se vedem kare ssnt kaszele nentre kare se nitesk mi se and nemBlgBmiri. Este o kaszE; dar aneia ns intra în ka-drel nostrs: o kaszE kare nentrs noi ns are nini o valoare: iniminigiî nersonale ne ag esis-tat în ainte de formarea anestBî minister între sniî din miniştri mi adversarii lor, mi kare kontinBE astE-zi ssb o forare mai nobilE, a-neia ne nsne natria mi libertatea în ainte. Este asemenea snirital de ouozigie sistemate-kE ne atakE nsterea, ori kare ar fi oamenii, ne ar renrezinta-o, fie liberali, fie retrograzi, fie natriogi, fie enimini ai natriei. Manie ds-reroasE, maladie de ininre, ale kErii konse-ksinge ssnt tot d’asna fBnestc. Ea deskide o kale neriksloasE, Irani mEue se vie la nstere bolnavii de aneastE onozigie, onozigia se va radika îndatE în fagE ks dînmii de neî nens vor fi srkagi la nstere. Dar se ne întsnrem la kaszele serioase ne nrodsk nemBlgBmiri as-ts-zî înkE. Adsnarea renrezitE o nagie înnErgitE în dosE tabere trekBtsl mi viitorei. Gaveinsl trebsie se fie ori într’sna, ori în neî alţi. între ele dosE iib noate afla de knt o nartidE nlstitoare, mi fEi'E nriuninii, ne la nel mai mik emek, se toneste ka se trealra ori tntr’0 tabEra, ori în alta. Ministerel a komis eroa rea de a’mi alege anest lok. Formarea Bnei a treia nartide ar fi o bi ne fanere, Ireni ar servi ka sn mijlok de nroniere, de înfragire între nele dosE nartide bine desemnate; dar astE-zi ns este înkE tim. nsl a se forma: ns va resmi. Ministerel de astE-zi, nEslret din ideile •iele noi de libertate, ns noate se esiste r]e kEt ks kondigie se devie el însB-mi stindar. AbJ taberei snde se aflE soldagiî libertEgei Vor zine Bniî însE lra akolo ambigifle ag kreat kEiieteniile lor, mi vor gEci rivali. Dar noi zinem kE ns noate se esiste rivali seriomi în aintea snor oameni ne ar veni asi ks dosE kalitEgî de odatE nrestigisl nstereî mi nrinniniile. ^ Rezsltatsl snei asemenea BrniEri, arnBne ar adsne în konsilisl nstereî loatE nartida liberalE mi ar fane din fie kare membre al a-nestii nErgi mari de oameni, sn soldat, sn a-nErator al ministerslBÎ, kEHi atsunî ministersl ar nersonifika în sine ideile de libertate. Toate aktele geveraslsi ar fi snrijinitede toatE nartida liberalE, fiind insnirate de do-ringele ei. nrin aneastE snire ks nsterea esekstivE nsterea ideilor noi ar kresne: aneste idei ar deveni nsternine; anErxtorii. lor ar fi în nBmer mai mare atEt în nrejarsl nstereî esekstive kEt mi în sîdb! koniBrilor legislative. Iie kEnd ideile vekî ar ssferi soarta învingere! ssb toate ranortsrile. Kb anest mijlok oamenii liberali iib ar mai fi nrivigi ka în timnsl KEimEkEmiilor, nerselretagi, ni înbragimagî, ni nsmi în nozi-gie de a oferi natriei iuteligenga lor, inL ma lor. IatE, dsne noi, snde este eroarea minis-terelsi aktsal. Hsterea mi înkrederea, îl as-teantE în kale: el le resriinge. Noi ns ssntem de neî ne kred lre skim-barea miniştrilor, adsne o înbBiretEgire. Reia ne kredem este lre ori kare ar fi ministerel, daka voiesne se skane sitsagia, trebBie se fle ks ideile viitorBlsi, kB soldagiî viitorelBi ka se ns aibE algî enimini de kEt trekBtsl. Km mai bine .ss aibs uine-va sn enimik de kdt doi. .»*) «« •*« ÎS Jl .» mtim in steaoa Dsmrii. Urgentiă reformei electorale.: j • ; > lî I. i Vai, şi de trei ori vai, de ţeara aceea în care \ cei neasupriţi nu uresc pe asupritori pre cât însu-şi , asupritul l’ar urî. asupritori pre Mirabo. în mai mslte nsnktBri a le Esronei Îs-1 minate, în mai mslte geri konstitBgionaJe, se| VEd mimkEri mi manifestagii nentrs lErgireal sistemei renresintative, nentrs înjiosirea neu* sbIbî elektoral, ka nrin anest kiu, nel nBni«i o mai konsiderabilE frakgiBne a netEgenilo1' ne nosedE kalitEgile nrimite de bsnBl sifflS omenesk, se se noatE îmirertEmi de kontroki derigiarea mi resnonsabilitatea trebilor nBbli'i6, Omsl nretstindine, ne snde l’a semEi'a* mEna nsterniliE a lsi Damnezeg, devine diu ne în ne adevErat omg: nobil de-o-notrivî mi inteligent, lleste toatE ssnrafaga EBroneîţ nBtem zine, în toate Statsrile nivilisate, sa^ kare ag gsstat mEkar din ana IsstralE a