j\N"L II - 1860. M 46. “ PRINCIPATELE-UNITE. SÂMBĂTĂ 26 MARTIE. Aieastfc foaie ese de jos ori ne stntfcmînT. jSiepktfpea mi Sîm- C îlregsl abonaments-IbI nentrs sn ans 24 Sf. Fentrs ’/„ „ 12 „ Trei lsnî. . . . 6 „ O linie nentrs anon-gsrî se va ntati ks 30 n. FOIĂ POLITICĂ ŞI LITTERARA % Redactor Responsabil D. BOLINTINEANU. ' Abonania sefa*?e la Redaknie în Dasai;isl Roirnn, iar nrin dis-trikte la D. sekretarî al Adminiîstraiiiilor Ori ne abonament trebsie ntatit îndati ka ssbs-krierea. ÎNSC1INŢARE IMPORTINTĂ. «AZET A DlMBOVlUA, ka toate «iele alte, a nerkat sktdere în nsmtrsl abo-nagilor stî. Aneastt sktdere, a ftkst ne re-dakgie st kontrakteze o datorie însemuatt la tinografie. Ara fi krezst kt maniera ks ka-re aneastt foaie trateast kredinga sa nolitikt saS talentsl redakgieî ns plane; dar vedem kt alte jsrnale redigiate ks mal mare talent, ns ssnt mai bine îmbrtgimate. Kasza sktderei abonagilor este de o natsrt mai dsreroast. Noî ns fanem anei ninî la nartide, nini la aminî, ninx la ofrande nsbline; ni nsmaî la abonagî. Daka aneastt foaie, intr’o lsiit de aksm, va avea attgî abonagî ktt se noate st se sssgie, va srma ksrssl ei; daka înst va remtnea ks abonagiî ne are astt-zî, ini ns va vedea în nsblik nini o simnatie nentrs nrin-niniile sale nolitine, vom lsa aneasta ka o vo-ingt a nsblikslsi a Dîmbovig ka st ns maî na-rt, mi va înneta ks destvtrmire. Hedakiiia. Bucureşti, 26 Martin. O adsnare se disolvt, mi alta veni îndatt în loksl eî. Motivele ne a ftkst ne gsvern st o disolve a tribsit st fie neantrat anelea ne s’a vtzst în mesagis, kt o adsnare elek-tivt, ns nstea fi mi legislativt. Ktt nentrs noî, am nerst ks toatt mesa disolvarea eî, mi am snrijinit’o singsrî, ktnd s’a disolvat; motivele noastre as fost de aht natsrt, Noîns nstem astenta de la o adsnare, ninî o sigs-rangt kt îmi va înnlinî misia sa, ne ktt anea adsnare ar fi komnsst de kanî de nartide am-bigioase; sas de 6 maioritate de oameni kon-trarii ordinslsî de iirinniniî ne fak basa Kon-vengieî. Anea adsnare avea nentrs noî aneste defekte. Adsnarea de astt-zî difert oare de nea trekstt ssb aneste rauortsri ? Iatt neia ‘ie trebsie st snirn. Aneastt întrebare, des-legatt, vom sni neia ne este de ksgetat. Adsnarea ne trebsie gereî, ns este nini 0 adsnare ne ar fane onosigie sistematekt ns-tereî esekstive, nini o adsnare ne ar votasis-tematines'ie toate aktele anestiî nsterî, ,o ads nare servilt. Sna mi alta ar fi de onotrivt 1 de, ktnî sna ar fi sklava doktrinelor sale, natimelor sale, ambigisneîor sale, intereselor klinilor sale; Mei altt ar fi sklava voingelor nstereî esekstive. în amtndost kondigiile, ele ns ar fi renresintagiî ale nagiî, ns ar maî fi independente. nrin srmare ns ar nstea fi nini laborioase, nini imnargiale, nini jsste. Adsnarea de fagt se nresintt în maiori-latea sa, narte enimikt nrinniniilor de liber- tate, narte amikt anestor nrinniniî-; dar amtndost aneste ntrgî se nresintt aliate, enimine ale gsvernslsi. Ilstem btnsi kt maioritatea dar vine ks onosigia sa sistematekt. Sna din aneste ntrgî ale maiorittgeî, aneia ne admite nrinniniî de libertate, btnsim kt va vota de maî mslte ori ks minoritatea indeneudintt de ori ne natimî, ktnd va fi vorbt de nrinnine, mi tot d’asna ks nartea enimikt anestor nrinniniî ktnd va fi vorbt de a kombate enimiksl lor komsn. Ks toate anestea, alianga va fane ka nartea ne admite nrinniniî de libertate, st fakt mslte kanitslagiî de konsniingt ntrgeî aliate, în neia ne nrivesne nrinniniile; st sakrifine mslte din oniniile eî, nsmaî ka st fakt o maioritate ne ar lovi nsterea esekstivt. Demertsl ministerslsî, ne s’ar fane.de liberali mi retrograsî, aliagî, ns noate st se smnle de ktt de sn minister de fssisue; sn minister ka aneia, snre esemnls, kare aveam în a-nsl trekst, dsne 24 GeuariS. Adikt st ne intsrntm la nele ne le am lent dat aksm sn an. Minoritatea adsntreî iudenendintt. ns noate oferi st smnle aneste loksri; sn minister ksrat de ainî va avea aneiamî soartt ka nre-denesorsl stS. Ilersnektiva dar ns este msl-gsmitoare! Adsnarea de fagt ns este înkt aneia ne se astenta. Aneasţa odatt simgitt, nea din tti§ ideie a tstslor este ka Domnsl st disolve adsnarea. Noî înst vom snsne ksgetarea .noastrt.. Am fost tot-d’asna de ntrere a se disol-va adsnarea ntnt ktnd se va fane sna de oameni în mare maioritate, neattrnagî nini de gsvern, nini de interesele klinelor ambigioase. Astt-zî înst ns nstem zine de ktt ne btnsell kt maioritatea ane%tiî adsntrî noate st aibt sniritsl anelora ne uot deveni neriks-loase nentrs interesele generale. Este adevtrat kt voţsl nentrs nei natrs membri la Komisia Mentralt vtdesne sn sni-rit retrograd; înst ns este îndestsl ka st kons-titse sn kas ne ar fane st se desemne nosi-tiv fisionomia eî. Votsrile de nersoane ssnt ssnsse la joksl kanriniilor. Momentsl de în-nerkare ns va înttrsia st se nresinte la votarea legilor. Odatţ aneastt înnerkare, ftks-tt, adsnarea trebsie st rtmtie sas st se disolve îndatt. Inttrzierea de ktte-va Isni înkt, va fi o mi kt nerdere ne ltngt ayantagele ne ar avea. Ktt nentrs ministersl de astt-zî, el în-ssmî noate st kazt ssb lovitsrile adsntreî. Aneastt ktdere de va fi intemeiatt ne motive de nrinninis, ns avem nimik aobiektajam dori atsnnî nsmaî ka st fie înloksit de oameni nestri la aneste triste lsnte. Daka înst va ktdeâ ssb joksl ambiniilor, gara ns ltts- - . -i'_. . .1. ' ia an lăd 2 01 R . : ; Jtf ! ■! ■ p * y, -sm •• ^ - tli .. -'1 \ 5-îji * iij. tinsa kontra noslsî minister. ' Ktderea lsi ar trebsi st adskt îndatt disolvarea adsntreî. . I 1 *> ţ ---«vwiAAAWvv—■— - A ia Despre adunari. (Srmare) - ^ Ideea d’a nsne stavilt Ia realegerea membrilor adsntreî este o esagerare ren^blikanţ, de kare snele monarxiî o ar nriimi ks nltnere. In adevtr ar fi komod nentrs nea mai mare narte de miniştri de a kondamna la V între-rsnere mal mslt sas maî nsgin Isngt talentele ne le dt btnsialt, mi în nsmtrsl talentelor btnsite, trebsia a îngelege kiar talentele ie îî ssnt devotate. Ilsterea, nrin natsra eî kiar, trebsie st fie enimikt talentelor; ea krede kt are talentele, mi înssmi oamenii de distinkgie din nartida ei trebsie st’i vazt ka nisne ajstoare înkomode. Daka realegerea ar fi onritt, disolvarea ar fi mtssra nea mai onsst Ia interesele no-nolslsî; ks ktt o adsnare ar fi maî bine komnsst, ks attt ar kresne nsmtrsl oamenilor indisnensabilî ne ar fi înlttsragi; nagia ar fi nrivatt de elitsl antrttorilor sti, ne ktnd din Jioutra, ktnd realegerea este nstinnioast, antrttorii eî, lovigî în adsnarea desfiingatt, reintrt ks îndoitt ustere în adsnarea nea nost. Dar daka trebsie a onrî ka, ssb nre-test de a Iskra o nrerogativt trebsitoare, gs-vernsl st ns’mî înssmeaskt sn fel de drent d ostranism nolitik kontra aminilor liberttgei; ns este maî nsgin imnortent d’a refsza kiar adsntrilor toatt atribsnia kare, de denarte ori de anroane, -ssb forma maî mslt sas maî nsgin skimbate sas indslnite, ar koudsne la a-nelamî ressltat. Ktgî-va nsblinistî, ktstigagî de ideile d^ ordin mi de moderare anarintt, a§ voit st înbrane adsntrile ks drentsl de a skoate ne anei din membrii ne le vor ntrea, ori neriks-loniî nrin d’oktrinele ne nrofeseazt, sas nedemni de misia lor nrin nsrtarea lor nsblikt sas nrivatt. Ar fi st «ane în baza lsî, sis-temsl. renresiutativ. Daka o konstitsigî ast fel, deskidegî sn ktmn liber la toate natimele, nsnegi ssb jsg o minoritate ksragioast, kare nrin reklamtri întemeiate, ar fi nstst deveni maioritate, ktnd o maioritate movtitoare, kare ltstndsse a se domina de o minoritate tsr-bsrttoare, va konsimgi, a se Itsa d’a se nion-ti Toate desbaterile adsntrii trebse ftkste în nsblik. Interessl ne are o adsnare nentrs nronria sa demnitate, o învtgt a nedensi ne membrii tigt nimik; a dost-zi anele joksrî vor kon- sti ftrt st fie nevoie de a stinge voea lor. www.dacoromanica.ro 178 DÎMB0V1LIA — 26 MARTIE. DeklamErile nekonsiderate, akszErile fEiE temei» singsre sa diskrediteazE mi kad nrin e-fektsl oniniei ie le jsdekE mi le vestezemte. ele ssnt neriksloase nsmai ssb desnotism sa» în demagogii fErE alte gresfate konstitsgiona-te în fagE-le: ssb desnotism,kEvn virks Eiul terţ voia lsî, ele nartivinE din favoarea ori ne îl este onss; în demogagil; kt ni toate ns terile fiind silite sas konfsndate, ka ssb desnotism, nine le anskE, ssb-jsgEiid mslgimea nrin vorbe, este stenEn ab3olst. Este desno* tismsl ssb alt nsme; dar kEnd nsterile ssnt balansate mi se gin sna nrin alta, narola ns-mal are avea inflsingE renede mi imoderate. în adsnErile Engleze înkE se alte deklama-torl imoderagî mi ridiksll, oameni tsrbsrEtorî; ne se întemnte? ei vorbesk mi nimeni ns’î askslte, mi tak.„ 1’ Edskagia nolitikE a snsî nonol ns se fa-ne de kEt nrin nsblivitate; a întrersne sna, ar fi a înterzia ne ve-l-altE. Ilsblikarea dis-ksgiilor este mijloksl vel mal infaibil d’a o-nri nerikslile. Obiektele nar mai mari în în-tsnerek. Totsl nare în smbrE ostile mi sri-ame. Ilsblivitatea nsne în nartea gsvernslsl, kEnd gsvernsl merite, aneaste maioiitâte na-gionate, ne alt-fel ar avea se o tearaE, mi se o kombatE. Are ajstor rezonsl nsblik; dar ka se se kanete avest nsternik ajstor, ns tre-bsia se’1 gie în neksviingE, trebste din kontrE a’l Ismina. Voinl a fi sigsrl ka sn nonol se fie li-nimtit? snsnegil assura intereselor lsî tot ne nstegî aî snsne; ks kEÎ va svi, ks atet va jsdeka ks ksrEgie mi linniezire. Ilonolsl se teme nsmai de veia ne i se asksnde, mi se întErîte de frika sa. Sufragiul Universal. Fiind kE s’a fEkst de urnite ori vorbE de ssfragisl sniversal, vom da o renede ideie desnre avest ssfragis. Maî terzig vom trata aveaste kestie în ranort ks trebsinnele gerel noastre. Ne grEbim îuse a zive kn bazele de lege elektoralE din Konveugie ns nsmai ns ssnt notrivite ks interesele gerel; dar înkE ssnt de natsrE a fave re8 institsgiilor liberale ne ni s’as dat. Ilriii avest nrinvinis, Kon-vnngia ne ia ks o niEiiE veia ve a dat ks altE mEnE. Ssfragisl sniversal s’a iiEskst din revo-lsgia de la 1848 în Franvia. NivI odate în ainte de aveaste enokE ns se dase voingeî nagionale a se esnrima într’sn kin atet de larg. Sn dekret al gsvernslsl nrovisoris de la 5 MartiS 1848, ordoiiEiid konvokarea snel adsnEiî nagionale ne trebsie se dekrete kons-titsgia, konginea disnosigiile srmEtoare; „Alegerea va avea drent bazE ne nons-„lagie,-; nsmersl total al renresintangilor no-„nolslsî va fi de nosE sste, îngelegEiids-se „mi algeria mi koloniile frannese. „Ssfragisl va fi direkt mi sniversal; ssnt „alegEtori toni frannesil de dosE-zenî mi s-„nsl de ani mezEnd în komsuE de mase lsnî, „mi jsdekEtoresne nelinsigî sas ne sssnendagl de „esersinisl drentsrilor ni vile. „Ssnt alegEtori togi frannesil în VEistE „de dosE-zenî mi ninni de ani mi nelinsigî „saS ne sssnendagl de esersinisl drentsrilor „ni vine. „Skrstinsl va fi sekret, togi alegEtori! „vor vota la skasnsl ritemel lor, nrin skrsti-tiu de liste, fie ne bsletm va kongine atetea „nsme kEte vor fi reriresintanul d’ase alege „în denertament. Desnsierea Ssfragislsl se „va fave la skasnsl ntemel, mi renensisnea la „denertament. „Nimeni ns va nstea fi nsmit renresin-„tant al nonolslsl, daka ns va avea dosE mii „de Ssfrage. „O instrskgie a gsvernslsl nrovisoriî va „regsla amEnsntele de esek stare dekretslsî „anesta. “ AneastE instrskgie, emite din nana snsî nsblinist eminent, dovedesne nreoksnarea nea mal statornikE. de a nEstra drentsl nri-mordial mi individsal al tstslor netegenilor d’a lsa narte la delegagia uşierilor n»bline Konstitsnia, nromslgate la 12 Noemvrie 1848 de adsnarea nagionate ns este maî ns-gin liberate, ea nnstreasE Ssfragisl direkt mi sniversal-mi reksnoasne drentsl de vot, fEi’E kondigil de nens, tstslor frannesilor în vErste de 21 de ani mi kare se bsksrE de drents-rile lor nivile mi nolitine, IeseikI lege! clek-torale organine mi regslamentare grija a de-' termina kassele ne not se linseaskE ne sn. netEgean frannes de drentsl d’a alege. Alegerea de mante sste vinvi-zevi de re-nresintannî, kEiia este delegate nsterea legislativE, se fane ne denerfamente mi nrin skrstin de liste. . AlegEtori! voteaSE la skasnsl ntemil: a-farE de înnrejsrErl lokale, kantonsl se noate înnEigî în mai mslte virkonskrierî, în forma mi kondigiile determinate de legea alegerilor. Konstitsgia ns nstea se fakE maî mslt; legea. alegerilor trebsia se desvoltese, în a-nlikarua semingeî de ordinE ini libertatea kon-ninste în naktsl fondamental. Asfel fsse skonsl lege! organine de la 19 MartiS 1849; dar aveeste lege trEia nsmai de sn an, rai gsvernsl nronsse mi do-bsndi o înterziere de mase lsnî ka se kon-voave kolegisl de alegeri. In fine se xoterî ka nimeni se ns noate fi ales ni’jî uroklamat renresintant la vel din tEiS rEnd al skrstinslsî, daka ns ar avea sn nsmer de glassrl de o notrivE ks iiEtrarsl a-legEtorilor înskrimî ne totalitatea listelor e-lektorale din denertament. Afara de kEte-va disnsnerl ne tergesk verksl îukana'jitegilor elektorale, ressltend din osEndirî jsdekEtoresui, toate legea de la 30 Mais 1850 se afte, din «iele trei disiiosigiî ne nrevedE; aveia ve se atinge de inskringie la rola takseî nersonale de trei ani vel usgin merite mal ales a fi bagatE în seaniE; este neste nstingE d’a radika în aveasta vreo denegare serioasE, este reamazarea nerkfiteî elek-toral. Este adevEiat kE ks esengie legea nosn aseainEiiE oare-kare kondigil de ssnsnere in-dividsate ks taksa nersonate; dar nrinvinisl uensslisl ns esistE mal nsgin in regste generate nrin srmarea lege! de la 31 MaiS 1850. Daka ns era în fine la trei ani konsekstivî, noate kE ar fi fost aneasta o inovare folositoare a se nota nentrs viitor, ks toate kEas-te-zl e kontestabite din nsutsl de vedere kons titsgional; dar o'lege organikE a Ssfragis-lsî sniversal al kEriî efekt este a nsne în a-farE din esersinisl eî mal mslt de jsmEtate, din sniversalitatea netegenilor, ltErora se re-ksnoskste înteis, minte titrslsl el, mi ns va nstea se tiEieaskE mslt timn. CRONICA. O trebsingE simgitE astE-zI de toate 0 ramele gerel este ftrE îndoiate ameziniEatîji nomnierilor în tonte orainele, dsne nomnierilor Bsksresnenî. Zinem ka neî jj, Bsksresnî, kEiî nsinaî ks kondigia de a g organisagl osteriiesne, ks disninliiiE sevei^ ks regste bine kombinate, ei not se fie non/ nieri; altfel devin Tutembagil Folossl kEldsroase ale sale simnatiî. Dska a sosit Mierksrl seara, de la Gisrgis, mi adost-21 s’a întşrnat, dsne ne a vizitat kEte-va loksu-Zi'tem a vizitat kEte-va loksrî, mi rsmineai>e vine ne fagE. Kevî ne noate vizita în kaim tala noastrE? ftn regim de treî-zevl de an') ns a kreat nivl sn amezEinint demn de a trage nrivirile kElEtorilor- lIe a nstst vedea-Bn mszeg mi o galerie de tablosrl ve sea www.dacoromanica.ro DIMBOVIHA — 26 MARTIE. ks o nrşvşlie de telalî. Mitronolia, a-yeaste zidire jam^tate rsinafcE, ne seam’Bn’B ]{S o yeamie t'Et.Breask'B; Strade strimte ka sn jjayeS ne kare nietonir îmî '.skrBntesk niqioa-rele. In anea seara, fiind Ibive, nici felena-rile H5 era§ anrinse. Se snsne lra membrii Komisiei Hentrale aleinî de Karaera Moldovei ssnt D. N. Sbijb, p> A. Morsz; D. Dxsk'Blesks mi D. Dokan. 179 adevăr nenorocirile ce nrovin din sterilitate, din innnpagi’B mi din alte kasse, fiind soko-tite kt din srpia divint, ns este jsst a fi în greBtatea arendaiuslsh llitim în SneMâtorsl. Teatru Roman. Arendând! momielor din acest Ilrincinaţ, kare komnsn o klast de cettJgeni nsmeroast, stilt mi foarte necesarit în societatea aceasta, ka mi în ori kare alta, în aceşti din ei-mt dsoi ani a ssferit nagsbe toarte mari clin dost kasse: sna este kt, ne ktnd aksm dt,oî ani se fi>ks arendsirea momielor neutre cinci ani, aceştia konksrtnd între dtnmiî, ajBn-, sert în attta emBlaipn, în kttst îndoiaskt ureusl arenzilor, ba înkt 5niî a ssit mi ntnt la al treilea nreg; mi ce este mai ksrios kt, kt toate kt aszea kriticele ce li se ftcea nentra acest ksragig, iust sttrsia ns mai imijin a kontrakta mi a konfirma aceste mari nreijsii, snertnd kt mi rekoltele anilor fiitori, nreksm mi esnortauia, era st fie fericitt mi avantagioast ka în anii trekEgî, înst sneranrţele lor devenirt kontrarii. A dobTa kasst este nrodEkruBnea iiea mi-kt, mi la sne lokBii ka total infertilt, din kas-sa secetei mi din a ltksstelor ce sa ivit, mi kare îngronate fiind în ntmtnt, ameningt mi nentra ansi viitor katastrofa urodBktelor. A -ma dar mikmorîndB-se ne de o narte rekolta, iar ne de alta, vtnzarea nrodsktelor ftktn-ds se ks nreijBn mici, ano! aceştia, densiiid mi nrisossl kanitaiBrilor lor uentrB rafnirea a-renzelor ansM trekst, se vtzsrt în nenrlek-sitate (sîs djr/]y_avfav) de a iiBtea îndeniini îndatoririle lor kttre nronrietarî, kare se divide în trei klase: în a nartilrelarilor, în a monas-tirilor lokale mi in acelor ce se zik întinate,.' din kare monastirele lokale s’a obligat, nre-ksm se zice, de gBvern, a diminsa arenzile, iar din nartikslarî mal malgi de bsut voia lor, a aretat asemenea indslgen^t kttre dtn-miî,- remtne dar nsmai monastirele înkinate, kare, sokotim kt iib se vor kontraria la în-denlinirea acestei datorii evaugelice kttre nimfe btvbaiji, kare Us drent ksvtnt not fi kon-sideranî ka astorii avBgieî acestBi Ilrincinaţ. Adeste ka«se n’a nrodss nsmai iiagsba arendamilor mi diminBarea venitsrilor mi di-lor, ci tot de-odart mi a" neranilor, kare, nensttnd resnBnde datoriele lor kt-tre arendamî, le-a dat bu al treilea motiv a nretinde ks ksvtnt sna din dost; oii desfiinuarea kontraktBrilor, sas diminBarea arenzelsr, ne ktt se atinge de anii ce mai re-fflMi, mi fiind kt Ire ksvtnt lesne de înţeles uittînnint difikBlttnî, a sokotit togi â rekla-1Ua la Kamert, certnd renararea; mi aS sne râuleţ kt ea va lsa neutra dtnmiî mtsBic de satisfacere. Noi, rtdiktnd vocea în favorel acestei klase a cettijenilor, rekomandtm la îngrijirea naternt a GsvernBlBÎ mi a Kamerei 'fierea lor, mi Istm ksraţiiS a meniiiona ks Iskrs acesorig (sv rapepŢio,) kt mi legislats-ra bisaufint mi a altor State konrinde disno-SlHiile ce ,se anlikt la asemenea kassrî esnen-Jitonari, la kare tot-d’aBna diminBarea arenzii Se face dBiit nregBire, fiind kt dsnt urensi-le< fiind kt dsnt aksiomBl drentslst,, Mele în-f staul tt o are îngresiazt ne nronrietar‘‘ mi în St, vorbim nagin desnre teatre nostrs; des-■Gaîb n/ nie aceasti skoali socialii tui morali a nablikalai .1 sE. kare“ kastigat Ridendo moresA [cel nagin ama ar trebai si fie] mi kare este destinat se forme gas-tal, şe înaljje ksgetirile, ini si îndrenteze niravs-rile nouolslaî. Kind a Isat direktorsl aktsal întrenrinderea Teatrslsi Romin, eram toijî nitrsnmi de snoranijele cele mai fremoase, ne ziceam ; — laţi nn om laminat, de bsni voin^, de bani kredingi, mi neinteresant, el va ridika nablilcsl nins la arts iar na va njosori arta la unele eksijenijî triviale ka si msl-gsmeaski neste gBstsri denravate; — Ne astentam togi si vedem renertdrisl ksrigit de gsnoaele trekstslsl [n« de gsnoaele de kare a avut nefericirea a vorbi 13-ns Katargitr la Kamen] ui de gsnoaele «nor tradsceri firi skon moral, firi utilitate intelektsals, fin instrskijiBne nentrs nsblik; — ne astentam si vedem ne scena Roini-ni nroduceri originale kare se nsritice simgimintele; — o limbi korekts, — kregati de radiltalismele slavone latine, grece, Franceze, Italiene, kare se în-kraidatez în o kakofonie ce forau limba Tisnmlsî BabelslHl, mi ne kare ns so îngeleg nici kiar oamenii cei mai îmvsgagî mi cei mai noliglogi. — Uli sn ranortoriS serios kare si ns aibi acele ak-gisni dramatice, îngrozitoare ce fak de se sbsrlesce înrşl în kan, de gini koniiî, de nlsng femeile ku xoxot în loje; — acele efekte tioliflisvoase kare na atrage interes&l de kst nrin teror ini kare na tace si resslte moralitatea din asasinatele, sbierite, noknitsrî, mi frenesia ce merge mm a snarge lamnele de la rămas, a resturile a-kouerimei saflerelsi mi a face ne mssikangî din or-xestr8 si fagi de temere si ns le reni saS si n8 le frsngs mi lor ceva. Kredeam înki mi mai malt ks vom skma de general trivial mi ’njosoritor, de acel gener Montansier kare ns atrage nlicerea de kst nrin esagerarea ridikolslsî ne astentam mal k» seami de la an om atit de lsminat ka antrenrin-zstoral aktaal la eksaktitatea istoriki mi a nBnereî în sceni. Dar artikoliî damnealsi înainte de încenerea renresintirilor ne didsse ka si ne servim de ek-snresisnea bqbî denotat din ekstrema stingi; — sn avant gout de frsmoasele minsnatele iui înaltele la-krBri ce era si vedem acei artikoll nromiteaa atit de malt înkit a zecea narte de s’ar fi ’nnlinit, ar fi fost an nrogres foarte notabil neutra scena Romsns mi nentra edakarea nablikalai. Dar.......... * Teatral a devenit o arens nolitiki: aceasta nea-nirat na ar fi an na; daki kaaza cenledi antrenrin-zitoral ar fi sasginati nrin nensrtinire, neeksagera-re, mi detiimare, daki alazianele na ar fi in-jsrioase; mi daka în fie kare tirads na sar vedea [ka si ne servim mi noi de zicere frakiegs, fiind ks aceasta este la rnods akam kiar în Kamen) ie bont de l’oreille. Ka si vedem kam merge teatral Eomsn akam; —si diskatim namai doai din niesele ce saa jakat în aceste din anus zile mi de ktire mi noi mi na-blikal ne adacem aminte mai de anroane. Jianal, — mi cinel-cinel. Antoral Jieanalai fi-kat’aă istorie. saS fantasie? — de voia se faki fantasie na trebaîa si întrebaingeze an nsme istorik, ini si uaie urodacerea sa dani naravanal istoriei. Noi kredem ki a voit si faks o narodie. Ia aceasta o si ne objekte anii,, ce? na vo-voemtî si lami anaî aator dramatik, anaî noet nici o kale în istorie nentra imaginagiane, în a voemtî si’î doi drental de a înflori de a înnodobi mi de a înfremasega sabjektal lai nrin efekte sa« evenimente nrovenite din snirital sia.“ D’akord; — ama este regala mi na ne ona-nem; — dar imaginagianea, înflorirea, îmnodobirea în-framasegarea invengianile in. c. I. na voesk nici de kam si semnifice a desnatara istoria, mi ka atit mal nBgin a inventa o istorie în lokal altei. an eroa namai nentra ki e karagios Am vizat în adevir aatorr kare aă încerkat naind vigisrile mi krimele anor nersonagî istorici în toati întregimea mi eksaltîtatea lor mi kitmd si’î skaze, se vedea an kolor de necesitate saă de ati-litate dar na îi desnatara. Uli ano! noi mirtarisim ki na am îngeles skonal aatoralai; _____ Voita narezi dovedeaski ki an tilxar de dra-marî iioate fi mi ki kilkarea este o moralitate? Dar si lisim aceasta de o kam dats mi st, revenim la istorie. Astoral face din Jianal sn om foarte framos; — enizodal xaidakalai na daţi atit de malt în kit si’l fi aitat acei kare l’aă vizat, saa si fi mărit iati ce ni se snase de kiar an snektator kare ka-noskase foarte bine ne Jianal în nersoam mi kare se afla la teatra în seara acelei renresintirî; .— re-nrodacem kiar kavintele lai. „Aîdea; — zicea snektatoral, Jianal era an om ka total alt-fel de kit kam îl deskrie aatoral; el era skart gros, roma, ka kojl ne obraz. Uli el ar fi fost malt mai adevirat în rolal acesta de kit Ilaskale; — anoî el na era de lok an eroa ast-fel nrekam în deskrie aatoral, era kraent, mi feroce, xaidacia laî na era nici o resba-nare nici o misiane era o meserie nedemni dar o-bicnaiti în timnii de atanci. Aceste iiiformirî sânt cksakte kiei în arma suektatoralaî de kare vorbinm am kestionat asanfa acestei materii ne mai malgi saa kontimnarani ai xaidakalai saă kanoskagî de ai acelor kontimnai’ariî mi togi nea dat aceslea’mi cletaliari. Iati nentra fisik. Istoria resbanirii anei sarorî violaţi de an im-tam abazator, este ne kit ne adscem aminte din tradigiane istoria laî Tansal iar nici de ksm a lai Jianal. . Tansal era an adevirat aidak, la dmsal aîda-ciea era o resbanare nobili a societigeî in kontra Imfamii, o misiane;— Tansal era an eroii;— Jiea-nal era an xog de kodra mi nimik mai malt. _ Kit nentra' amoral si« ar fi în adevir o foarte framoasi skmtee a imaginagianei aatoralai mi ar fi dat atit femeieî kit mi Jieanalai an nrestigiami-reg mi noetik, daki adeviral Istorik na ar veni se deranene aceasti noesie ka o realitate kajtotal kontrarii. Jieanal violase înalte fete mi femei, mi a-moreasa sa era kiar însi’mî kirciamireasa kare’l a tridat;— Dani nrinderea lai o femee trekati în virsti din kasa Douinitoralai Karagea s’a înamorat de dinsal mi a cerat gragia sa ka kondigianea ki va renanga la kodra mi ki o va laoa de nevasti. Gragia i se akordi femeea fa înzestrat! de Domnitoral Karagea, mi Jieanal se kanam ka dinsa. Daki el a restituit anor jefaigî oare kare 1a-krari mi oare kare same, aceasta a fost namai din îndatorirea ce’i se nasese de kitre jastigia Dom-nitoralai. Iati nentra eksaktitatea Istoriki. Na ştim daki Jieanal mai ti’ieste. înki, mi daki aceste linii vor ajange mm Ia dinsal;— De va fi ama, ne nare destal de na,— dar Jieanal fiind an nersonagiă Istorik, aceasta na iioato fi nrivitide kit ka o rektifikare Istoriki, ba înki o renarare noai akordati societigeî nrin deskonerirea ade-viralaî. Se venim akam la komnanerea niesei;— dam oninianea noastn,— niesa Jieanal na vra face nici odati asanra nablikalai efektal ce a fikat în Germania Bandigii laî LUiler mi na va ekscita nici o-dati o revolagiane;— nrin armare na este nrimej-dioasi; — ca na va urodace nici odati nici teroral lai Mandrin,— nici komikal lai Fara Diavolo;— an amalgam de întilniri ka notera acele’mî mi iar a-cele’mî, an mir de detanitari de namci, kite-va frase sforăitoare, kite-va ziceri nomnoase, mi . . . iati tot;— rolal laî Kirk Serdar e an rol trivial;— ka se’mi nermiti an aator o asemenea licengi, mi mai ka seami ka se intereseze ne nablik trebae se fie cel nagin an meksnir saă ana Vietor Hugo. S^e venim akam la moralitatea mi la skonal niesei dar n’avem ce ■ zide kiei mirtarisim ki na'am îngelesanicî ana, nici alta;— a voit oare aatoral se fak7, din vigia o virtate?— din tilxirie an aktnrii-mit de societate? se înalge mî so narifice xogia;— iati o nrimejdie reali nentra so'ţjetate. ’leia ce am îngeles mi mai nagin este kirciamireasa kare tridi ne Jieanaleste ea oare ce a mai virtaoasi saă cea mai kriminali femee?— mi www.dacoromanica.ro 180 DÎMBOVIŢA — 26 MARTIE. dakfc ne este nerrais vom faie astorslsî interogarea k are este maî kriminal'B mama kare ktnd îmî noate sktna konilsl îl lasfc se’l emoare ssb okii eî, saS femeea kare trid'B sn talxar ka se’rnî skan© konilsl ? de nii se vtd kt kontinss nersoana jsridikt a komerniantslsi mort. , Ks toate ânestea, Ieşea este esnrest mi ns last nel mai mikdsviS; ea z^He (art. 311, Lskreyîa s’a s^is nentrs virtstes’asmsînss Beg. org.) kt, nisne asemenea nersoane nre~ ne dsnss,-- ns stiin daka ar fi avst ka Brstss ta-| ksm Vtdsva mi momtenitoriî, HOt a se Jb’de-riea se siigi. konilsl eî. j ka de trib. de konterni§, nentrs toate fantele ue O kita fost de niontita ini de desnatsrata anea nrices’,; ia negoHid rznosatslsi. frsmoasi mi sniritsata nrods>iere a noetslsi de neste / J Tlah. URZICĂRlI. »0- — Ilentrs ne ktlsgtriî din adsnare teaz'B tot d’asna ks dreanta? — Ilentrs kt a intrat în adsnare j Milkov;— Ţinel Tinel;— skris't ks atata inalijgie ks atata fineg’B; — Era ani în kanitals sn nersonagis Asgsst sn sţrein mare;— skonsl fssese de a’i arata kostsmele mi moravsrile noastre originale najjionale.— Sărmane kostsme kBm eras ele de ’nnestrigate! O jg’Branks o slsjniki ks iee ks fota, mi ks botine de satim în ninoare, mi ksoafsn&’n bandosri mi krenesrî;— dame de societate înbrskate jrsrfc-neste tot ks botine de satin tot ks kr-mesn mi ban-dosrî mi ks malakoave. . Noi snsl, deklarsm ks ns kredem odate ks kansl ka asemenea înnestriijstsr'B se eksiste în satele lingi» Fokmanî. Ilentrs anei nersonagis kare era strein, sn ks-rios kontrast trebse se fi gisit în anei kostsm ninî în sn fel, mi ne bizar trebsie se’î fi m»rst anei amalgam, s’as maî bine anei talmein balmem de ’n-brikiminte. Afara de aneste kredem ki ar fi fost frsmos se’î se dea snektakolsl snsî danij naijional;— kils-mariî de esemnls; »> r P. Ghica. Li'ron «•/* i.'ili , «ri i ngnsn — ■ .H'wvb • ' (Va srma). drent. Se asde kt mtreaskt foarte nrsdintt are st terslsî. lefile mslt. miniştrilor ag e-r Aneastt mtssrt in„ grtbeaskt ktderea mjnjs Două ode de la Safo. O zee ks tron d’asr, Divint Afroditt I IHi fia Ibî Isniter, ks sniritsl senin, Ns fţrtma ts viaga mszeî neferinitt!. Asgsstt zee, vin Aleargt!.. altt datt es te kemam ne tine» Llli bsza-mî înfokatt, striga nekontenit, Ts mi aszl.. ini’ndatt lânii bolgile devine A tattlsî mtrit. , » , n* La intrarea Danei în Bsksresni s’a mslgime de oameni adsnagî ne strade. jj8 snim daka lsasert voie de la noligie a gj. adsna? „8nsl întreba nentrs ne femeile ssnt ne „statornine assnra obiektelor ne kare îmi nsn inima lor/' rtsnsnse.“ „Ka st ns st kom- Materiî judecătoresel. (5rmare.) Aneasta s’a nriimit ani, esnengionalemen-te jsdekttorilor de komerni», a statsa assnra fondslsî, lentdtnd deklinatorisl, usmai snre a se erita ka difikslttgile assnra komnetingeî, st ns înttrzie denisisnea fondslsî. St nressnsnem kt, sn înskris se mesin-tt înaintea trib. de komenis, mi kt anest înskris se ttgtdsemte, sas se defaimt. Tine trebsie st jsdene aneastt tagt, sas deftimare? Tribsnale krimenale? — Ns; ea se va jsdeka tot de trib. de komernis, ne ktt înst nrovokatorsl se va mtrgini în nronsne-rea de tagt sas deftimare. - Iar dakt, kontra anestsi înskris se vaa-adsne nîrt de nlastografie ansme nentrs ni-ne-na (a), atsnnî legea zinc (art. 23, din aneks.) kt, trib. komernial, obligtnd ne ntrîins a da înskris de sttrsemte a se nerneta nîra sa kri-minals, se va înainta aneastt nîrt în deliberarea trib. ^komnetent, mi ntnt se va denide soarta ei, tribsnalsl komernial va sssninde o-ttrîrea sa, ne nrinninisl, le criminel suspend le civil, (vezi art. 251, mi 261, Broc. C. Benalc). 13tnt ani am vorbit de nersoanele ne fi-gsrt ele înstinî ka aktori ne seama jsridikt, adikt de anele nersoane de la kare s’a ridi— kat imediat kontestagisnea, st zinem înst ne-va mi nentrs srmauiî anestor nersoane. Snim kt vtdsva iai eresii snsi komerni-ant, n’a§ kalitatea de komerniannî, dakt as-torsl lor a avst o, — De aneia dar am zine kt, ei ns not avea drentsl a reklama la trib. de Itomernis, fiind anesta sn drent reservat nsmai komeruiangilor; sas ks alte vorbe kt, tribsnalele de komernis n« ssnt komnetinte a jsdeka reklaraagiile anestor nersoane nivile, Ts nsî ne kale karsl mi naserile tele Hltkste trtgttoare, nlstesk ssb linşi vier, Ssb saltsrile line ne fak din arinele, S’avîntt în eter, " IHi ajsng ks ferinire.. mi ferinita zea Readresînd Isi Safo ssrîss’i rtnitor, . Te nts ai? îmi zini mie? de ne snre Dionea Dsni ktntsl ttS de dor? „ AItsl nromitt." Damele, ftrt st snie, aS st fakt st kaz’E ministersl: de ktte ori se dsk la adsnare, s’a observat kt oratorii se înttrîtt maî mslt de ktt în alte zile. Delirsl tt§ ferbinte ne noate st’l îmbsne ? în nlasa-gi amoroast ne nine vei st’n ningi? Te msritor e aneia ne mie se ssnsne Hli ns noni st învingi? De fsge, ks rsgi kalde la tine st soseaskt! Hli darsrile-i fie al dorslsî tt§ nren: De te sresne’n datt amors-gî st’l toneaskt Kiar ks al, tts disnreg! Insciinţărl. O vino de mt skaut de amarii mea dsrere, Frsmoast zee, vino! mi oii ne a-zî ar vrea, Sofo sţ îmnlineaskt, Safo aksm îgi nere, Fii nrotektoarea mea ! La o femeie. Ks zeii d’o notrivt îmî nare kt st fie Tel msritor ferine kasgî okii stî, Hli ne adorata-gî gsrt kslege’n bsksrie Sssninii dslni ai tti! S«Bt însemnat«ji ape onoape de a da înksnomtiniia nbB.iiksd»!, kb npedT. dekijibniîii .liniBaEngd. IJep-mani., FpaiiTesT., Itadiam. mi Po-111^111., asemenea ed falie opi hc tpadskiiisne mi komnosiijisne de komepHiS mi naptikbdape, neţi-Jiibîii, anonsspî, kontpakl»pî npe-ktfin mi tpadskiiisni de akte >k&-dek’Ltopemtî etc. în «na din n«mi-tede diniBi. /. Stahly. Ile gsra ta ssrîssl, ks grenia n floresne, Hli inima-mi rtnitt, tresere.. te. nrivesk, IHi borba n’a mea bszt, d’o datt se tonesne Hli glass-mi îl sftrmesk. Ca) Assnra anSstsî nsnt se gtsenite o mare kon-fssisne mi nedibmie ne la trib. noastre, vom trata snenial desnre aneasta antind eroarea tribsnalelor. Se leagt liraba-n gsrt; mi noantea mt ’nve- lesne. IHi o ktldsrt rene mi iste mai ales, Togi simgiî mei înninge.. srekia vtjiesne D’sn sgomot ne’ngeles. IHi o ssdoare rene ne frsutea mea se last; Ka iarba toamnei, nalt, ini ftrt de kolor, Îmî nare de odatt kt viaga mt delast Hli tremBr greş-----mi mor! D. B. Zskptpiae Komisisnei Hentpaae as deBenits attts de ktstate, înktt maî în toate ziae»ie dopitopiî d’a ne aBea Bin JR = tinogpafia PomanoBs aae nepe. Tino-gpafia dap a ottpît dsne astopisagia ^e i s’a dat de Komisia Mentpaat ka si> tintpeaskt o ssmt oape kape maî msat neste nsmepsa se dt Komisisnei- Aksm dap dopitopiî d’a aBea aneste as-kpspl se not adpesa aa sss zisa tino-gpafie mi ne Ba ktntta komraekte de ^a No. 1 ntnt aa viea din spmt n«' mtp ne a emit nînt azî. IIpegB^ 5' neî koaae în natps foî este de 30 nti" paae, xîptie Bsnt, ks aitepe aatine. Tinografia Nagionalt, — Strada I\enigeaskt Xanji Genuan ]\o. 27. www.dacoromanica.ro