M 45.
PRINCIP ATELE-UNITE.
MIERCURI 23 MARTIE.
^easto foaie esc de ori ne sfcnfc&mîm; ^jepkspP» ™ Sin»-
rlîtR*
flreiial abonaments-Ijjj nentr8 »n anii 2-1 Sf. jJentrK '/a ;t f ^ »
Trei lsnî. . • • 6 „ Q linie nentrs anon-a8rî se va nlxti ks 30 n.
A
FOIA POLITICĂ ŞI LITTERARĂ ţ
Abonania se falie la Redakjjie în Uasayisl Homîn, iar iirin dis-trikte la D. sekretarl al Administrând lor Ori ne abonament trebsie. nloitit îndatn ks ssbs-krierea.
Redactor Responsabil D. BOLINTINEANTJ.
Ak»m ministep»^ meS e gata a bt> s»n»ne «n rnip deupoiekte de oefopmey noipifiite k» Ipessioiieje gepeî nii snipitsj koiiBensiiei. Gibii-diijiBTi, Donmuop denetauî 1it> s»n-teftî kemaiji a fane mapl pefopme.
nepdeip din Bedepe kapakteps.5 D-b. jepis.iatiB, kapaktep nern>pti-nitop, kape bt> faae pesnsnzi.topî de Biitop«J PomTiiiieî.
8.>awr3gh'>»-.jaiaa*g»Tm.r3aB»cgaB 'jgg i'. «wi>wAgr.f’-=CTB
►
Bucureşti, 23 Martin.
în seanga de joî 17 MartiS, miniştrii din între mi de finanne as ftkst ksnoskst Âds-iureî kt te-va din_n_roiekţeIe de lege ne -got si nresinte îndatt. Ele ssnt:
1.	Lege assnra komsnelor.
2.	Assnra konsilisrilor generale ale dis-triktelor mi konsilisrilor de nit ml.
3.	Ascnra esnronriereî nentrs kasst de folos nsblik.
4.	Assnra drsmsrilor de fer.
5.	Assnra institsireî srie! Ksrgî de Comples.
6.	Assnra formagiî snsi minister al ls-krtrilor nsbline
7.	Assnra gresttgilor ini messrilor.
8.	Ssnlement la legea elektoralt.
9.	Assnra klasifierei natentelor indsstriale mi komerniale.
10.	Assnra kamerei de komernis.
11.	Assnra kamereî de agriksltsrt.
12.	Assnra timbrslsî.
13.	Desnre brevet de mskomrl, mi înks-ragiare în indsstria nagionalt.
14.	Assnra nensiilor.
15.	Assnra kest miilor desnre oare-kare fsnkgionari nsblini.
16.	Mai mslte legi assnra venitsriior bsd-getslsi. Kamera a fost de ntrere ka afart de nroiektsl assnra drsmslsî de fer, nele alte st se triraigt la Komisia Hentraît.
S’a nresintat înkt trei riroiekte de lege,
1.	Assnra institsireî Ksrgei de Kasagie.
2.	Assnra direkgiei generale a vămilor.
3.	Lege ne are skonsl a fane st vie ins-trsktorl militari frannesi nentrs oştirea nelor dosi nrinninate.
Ilroiektele de legi dar ns vor linşi kor-HBrilor legislative.
*Ieia ne noate st le. linseaskt este bsna v°ingt de a Iskra. Ktnd se gtndesne nine-Va kt a trekst ninni-snre-zene lsnî, de ktnd ye formart aneste korusrî mi se keltsi mal
mslt de sn milion, mi ns se ftks nini o lege nost; ns se nsse în lskrare ninî sn artikol din Konvengie, ori ne romtn este în cSrent a nltnge aneastt nenoronitt nart.
Hara nsmaî noate merge ftrt legi. O nart ftrt legi, este tot-d’asna în ajsusl de a ktdea ori în anarxie, ori ssb desnotism, mi sna mi alta ssnt kassri dsreroase, kassri ne noi st adskt înss-mi armii de oksnagii streine, Hli iatt starea ne snii romtnî isbesk sents-trese anestii gerî! mi iatt natriotismsl ks kare voiesk st ne adoarmt! Iatt iibeiltgile ks kare kastt st ne fermene!
A
In adevtr noi sittm kt misia noastrt este a Iskra, ns a strika. Heia ne a fost de dtrtmat, s’a dtrtmat, mi romtniî ssnt ke-magi st zideaskt ne ftrtmttsrile ktzste; mi ns am zidit înkt nimik, nentrs kt ns zidim nimik, ne afltm ssb akgia snsi inales oare-kare. Noi dovedim din zi în zi kt ns jnge-legem kassa rtslsî ne ne btnfsie
Scop şi mijloace.
A
Iii soniettgile matore, libere, skonsl ne-ttgenîlor este tot-d’asna libertatea rai ferini-rea nagiei, mijloanele ka st ajsugt la anest skon ssnt înnerktrile omenesni de a ajsnge Ia o nosigie oare kare. La noi IskrsI este din kontra: Istm mijloanele nentrs skon mi skonsl nentrs mijloane, adikt skonsl nelor mai mslgi st ajsngt la ustere, mi mijloanele ne ias ka st resmeaskt ssnt nriiminii de libertate mi de ferinire nagionalt ne .se nsn înainte.
Intrebagî de la ne! ne dsne 1848, dtn-gsias ks streinii de brîs ne mormîntsl nrin-niniiior de libertate, ntnt la nei ne nort ne frsnte netele tsislor vinisrilor soniale, togi vor resnsnde: nagie mi libertate, ^el ne kas-tt a xrtni, nel ne kastt a snide, nel ne kas-tt a se sakrifika nentrs binele general, se re-komandt ks aneiami rsgtnisne, kttre anelam DsmnezeS.
Aszind ne togi anestî oameni vorbind ks attta ktldsrt de libertate, ar krede nine-va kt aneastt nagie este nea mai libert din Isme, kt ns se aflt sn singsr nettgean kare st aîbt oksgetare kontrarie. Dar vaîl vorbele kon-trazik fantele, — Kenresintangii nagiei kare. vor-besk de libertate, tremsrt de a snsne kredingele lor, neimai mslgi negsgetori kare strigt libertate, se gtndesk la oksnagiî streine kare le ar fa-ne st nrosnere komernisl lor; miniştrii ktnd este vorba st o nsie în nraktikt, se afit în nosigia nelor ne ar ktsta st deslege tigri; boem ne vorbesk de natrie mi libertate, se kon-
silit ks trekstsi; demagogii ne strigt libertate, kastt st o ajsngt nrin tiranie.
Libertatea mi natria dar nentrs nei mai mslgi ssnt sn mijlok, ns sn skon!
De aini nsrnede aneastt amegealt ne în-brtgimast sniritele neior mslgi, mi de kare istoria va.nsne într’o zi între enonele de a-, beragisnî.	"
De aini vine* mslgimea de rele ne ne înkonjsrt.
De aini vine kt konvikgiile st înkint înaintea desnotismsisi voingeî streine; De aini vine kt jsdekttoriî ’nonorslsi, se înlttsrt de lege mi de konsniinga lor; de aini vine kt ka-lomniile se nresintt ks înkrederea neneden-siref; de aini vine kt marlatanimsl st aibt nea mai mare narle la merit; De aini vine kt kananitatea, ignoringa, nedemnitatea st fie asksltate; îndatt ne se nresintt ssb titrs li-beralismslsî mi natriotismslsî.
Aneastt ernarnt akonert de o notrivt ne nettgenii nei bsnî mi nei rti, maskaradt fsnestt de la kare nei bsnî, nerd în tot d’as-na mi nei rtî ktstigt neînnetat.
Inst ori kare ar fi nei ne nerd, nerderea nea mai mare este nentrs oninia nsblikt ne se falsifikt; odatt aneastt oninie falsinkatt, într’o stare de libertate, konfssia generalt se a-ratt, mi nenoronirea vine mi se amast în lo-kamele nettgenilor.
în asemenea stare de lskrsri, adikt ktnd nei mai mslgi se aratt ssb maskt, datoria oamenilor înteligengi este, înneiînd a nsne nel mai mik nreg assnra vorbelor, st ns;konsslţ te de ktt fantele; St ia viaga trekstt a oamenilor. Aneastt karte ns ne amtgesne nin odatt. Ea singsrt noate st ne snsie daka omsl ne se nresintt fane din libertate mi natrie sn mijlok ka st ajsngt la skonsrile sale, sas daka rolsl ne veiesne st ia este sn mijlok ka st ajsngt la libertate mi la natriotism.
Adunarea represintativa.
Dost forme de gsvern ssnt nstinnoase în lsme: forma gsvenislsi snsi om mi forma gsvernslsî nelor maî mslgi. Gsvernsî. snsia este anela ne adsnt toate nsterile ssb sn sin-gsr om. Neksviingele gsvernslsî snsi om singsr, ssnt nekontestabile.
Istoria tstslor ţimnsrilor no snsne aneas-ta nrin fangii ne ne amintt,
în stare# de nivilisagie de asttzi -a Es-roneî, gsvernsî snsi om singsr, este lskrs ks total nenrinnios. Â askslta ktgî-va indivizi ne nsn înainte gsvernele desuotine, mi le dt nalmsl meritslsi, ar fi attt de abssrd în ktt daka, nentrs kt sn tigrs skant ktte odatt
www.dacoromanica.ro
174
DIMBOVIfiA — 23 MARTIE.
din menajerie, s’ar nretinde kt omsl ns a a-mezat înkt domnia sa assnra xearelor selba-tice mi kt este esnss st fie sftmiat de dtn.-sele ka în timnii ktnd se afla în starea sel-batekt. Lsminele ksnoscingelor s’aS resntn-dit nrea mslt assnra oamenilor, ka sn singsr om st noatt mononoliza drentsl de a gsver-na singsr. Instinktsl ne srmeast din natsra Iskrsrilor vestesce ne denositarsl nsterei kt trebsie st kaste îmnrejsrsl sts konsilierî mi ktltsze, Ressltţ kt gsvernsl celor mal mslgi este o necesitate a enoceî ektsale. Dar gsvernsl celor mai raslgî noate st se komnsie în dost kinsrî, sag nrin alegerea acelsia ce are astoritatea snikt, sag nrin alegerea acelora ce ssnt kemagî ktte odatt st se anere kontra acestei astorittgi.
A demonstra neksviingele celsi din ttis mod, ar fi de nrisos. A nronsne snre a se înstrcina sn monarx de a alege oamenii ke-magi st cercetese mi st skimbe voingele sale, ar face st ssrîzt de milt cel mai nrost diii (Esronenî. Societtnile moderne konsimt înkt a se ltsa st se înmele nrin kinsrî nli-ne de vise; dar ele cer st le înrnale ks oare kare dibtcie cel nsgin, mi daka komnle-singa lor iartt sofismele, amorsl lor nronris resning abssrditatea.
Enoka adsntrilor elektive a sosit mi nre-tstindeni în Esrona civilisatt se vede modsl alegerilor. Snele ssnt mai mslt sas mai ns-gin artificiale, mai mslt sag mai nsgin înmt-lttoare; dar nrincinisl trismft kiar atsnci, ktcî ssnt tot-d’asna în anaringt modsri de alegeri./
Este dar asttzî mai mslt do ktt tot-d’asna trebsingt de a sci aceia ce aceste ads-ntri trebse st fie, ktcî ssntem sigsrî kt în viitorime ele as st înrisreaskt assnra srsitei nonolilor Esronenî.
St vedem mai întîis kare ssnt nrimejdii-le lin vicisirele lor; anoi avantagele lor mi necesitatea ce le cere.
O adsnare, este o suire de oameni kare nriimesk sag resning, ks maioritatea, nrons-nerile ce îi ssnt ssnsse. Acest drent de nrii-mire sag de resningere, în maioritatea adsntrilor, odixnesce nsmai assnra drentslsi ce se atribse maiorittgeî în genere. Drentsl maio-rittgeî în adevtr este nsmai acela al nsterei, deci nsterea ns este sn drent, dar sn fant Aceasta ns tinde a kontesta nrincinisl ce, în ori ce societate bine organisatt, minoritatea trebsie st se ssnsie la maioritate; ktcî daka cineva ar ameza din notrivt, ns nsmai ne-di-entatea ns ar fi mai nsgint, dar ar fi mi nenstinnt; dar ressltt kt daka xottrîrile maiorittgeî ssnt singsre legale, not cel nsgin st ns fie tot-d’asna legitime.
Maioritatea noate st fie ignorintt, ne-, dreantt, nttimamt; noate st devie stngeroa-st mi feroast; noate lskra îmnotriva minori-ttgei nreksm desnogii lskreazt îmnotriva nonolilor ; mi atsnci gsvernsl maiorittgeî ns este mai nsgin anrsttor de ktt tirania snsî singsr om, mi ns are mai mslte titlsri a fi res-nektat.
Aceste ekcese de maioritate not st se fakt de adsntri, ori kare ar fi originea lor; mi inssniî adsntrile ssnt mai de temst, ssb toate aceste ranortsrî, de ktt maiorittgile no-nslare.
Oamenii resninî în nsmer mare ag mim-ktri generoase; ei ssnt mai tot-d’asna în-viumi de simtimente de nietate sag de jssti-gie; dar ei xottrtsk în nsmele lor. Mslni-mea sakrifikt interesele sale, emogiilor sale;
dar renresintangiî snsî nonol ns se ki'ed as-torisagi ai imnsne sn asemenea sakrificis. Ei ssnt, sas zik kt ssnt onrigi de simtiinentsl mi sieî lor legale. Illi fiind kt miniştrii snsî domnitor ssnt mai adesea mai asnri de ktt Domnitorsl, mandatorii snsî nonol ssntgtot-d’asna mai asnri de ktt nonolsl. Kttre acestea st ns ne asksndem Iskrsl, maioritatea va fi în fsnd jsstt mi resonabilt, acest rezon mi aceastt jsstigie not deveni garangii ne-destslttoare. O minoritate bine snitt kare are avantagisl atakslsî, kare snerie sag ktmtigt, argsmenteast sag ameningt sna dsne alta, domint mai ksrtnd, sas mai ttrzig maioritatea. Violinga resnesce ne oameni, ktcî ea îi orbesce assnra a ori ce ns este skonsl lor general; moderarea îi îmnartc, ktcî last sni-ritele lor deskise la toate ksnsidertrile nar-giale.
Adsnarea konstitsantt era komnsst de oameni cei mai stimagî, mai lsminagi ai Fran-ciei; de ktte ori ea dekrett legile ce nronri-sl ei rezon le resningea! ns era în adsnarea legislativt o sstt de oameni kare st fi voit a ftrtma konstitsgia de la 1791: fsse însti de la sn kantt la altsl, de la încenstsl stg, ttrîlt într’o direkgie inverst de Ia voingele mi doringele sale. Hele trei nttrare ale.Kon-vengiei avea eroare nentrs krimele ce ntta-sert cele din-tîig zilg ale rensblicei, mi as-toriî acestor krime, ks toate kt erag în ns-mtr mik în stnsl ei, ns înttrziart a o ssb-jsga.
Rine a citit aktele astentice ale narla-mentslsî Engliterei, de la 1640 ntnt la risi-nirea lsi, de kolonelsl Ilride, înaintea morgei lsi Karol I, trebsie st fie konvins kt cele dost ntrgî ale membrilor sti doreag ks ktl-dsrt nacea ce votsl sts resningea neîncetat, mi nrimea ka sn lskrs fsnest sn resbel a kt-rsi necesitate o nroklama în fit ce zi în s-nanimitate.
O adsnare ltsatt ei înssmi, mi ttrt re-nresie ce-i vine de afart, este din toate ns-terile, cea mai oarbt în mimktrile sale, cea mai inkalkslabilt în ressltatele sale, nentrs membrii kiar kare o komnsn; se arsnkt în ekcese kare, la cea din-tîig nrivire, nare kt s’ar esklsde o btrbtgie indiskrett assnra ts-tslor obiektelor; o msltinlicitate de legi ftrt mtssrt: doringa d’a nlace ntrgei nttimamt a nonorslsi, Itstnds-se imnslsiei sale sag kiar întrektnds-o; nisma cei înssflt îmnotrivirea ce înttlnesce sag censsra ce btnsiesce, a-tsnci onosigia în simgsl nagional, sas obsti-nagie în erori; ktnd sniritsl de nartidt ce ns last alegere de ktt între margini, ktnd sniritsl de korn ce dt nstere nsmai snre a ftrtma; sna dsne alta, ktnd îndrtzneala sag nexottrîrea, violenga sag osteneala, komnle-singa nentrs snsl singsr, îmboldirea nrin sansagii fi'sice nreksm mi entssiasmsl sag groztvia, linsa de ori ce resnonsabilitate moralt; sigsranga de a sktna nrin ns-mtr la rsminea de lamitate sag la nerikolsl kstezangeî: ast-fel ssnt vicisrile adsntreî, mi kontra acestor vicisri, leaksri nsternice ssnt neantrat trebsincoase.
Hei din-ttig din aceste leaksri, este in-dikarea ksratt mi nrecist a xotarelor dinko-lo de kare adsntrile ns vor nstea face ftrt st iast din sfera lor, mi ftrt st ekcede kom-netinga lor legalt.
Aceste margini ssnt lesne de tras; dren-tsrile ce nosed maiorittgile adsntrilor, nsr-ced nsmai din acelea din kare maioritatea asociere! se aflt îmbrtkatt. Rele dinrttig tre-
bsie a se onri akolo snde cele de ni <j0j| se onresk; nonslsl ns noate delega renresj^ tangilor seî o astoritate ce ns nosedt.
Deci, nonorsl ns are mai mslt de ^ ori ce individ drentsl a face legi nedrente
„	1	x »1
di kt legi ce ssnert drentsrile nersonale
fie kare membrs al snei asociagii îmi
'iei

treast intrînd în aceastt asociagie. Maior, tatea ns este astorisatt a ssnera minoritar i în oninia sa, în indsstria sa, în esersicisl ne ssnerttor al fakslttgilor sale, maioritatea de. vine tirant, ktnd se atinge de libertatea norittgeî sag a snsî singsr din membrii sjj ftrt ka legea st le fi astorisat, sag ktnd se atinge de viaga sa, ftrt ka jsdekttorii uea, ttrnagi kiar de maioritate st fi nrousngat 0 sentingt konformt ks legile anterioare. Ma-ioritatea ns are mai mslt de ktt cel din-ttig individ ftrt misie drentsl d’a tintri legilor <je face sn karakter retroaktiv.
Ssnt în fiine o mie de lskrtrî ce rediki la voinga maiorittgeî ceia ce are legitim mi kare o nsne în ksmntnire ks desnotsl % doranesce într’sn nalat nrin sateligiî seî, sa? ks ttlxarsl ce domnesce în kolgsl snei nt-dsrî, nrin nistolsl sts.
Aceşti nrinciniî se anlikt la maioritatea renresintangilor snei asociagii, ka mi la roa-ioritatea asogiagilor ei. Ori ce maioritate akt. rsî xottrîre ar trece xotarele ce am aretat sag ktlktnd assnra drentsrilor individsale, sas nromslgtnd legi retroaktive sag inegale sag nronsngtnd nedensa, mi atribsinds-mlasfe]' nsterea jsdekttoreaskt, ar fi o maioritate fak-gioast mi kriminalt ale ktrii toate aktele ar fi lovite de nelegitimittgî.
Dar ns este destsl a nroklama aceste re-gsle: trebsie a se asigsra, mi esekstarea lor; trebsie a gtsi mijloacele ce kongin adsntrile în sfera legalt, sag kare le desarmeast daka ele es nrin violare din aceastt sfert.
4el mai indisnensabil ntzitor, singsrsl noate kare st fie efikacig îndestsl, este drentsl de disolvare assnra adsntrilor. drent Itsat snei nsteri streine la desbateri mi la akte cc not st fakt trebsincioast aceastt disolvare.
Dar aici se nresintt o obiekgie.
Gsvernsl, vor zice snii, va nstea st di-solve, o adsnare ne kare o va nsmi fakgioast ne ktnd ia ar fi nsmai îndenendintt, mi no-nonolsl ar fi silit st ssfere o adsnare vînds-tt nsterei.
Ilroblemt e anevoie de dcslegat.
Ks toate acestea, srmtnd ntrerei generale a tstslor astorilor Esronenî ce ag skris desnre aceste kestii, neksviingele ce ar.ressl-ta din acest mod de disolvare, ns ssnt attt de rele, ksm ar fi ne antrat acelea ce arre-sslta din nenstinga de a disolva o adsnare.
Iatt motivele: 1-ttig kt tirania adsntrilor, ktnd astoritatea lor ns ar avea margini, este mai oribilt mi mai Isngt de ktt aceia a snsia. atsnci membrii acei adsntri ns mai ssnt antrttorii, dar konronrietari ai tiraniei. Ssb o konstitsgie, nagia ns este libert de ktt atsnci ktnd denstagiî eî ag sn frîS. 2-lea Alegerea, ktnd ea ns este o inssltttoa-re mi kslnemt narodie, vindekt neksviingele disolvtroi ftkste. Ktcî, daka oninia este »■ nitt, ks adsnarea disolvatt ne nedrent, ea a-dsce ne btncile legislative maioritatea aceia* mi adsntri.
(Va snna.)
Kronică Streină.
MonitorsI Francei tintresce traktatsl î11’
www.dacoromanica.ro
DÎMBOVIŢA - 23 MARTIE.
175
jre Fraunia rai Sardinia nentrs aneksarea Sa-voeî roi Nise! ks Fraunia.
lat® anest traktat:
Art. 1. Regele Sardiniei Iconsimte la sni-rea Savoeî rai Nişei ks Frannia, mi se lea-nfrds, el rai Hei ne vor koborî din el, mi nei tie îl vor moşteni, în favorsl îmnăratslsi fran-tjcsilor, de drentsrile sale assnra anestor te-j^e. Aneastă aneksare se va fane fără nini 0 sil® assnra voinţei nonslaţiilor, mi nele dos® gsverne, se vor înţelege assnra mijloacelor 'iele mai iniinnioase de a anreţsi mi konstata manifestările anestii voinţî.
Art. 2. Regele Sardiniei dă nărţile nes-tralisate ale Savoeî ks kondiţiile ks kare le gtănănesHe el îiissmi, rai îmnăratsl Frannesi-lor momite d’a se înţelege în aneasta atătks nsterile renresintate la kongressl de la Viena lîăt rai ks konfederaţia Elvetikă.
' Art. 3, 4 mi 5. Komisii mikste vor determina xotarele nelor dosă Statsrî mi vor fi înstrăinate să limnezeaskă'kestiile ne vor erai din aneastă snire.
Art. 6. Ssnsraiî Sarzî, originari din Sa-voia mi din Nisa se vor bsksra în timn de sn an de faksltatea d’a reklama năslrarea naţionalităţi Sarde. “
Konstifsîfionalst felinită ne regele Sardiniei kare va fane o nrokiemare loksitorilor din Savoia rai Nisa, ka să-i deslege de js-rămîntsl de kredinţă. D. Farini s’a nsmit ministrs din întrs. Ostile Frannese as nriimit 8n nos ordin să stea în Italia.
Se zine kă resnsnssl Asstriei la neta D-lsi Tsvenel, desnre aneksarea Savoeî rai Nişei, ns este nini o anrobanie, nini o nro-testaţie. Resnsnssl Ilrssiei se întărziase, din liassa snei întrebări din nartea EnglitereL
In alegerile nele noi, komitele de Kavsr
a fost .ales în numi loksri; în Florenţa, BoA
lonia, Tsrin, Milan, Gensa. In general alegerile as fost favoritoare nolitinieî gsverns-lsi Sard.
Gasetele din srmă vorbesk desnre în-temnlările din Roma la Corso, rai snsn kă lskrs ns a fost atăt de mare ne kăt s’a krezst.
CRONICA.
Deskiderea Kamereî din dealsl Mitrono-
Noi zinem nsmaî: Daka araezămîntsl bi-serinesk ns noate să şteargă aneste rsine, să învokăm nel nsţin mila netăţenilor, ka să le dea o fisionomie nosă mi veselă.
Ordin ministerial kătre ÎIretekt5ra Iloliiriei lianitalei.
Sna din 'iele d’ăntăis datorii ale administraţiei interioare fiind menţinerea bsneî ordine nrin lsarea la timn a messrilor nenesa-rii, ini nrevenind ne verî-kare de resnsnderea ne ar trage assnră’i ks kălkarea anelor me-ssri, vă invit Domnsle Ilrefekt a fane să se ksnoaskă de toţi kă ns ssnt iertate adsnă-rile nrin loksrile nsbline, nieţele rai stradele kanitaleî în veri-ne timn fără astorisaţia no-liţieî, fie ssb ori ne motive: rai nentrs aneea kare ar kstesa Să nrovoane adsnătsri de ori-ne fel fără voie nrealabile de nrefektsră, D-voastră în temeisl legei să aveţi neadormită nrivegiere de a-î sssnrinde rai da jsdekăţiî ka să ns mai aibă lok veri o neksviinţă.
Aneste disnosiţii le veni nreskrie rai la toţi fsnkgionariî noliţienesni ka să le aibă în vedere, în kăt să jis mai remăe nrilejiS de konfliktele ne ar nerea snii să le motivese ne neksnosninţa toleranţi sas netoleranţi de adsnărî de oameni ne strade mi loksri nsbli* ne ne ns intră însă în răndsl nresmblărilor de netreneri rai trebsinţe kasnine.
Ministrs din întrs Ion Gfka.
No. 2196 1860 MartiS 14.
Adunarea Legislativa.
(Srmare)
D. B. Katarţis esnlikă, dsne mai mslte artikole ale leţei elektorale, ksm astă leţe ns nermite a se înskrie nine-va în alt distrikt de kăt akolo snde e nronrietar. Anoî întreabă adsnarea daka ns află ks kale a se revi zsi listele alegătorilor, nentrs ka nsoile alegeri să ns se fakă dsn® anelearai liste; ds-nă otărîrile tribsnalelor, sas întrodss mslţî fără drent, rai Kamera are, dsnă konvenţie, nsterea ssverană, snre a esamina toate one-
nsne în disksţisnea snsî ssbiekt simnls. Kă konvenţia are nevoe de internretare, kă ns este sn artikol esnres nentrs dominil, se vede kiar din disksţisnile ne s’ag făkst. Tribs-nalele dar as fost în drent s’o internretă, nre-ksm este în drent mi kamera. Dar internre-tarea Adsnărei ns este generală rai obligoto-rie, în vreme ne a Kamereî are ast karakter. Kamera dar este în drent Să tae astă difiksl-tate, însă ns noate atinge otărîrile tribsnalelor, nini listele elektorate; kăni aneste se nre-vede ansme de konvenţie; dar în ne sens se va nronsnţa Kamera, D-lsi ns raţie; tot ne uere este ka să ns se nrejsdene în nimik o-ninisnea Kamereî, nînă kănd va veni nroiek-tsl ne ni se nromite. Kăni, Kamera kată să aibă msltă atenţisne în ast ssbiekt: legea e-lektorală este destsl de restrînsă, rai ns tre-bse s’o mai restrîngem nrin internretări. Iar kăt desnre gsnoaele oraraelor, kare vorberate D. Katargis, să află kă din anele gsnoae a emit libertatea rai întărirea naţionalităţii noastre gsnoaele anestea ne-a dat libertatea rai as reînviat drentsrile noastre, iar ns iirivilegiaţii ne ssnt atăt de nrotektaţi de legea elekto-rală. Astă lege kată dar să se internrete ania ksm să fie jsstă nentrs toţi, rai kiar favorabilă anelor gsnoae, ne kare le desnreţserate D. Katargis.
D. Katargis resnsnde kă i s’as dat vorbelor sale sn alt sens de kăt as; fiind kă toţi intim, kă, kiar nrin nele mai nivilisate orarae ale Esronei, se află anele gSDoae de kare D-lsi a vorbit.
(Tea mai mare narte din membrii Kamereî, fiind retraraî, D. Boeresks n’a mai renli-kat, snre a areta kă gsnoaele D. Katargis, ns not fi la noi anelea din alt stat, adikă nro-letarii; D-dsi a înţeles ksrat ne nonorsl in-dsstrial rai komernial, kare, ne e drentsl s’a aretat ama de inemik klaselor nrivilegiate.)
D. I. Brătians a înnenst să-rai esuline rai Qiiinisnea sa; dar ora, fiind înaintată, rai mai toţi membrii din dreanta fiind dsrai, fără a se aridika medinţa, disksţisnea s’a amînat nentrs a dosa zi, nnerksrî, kănd iarăinî Kamera nefiind în komnlekt, a remas nentra joi la 17 ale anestia.
liei a dat okasie atăt romănilor kăt rai stre- j raţisnile elektorale, nrin srmare mi otărîrile inilor, să vază rai Să se indignese tot d’o-dată de starea nea denlorabiln în kare se află norţile rai înnrejmsirea anestor norţi la intrarea nea mai de jos a dealslsî. Văzînd a-neste zidsri rsinate, ar krede nine-va kă fak narte de la o biserikă sărakă ne se ţine ks mila trekătorilor. Dar aflănd kă aneste rsine fak narte din nisne araezăminte bogate ka nisne rigatsri, kă în anest lokara este tribsria dsne kare se asde vonea snei naţii nrin tri— mimii g-^ simtimentsl de nietate, se skimbă îndată în nea mai adînkă indignaţie!
tribsnalelor.
D. I. Gika kombate astă oninisne, ară-tînd kă listele se fak o dată ne an, rai ns se not skimba în ksrssl anslsi. Iar daka Kamera krede, kă ns va avea okasisne să nrefakă leţea elektorală, D-lsi este gata a nresinta Kamereî nroiektsl ne are lskrat, ori kănd adsnarea va voi.
D. Kreţeans nrotestă în kontra oninis-neî D-lsi Katarţis de a se atinţe otărîrele tribsnalelor kăni ssnt trei nsteri în stat. mi ns trebse ka sna să kalne drentsl altia. Otărî-
A-nela ne kălătoresne în Statsrile Tsrni- rele trebsnalelor ssnt fără anei, mi nimeni ns
Cl’ vede asemenea rsine moderne, lokara al HSstnrei mi al miseriei mi ks drent ksvînt zine atsiini kă £nieie dărămătsrî ssnt imaginea ds-!eioasă a snsî Stat ne se dsne. Oare trebsie s® ne fa<iem aneiaraî ideie la vederea rsine-01 de la mitronolie ?
j Trebuie să zinem ka în Tsrnia. „Aneste tlste dărănăoătsri ssnt ikoana klerslsi ro-^n?“ Noi ns am voi ks nini sn nreţ a ne
'I5l>e aneastă
'"SBini.
întrebare. O nsn rsinele ele
iioate atinţe aste otărîri.
D. Katarţis obiekteasă kă D. ministrs a sitat omninotinţa Kamereî, kă neste tribsna-le se află adsnarea, rai în materie de aleţerî, ea singsră e jsdekătoarea ssnreniă. Aneastă nenesitate o va simţi Kamera, kănd îmi va adsne aminte de gsnoaele kare infekteasă o-raraele, rai ksm aneste gsnoae not desnatsra aleţerile ne s’ar fane.
D. B. Boeresks nrotestă în kontra aser-ţisnei D-lsi Katargis, rai arată kătă nasisne I văd silit a anăra neea ne am tot-d’asna în
Tinărim anest resnsns al D-Isî Kolonel Ka-simir la sn art. al Dîmbovitţeî, ks toate kă ns era nini o alssie la D-sa în anei art. ne na -re bine kă avem okasia de a servi adevă-rsl ks aneasta. Aflăm tot-d’odată ks nlăne-re kă direkţia vămilor a dat de mai n’ainte instrskţiî severe la astoiităţile komnetinte snre observarea bsnelor năravsrî. Mărtsrisi-rea D-lsi Kasimir nentrs noi este destslătoare.
Redakiţia.
Domnsle Redaktor!
" ^
In foaea dsmitale din 19 ale korente lsnî, între mslţî fsnkţionari din osebite bran-rae a Statslsî ne fak absssrî nsmerî rai ne imniegaţiî vămilor mari rai mini. Am onoare a mă rekomanda, Domnsl mes, kă fak narte la aneastă branniă ssnt direktor iirimaris la direkţia neutrală a llrinninatelor-Snite; ns-’mî a nlăkst nini odată afane în nsblik: vorbă desnre integritatea nersoaneî mele, am lăsat tot-d’asna să vorbeaskă fantele daka am făkst neva bsn; dar fiind kă nrin ksvintele kă fsnkţionarii mari ai vămilor fani o alssie foarte direktă rai la nersoana mea, mă
www.dacoromanica.ro
176
D1MB0VIUA —_23_MARTIEl
lsme de ktt toate, onoare tate; aflt dar Domnsle kt m’am ntskst onest ini integrs, mi daka te a! fi anskat, Iskrs ne trebuia st fanî, a Îs a informaţie nositivt desnre fsnknionariî vtmilor, roodifi-kauiile nresintate ambelor ministere mi in-strskţiile ne s’aS dat ne la toate nsnktsrile vamale din IIrm.iiiiate, ns aî fi isatmaî sksmn ks înlesnire nana în mînt, s’aS de vei fi lsat’o, te aî fi onrit mi gtndit vine înainte a fane alssiî la nettţeniî kare dsne toatt sttrsinţa a fsnkţiona ks nea mal denlint onestitate mi integritate, dsne ksm ssnt denrins, (te rog st o krezî mi de. ns voemtî a lcrede st nerne-tesî ftrt natimt mi te veî konvinge) în lok de a aszi mslţsmirî, ssnt silit a niti aszirile mi vorbele ne ftrt ninî sn temeis in-seresî în foaea dsmitale. Mt vtd silit a a-dtoga, domnsle, kt datoria dsmitale de ade-vtrat natriot era de a te înkredinţa de neea ne aî aszit mi a veni dsmneata s’as a trime-te ne anei ne ’ţî-a snss kt se fakabsssri de kttre fsnkţionariî vtmilor la direkţia nen-tralt, ne neline nsmesne s’aS nel ne nsmesnî dsmneata nrin foaea dsmitale, ni a nsmi absssl mi la ne nşnkt, ks anest kin, dtmî voe a te învtţa, mai bine st noate sttrni rtsl, ktni dovedinds-se mi dentrttnds-se înnentnd de. la mine ne anei nevrednik fsnkţioriar; veî înksvi-inţa, kred kt sn om singsr ks toatt bsna voinţt hq are noate sttrni resl daka ns va fi ajstat de bine voitorii aî natrieî, nreksm dsmneata mi algî asemenea dsmitale.
Te rog st bine voemtî a insera aneste linii în foaea dsmitale.
al dsmitale serv
Kolonel Teodor Kasimir.
■	---~-/\AAAAn/VAAA/W---
Materii judecătoresc!.
(Srmare.)
île d’altt narte tribsnalslsî komernial, ktnd i se nresintt innidentsl trebse st vazt de este sinner, dakt ns este nronss din vi-klemsg, saS din mtnie ab-irato, ktnî într’sn asemenea kaz ftrt amî sssnende denisisnea, kontinst în a ei nronsnniere.
Ka st nstem fi mai bine înţelemî ass-nra anestiî nestisnî de inkomnentinţt, trebse st observtm kt tribsnalsl komernial noate fi nekoranetent sa§ ratione materioe sas ratione persone.
Nekomnetinţa ratione materioe, noate fi atsnnî ktnd natsra kasseî ne se nresintt n’a-re karaktersl de komernialitate, "ii sn karak-ter nivil sa§ nenal. într’sn asemenea kas, trib. komernial, ne datt îmi deklint singsr komnetinţa sa, ftrt ninî o altt reksiziţisne din nartea nrigonisarilor, mi trimite inniden-tsl, saS în deliberarea trib, nivil, sa§ în ane-ia a trib. kriminai.
Este înst mi o altt nekomnentinţt ratione persone, atsnnî ktnd kontestaţisnea de mi într’adevtr este komernialt, dar tribsnalsl kare o jsdekt ns este anela al dominilis-Isî nelsî ne se jsdekt.
Ani vedem kt ns st atinge întrs nimîk ks anest innident, ninî vre sn nsnkt din materia nivilt, ninî vre-o înfrtnţere adsst ne-lei nenale ka ordina nsblikt st fie tsrbsratt, ani eî vorbea nsmaî de interesele nersonale ale ntrţilor, mi de a4eia se mi nsmemte ratione persone.
Eî bine! în anest kas, tribsnalsl, snde
mi integri-1 se aflt kontestaţia ns se deklart de nekom^
netent, de ktt nsmaî de se va nere de ntiţî, mi ks kondiţisne ka, cererea st n fost adie-satt mai înainte d’a se nroneda în delibeiaţis-ne; îndatt înst ne se va fi nronedat, ns se mai noate fane ninî o reklamanisne. _ Dakt ani tribsnalsl leantdt ntrţî 116" gante nronsnerea de nekomnetinţt, legea zi-ne, (art. 22 din anekssi dsne Itngt K. Ko-mernialt) kt, els atsnnî. noate nrin aneiaim xottrîre st se nronsnnie attt assnra anesteî nronsnerî, ktt mi assnra fondslsî, înst nrin dost disnosiţisnî distinkte, mai adtogtndsse kt disnosiţisnea assnra nronsnereî de nekom-netinţt, st se noatt, la ori ne kas, ataka nrin anei,
/. 1. Ilals.
(Va srma).
LA O COPILĂ.
Mtndrslint de a-rnî nltnge, Vtrstnd lakrime de stnge, Ns’ţî a-mî snsne în destsl, Ktt de lakrimî ssnt sttsl.
>3
Geme inimioara ’n mine De sftinietoare kine.
Geme totsl ’n snire,
Totşl ’mî e krsdt jelireJ
Il’a mea mtndrt inimioart.
Te aţîţî jsnt btltioart Strelsne de frsmsseţe,
Illi ks rara eî mtndreţe.
Ns’mî maî nlane xora mtndrt Nimika Biko ne lsme!
Am sitat ntrinţî mi rsde,
Illstesk n’sn oneau de trsde!
Toatt zisa, nontinika,
Strebat singsrel vtlnika Snde nentrs ’nttia oart Te strtnseis la inimioart.
Mai vino mtndrt nsiksţt,
Inî ne verdea noensţt,
3t’mî maî daî a ta gsrint, Frsmsmikt zinsliţt !
Kt emtî mtndrt mi frsmoast Ka o stea din ner aleast,
Ilikatt floare din soare,
Ks kosiue kreţimoare.
De-aî veni mtndrsga mea,
Ssfletsl me8 ţie amî da,
Tal tes stn, ne ţiţimioare Sktldate în dor de soare.
X G.
1859. Dekemvria.
DO'RIjX.
Frsnzslina se ntlesne,
Doamne dors mt msnnesne, Inimioara mea mt doare,
Mt sssk ka mi o floare, Doamne, Doamne aibî ts milt De o fraţedt konilt,
S’alinî dorsl iie o arde IIrin qereaska ta drentate'.
Kosiuioara mea btlae Ileste stnsl ks vtnae,
Nsmaî are florinele De ama mtndre ks ele,
Ktnî ’mi e inima rtmtt Fiind d’sn mtndrs isbitt.
Ftmt Doamne o ntstrikt Ka st sbor ne la vtlnikt,
St’î snsn dor de inimioart,
Dorsl kare mt doboart.
Am sitat msmt ntrinte,
Kt’mî e dorsl mes ferbinte; luimioara-mî la el sboart,
LUi de dor ar vrea st moart! Doamne! Doamne aibî ts milt ( De o tintrt konilt,	.
Kare nltiiţe st jelesne,
IUtnţe dorsl ne-o rasnnesne,
Illi st’l dsk Doamne ’mî e greş, Kt îmi e de neassl rtS.
X. G.
1859 NoemvriS,
URZiCĂRll
5n srator din dreanta ftks internelaiiie, dakâ gsvernsl a lsat mtssrl st se sttrneask% ltksstele. în alte timnsrî, oratorii din dreanta ar fi fslgerat ne nel -ie ftks aneastt interne-laţie; ltksstele eras înainte mergttoare oştirilor rssesnî, Te, skimbare!
Kamera Marţi nemslţsmitt deresnsnssl la mesagiă, a denis st aleagt o altt komisie a fane resnsnssl, mi a ales tot membrii ane-iami komisii, kare va mftţima tot anei resnsns.	_________
O damt mare, zinea kt Konvenţia este dinloma de nobleţt a mojinilor.
La kare o damt mikt rtsnsndea, kt ie-gslamentsl este dinloma de nobleţe a boen lor. Illi kt aneasta este sekretsl nentrs kaiti nei dinttiS ţin altt la Konvenţie, mi nei din srmt ţin attt la Regs!ament.
Se zine kt bogtţia ntrslsî damelor noa» tre oksnt astt-zî toatt Esrona, nentrs kai s’a mi trimis din toate ţerile la Bsksresni fi! se neart reneta ne fane st le kreaskt ntifil
ÎNŞTIINŢARE.
S»6i însemnat»^ ape onoap de a da mksnouitinii.a n»B^ikî>-i8Î5 ^ nped’B wiekuismîii .iimBaEng;i. mam», FparsHesi,, Ita^iam» m1 P°' mi)nit, asemenea e.i fane opî ^ tpadskuisne mi komnosiiiiBB6 ^ komepnis mi napfiksjape, ne^ giBni, anons«pi, kontpaktspi npe k«m mi tpad8kni»ni de alde ^ deki»topeiiiti etc. în «na din n81111 te.ie riimci.	,

in» i p i i |	, ..isai i	—tmBi—w»n)*w,i«iwwgaa^*—feariiij>ij_ii'_m*WfTiiMK—
Tinogrălia Xanionalt, — Strada Nemţeaskt Xan» German No. 'îl.
www.dacoromanica.ro