ANUL I! - 1860. H'A ii.n ri ■ ? . ai;. > 1 ’ i.t rljjf»91t -ti* ?Hf:on «a .rt • '!-" • llf silfii ^ - -ridfi f» ■ , ; , Atsnnî la ne trebsie st seanline? St se mtrţineaskt nsmaî la esnronrierl în oraţie nentrs înfrsmsseţarea lor? art. Konvenţieî a-inazt nrinninsl a or! ne esnronriettrirî nentrs ori ne folos nsblik. 5na din mşltele esnro-nriettrirî nentrs folos nsblik, este mi neia ne nrivesne ne ţeranî, mi înkt sna din nele ne nrin rezonsl de folos nsblik noăte st se nsie în kansl tstslor. Konvenţia ns a nstşt st ns înţeleagt aneastt kesti.e a neranilor, vorbind desnre esnronriere, ks attt mai mslt, kt în auelams art. amazt nrinninsl de înbsnttiţire al soartei ţeranilor, ne ktnd ns ziue ninî o vorbt desnre nietţe mbltue ale orawelor. noate fi maî folositor astt!zî nentrs inferessl nsblik da romtnî, nieuele oramelor, sas înnronriettrirea ţeraiailor ? negremiţ kt nea din srmt. Ssnt oameni kare ns not(st .înţeleagt kt dsne Konvenţie, itoate satele din nrinni-nate. sknt emanninate, nrin rezoanele ne as diktat desfiinţarea mononolsrilor. Ktnî în fine, ksm s’ar nstea desfiinţa mono-nolsrile, ktnd satele ar fi înkt ale nro-nrietarilor de momii? ksm, s’ar desfiinţa nri-veleţele, ktnd nronrietariî singsrî ar avea drentsl de vadsrî nrin sate ? Satele ssnt eman-ninate dar de Konvenţie,. nrin desfiinţarea mononolslsî, nrivileţisriloiV mi tot â.neastt konvenţie, ka st ns jikneaskt drentsl nro-nriettţeî ne kare sniî s’ar snrijini kastmas-ne mononolsrjle mi nrivileţisrile, amazt nrinninsl de emanninare al satelor,, nrin art. es-nronriereî silite nentrs kasst de folos nsblik mi ks desntgsbire. Anest art. noate st se întinst kiar ass-nra snei mini ntrţî de ntmtnt de ntmsne saS de msnkt, ks dreantt desntgsbire, kon-dinie attt de nenesart, în ktt, ftrt dtnsa, nrinninsl stnt al nronriettţeî ar fi violat, mi °datt anest nrinninis restsrnat, bazele între-?el soniettţi s’ar kletjna mi s’ar ssrna. Este sas ns este înnronriettrirea ţerani-^or sn folos nsblik ? Nimeni ns va nstea zine kontra. Ilrin srmare art. 46 al- Konven-Hmî se noate anlika la kestia lor. Ns ssntem n°i nei ne, snrijint a se înnronriettri ţeraniî, ks sniritsl ne kalkt afart de legalitate mi a-fer't de marele interes naţional, Ns nerem soarta lor ninî o skimbare karp, st ntgs-E.m ne nronrietari, ks ktstigsl ţerariilor. Dar ^rem o. skimbare kare, ftrt .nagsbt snei ntr-K'i Btj.nsie ninnî milioane de ssflete în nosi- ţie de a avea, o* nat-rie st anere; mi nrinni-nisl stnt al nronriettţeî st-L resnekţe ka o reliţie^ mi tof de odatt mi mouiiile nronrie-tarilor st se libere, mi ţeraniî st devie ne-[ttţenî, ns servi. ; ;.raf- p—• l.Ăni1*.-v |i Illîimiil ; ;; ^ ‘(l ; ■ dt‘n’ *»îl ^ ■ 9n a 1 'tnt . . l. 1 ' Inamovibilitatea judecătorilor. ■j - a îj Anest nrinnin este admis în noa rnartt Konstitsţionalt a romtnilor. Iltnt ne se vor fane leţî assnra bazelor din Konvenţie, anest nrinnirtis are stMînaî doarmt în sitare. Ks ■toate anestea, ratne, noîratne, kornsrile leţis-lative noate st-1 nsie în desbatere. Iltnt a-tsnnî ns este vt>§ st trattm ne sksrt stili— tatea Isî. Belţia. înkt a nss în Konstitsţia sa kt jsdekttoriî ssnt nsmi.ţî ne viant; kt ninî sn jsdekttor ns noate st fie skos ninî sssnen-dat de ktt nrin jsdekatt; kt skoaterea snsî jsdekttor st se fakt nsmaî nrintr’o not ns-mire mi ks konsimţimtntsl ses. Bonin în livr. 4. kan. 4. în nersb. Es-nlikt ks msltt înţelennisne rezoanele nentrs kare este de dorit anest nrinninis. In adevtr, daka temerea de skoatere ar nlsti assnra tri-bsnaîelor, nsterea esekstivt ar nstea st se amestcne direkt sas indirekt în esersarea ns-tereî, jsdekttoresnî; nel nc disnsne dejsde-kttorî, noate lesne st disnsie mi dejsdektţî. Trekstsl romtnilor maî ales este foarte anroa-ne de noi, ka st ns ne înveţe aneasta: rt-nile soniettţeî, ftkste de abszsl nstereî eşe-ksţive, nrin înrîsrire.a sa, assnra tribsnalelor, ssnt înkt deskise. Bbnin zine ks snde este sn reţe, este o ksrte asemenea, adikt intriganţi mi de neî mari,, ne kare nasnerea lor, demnittgile mi servinisl îî însoţesk ks nsterea ssnremt, mi not st fakt abszsrî. Ftrt îndoialt kt aneastt ksţetare este maî ne jos de dtnrniî, mi jsde-kttorii ssnt nrea sss, de asemenea temeri; dar oninia se va însntimsnta mi va zine. „Ksm omsl ltsat singsr, ne nimik ns rekomandtar nstea st se Isute kontra snsî adversar kare are în mtnile sale srsita anelsia ktrsia îî Mere jsstinie? mi jsdekttorsl el înss-mî, kare ar fi noziţia sa, daka traisl ses nstea st fie; ■komnromis de intrigt mi kalomne ? A-„tsnnî kare ar fi ssbiektsl kare l’ar resnek-„ta, kare Tar teme, kare i ş’ar ssnsne? Din „kontra, daka Statsl este nernetsa], îmî va a-„sigsra mî va komanda ks- demnitate; ar rt-„dika frsntea în, notriva nelor rtî; va snrijini „ne neî bsnî; va rtsbsna ne neî inssltaţî;se „va onsne la violinţele tiranilor; ftrt frikt. „ftrt temere, ftrt snaimt kt o st-î ia nine-„va loksl, daka ns este kslntA Macarel zine kt, inamovilitateă jsdektto-rilor este tnea diuttis keztmie a neattrnt-r.eî lor. Itri'saiiî j Ş.koaterea snsî jsdekttor st se fakt nsmaî ks konsimţimtntsl ses. Daka reţele noate st mikmorese avantaţele, nrerogativele, konsiderarea legatt de sn 'nost nsblik, nsne ne aneî ne ns o înnlinesk de ktt nentrs a?i neste avantaţe, în nevoie de a srma voinţele-sale; mi noate indirekt st dobtndeaskt ane’ia ne nse,ar nstea aere de faţt. Ktnî attr»i narea în kare temerea d’anri nerde nostsl ar-bitrarinesne ţine ne sn jsdekttor, ns este maî; mare de- ktt aneia în kare îl ţine nstinţia s’ad’a vedea retrtgtndsi-se nrerogativele kare l’as ftkst st kaste nostsl mi kare îl resnlt-tesk nentrs felsl se§ mi ■ lskrtrile sale. Sn jsdekttor ltsat în nertitsdinea ne are st ise. fakt>nostsl, ns -noate, afart nsmaî d’o nstere de karaktef rart, st aibt aneiamî neattrnare ka nela ale ktrsî avantaţe ssnt asigsrate. Ilriii anelam ksvtţt, fie ne maţistrat, tre-r bsie 3t fie liber de a refssa înaintarea sa§ skimbarea ne vor st-^î fakt; kiar atsnnî ktnd ar voi st-1 nsie într’sn nost mslt maî onorabil mi lskrttor, noate st se tearnt de a rsne legttsrile, datinele sale, de a se dentrta de averile sale, de aminiî stî, de familia saţ din loksl ne îî nlane. Voinţa sa trebsie dan st, fie ks totsl libelt mi nsmaî leţea trebsie- st aibt nsterea st-î imnsie sakrifine. r ’*jib Nmitţi Jie viatţs. Leţea din 4 Asgsst 1832 art. 49 a Belţieî zine desnre aneasta kt, toţi jsdekttoriî se vor nsmi ne viaţt, ftrt st fakt diferinţt de jsdekttoriî de nane. Nsmaî jsdekttoriî de komernis. ssnt nsminî nentrs doi anî. Jsdekttoriî ssnleanţî ai tribsnalelor nivile ssnt, înkt ne viaţt. La toate anestea, in gradsl de nivilisare al sneî soniettţî emite nsmaî eri din ftgainsl korsnnieî, se noate onsne argsmente de na^ tsrt kontrarie a.nestor disnosiţiî. Bine, vor zine sniî; dar daka jsdekttoriî ns vor maf avea ninî o temere amî nerde loksl, la noî fiind rts dedaţî mslţî ks obineisrile trekste, not st fakt abszsrî de xrtnirî etc? ob t Noi resnsndem kt aneste disnosiţiF ns onresk leţile. a lovi în jsdekttorî, ktnd vor fane abszsrî: eî înssuiî not st fie daţi în jss dekatt. Geia ne ar înneta ar fi nsmaî ar-bitrarsl. in. . ; - ' ——-«56*8»»------------- '■ iti,n i, , ■. y iinom o ii»in A ^ _ n -a In seanţele trekste s’a iskat sn innideut la adsnare desnre doi administratori, daka trebsie a se nriimi între denstaţî sas nfi; ns nenr trs alte motive, ni nsmaî nentrs kt as fost administratori în distriktele în kare as fost a-lemî. Maioritatea a anslat alegerile, nsmaî www.dacoromanica.ro 162 DÎMBOVIŢA — 12 MARTIE. nentrs aceste motive. Kestia este foarte în-ksrkatt. Dreanta a votat trtgtnd dsne sine 0 narte din stânga. Stânga asta data ns s’a sitat de ktt la nrinninis, kare, în adevăr este salstaris. Dar lege ns este. Sliorisl skszs mijlomele, ns noate st fie sn Iskrs nrinuios nentrs o adsnare, ne ktt ns o voi st treakt de revolsgionart. A fost vorba de omninotinga adsntreî. Aneastt omninotingt trebsie înst st fie ea înssrnî mtrginite în nerksl kestieî de ve-rifikare a nsterilor denstagilor. Suim kt o adsnare are o nstere maî întinat de ktt o ksrte de kasagie. Aneastt din srmt xotarasne nsmaî assnra kestieî de drent, legea a fost oii ns a fost violata? ne ktnd adsnarea xotarasne ka sn înalt jsral kestia de bsnt- kredingt; mi' xottrîrea ei este întemeiata ne fant în neia ne ns esiste frauda. Dar omninotinna ei ’mî aflt ea înssrnî xotarsl dinkolo de frasdt, adikt akolo snde sftrmes-ne frasda^ Este sas ns este frasdt în alegerile anestor magistragi! De aibî vine lei,iea mi terîmsl ei este Inviolabil kiar de omninotinga adsntfek Dar vor zine sniî, kt legea tane assnra anestsî nrinninis, desnre kare este vorba. Ainî este întrebarea dalta omninotinga adsntreî noate st astearnt sn nrinninis mi st înnrovize o lege? daka adsnarea noate st fakt aneasta ftrt st invalideze nele alte disnosigii din Konvengie nrivitoare la modsl fanerei legilor? ftrt, ka nrintr’aneasta, st se angajese a vota neste ktte-va zile legea elektoralt, ks neattrnare de Komisia Centrata? Ilrinninisl ni se nare bsn; dar fantsl anliktreî ni se nare arbitrar. Mine ne garanteazt, kt laksnele din Konvengie; ks anest mod d’a nroneda, ns se vores-nlika ast-fel în ktt st devie neriksloast ssb alte ranortsri ? Ne vor vorbii sniî desnre omninotinna a-dsntrilor în alte geri, ssb. anest ranort. Bine; dar în alte geri ssnt legi ftkste. Art. Kon-., vengiei zine ltt^ oneragiile elektorale se ve-rifikt de adsnare kare singsrt jsdeltt validitatea lor. „Dar anestî termeni ssnt atat de generali, ktt ns se noate fane nini sn fel de distinkgie, în alte gerî ssnt legi elektorale kare desvtlesk ideia, mi la noi ns ssnt. .. ... yn , ----cras*-------- Cronica Perlaiiientară. i ■ - (cirmare.) a-in. "i ■ ■ , ' .Seanga III. Lsni la 17 Mart. vot re-volftllionar. (dar mai bine arbitrar.) 1 2, 3, mi 4, Sekgia as nitit ranortsri-le lor assnra verifiktrilor nsterilor membrilor adsntreî. S’a gtsit elekgiile denstagilor ne dentndas de aneste sekgii, bsne, ks esnengia 1 de oninia D. K. Kantakozino, în 1 sekgie kt D. Vtleans ns noate st fie konsideratjka denstat fiind kt este adnaiuistrator al distrik-tslsi în kare s’a ales; 2, a din srmt sekgie atrage btgarea de seamt a adsntreî a se nro -nsnga assnra inskringieî D. Alesandri ka a-legttor în kolegisl snsi distrikt snde ns are nini o nronrietate, este valabilt; 3, a natra sekgie desntrgite în dost ntrgî egale, sna snrijinind alegerea D. Katargis de nronrietarii mini de la Mexedingi ka bsnt; nea-l-altt narte deklarînd’o nrin ranortorsl ei ka nslt nentrs motive de neregslarittgî ftkste -la alegere de A. delegagii nrimari; In neia ne nnvemte alegerea D. Btleans, D. I. I. Filinesks snrijini kt ne ktt ns va fi o lege ne ar skoate ne administratori din kananitatea d’a fi alegttori, adsnarea ns noate st le anline aneastt nena-litate. La kare D. A. Floresks mi D. IIos-telniks Brtilois se onsn snrijinind kt anest kaz admis, ns ar mai avea o adsnare nanio-nalt ni gsvernamentalt, ktnî gsvernsl ar lsa atsnnî narte direktt la alegeri. D. Katargis, reksnoasne kt ns se aflt nini o lege kare st nreuizeze eliminarea snsi administrator ka denstat din distriktsl sts; dar daka nriimes-ne anest nrinnin ne ar deveni adsnarea daka în viitoarele alegeri administratorii mi sşb-ad-ministratorii s’ar alege? D. Tel resnsnde kt daka ns îl înmealt adsnerea aminte, ssnt a-nelea-mî nersoane kare în ansi trekst. ns voi-rt st nriimeaskt inkomnatibilitatea fonkgiilor ks saruina denstatslsî, ssb nretest kt nentrs aneste s’ar nere o lege snenialt, kare vor st skoagt asttzî ne administratovgl Vtleans ka denstat al distriktslsi sts. Se deklart nentrs nriuninisl sneî legi de inkomnatibilitate'; dar înainte d’o asemenea lege nimeni ns noate st fie skos. D. Boeresks, nitind art. 9, anekssl No. II, snrijint kt, ks toate kt doresue o kamert ne attrnata, asttzî a-dsnarea ns~'noate st formeze not kazsri de validitate de ktt nele nreskrise de lege. Voind st skoagt ne D. Vtleans, adsnarea ar komi-te o ilegalitate mi ar da sn rts esemnls. D. Ioan Brttians, snsi din kamnîonii neîmaîîn-fokagi ăi legalitaneî, nretinse asta date, fiind kt gsvernsl ns s’a nronsngat în aneastt kes-tie, mi fiind kt el o st voteze kontra elelc-giei. D. Vtleans, este îndatorat st se esnli-ne, ka st nsi semene kt fane onozinie siste-matikt. Este o sitare desnre anest kaz în legea elektoralt, ktnî legea a fost ftkste de streini; dar adsnarea are nsterea st smnle anei demert. Kamera este sn kontrol al ns-terei administrative mi trebsie a fi indenen-dintt. De se nriimesne kazsl anesta, adsnarea s’ar nsiie la ordinele gsvernslsî. Dsnt anest rezoname'nt, ssnt fangi kare n’as nevoie de lege, lsmea este atat de bsnt, kt noate st smble singsrt. Ministrsl din întrs îi resnsnde kt simte aneiami nevoie ka nreoninen-gii sti ka st se smnle anei demert în legea elektoralt iui va da dovezi, ktnd va înftgi-ma komnleinentsl legei elektorale. Tlentrs asta data ns a gtsit alta lege de ktt neia ne zine: „Este ales ftrt osebire/4 Astfel D. Btleans are drentsl de a fi ales. Deklart kt este kontra admisibilitanii administratorilor, d’a fi alemî în distriktsl lor, dar este nevoit de legea în vigoare st’l nriimeaskt. D. Ion Brttians, obiekteazt ks toate nromisisnea s-nei legi elektorale, kt ns este nreoksnat de ktt desn gînd nenoronit, snre esemnls daka adsnarea o st se disolve. Voesne st voteze nrin-ninisl ka st ns aibt 34 fsnkgionari în adsnare. Ministrsl din întrs observt kt adsnarea tiefiind înkt konstitsata, ns noate ea st voteze o lege ui nsmaî daka alegerea D. Vtlea-ns e bsnt sas ns. D. Brttians resnsnde st se voteze nsmaî nrinuinisl. D. Tel deklart kt ns voernte a vota, nini adsnarea n’are ini— giativa legilor mi nrin srmare votsl sts este ilegal. ' Se treue la votare. D. St. Golesks; I. I. Filinesks; I. A. Filinens mi D. Tel, ns vor st voteze. Illi D. Vtleans. este skos din adsnare nrin 40 de glassri kontra a -20. Aiui nstem întreba ne D. K. A. Roseti, ne D. B. Katargis; ne D. I. Brttieans, ne D-Brtilois; ne D. D. Brttieans etc. în nsterea ktriî legi as votat? Omninotinga adsntreî ori kare ar fi, ns noate st treakt dinkolo de sn fant de frasdt, ftrt st intre în arbitrar. Noi Istm akt de anest arbitraris. Ilriimjm nrinuinisl, este drent, este bine ftkttor; (jai. reîmningem mijloksl, ka mi masima; skonsl sksst mijloanele, ktnî este ftrt lemeis de lege. Noi uerem ka fsnkgionariî administragi-eî aktive st ns aibt nini snsi drentsl a fi a-lemî, în srma lor, mi kredem kt ar fi mai bine ktn,d ei ns ar nstea fi alemi de- fel. Dar astentara legea. La ranortsl seknisneî a dosa, D. I. Brttians a observat, kt fiind-kt la Vlamka, a emit egalitate de votsri între D. Ioan Floresks mi D. Kesar Boliak, mi fiind-kt D. Floresks s’a ales în alte distrikte, D- Boliak s’ar nstea konsidera ka denstat. Asta nronsnere, fiind kombttsta de algiî, kt este în kontra legei, a remas- fart efekt.^^i ■ ■ In ranortsl astei sekgisni se nronsnea ka, kamera st desanrobeze ‘mtssra ne a Isat gsvernsl ka o nersoant st se noatt înskrie ka alegttor, mi în jsdegsl snde ns’mi are nronrietate. D. I. Gika resnsnde kt atsnnî ar intra kamera în esaminarea xottrîrilor tribsnalelor; mi Konvengia zine kt, aste xottrîri ssnt ftrt anei. D. Brtilois sssgine ast drent al kamereî. Anoî, dsne observtrile ne se mai fak de D. ministrs, D. Brtilois zine kt n’a îiigeles kt kamera st intre în neruetarea xottrîrilor, ui st internreteze legea; deslegtnd. difikslttgile ivite în nraktikt. S’a observat înst kt aueasta e o kestis-ne de nrinninis, mi va remtnea ka, kamera st o trakteze ktnd va fi konstitsata. Assnra ranortslsi sekgisnei IV, s’aS vt-zst nrotestele de ilegalittgile srmate la Bs-zes, ks okasisnea alegerilor, nreksm mi la Mexedingi. D- I. Kantakozino ales la BszeS', se leantdt de ast distrikt, mi onteast nentrs Ilraxova. D. Katargis, ales la Mexedingi, on-teazt nentrs Ialomiga. Difiksltatea a remas assnra D-lsi S. Iarka. D. ministrs al jsstigier a arttat kt se trimete o anketa la Bszes, snre a se esamina nele întamnlate. Kamera atsnnî a ottrît kt, nentrs ka st jsdene lskrsl maî bine, mi snre a fi mai laminata, va amtenta anketa, mi ntnt atsnnî D. Iarka va fi sss-nend clin kalitatea sa de denstat. Afart de aneste kassri, togi nei-l-algî denstagi, aretagî de natrs sekgisni, s’as de-klarat bine alemî. A maî remas nentrs mediana de la 8, a se neţi ranortsl a înkt dofc sekgisni. o A. f In inedinga de la 8 ale anestia, s’a; nitit înkt dost ranortsri ne mai remtsese,r In ranortsl sekgisnei V. s’a konstatat mslte neregslaritagi srmate de -ad mini stranie la jsdegsl Dîmboviua. Aneste înst neregslarittgî ns s’as vtzst a fi de natsrt, în ktt st invalideze alegerile, mi seknisnea a kon-kis la anrobarea astor alegeri. D. Kostafors esnlikt mai ne larg, ka mera-brs al anesteî sekgisni, natsra auestoi1 neregslarittgî. :r D. ministrs din întrs esnlikt asemenea kassele kari l’as ftkst st ia nimte mtssd csnengionale în nrivinga anestsî distrikt. Algî denstagi arata kt imnerfekgia legei elektorale este, în mare narte/ kassă aS" tor desordinî, mi disksgisnile aktsale katt lsmineze Kamera ksm st ssnlineaskt B' ksnele ne csislt. — Dsnt aneea Kamei‘1 www.dacoromanica.ro r i a i konfirniafc rtoate aalegerile distriktslsî Dîmbor-viga. .*"s*n I ... *T' -e -im j-mc Asemenea s’ag anrobaţ^ mi anelea ale dis-triktslsî Ialomiga. S’a nitit anoî ranortsl sekgisneî VI. — j$ distriktsl Argeifi, sekftisnea a aretat mai jnslte neregslaritsgi ne s’ag srmat, mai mslgî .jefEgeni fiind înskrimi în kolegisrî snde ns avea8 nronrietsgî, •—• D. Ioan Brstieans mi g, Tsrnavits, ag dovedit neadevsrsl astor a-rsterî, demonstrând ks fante ksm (ie kare din netigenii arstagî aveag nronrietsgî ako]o sn-de se zinea ks ns ag. — Sekgisnea s’a jss-tifikat arştsnd ks ea a jsdekat' dsne listele kiar 'îe a avst Î11 vedere. _ _t .Kamera a anrobat ne alemii anestsî js-deg nreksm ini ne aneia aî jsdegslsî Teleorman. â; wliiîsa'ia'XiauiBÎ im vjri'tjşuuiş'ioa? am? Dislragisnea a venit ano! .assnra jsdegslsî DoljS. Ani s’as nss rarsmî în kestisne. denstsgia Doinnslsi Onran, ka administrator, în'eksm s’a nss în raedjnga treksts aneea a Domnslsi' Vsleans; ksnî konklssisnile sekgis-iieî erag ka alegerea Domnfilsi Onran ss se ansleze. D. Onran deklars ks, ‘nefiind lege, nini D-liiî nini alegsforii ssî, 11’ag nstst ksnoamte asts inkaaa'iitate. Kb toate astea, îndats ne a venit în kanitals, dsne îngelegerea ne ag avst ks alegstorii ssî, ’oii-a mi dat demisis-nea din fsnkgisnea de administrator'. Mai mslgi oratori ag Isat ksvîntsl nentrs mi- kontra astei esklsderî. -,u «sa Ranortsl sekgisneî sssginea ks, aneasts kSstiSne fiind votats în niedinna treksts, ka nrAminig^1 astszî Kamera ns o maî noate dis— ksta- — D. Ioan Floresks a kombstst ranor-tsl, sssginsnd, ka Kamera nefiind konstitsats 115 nstea ss diskste sn nrinnin; ea a disks-tat nsmai validitatea snei alegeri, mi astszi Sre a fane tot asta. Iiesninge anoî ideea ks 8n administrator ns noate fi mi denstat, ka nenrevşzsts de lege. D. Brsilois arats ks desbaterea nrene--dents a fost assnra snsî iimident, daka Ad-ministratond noate fi mi denstat; esakt dar ns tl Tbsf 5ii vot de nrin ni ni 5. t). Boeresks zine ks sil vot; kare ms e basat nini ne konvengie nini kiar ne regsla-mentsl Kamerei, ni ne konsideragiî, afars din legi, este sng vot revolsnionar; mi adăogs ks noate ne snii din membrii ne ag votat eri ’î-ag nreoksnat konsideragiî de nrinniniS (ne kare Dsmnealsî le admite), iar ne algii ’i-ag oksnat konsideragiî de nartide mi nersoane, ka adiks, nrin votel în kontra Domnslsi- Vs-leans, ss ajstigs a esklsde ne D. Onran. ka-îe a fskst la Kraiova o arestare (aneia a nringslsi Stirbeig). Ilrin srmare D-lsi ns > voemte a se fane instrsmentsl snei nartide, nfi se va gine în legalitate sssginsnd ne D. Onran, kare e ales konform legilor în fiings. D. K. Kantakozino, Dimitrie Gika, Brsi-lois mi algî membri din dreanta, ag nrotes-tat în kontra vorbei revohigionar. IUi D. ■^1"ei1oîk a adsogat ks Kamera jib fane de kst ss internrete sniritsl, Konvengieî. O. K. Kregslesks esnliks ks, în votsl ssg de eri, s’a nreoksnat nsmai de sn nrin-nniig, mi adaogs ks D-1bî e de oninisne, ka 1,8 nsmai Administratorii, ba mi nreogii de ar fi în Kamers, ar trebsi esUlsmi, fiind in- . kQmnatibilitate între aste doss misisnii O. B. Katargis resninge ori-ne vorbs de nartids mi de nreokansii nersonale, mi fane aHel la snire. D. Boeresks esnliks ks nrin ast akt re- J)IMBOVIL[A — 12 MARTIE. ■ volsgionar a îngeles simnls 511 akt afars din legi; adaogs ks nartide, vor esista mi la noi ka nretstindenea; mi kst desnre snire o nrii-memte ks nlsnere, înss va amtenta maî întîig fantele. Ia asemenea akt de simtimentele li- ( berale ale D-1bî Brsilois. > D. I. Brstieans sssgine esklsderea D-lsî Onran, arstsnd ks anbasta ns e în kontra konvegieî, mi e konform ks ksviinga mi js-risnrsdenga noastrs. Dsne alte disksgisnî, s’ag nss la vot kan-didatsra D-lsi Onran, kare kade, ks 43 vo-tsrî kontra, mi 17 nentrs, iar vre o^5 s’ag abginst. Ast-fel terminsnds-se verifikarea tstslor denstagîlor, E. S. -Ureniedintele nroklams A-dsnarea deskiss mi konstitsats. Illedinga se amsn-s ■■ nentrs a dosa-zi, snre a se monede la votarea bisroslsi definitiv. «toaca fesi* - i' i a In medinga de la 9' ale anestia s’a nro-nedat la formarea bisroslsi definitiv. Mai 11a-inte înss de asts nronetţarer D. St. Golesks deklars ks, ka‘membra al Komisisnei Teatrale, ns noate lsa narte la vot. De ani s’a nss în disksgisne kestisnea, daka membrii Komisisnei Teatrale, ka denstagi, not lsa narte la vre-o lskrare a Adsnsrei, afars de alegerea Domnslsi, nrevszsts nrin art. 28 din Konvengie. Assnra ksrsia vom reveni îu nsmevsi viitor. D. Brsilors', Katargis, A-Floresks mi algii, as sssginst afirmativa. D. Bozians, Kostafor, I. A. Eilinesks, K. Roseti, I. Brsrians, B. Boeresks mi algii, a« sssgi-11 st kontrarisl. Il5iisnd5.-se la vot, ag fost 31 votsri, kontra 28, ama In kst membrii Ko-misisniî Tentrale, ns not lsa narte la nini o lskrare a Kamerei, afars de kazsl nrevszst nrin art. 28 din konvengie. S’a nronedat anoî la votarea bisroslsi de finitiv. înss majoritatea n’a emit absolsts, nreksm voemte Reg-slamentsl, nini nentrs vi-ne-nremedingî, nini nentrs sekretari. S’ag ales nsmai, ks majoritate absolsts dsoî. kses-tori, D. M. Margiloman mi N. Tstsrans . Vine-nremedingii, sekretarii mi al treilea kses-tor, ag remas a se vota nentrs a dosarzi, joi, ks majoritate relativs. 6-lea Seangs joi la 10 Mart. înnene elekgia bisroslsi; vine nresidengi, D. Gika 32 vot. D. Brstians—29. Sekretari D. Grigdre Kantakozino.—33. D. K. A. Rosetti.—80. D. A. Illaiano.—30. D. A. Floresks.—30. Ssnleangi N. Gsran.—56. ■ K. Ksrjeg-—32; * r Ivestori M. Margiloman.—37. * J ' ‘ D. I. Iletresks.—-3& ; tern ,n« N Tljtljrân5 _45; D. D. Brstians, zine: vszsnd Ira D. Bozians în seânga treksts a avst nsmai dos sas trei glassri maî nsgin, de delikategs, îmi ds demisia, rsgsnd ss se aleags altsl în lok,-D. IC. Roseti a fskst tot sst-fel, atsnnî s’a nro-nedat nentrs a treia oars lavot; stsnga, nrin oare kare indignanie, nsmai Yoi ss voteze mi îmi vişini votările între o dszins de kandida-gi; o narte miks din nartea stsngs sninds-se la dreanta, a ales vine-nresident ne D. D. Brstians mi sekretar D. K. A. Roseti ks 38 gla- ■ ssri. D. D. Brstians, înnelegsnd foarte bine sifsagia sa, ns-î maî remsnea alt neva a fane de kst ss deklare mirarea sa, ziksnd ks ns îngelegea nentrs ne toats dreanta a votat nen- _ ^ 163 trs dsnssl; dar ks de resnekt nentrs adsnare, nriimesne aneasts sarninsi nşoi. Ile srms. s’a ales o Komisie de ninn!, nentrs revisia regslamentslsi kamerei. Sean-ga viitoare s’a xotsrst nentiş ssmbsts nentrs alegerea membrilor. Komisieî Ventrale. Noi zinem de asts-zî, daka' marginea stsngs va fi kredinnioass nrinniniilor ei mi va vota ks stsnga, vom avea nei natrs membri ai Komisieî Tentrale oameni liberali; daka din kontra, marginea stmgs va srma siste-mslsî ssg nroblematik ne a adontat d’a fi kredinnioass natimelor ssaler va votâ ks dreanta, mi vor da natrs ■ membrii konservatorî. Este norok ks, geara noatenss vazs limpede ka ss noats jsdeka în viitor mi ss ksnoasks oamenii. "QH E ‘ Jlneom ii«ih«r (Va firma). ' r ,iaşi." , “■ 'omni' ; :n )C 'T , Materii judecătorescl. iv i~Hiomi\. Inks din ansi trekst ne ^ âm'î nromis a trata desnre Komnetintţa tribmalelor^ noaslre în jjenere, mi am înnenst mai îutsig "ks nea a Tribsnalelor de Komernig, nsrîndsni-se mai difinils mi maî rsg anlil«its în nraktiks, de kst nele-l-alte ale trlbsnaleror’nivile mi kri-minale. — Traktarea s’a sskPedat oare-ksm konsekstiv nrin mai mslte nsm^re ale anestei foi, risns ne la finele anslsi besnirat, ksnd gssinds-ne ks mai mfilts oksnagisne, am fost silit a diskontinsa nrovizorig din nronssa noastrs oners. ^ Asts-zî rc’nneneni traktarea desnre kom-netinga tribsnalelor noastre în gtTnere ssb anest titls de materii jsddkutoresut, terminsnd nrintr’anest artikol tot ne aveam maî zine relativ la komnetiuga komernials. Dsne aneia vom înnene a trata desnre komjietimţa trib. nivile mi în srms desnre anea a Trib• kriminale. n: im. Hla Dar fiind-ks komnetiuga o:tnrbsnalelor nivile, n’o gisim de lok regslats nrin kodsl nostrs nivil, ka maî- toate nele-l-alte materii nivile în general, mi a o îmnrsrasta din mo-dsl nivil frannez, măi kg seAms, tokmai asts-zî ksnd kamera leţisitoare are ss disnsie de întregsl nostrs korn- de legi, krcsnds’l mi re-formsnds’l, tokmai asts-£î&, i zbiemA Rinid are ss se mi nrezinte kamerei ka uroekt de lege tradskgisnea kodslsi nivil frannes în limba rornsns, laborât nrin diligenga d-lsi? fbinistrs ad-interim de la jSstigie, sokotim ks o asemenea îmnrsmstare'ine am fane-o tokmai as-ts-zi, ar fi, nentrs noî, o fatigs vnefrsktsoass mi fsrs efekt. (Va srma.) - ; - -n iii 'A : t - , DOMNIŢA. ' 1 In frsnteă kastelslsi, _ f! S ■ La lsniina stelelor. ' * Sta Domniga vi'sstoare Sta Domniga, dslne floare Hli ksta ksnd în grsdins Bnde o ans nlsnge lins, ICsnd la ariea senins Bnde stelele voioase Varss valsri ăsroase, Ksnd ne vsrfsl msngilorr Ileste frsntea‘bfakilor ^ www.dacoromanica.ro 164 DIMBOVIHA — 12 MARTIE. i i ", l'âăit orvnimr' fă ii 3..-1 'iernii La frsmoasa nongilor Ssintoarea tainelor Ţaineldr,- isbigilor. u'g arafis oIT -‘7; ^ v u eaniyr Innenea de a ktnta, r hh im Ktntek ie ar fermeka r ~m Dslne ka narfsm.de krin, iA j t e^eb * Ka snss^rstat divin. -9; : nu"t<5 . i iMai’JtOT in hd >în . IUi de:• iov i t:i sLKsbitr lsng mi asrel ?. ou hoic ariisfionsil v .iii- ai Aobsl n'inon -■ îiiiym» Or! în kare dslne noante Ilrin ale grădinii moante, An est glas ades rtssnt; Frsmos ’ksm e alba lsnt, ii st- n leat Illi Domniga se rtnsne Dsne sn gla'snne attta şnsnş. < Siniinors-i varst lin ' , Ftrt voie, krsd sssnin; ,i& a-ynl Okiî ei se. ltkrimeaz's, _.tnebb îs IHi’n dsrerî se ’nnovtreazţ. im v* 9B~- ..neirnA Q*t *ioloIan-;in „Snsnegî line stelioare >m,, m «divri {- .;J Ks a lsl isbitt■» inoin .rA av: ’s-l ras-. Iote* lep'=. v^iO- „ Snsnegî dalbe florioare „Snsnegî tainikslsî jsne, „Sinsl kt. mi se rtnsne, „Dsne dslnea lsî isbire, ^ „Dsne vierssî de renire."»! y Ast-fel jsna ksvinta iiivnoM- 1 ' U < ~ ' Mlj "7S)""Ao^lU UI" dse Kttre iersrî ktnd kt ta, Dar îndatt ie vtzs j Frsmos jsne kt ntrs Ninî nsmal nstea kredea De ns’î vis ea ne vedea, .cnariii • rb aleii i „II- mov /•- «9PS siFsr'' ini al> —Dslne mi frsmoast stea, Frsmoast Domniga mea! I’ţf. * Ns nonis st gtsesk ksvinte, Ui , St’gi snsî inima-mî ne simte rr»n Dar în lsme ainî domnesne . O dsrere ne rtnesne; .-sb j .O dsrere ne desbint .Tiaomii , -ai im Dot inimi ne se’nklint 97 într’sn ktnt de ferinire |„i ; ,abiî(nn: agi? mi de taînikt isbire. .th i? os «d’ i ’i. . .&3in’• ■ m\mi, Ts emt! ka o Stea ksratt, V Uir> -oaa De dslnî vissil legtnatt -s wv» ■ înst es, sitat în1 kine , Ns nonis ka st sbor-la tine. Ktnd inima isbesne, n inno:..<5i ■ ,toare. Atsnnî, smî arsnkart assnra !sl, ksSî. , Nimik nsma! linsesne. ■ <4<*biî r - ;va roinii, mi se formt simbolul rozei. , ar 9 Nimik nsma! linsesne, ■ ^ i°: Akolo vis ks tineiM n;'. i'îshun Alcolo’n zile line, i ,oi9rain sj! Es vois kslege gievuiîoan ni .alotm Mtnskis de iasomie, îsl- i ol» Sktldat de raza zorilor -I I itf'O: De lakrimele florilor. IV. -,/ -?"on a^îîăi.V':ii..jj -(T'nrs^bi; .filiioa hi" .. rnr^u. 1&1-: ' - ~aii8cb (59'îf.fisi o n într’sn sbor ka vtntsl, Ne atingtnd ntmtntsl TTTi msmktnd vtsdsxsl Fsge krsnt fsgarisl;" ^ Fsge ka ntlskt ‘ Ileste verdea lsnkt; Fsye mi nekiazt înitibaHI Kodriî desmerdeazt, atom sa n u Ktni ne dtnssl noartt Ferinita soartt: ob ; ni'î m Il’al ses drag sttntn, . .*'< J . ' ■; VoinineDromtn, u aftas ai* a i TTTi de sîn linitt..’T :■ 1 ,'i ,riti- r;-[ , i. A mi tnn ib Ktte. mostrele Dsne remsrele, De sgomotsl lor Ririnesk sraor;, Ktte florinele ‘ Dslnî mi rsmenele, Ton -.- . jrnîisî o-oiv 4 • ' islsnîfiod i'liTAj hi .z.-.; -I," /mi" ?,>ia ii< D’al lor vesel sbor oî, ■ / mxh Skstsrt smor .1 .rinshr A lor kosinioafe -h De dslnî ltkrimioare. rum,. .h,,.av ,* ’^TÎ r.! oBUjI L" rial: -H S -a* l i ■ De atttea ori Dalbe strsttrî. a Jsnele dedea La isbita sa. Kalsl lor sbsra, ,( Dealsrî, vii ksra Ssb al ses ninior Fslyer lsnitor, Kttre zile line, Zile dslnî ks bine, Kttre dalbe ziori Dasrind nrin flori,; Ks nei doi isbigi De ner jindsigî. v : i 1860 Martie. x. a. Jb ,1l~ -il .. *• nu a. v\i * III. Ninî stelele din nersrî, Ninî florile din ktmnsrî, O dragt, nst zine Kt as sn trais ferine, Ftrt se aibt ’n lsme 5n singsr, dslne nsme, 5n nsme de isbire, Isvor de ferinire, 5n sîn de mtngtere ,.i în vi aga de dsrere. A In aste mari nalate . De asr, semtnate; . . Ns este ninî sn bine O dragt, nentrs mine! In verde dsmbrtvioart,n Ssb mika kolibioart ,-ii r.A i. i fir... URZICARlI. Ilartea sttngt din adsnare ktnd este în minoritate, nltnye dsne maioritate; ktnd este în maioritate, nltnye dsne minoritate. în a-neste zile s’a dovedit kt ns va ajsnye ninî odatt la maioritate. sili al»; . . «-oi oniog,^ !«î W .jîîtj Am zis desnre kamera ne nsmaî este, kt avea în dreanta fikatsl, mi în sttnga inima Astt datt s.e nare kt kamera ntţimesne de Emtie, adikt fikatsl s’a Umflat, mi a konrins mi nartea, sttngt, snre marjjine. . . r ' ' ‘ ‘rt‘ ., j ,—— •=>noi ; .-hm A-A - -Q ■re îiimiiidsv .Sn ?UVtTil s9FÎs sa et! i Domnsle Redakţor. ’Jl9> Kornsl komersangilor mi indsstriamilor din Ka- ! nitala noastrs Bb’ksreuitT, nrin mine ssbt-însemnatBl a» soli-iitat de la ssveran formarea ansi komitet in- termediator între kornsl komersauijilor mi gsvern, asHiira reorganistrilor mi îmban-Etegirilor ne rekla-mi komernibl mi indsstria. Gsvernbl nrin konsilisl miniştrilor a« anrobat ne-rerea mi as dat voie a alege din sterostiile korno-raijiilor 12 starosti kare sn formeze komitetsl anes-ta, mi al k-nria nrezident am onoare a fi. -T Misia dar a komitetslsi anesta este, a adsna ‘ | mtiinge din toatn gara de doringele mi trebsimjele komersangelor mi indsstriamilor noştri, a konsslta nraktika mi eksneringele lokale, komnara mi a konsslta indsstria mi komernisl altor gerî streine ka state lsminate mi în snire ks mijloanele mi nreten-giile enonii, s-b formese nroekte mi memorande de îmbsnT>t’Eijirî, mi reformele ne ,se vor gnsi nean-Brat trebsinnoase, ale nresenta ministrdor komnetennî. Ilentrs anest sf-Brmit dar komitetsl sas nss în relanie ks togi starostii din gara, nerînd de la fie kare lokalitate, ne de n'arte a-mi formsla doringele lor, ne de alta st. sssgie lskrsrile anestsî komitet ks kontribsgiî1 volontare, nenesarii nentrs sssginerea amnloiagilor trebsinniomi, ksmnT.ratsrî de svraje sneniale, snre a konsslta la trebsingn, kiria de lo-( kal mi altele- Ssnt dosi. lsni trekste de kînd komitetsl saS institsit, mi de s’as adsnat mai mslte memorande din kanital-B, dar de ne la jsdege n-Bn-B astezi foarte nsgine as venit în ajstor, at-Bt ks mtiinge k-Bt mi ks ajstoare neksniare, ka s-b iţstein merge înainte; mi de mi komitetsl m’as format oniniile sale, dar tot are trebsingn, mi de ale jsdegeler. . în aneast-B îmnrejsrare afl-Bndss-E anest komitet, ks mîxnire vede k-B komersangii ns vins ks -serio-sitate în ajstor; azi sas xot-Brat de a'ieia a se adre;-sa la nsblinitagie. , , . Ama dar, Domnsle Redakţor, ka snsl ne lsaijî narte la toate îmbsn-Bt-Bgirile gerii, nrin stimabilsl D-voastra Ziar, venim a v-b invita s-b lsagî narte la onera noastra mi nrin koloanele ziarslsi D-voastra sbî dagî o întins-B nsblinitate, fBlvBnd anei nrin glassl foi D-voastra IcBtre konfragiî nomtri din jsdege invitBndsi a ne veni în ajstoris, atBt moralinerate, kît mi materialinemte, mi aî fane sb ksnoaskB Icb ninî o îmbsnBtBgîre ns se noate fane fBra sakrifinisl s-tslor kolektiv. Ilriitnigî Domnsle Redakţor ne lBngB aneastii ştima mii konsideragia ne vb nsrtBm. - J>' Urezident Xr. Ilolixronlad. f * j J) I ^1 .. i j u. ru , î> — I h-f; i' FKJh;:. > i --------- ) ( La alegerea viqe nresidentslsî adsnsreî, sttnga mi a ftrtmat votmile sale. Dreanta înst a votat singsrt nentrs sn kan din sttnga-, aneasta dovedesne kt dreanta avea tre-bsingt de kan. a . . ... .AU Zeii din Ohimn, vtztnd roşa ne era a-tsnni albt, vtrsart nektar ne. dtnsa, mi ea se rsmeni. , Ast-fel mi la adsnare, se. nresintt bis-rosl, komnss dc oameni d’o albene strtlsni- ' iNSCHNŢARE. \ „‘ÎT» . » . . . ; -f# S«Bt însemnatsdi ape onoape | de a da înksnoiutinga n5B.iik8J8i, In» npecli. ^ekiiisn! în .limBaEngA. ţlep-mâini, FpanHesTb, Itajiam. mi Po-rnun,, asemenea ej fane opî lie tpadskiimiie mit koînnosiiiisne de komepniS mi naptiks^iape, neţi-jiisnî, anonsspî, kootpaktspî npe-k«m mi tpadîdqjiBm de akte dekLtopemt! etc. în «na din imml' tene mniBi. I. Stahly. Tinogi-iilia IVagionait, Strada [Memneaskt Xans Goiinan No. 2Î. www.dacoromanica.ro