A faae pes-nnnzbtopi de eiitopsji Pommiei. Bucureşti, 9 Martiu. Konservatorul întreba în zilele trekute ne Romînsl ne gtndesne desnre kestia ţeranilor; în No. din urmt întreabă ne Naiţionalsl, ne gtndesne desnre nroiektele de leţcl de interes komun ambelor ţerî, adikt daka trebsie si le trimiţt ministerul la adunare sag la Ko-misia Hentralt: iar el îmi dt ntrerea kt trebuie st se trimiţt la Komisia Centralt. Naiţionalsl îl resnunde kum trebuia st resnunzt, adikt ksm ktntt Konvenţia. Iatt ksm ktntt Naiţionalsl, dune ktnte-kul Konvenţieî: Konsermtorsl de la 4 ale anestia nrovoa-kt ne Naiţionalsl a se nronunţa, daka nroiek-tsl de leţe elektoralt, anunţat de Dîmboviiţa, este sas ns un nroiekt de leţe de interes ko-m8n ambelor Ilrinninate. La aneasta resnun-dem k% mi noi kredem kt, o leţe elektoralt este de interes komun; ktnî ar fi stranig ka kondiţiunile elektorale, în fie-kare nrinninat, st fie diverse. Ultim asemenea kt dune art. 6, 14 mi 33 din Konvenţie, nroiektele de interes ţeneral se formeazt de Komisiunea *len-tralt, iar nele-l-alte de guvern. Aneasta înst 118 esklude - drentul guvernului de a trimite kiar nroiekte la Komisia TIentrali; ktnî art. ^2 zine, gBvernBl noate fane nponmeri Komi-818neî. Dar ne se înţeleţe nrin nronuneri? Astt nronunere ns noate fi desvoltatt ka un Dl'oiekt ? Kredem nrin urmare kt nronunerile gsvernslsî kttre KomisiBiiea ^Ientralt, not-a-vea kiar formt de nroiekt; remtind negremît ka Romisisnea ^lentralt st nreskimbe astnro-lekt dune ksm va voi, ama în ktt st-rni fakt Drourisl stS nroiekt. Daka dar, mi în kazul ^ostrs. nroiektsl al leţei elektorale, se va °nsidera de kamert ka de interes ţeneral, Sternul îl ya trimite la Komisiunea Hentra-kare îl va nriimi sas skimba dune ksm va voi, Konservatorsl mtrturisesne kt Naţionalul es^e komnetent desnre aneste kestiî. Akum ^inaeaskt dar ntrerea din urmt a Naiţiona- Islst, kt adunarea konsidertnd nroiektul de leţie elektoralt, ka de interes ţeneral, st se trimiţt la Komisia Hentralt. Ku alte vorbe nroiekturile ministerului au st se ameze ne masa adun trei, mai înainte. Noî nerem aneasta mai mult ka st snim mi noî, nonolul nrofan, daka ministerul a lu-krat; kum a lukrat, în sniritul Konvenniei sau al regulamentului. Ka st snim ne are st fakt Komisia ^entrăit, ne are st taie sau st a-daoţre, în ne snirit, mi st diskuttm la timn, în nublik; Ka st snim kum adunarea nrives-ne nroiektele: daka surîde saS daka se noso-morasne; Ka st afltm în fine ne este ministerul, ne este Komisia Hentralt, ne este adunarea ea însumi, st dtm fie ktria meritele sale. Akum Konservatorsl neîngeleţre noate? Dune oare kare nrobabilittţî guvernul se nare kt kautt a se resema ne nartida libera-lt din adunare. Aneasta ar fi lukrul nel mai nafural, ori ne guvern ar fi astt-zî, nu noate st fie de ktt liberal; a fi alt-fel, este a fi o anomalie, kemat a fane nroiekte de leţrî liberale, dune Konvenţie, de kanul Statului, ministerul, ar amtţi mi dorinţa mefului Statului, mi asnentarea naţiei, mi datoria fie ktruî romtn; ar fi atunni st-1 kombatem ku asurime mi enerţie. Noi kredem kt nentru nartea nea mai mare mi mai serioast a nartidei liberale din adunare, ministerul nu are nevoie, ka st afle snrijinitorvde ktt st fakt nroiekte liberale mi st resnekte ku stnţenie leţile înfiinţt, Daka afart din aneasta s’ar afla oameni kare st-1 reînningt, atunni, este onosiţie sistematekt, este skoah ts, ss tuez es. Ilrekum mi un minister, ktnd adunarea va merţe ne kalea nea bunt, mi înkt va ktuta st-i gtseaskt vint, este un minister ne fane onosiţie sistematekt aduntreî. Rasuri de-o notrivt triste de la kare nini ţeara, nini ideile noî nu au nimik st ktstiţe. A In asemenea kasuri, noi mtrturisim kt am kombate ku severitate ori Kamera, ori ministerul, adikt ne anele ne ar ktdea în rt-ttniie, mi am susţine ne nel ne ar umbla ne kalea dreantt. Ktt nentru minister, îl vom susţine ne ktt va nune ne masa kornurilor leţislative lukrtri în sniritul liberal mi egalitar, ne ktt va reşnekta leţile înfiinţt. Illi îl vom kombate ne ktt se va înlttura de a-neasta. Ne ni ane a krede kt anestea sunt ideile mi ale nelei mai . mari ntrţî din nartea sttn-gt, ktţi nu sunt robiţi nini la guvern nini la adunare, nini la vre o koterie. Nini la ambiţii resturnttoare. Ku anest mod, maioritatea aduntreî va fi nentru nrinniniile de libertate, mi se va nutea-fane neva bine: se va înlttura ori ne bastoane ar ktuta st arunne în roatele karului ideilor de astt-zî, bttrtniî lor adversari. , , Partida anti-naţionala, anti-Iiberală. Aneastt nartidt renresintt o ideie, dar ideia este fatalt. Ea este ltngt ideia de naţionalitate, de libertate, ideia kontrarie, nre-kum rtul se onune binelui, întunerekul lumi-nei, minniuna adevtrului. Aneastt nartidt, nrin aneia kt renrezintt o ideie, este tot attt de veke ka mi ideia. Ast-fel vedem istoria anestor dot ţeri romtne, snuindu-ne kt de la fondaţia Statului romtn, s’au aflat altturi ku btrbaţiî ne mureag ka st fakt st trtiaskt natria lor indenendintt, btrbaţî kare st legau ku streinii kontra libertinilor natriei lor. Ast-fel istoria noastrt nrezintt dot feţe, ne kare sunt skrise fantele: ne una se nitesnena-triotismul, onoarea, virtutea, kuraţiul, amne-gaţia, gloria; ne alta trtdtrî kttre natrie,. baseţî, lamittţî, nerumintrî. Aneste fante furt lukrarea a dot nartide de oameni, ne trekurt, lunttnd nrintre vea-kurî, învingtnd una ne alta, ftrt înst st se desfiinţeze. Ilrintre aneste diverse lunte una în no-triva altia, lunta nea mai mare mi în kare nartida naţionalt fuse învinst mi Itnţuitt neutru mult timn, fuse lunta stnţertndt ne înnene ne Ia 1716, ku enoka domnilor fanarioţi. Ilartida rtuluî, aflt viaţt mi nutere în konkursul domnilor din fanar, ne ei însumi nu erau de ktt nisne neferinite instrumente otomane. Ktţi-va ani mai ttrziu, romtniierag desarmaţî; dot-zeni de ani mai ttrziu naţia era skimbatt într’o turmt de sklavî. natrioţii romtni ktzusert sub ferul mi veninul romt-nilor nelor rtî mi streinilor. In lokul lor se rtdikart familii streine, oameni enimini ai natriei, ai liberttţei. nuţini mai romeau înkt de a.fi sklavî. Ku toate anestea veni o zi ktnd anesti nuţini redikart stindardul naţio-nalittţei; aneasta se ftku la 1821. Aini voim st arettm ne a fost anea nartidt de oameni kare numai aveag nimik romtn. Nini stnţele, nini inima. Illi nentru aneasta vom ltsă st vorbeaskt urmttoarele akte din anea enokt. Anoi fakt fie nine o komuara-ţie între starea boerilor deţeneraţi de atunni ku starea nelor de astt-zî, deţenaraţî mi nu vor gtsi multt diferinţt. Iatt mai înttig o netiţie a boerilor kttre Hoartt ktnd s’a arttat Domnul Tudor la .Gorj. www.dacoromanica.ro 158 ■ .. > : Jalba boerilor kotre lloarts ksnd s'a ivit Tsdor la Gorjs. Noi nrea nlekagî robi a! nrea nsterninii înnsrsgii, Mitronolitsl gerei, Eniskonii, Egumenii, Boerii mari mi mini, Ksuitanî, Mazili ini toate obmtea lsksitorilor nsmîntslsî gerii Valaxiî uelerslsi îmnsrstesk ks nele risns la nsmsnt amternste nrea nlekatele noastre înkinsuisnî, fauem arătare nrea nsterninii îm-risfsgiî, ks îndats dsns. ne sas dat sfsruiitsl rsnosatsl Domnsl gerei, fsrs kstsraî de ns-gins zsbavs, sas ivit afars în gars ka la 40 de inmî kslsrî, mi întrarmanî avsnd ksnete,-nie ne 5n Teodor Yladimiresk, (karele în vremea trekstei rszmirigiî as fost în slsjbs os-tsmeasks a rsmilor ssb nsmire de ofiger.) în-ks ini ks sn Mauidonski ofiger. Ei nreksm ss vede sas momit din lssntrs din Iloligia Bsks-remtilor, rai mergsnd snre jsdegsl Gorjslsî tot kam ne ssb msnte fsr de a fane ne drsm ksivami vrefo,Tssnsrare, sas nagsbs tokmai Vineri seara la 21 a le auestii bsni as ajsns fsr de veste la orainsl Tîrgs-jislsi snde este skasnsl isnravnikatslsî Gorjslsî, _ nrininsind mare snaims oramslsi, mi fsrs de a fane ksi-va-mi vre-o ssnsrare, as Isat de akolo înnfes-ns ktf dsnrnii ns-mai ne snsl din isnravniuii jsdegslsî (ksni nels-l-alt ss întemnlase a fi afars în jsdeg,) mi as niekat ks el într’aue-iami noante, ziksnds’î ks dsns ne vor nrinde mi ne tovarsmsl ssS, le vor arsta norsnuile ne as, de kare aneasfs neksviinnoass întsm-nlare mf srmare, îndats ne nea înmtiingat, în-gblegsnd ks urivemte la sfsrmitsri mi mai neksviiunoase, ns-mai de kst am îmbrsgimat toate nstinuoasele mijloane kste am sokotit sure întsmninarea anestsî rss, mi ne de-o-narte am nornit dsns dsniniî dintre nazninii gerei, iars de alts narte am dat ksviinuoase-le nizamsrî nrin dregstorii anelor ninnî jsde-ge ots nrez Olt, snre zstiknirea întinderii nri-mejiosslsi ksget al anelor fskstori de rss, mi snre okrotirea mi linimtirea lsksitorilor, ei înss adeks anei fskstori de rss dsns in-mtiingsrile ne he-as mai venit, nleksnd de la Tsrgs-jislsî, sas dss drent la msnsstirea Tis-mana de sas înkis înlssntrs, avsnd înnresns mi ne isnravniksl Gorjslsî ksni ne nels-l-alt nenstsndsl nrinde, mi sksnsnd sas întors ia-rsmî la skasnsl isnrsvnikatslsî strsngsnd o -r'amsl la lok, mi strejsindsl, dar ks toate îngrijirile ne am fslist, mi ns kontenim a fane, vedem ks ei ns kontenesk de a nsne în ls~ krare vstsmstorsl lor ksget, ksni anei Teodor Yladimiresk lssnd ksgî-va din-traî ssî, ne din înmtiingsrile isnravninilor ss dovedesk ks ssnt mi arnssgi, as emit din monastire, lsssnd akolo ne algi nazninî dintr’ai lor. Illi nleksnd snre jsdegsl Mexedingilor, as înnenst nrin skrisorile sale a invita obmtea norodslsî, mi ai kema ss vie ss se sneasks ks ek Îs-snd fiemi-kare arme, iar nel-ne ns va avea sS-mi faks lanne mi fsrnî de fier, arstsnds-le ksm ks ksgetsl lsî nrivemte snre a okroti de a rsmsnea slobozi de ssb ssnsnerea Domnilor, temerea nea mai mare ne este ks anest Teodor avsnds-mi lsksinga mi kasa în jsdegsl Mexedingiî, sas ajsns de mslt ks vre silii din lsksitorii anelsi jsdeg, sas mi ks algiî din alte venine jsdene, mi avsnd î.n kemare ks mâi mslgi ss întinde anest rss obmteî vsts-mstor, nreksm ni sas mi vestit ks nsns aksm se vor|fi adsnat anei fskstori de rele mi ns-ns la ninnî sste, mi ksgets anelor mi în nar-tea ksmnslsî, mi de akolo la Kraiova, mi a-noi aini. Dars sokotind fanta nsmitslsi, drent DÎMBOVIŢA — 9 MARTIE. srmare tslxsreasks. Fiind ks mi îmnsgina-rea Insmerslsî oamenilor ne avea ks dînssl, ne-as înkredingat de aneasta, ini nildele de mai nainte srmate a altor asemenea tslxaiî. De aneia noi am înmtiingat ne lok nrea nsterninii îmnsrsgii, bine nsdsjdsigi aflsnds-ne, ks nrintr’anele xereksri ne sas fost fskst îndats dsns invirea sa se va notoli rss fsrs de zsbavs, aksm înss de ssnt 2 zile vszsnd ks nrin mare kremtere se întinde rss, înns-terninindsss nsmitsl arin, alstsrarea mi altor asemenea lsî ksgetstori, ne de onarte dsns a noastrs netsgsdsits datorie, ns ns-mai am în-tsrit de iznoavs nizansrile ne am fost dat mai ’nainte, ni am îngrijit a alkstsi mi alte stiejs-iri^ kare as ss se mi norneasks dsns dsnmiî, iar ne de alte narte mare grijs avsnd de rsS ne noate nrininsi gerei anest tslxar, mi vszsnd ks de se va întinde ;kremterea alstsra-nilor ssi, nreksm sas înnenst, ns, va fi .gara îndestoininie ni ss îmnotrivea. 0' nins: De aneia dsns datoriea ssnsneriî, ns lin-şira ks nea nsns la usmsnt nleksnisne a fane arstare, ka nrea nsternika îmnsrsgie ss kibzsiasks mijloksl nel ksviinnios sure ansra-rea gerii desure anesti tslxari. r munţ-sis;[ . sr,a as aa iJnaF ;> na:: Ssbt însemnagiî boeri ai gsriî rsmsnemtî ks Minste îndrăznim a fane ksnoskst ek-selengii tale domnsle Iii ni Konssl al nrea în-n al tei îmnsrsgii a tstslor Rssiilor, Kavaler a mai msltor ordine m. n. 1. ks din alstsratele skrisorî ale Divanslsî Kraiovii kstre ekselen-gia voastrs mi kstre ssnt-însemnagii, dsns kare vs vegi îndestsla nele însemnate mai ne larg nentrs revolsgionarsl slsger Teodor Vla-dimiresks, mi nentrs nea mai dsns srms ne-linimte în kare ne drent ksvsnt se gssesk ssraniî lsksitorî dintr’anele loksrî, mi ks întrs toate se afiş în mare dsznsdsjdsire, aneaste nenrevszste întsmnlsri ns ssnt snre folossl lor, mi kstre ssnt însemnagiî. este de mirare din nartea fskstorslsî de rss în kst noi ks togi fsksnd toate mijloanele mi nstinnioasele msssri sure a îutinnina înfrikomatsl obrntes-ks rss ne se srmeass din nartei, mi nea înkredingat dsns la sniî algiî dintr’aneste lskrsri, ks anest om ns nsraaî ks ksgets rSs assnra ssnt însemnagilor, dar ss arats ks mare rsstate mi kstre toats linimtea obmtiî, mi ni ss nare ks nini odats ns o ss vedem vre-o obmteasks sksnare, afars nsraaî ss gssira vre sn mijlok ka ss alergsm la vre snii din neî de aloksrea nanii, mi ss nerem, de la dsnmiî ajstor nentrs înfrikomatele rsstsgî, mi nentrs nele ne s’ar nstea întrsnsele ne viitorime în toats gara de kstre neî vszsgî gigangî, kare din zi în zi ss anronie mai ks rsstate, în-semnagiî ksnosksnd anea ka o datorie netsgsdsits de a ns fane aneia nerere la nele de aloksrea serxatsrî, fsrs a ns o fane mai în-tîis ksnoskst ekselenniî tale aneste înfriko-mate întsmnlsri, mi nsmaî nrin anei mijlok nsdsjdsim ks ni ss va înnlini anea rsgsnis-ne, mi ns ssntem la îndoials ks ekselengia ta nriimind anea îngelegere de nele trekste ale rsstsgitslsi, veni gssio anea a noaste arstare ks kale mi ne kare nsmaî singsr veni nstea sksna natria de anei oraorîtor, ssnt însemna-gii mai iioftorim nele de ssskrise nererî ale noastre, mi ne rsgsm fierbinte ss nriimim ninst- rssnsns al ekgelengieî voastre. Iats aksm tot anesti oameni ksm se es-nrims kstre D. Tsdor. Kînd anesta vine în Bsksremti. Ast-fel ss ns ne mirsm ksnd vedem în 1 timniî din srms aneste nartide ale trekstslsî b. ksnd alergsnd la streini ksnd întsrnsndBsji f la nagie; dar nini ss ne Isssm a ne amsgit ' „Kartea de adeverire ne sas dat slsgers- f lsî Tsdor. j „Î11 nsmele nrea sfintei ini nedesnsrgiteî troige snsia adevsratslsî Dsmnezes. ,.f „înkredingsm neî mai josjsksligi ks'a-nest lînskris al nostrs, ksm ks am ksnoskst f ks nornirea D-lst Slsgerslsi Teodor Vlădici, resks ns este rea mi vstsnistbare ninî’îii nar. le fiemte ksrsia, iiinî natriî, ni folositoare mi isbsvitoare mi norodslsî snre smsrings, nen-trs kare mi ka ne snsl de binele gerii voitor, mi de trebsînga obmtiî norodslsî, las nrimit toats nolitia Bsksremtilor ks dragoste mi bra-ge deskise, drent aneia mi ne jsrsm din nar-tene ssbt aneste iskslitsrî, ne nsmele ma-relsî mi snsia adevsratslsî Dsmnezes, ksni'ii odats ns vom ksgeta în notriva viegiî mi a ninsteî d—Îhî; mi ne vom sni întrs toate bs-l nele ksgetsrî kste se vor kibzsi între d-lsî mi togi neî snigî ks d-lsî nrint’raneste isks-litsri, mi ss vor dovedi întrs adevsr ni vor nrivi fsrs nini o nsrtinire la folossl, nebsn-tsirea narnika mi de ninstita netrenere al a-nestsî norod al Yalaxii natriei noastre, iar kînd vor srma în notrivs mi nsrtsnds-ne ks vi-klemsg în notriva obmteskslsi folos, mi nele mai sss fsgsdsite vom kslka vre sna din trssele, atsnni ka nimte netemstori de Dsmnezes mi vrsjmami natriî noastre mi binelsî obmtesk, ns nsmaî înaintea înfrikomateî js-deksgî ss avem nsrsmi nre Dsmnezes, mi ss fim linsigî de bsnstsgile neremtî, ni mi aini jsdeksnds-ne de kstre togi neî înfrsgigi la âneasts sfsnts legstsrs, mi dovedinds-nenrin dest.oinine arstsri, învinovsgigî ss ne neden-sim dsns xotsrîrea ursvililor, mi' snre înkre-dingare am iskslit în sine ks insinile noastre srmeazs iskslitsrile Arxiereilor mi ale boerilor. Jalba idats de boeri la sosirea lsî Tsdor în Bsksremti. 1 Noi nrea nlekagiî robi ai nrea nsterninii îmnsrsgii, Mitronolitsl gerii, Eniskonî, Egs-nî, Mazîlî, mi toats obmtea lsksitorilor ns-msntslsi gerii Valaxieî, vekislsi nelor ai nrea nsterninii îmnsrsgii, ks nele nsns la nsmsnt, amternste nrea nlekatele noastre înkinsnisni, fanem arstare nrea nsterninii îmnsrsgii, ki sosind nsns ainî la Bsksremti, Teodor Vladi-miresk; însogit ks mslgime de norod, ks la-krsmî de smilings, îmbrskagî în vemmsntsl jaliî, mi anei de ssvîrmit, nrsnsdiui iui -ssi’B-uiî, aksm ksnd erea vremea msnniî nsmsn-tslsi, nentrs jafsrile ne în mslte kinsrî as uer-kat, mi nentrs nierderea drentsgilof mi anri-vilegisrilor ne din vekime as avst gara aneasta, ks milostivire, arstate de nrea nsternika îmnsrsgii, kstre noi ssusmiî ei, iar aksm ksk kate, mi ajsnse mai ks totsl amî nierde, ds din nriuiua noastrs a boerilor nsmsntenî, nre1 ksm bsnsia norods, ui din nrinina oblsdsito-rilor domni ne as ststst, ksrora din slsbiuiS' ne, de nevoie, trebsia ss ne nleksm noi sS-nsrni mi kredinuiomi nrea nsterninii îmnsi'fc' giî boeri nsmsntenî, nentrs kare ansrsrea $>’ sind vreme de îndeletniuiîe, ns am înuetat a ne nlsnge kstre nrea nsternika îmnsrsSje' nreksm mi aksm am fost siligî dsns datorie» a askslta drentelen lsngerî ale tikslosslai 110 rod, înssruinsndsne nentrs neverea anesWf drentsgî nierdste, iar aksm uerste de noi'01 ns ks kin de îmnotrivitorî, kstre nrea n8tel, nika înnsrsnie, ni ks kinsl neî maî adîn www.dacoromanica.ro PIMBOVIITA — 9 MARTIE. t 159 gsnsnerî ini nlekviisnî. ; Ilrivind dar. la vred'j iiika de jale nltngerea lor de natimile ne ag qerkat, nlîo.ntrinteaskt datorie' îmnliniad, îii-^•jsnim a faie'ksnoskste kttre nrea nsternika îmntrtgie ale sale drente rsgtiisnî, în-* s0gind mi iele ks înfierbingealt din nartene, jja ks milostivire st ni st dea voe a iirsta ffl£lî nre larg" gresttgile ne ag ssferit anest norod din nriiina nsmigilor obltdsitori, ini a .nierdefei drenttgilor, mi a mrivilcgisrilor- ne ,jin vekime ag favst, oks milostivire xtrtzite de kstre 'nrea nsternika mi a" noastrt ’xrtni-toare inmT.rT.lnie, rsgtndsne kii^iui aksm st ne smbreaskt ks nea de nlin obiinsitt milostivire a sa akonerind ks dînsa nre anest norod ftrediniios, mi desnre o narte îmnilat din nrinina nekazsrilor ne ag nttimit; iar desnre altt îngrozit de<-întîmnh>rile ne not st aibt assnrtî, mi st se înttmnine ori ne utvtlire de deninde, kt dsnt ksm ne-am .înkredingat kiar din iele ne am vtzst aksm ks okii rt-dikarea norodşlsî, ns nrivemte snre îmnotri-vire, ni' sure nererea drenttailor sale, kare înmine no! vom îndrtzni ale artta. ktnd nrea nsternika înntrtgie se va milostivi a ne da voe, ka st fanem o arttare ka aneâsta din nartea ssnssslsî, mi krediniiosslsi norod, aui-tenttm dar nea milostivt nreaînalttmi sftn-tt norsnkt a nrea nsterniiii îmntrtgii. .ii .'to-r Arzsl ne sas trimis la Tlauid, din JJisrgisvsl. - Ilrea înaltsle rai milostivele Ilama Efendi al gisrgisvslsi. Rtvna kredinga mi ssnsnerea noastrt, mi a strtmomilor noştri, kttre nrea nsternika milostiva mi- a noastrt xrtnitoare îmntrtgie ag fost, este mi va fi în toats vremea ks-noskstt mi mtrtsrisitt, dar fiind kt aksm sas ivit mslgime de norod într’attt nttimam de jafsrile mi nedrenttgile ne ag nerkat, în ktt ag ajsns la nea din snnt dejnţdtjdsire, ini voemte a’mi artta nltngerile, mi ttngsiri-le sale, nrea nsternini îmntrtgii. Illi a’mi dobtndi milt mi drentate de la milostivirea îmntrtgieî nrin mijloiirea întlgimeî tale, ks-nosktnd fireaskt bsnttate mi adînkt îngelen-lisnea întlgimeî tale ne ai arttat kttre ga-rt, într’aneşte rtsvrttiri, ne rsgtm ks smi-lingt st te milostivemti. de a ni se trimite ftrt ztbavt sn Efendi din neî mai anroane kredinniomî mi iskssigi ai întlgimeî tale, ka-rele st mtie ori grenemte, sas romtnemte de va fi nrin nstingt, iar de ns st mtie mi ns mai tsrnemte snre a da asksltare nltngerilor mi drenttgilor ne nere anest tiktlos mi nt-ntstsit norod kredinnios mi ssnss nrea nster-niniî îmntrtgii. Kare nltngeri askslttndsse de kttre anei Efendi, st fakt takrir kttre în-ntlnimea ta st mijloiesti ks milostivire kttre nrea nsternika îmntrtgie nentrs el.“ Cronica Perlameiitară. Vom înmtiinga ne nititori desnre toate ktte se vor înttmnla la adsnarea legislativt. 1. Seangt. Lsni 29 Fevrsaris, deskide-rea adsntreî, disksrssl Domnitorslsi, alegerea Comisiilor nentrs verifiktrile nsterilor densta-fiilor. 2. v< Seangt. Stmbtri. la 5 Mart. Dsne nitirea nronesslsî verbal din seanga treks-lî, D. I. Kantakozino a întemeiat ks mare e-nei’gie ministersl, daka în adevtr D. G. Ştir-Cei, snsl din alemii nentrs denstagî, este a- restat. Ministrul Jsstiiţieî ad-inlerim a mtrts-risit kt de la deskiderea adsntreî s’a dat ordin st’l liberfeze mi st se nreksrnie srmarea în kontra sa. Mîtronolitsl a'iitit anoî o de-nemt a D. Ştirbei adresatt kttre nrezidentsl adsntreî -nrin kare D. Ştirbei esnlikt kt ns noate st vie la kamert înainte d’a i se rea-meza onoarea sa de kttre tribsnal. D. lila iano, a nitit ks o vone, tremsrttoare nitagia ksrgei de anei din K rai ova kttre D. G. Ştirbei, ka st se înftgimeze înaintea nroksrors-Isi, snre a rtsnsnde la aksztrile ne ia, ftkst. Vtzînd kalea rstsiitt ne kare era st se nsie desbaterea, D. K. Roseti, observt kt rtsnsn-ssl ministrslsi este ks. totsl mslgsmitor nentrs astt datt ini adsnarea ns are alt-ieva de ftkst de ktt a nroieda -la verifikarea nsteri-lor ka st konstate daka D. Ştirbei este dens-tat dsne regslt. Aieastt dreantt aureii are a D. Roseti, nare kt ns este gsstatt de togi. ktii D. Katargis ia narola st demonstre kt este deosebire între d'enstat ife. nroiedsrt mi de fast, kt este kttre aiestea tot-d’asna de-nstat, mi ka dens^at ns noate st fie arestat niii srmtrit ftrt voia adsntreî, mi a venit lt kanttsl ksgettrilor sale, ka ministrs st nrodskt xtrtiile desnre akszare, ka st le e-samine, ini daka krima esistt, toni st neart a se jsdeka kslnamsl." La aiestea a rtsnsns D. I. Brttieans, demonstrînd inonortsnitatea disksgiilor nrovo-Rate dsne deklaragie ftkstt de ministrs mi nronsse ka nrezidentsl adsntreî st keme ne D. Ştirbei st vie îndatt la Bsksremtî. Adsnarea a aderat la aieastt nronsnere. Noi ns îngelegem, ksm D. Ilrezident al adsntreî a nermis o disksgie, de ori ie natsrt. înainte de a se verifika nsterile denstanilor, nimeni ns este denstat: nţnt alsnii niii o kestie ns noate fi desbttstt. Lsdî mi .Margî maioritatea adsntreî, kom-nsst de dreanta mi o narte din stt.nga^, a a* nslat densttgia D-lsi N. Oman mi Btleans, ssb ksvtnt kt ssnt administratori. In nrin-iin ne snim; dar lege ns" este înkt ftkstt mi Konvengia taie assnra aiestsî nsnt. Fanta maiorfltgeî ineritt densmirea de revolsgiona-rt ie ia dato D. Boeresks- Skonsl adsntreî era bsnî dar mijloksl ns este legal. Skonsl Skszo mijloanele. aieastt maksimt este fatalt. Vom reveni assnra aiestiî kestii în No. viitor. lsî la noi ns1 este niii diskstabilt : tot ieins. tem disksta va fi mijloaiele ks kare se va faie, mi mijloaiele ks kare se fVor întrebsin-ga banii. Noi kredem kt adsnarea va dis^ ksta toate aieste amtnsnte. .9; In- ansi trekst Dîmbovhţa a strigat nekon-tenit de a se lsa ne seama Statslsî aniezt-mintele Brtnkovenesiî. Niii miiiistersl, niii adsnarea ns ag kstezat st deskizi vorbt, niii iele alte jsrnale st snrijine aieastt i-deie. Daka attta lskrs ns ssntem în -stare a faie, ksm o st Istm monaştirile înkinate, rie seama Statslsi? Ktitoriî Ilantelimonb’lsi ag dren-tsl st întrebe astt-^î negtrs ie aiele ame-ztminte sag lsat, mi iele Brtnkovenesiî ns se’ iag înkt. Ni se snsne kt la mornia Kagiki dîfi-1 Ilfov, a stnteî Mitronoliî, s’âr fi dat voie, este itn an, a se ttia ktgî-va konaiî, nentrs trebsinga momiei, mi kt de atsniî st taie mere», mi se vinde mereg lemne, kiar mi de kerestea. Dakă aieasta este adevtrat, este sn lskrs foarte grav^ mi iere ankett.serioast mi ktt mai ksrtnd din nartea ministerslsî ksltelor. Daka ns va fi adevtrat, înkt- este de trebsingt o asemenea ierietare, ka st se risineaskt sgomotsl ie s’a întins mi faie a-ttta skandal. ' ian Denema datt de Pomîiisl de Margî, ansn-gt kt regele Yiktor Emanoil ă nriimit ne D; Farini kare ’i a înftnimat doksmentele ressl-tatslsî vottreî,- kt gazeta ofiiialt nsblikt de-kretsl regesk nentrs înkornorarea nroviniiilor Emiliene ; kt kolegisrile elektorale nentrs alegerea denstagilor ssnt konvokate nentrs 25 Martig. Nsmaî este nibî o îndoialt; toate aieste lskrsrî mari not st adskt în Esrona o vijelie a ktriî ssflare st se- abatt îiissmi ne aieste gerî. Ktrmaiii îngelengî înaintea vijeliilor, ori kare ar fi, se nrenart de-antrare. Astfel ar trebsi st ne gtndim mi noi,, mi st fa-lem. A snsne adevtrsl, ns vedemi niii o gttire. Mei doi miniştri bsttmestî ftkstag nro-iekte nentrs organisarea ostireî! Kadrele os-tireî, trebsesk îiulatt înnlinite, dsne art.Kon- venniei. •!u.rnl u D. insriektor al telegrafelor, diîi ambele geri, a ftkst o xartt telegrafikt a gerilor, foarte jesaktt mi bine gtnditt.- Aieastt ls-krare este demDt de lasdt. . sd ■ CRONICA.1" “ îngelegem kt neste Milkov s’ar fi afltnd ktgî va oameni ie ns ar fi gssttnd înnrsms-tsl kare s’a ftkst. Ba snii afirmt kt aieastt nenltiere ar avea origina sa în sniritsl de 0-nozigie sistematekt în fagt ks nosl ordin de idei. Noi avem nrea bsnt oninie de fragii de dinkolo ka st kredem aieste siirî ka no-zitive. A fi kontra înnrsmstslsi, ar fi ka ktnd am voi st ns se skimbe nimik în aieste gerî din starea lskrsrilor ksm le a ltsat oksnagi-ile streine; ar fi st desmingt ori ie mani-festtrî ar faie aieî oameni nentrs înbsnttt-giri. Ktii însftrmit ie lskrsrî mari mi solide s’ar nstea faie nsmaî- ks neînsemnatsl bsdjet al gerilor? Voiai bankt nagionalt, arme, oştire, mi altele mslte; dar toate aiestea se fak ns ks- nsiî, ni ks bani mi ks bani mslgî. Noi kredeam kt la Moldova, nsmaî jidanii ar fi înnotriva înnrsmstslsi. La noi ksmttarii ssnt înnotrivt,- dar ns ag niii o lînrîsrire în lskrsrile gereî. Ideia innrsmsts- .1 n . . KESTISNEA gERANILOR *WI sa« mai bine - , 07 AfraninaVea EBroiiriettnoî 'uKi3 ’■ • CRIN EMANMinAREA gERANILOR.; L>'ir — . 9"iin (Nrmare) . . s ob Ktt nentrs aieastt adost kategorie de, ksltivatori, la 50000 famili^ kontraktsl de ksmntrare se va faie tot în, aieste kondigii, un va fi esesstat tot în aiela-mî kin, ka aiel ftkst ks nronrietarii nartikslarî. .Nsmai ktt monaştirile ns vor nriimi întreaga nlatt de ktt în obligatţii inotekarie nlttitoare nrin amorţise-^ mentsvi mi nrodskttoare de dobtnzî. Ele ns vor nriimi bani ne min, ktii aieste monas-tirî n’ag datorii inotekarie, mi ele konstitst o nersoant moralt, kare ns are niii aielea-mi trebsinne, niii aielea—mi tndatorirî de familie ka sn nartikslar, mi kare not foarte bine am- www.dacoromanica.ro 160 l DIMBOVIIJA — 9 MARTIE. tenta rpigbsrsemtntsl, nentrs dobânda ne li se va fi nlttit regslat.. ' Nsmai am de ftkst de’ ktt o observagis-ne, aneea. kt rironrietanşi este silit de; a vinde, mi geransl ns este silit de a ksmntra. Inst dakt anest dsne srmt ns voemte a se folosi de faksltatea nei este datt mi de bs-ntttgile legeî, va fi nagsba sa mi nrimejdia sa mi ns va nstea sili ne nronrietar de a sta ne veni în felsl de individ aktsal. Dakt, den!, geransl ns se tokmemte în ksrgere de trei ani; nronrietarisl va lsa sloboda mi întreaga dis-nosigisne assnra înlregei sale momii mi ge-ransl ns va avea de ktt a se tokmi ks bsnt voe ka sn simnls nlsgar; arendam sas mete-ier. Se îngelege kt ntnt atsnni, _ sas ntnt ne vor trene anesti, trei ani, va fi dator de a se konforma ks modsl asttzî în vigoare nen-trs esnloatagisnea ntmtntslsi. (Nedrentate, desnoiere de drentsrî mi rtndsele veki, este în aneastt klaszt. Aneasta kastt al sili st dea mi ktt ns fane ntmtntsl.) Ast-fel este kombinagisnea ne am nsmit’o afpanwisenmdel nronrietsşei nrin emaniuinarea iţeranilor! ftrt îndoealt, ea ns este denlint, mi mt amteantt mai ales ka st mi se fakt obiekgii desnre grestigile de eseksgisne, emite din o mie de amtnsngimî ne kare ns le am arttat. Dakt nini o treabt ainî jos, kiar mi aneia mai simnlt, ns noate a se stvtrmi ks lesnire, este afart de toatt îndoiala kt aneasta kare este foarte gravt, kare st reazimt ne o idee nost, kare are de skon de a îmntka interese îmnon-nimate, mi kare se anlikt la sn nsmer mare de oameni, ns va sktna de a avea nedinele ei; în st este anesta sn ksvtnt nentrs a ns o întrenrinde? Sas isbstit de a se nsne în Is-krare ntnt asttzî ordinsl aktsal de Iskrsri, ne se sokoteste attt de defektsos, mi ks ajis-torsl sneî administragii’ ns mai nsgin defek-tsoase i mi ns va isbsti ks ajistorisl sneî bsne administragii, de a se nsne în nraktikt o idee rezematt ne rezon, ne eksitate mi ne libertatea transakgisnelor; Ns am sokotit de nevoie de a intra ainî în nini sn detail de anlikagisne, ktni de a’rnî fi esnsne snsl singsr, ar fi trebsit a se anska de toate, aneia va fi treaba legei de a interveni. N’am voit st amez de ktt nsmai nrinninsri, mi dakt vre-odatt, vor fi nriimite, mi nlansl general al solsgisneî va fi reksnoskstde bsn, atsnni fie kare se va anska de lskrs nentrs a nreniza regslile în ksnomtingt de skon, de mijloane mi întotimelor mi ks ksragisl ne dt konvikgia de a lskra de sns ntmtnts solidă mi nirksmskris. Vederats este kt va trebsi sn oare-ka-re termine nentrs a nregtti legea de anlikagisne ; înst aneasta ns eate sn rts; ktni mi gsverntmtntsl va avea timnsl de a organisa mai înttis administragia mi drentatea; mi ni-mine din nei îngelengi ns va voi st gtndeaskt de a se înnene lskrarea snei transformagisni attt de adtnnî a regimelsî nroniettgei în Moldova, mai ’nainte de a avea konstitsite oare-kare base de oneragisne. Va fi sn lskrs ne-bsnesk de a arsnka o întrenrindere attt de serioast în nragsl sneî Iskrtri de reorgani-sagisne administrativt mi jisdegiart, la kare nrefekgiî mi magistragii ssnt de neantratt tre-bsinnt. L’ Vtzsis fenioara, vis rtnitor! De dimineagt Itngt al ei mire , 15 Illint de viagt, de ferinire De vise d’asr, neresk amor! 13e lina-i frsnte nsrta ksnsnt He drtgtlame, line nltnerî, Din ale sale dslni nrimtverî Ks mtnî de roze leg înnresnt. Iffi fie nine zinea rtnit: „Iatt mireasa Itngt al ei mire! „O bsksrie! o ferinire! „Loksl ssb nass-i este ’nflorit!“ Dar zioa trene mi ne ntmînt Vtzsis mireasa... nine va snsne? Ftrt alte roze, mi alte ksnsne De ktt anele dsne mormtnt. VtzsiS mormîntsl ksm se deskise, nii sn rîs de lakremî din okî ksrgtnd; Vtzsis sitarea vesel stergînd Din kalea vieveî srmele-î skrise. D. B. URZICAR1I. Se zine kt retrograzii, ar fi venit se o-tere sabia miniştrilor aktsali, ftrt nini o al-tt kondigie de ktt st le dea lor loksrile de miniştri. Dtnt a ns intra în nernetare, S’ar fi esaminat sabia mi se asigsrt kt ar fi fost de lemn în teakt de fer. Konservatorsl nretinde kt adsnarea este komnsst tot de btrbagii de kare se forma în anii treksgi. Bsnt snerangt ne dt desnre Iskrtrile anslsi anesta. în adins, ka st se fakt revolsgia de la 1843 kare era skonsl nostrs mi religia noastrt. ^ este efekt ftrt kasst. Fantele noastre kasza, deni noi am ftkst revolsgia. Dar a-nestî oameni ns ksnosk înkt adînksrile n0j;s tinei mi a le dini omagi ei. Eî mai zilF kt a§ ssferit eî ks oksnagiile streine! Inkinsigiyj aceasta! Dar voi snigî kt nsmai noi am ssferit; snigî ktte sakrifinisri neksniare ne a kostat balsrile mi mesele ne dam streinilor? Snigî ktjji daî noştri o ntgirt. . . . Re]e mai mslte neveste sertnirt ner la balsri; btr. bagi avsrt indigestii ne la mese, mi ks toa* te anestea ei zik kt as ssferitei. . Dar st-Je fanem nltnerea st kreazt toate anestea. în_ st îî defiem st zikt kt ideile lor se aflt în Konvengie, iar ns ale noastre... Snirea nrinnina-telor într’sn singsr Stat, ne Itngt Rssia, mi ks sn nrinnine strein, este ideia noastrt, ne am avst’o înkt de la nea dinttis oksnagie a gerilor, de la generalsl armatei streine, kare s’a nss mi în regs-lament. Dar vor o suire mai mare? mi ks Transilvania, Banatsl, Bskovina mi ks Ass-triea ? Tot ideia noastrt este. Ile srmt gtsim în Konvengie ideile noastre a se desfiinga bo-eriile, nrivilegisrile, mononolsrile; a fi togi de-onotrivt înaintea legeî, dtrilor mi ktte mi mai ktte. Konvengia este dar a noastrt, dsne nro-grama revolsgieî de la 1848, kare revolsgia este ftkstt de noi! Iatt ne st snsneni mi st sgrijinigi as-ttzi Illi nini o btgare de seamt maî mslt, BURSA VIEAEI, din 19 Marti*. S’a deskonerit kt de natrs ori ne lsnt, la o nemertare egalt, nolitika se înttrîtt tot-d’asna; Sas nernetat mi s’a dovedit kt anele zile de înttrîtare, ssnt nele destinate nentrs skimbarea Isnei. Se zine kt nosl edifinis al skoalelor, es-ftkst ast-fel în ktt Ismina, ka st intre în kamerile koniilor, trebsie st treakt maî în-tîis nrintr’o galerie. O Ismint! Nini în skoa-le ns vor st te dskt! An Ier Hitirtm in aneste zile o bromsrt de rironagandt nolitikt, ks karaktere attt de mini! Se vede kt vor st orbeaskt romtni ? ne Komitetol oamenilor trekfttftlfti kttre agenijiî lor din ijart. Nisne oameni, streini în gara lor, ftrt trekst, ftrt nsme veld, ftrt nronriettgî, în-drtsnesk, nrin skrierî nline de marlataniî st zikt kt ei îmi gtsesk ideile lor în Konvengia Esroneant; iar ns noi. As ners-minarea st zikt kt eî as ftkst revolsgiea de la 1848! Dar daka noi ns am fi ftkst toate anele abszsri, xrtnirî, nedrenttgi, akte arbitrare, oare ar fi fost k»vtnt a se fane re-volsgie? Noi am ftkst toate anele rtsttgî Metaline. 98— 95 Nagionale, 77— 40 Akgiile Bannei 855 — Kreditslsi, 189— 30 Asgsbsrg. 114— 25 Londra. 133— 9 Dskagî. 6— 29 MISKIRILE ÎK nORTdL GALAŢI. în zioa de 6 MartiS, Aml 1860. i, „ demerte . . 25 „ nornite . . . 1 IIRERSL IIRODSKTELOR. Grts niaktr, lealitatea I, kila de . 220 » n .n n, „ „ 190 » n n Hi n n 192—196 „ arntst 207—227 Sekart 125— — Ilorsmb 137 Orz 80 MSKIR1LE 1\ IIORT6L BR. în zioa de 7 Martie ansi 1860. Kortbii sosite înktrkate . . 2 j, „ demerte 11 „ nornite înktrkate 5 Vanoare sosite , . . 2 „ nornite . . . . 2 nREIJSL IIRODSKTELOR. Grts niaktr, kalit. I, kila de Msnte 225—230 Val. M. 193—200. ktrnts D-na Davila. v Sekart Ilorsmb Orz Fasole n, 1, n, r> n Ttnogpafia Nav,ionaM a mî losif Pomanoe mi Komv. 170—180 150—155 95—100 146—153 85— 86 40— 42 strada Nernneaski x.ana German No. 27. www.dacoromanica.ro