anul II - 1860.
M 40.
PRINCIP ATELE-UNITE.
SAMBATA 5 MARTIE.
ro
^geasti foaie ese de doi ori ne s’Bnt’Bmîn* ]ţ|iepU»Pea m; Sin»-
B^Iregsl abonamenlx-lsi nentrs sn ană 24 Sf. Rentrs */g	„	»
Trei lsnî. . . . 6 „ O linie nentrs anon-ssrî se va nliti ks 30 n,
A
FOIA POLITICĂ ŞI LITTERARĂ ^
Redactor Responsabil D. BOLINTIKEANU.
O
âAbonagia se face la Redakgie în Ilasagisl Rovnîn, iar nrin dis-trikte la D. sekretarî aî Administranii lor Ori ne abonament trebsie ntatit îndat*. ks ssbs-r krierea.
■, -«r

Aksm ministeps^i meS e gata a bl ssnsne sn mip de npoiekte de pefopme, notpiBite ks Ipeusin-ijeje nepeî ini snipiţsji konBenipei. G^ndigi-BT., Domnliop denstaijî lrc» ssnteuî kemaijî a faae mapi pefopme. Ns nepdenî din Bedepe ka-paktepsj D-b. Jieijisjiatio. kapak-tep nem»ptinitop, kape b’l fane pes-nnnzhtopi de eiitopsji Pomzniei.
Bucureşti, 5 Martin.
Ile kEnd în Moldova kestia îmnronrietE-rireî geranilor a kEstigat sn terîm întins nrin nronaganda jsrnalelor, ast-fel în kEt nronrie-tariî ns o mai nrivesk ka o nefericire nentrs dtniniî; în Msntenia noastre, aceastE kestie a nerdst mi terîmsl ce kEstigase la 1848. Kassa este ks oamenii ce ar fi trebsit se o diskste as ginst mai mslt la ambigiile lor nersonale de kst la interese nsblice: temerea kE ns vor fi alemi denstagî de alegEtoriî nro-nrie.taiî, sas ks se ar face imnosibili a intra la minister, as fskst ne snii se se lenede de a-eeastE kestie ka Iletrs de Krist mi ne algiî se kanitsleze ks konseiinga lor nrovizoris, dsne nrecentele nErintelsi Eskobar. Mslgi a strigat în notriva bicislsî, xrEnirilor; dar dsne noi aceasta ns este alt-eeva de kEt a kES-ta se se stErneaskE efektsl, lEsînd se trE-iaskE kassa ce îl nrodsce. Sn om îEnit are frigsrî. Medicii cei nrostî kasfE se vindece frigsrile ce ssnt efektsl rarieî kare este kassa mi lasE kassa se esiste, mi frigsrile ns sevin-dekE, mi vracii se mirii- Ast-fel este mi ks a-ceastE mare kestie. Ifa se se desfiingeze xiEniri-le, bicisl, mi alte rele dsne kanetele geranilor, trebsia mai întEig se înceteze de a fi servi.
Se tot ne kEnte nosE kE nagia ronmiE trebsie se se armeze, se kombatE ka lesl nentrs libertate, natrie ? Kare este libertatea servilor! Kare este natria acelor ce ns a§ doi kogî de nEmînt al lor? în starea geranilor fEkstE de regslament mi de abszsrile oamenilor ts'ekfttftlsî, geransl era bEtst mi xie-nit de arendam, de uronrietar, sa§ nrin ei înss-mi, sas nrin administratori mi ssb administratori, nlEtigi. Ori kare ar fi skimbarea nrodssE îri starea lor, nrin îmbsnEtEgirea gs-vernemîntslsi, ns noate se fie atEt de îmbs-nEtEgitt nre-kEt ar fi ks a lor înnronrietE-rire.
înainte de toate este o kestie de sn mai ’aare interes nagioual,de nronria esistingE a a-^estii nagiî, ka nagie. Statele vecine merg
renede ne kalea de a face din gerani rifonri-etarî. Ile kEt romEnii vor remEnea în srmE ssb acest ranort, ei vor simgi tot-d’asna ne kansl lor atErnatE sabiea lsi Democles.
VEzsrEm nisce idei ksrioase în acestE kestie. 5na mai ales este de a adsna sn ko-mitet de nronrietari mi gerani se o desbatE. Aceasta ar fi ka kEnd ns s’ar nronsne nimik. Ilronrietariî, vor zice: la dreanta, mi geranii: la stEnga, mi ns vor face nimik; dar se va nerde tinnsl. Acesta s’a mai fEkst mi altE datE, mi ressltatsl a fost nimik, Ar fi dar se aflEm aceia ce ksnOascem.
Noi ns xotErîm nsmErsl nogoanelor, fie nosE, fie îiatrs, ns este treaba noastrE; ceia ce kredem a snrijini este înnronrietErirea ge-ranilor ks desnEgsbire dreantE.
Vom reveni assnfa aeestsî ssjet.
Pentru Conservator. .
Konservatsrsl în No. ses de la 1 Martin zice, kE ia nana ka se restatorniceas-kE fangiî istoriei în adevErsl lor. IlEnE a vorbi de fangiî istoriei, zice kE nolitika Dîm-bomiţet mi a celor ce nekontenit strigE kon-tra sneî klase a societEgeî ai’Etînd-o ks dege-tsl, este nolitika desnotekE a lsi Tarksinis kare tEia toate sninsrile ce se înslgas neste cele alte, mi ka se noatE mai bine a resmi, aceastE nolitikE s’a fEkst leyitiinist'b nlinE de inokrisie, îmiletiiulft-ml ksnsiiE de na-triotism ks inskrimiia de 24 Gcuari5.“
flolitika de a tEia toate sninele ce se înalgE neste cele alte, a nstst se aibE tim-nsl ei de la înfiingarea regslamentslsi nEnE la 5 Asgsst kEnd nErs Konvengia Esronea-iie. AceastE Konvengie fEi’EmE sninele i*e-dikate, nrin art. 46 al ei, ce desfiiugînd nri-vilegele de la o singsiE klasE, le dete uagi-ei întregi. Din aceea zi o ast-fel de nolitikE, de kare vorbesce Konservatorsl, devine sn anaxronism, Dar ce se întîmnlE ? Kon-vengia netezi sninele, mi sninele încensi'E din nos se kreaskE (kEci nimik ns kresce mai renede de- kEt ierbsrile netrebsincoase.) Astfel VEzsrEm, kE, în lok ka cei ce eras ke-magi diutr’o mikE klasE, se formeze o nagie nrin egalitatea drentsrilor, stErsind a rEmi-nea în cele velu: de snde se mi nsserE înda-tE se îmniedice nrin toate mijloacele indi— rekte, ksrssl ideilor celor noi.
Oamenii trekstslsî not se strige kEt îi vor gine gsra kE sînt nentrs ideile noi: nimeni ns’î va krede, ne kEt ei ns vor nresinta dovezi de fangi. Uli ksm vom krede noi kE oamenii trekstslsî ssnt nentrs nrinciniî liberali mi egalitari din Konven-
gie, kEnd la 1848 as fost atEt de mslt kon-tra acestor nrinciniî, în kEt ne darE ne noi în mEna tsrcilor mi sfErsirE se medem în e-sil sn-snre-zece ani, nentrs kE fEksserEm krima, a voi o Ilatrie liberE. Ksm o se kredem kE oamenii trekstslsî ssnt nentrs ideile de libertate mi egalitate, kEnd îi vedem, de la 5 Asgsst, sas în kornsrile legislative, saS în gsvernemînt, fEkEnd se reînvieze ideile rs-ginite? Ksm o se’î kredem kE ssnt nentrs desfiingarea Klaselor kEnd îi vedem ne toatE zioa, vorbind în nsmele snei klase, nsind în ainte o klasE, de nobili ?	^ 'ora
Ksm o se’î kredem kE ssnt nentrs snire ks nrincine strein, kEnd el la 24 G'enariS aleg nrincine romîn? Sas ksm o se’î kredem kE ssnt nentrs votsl de la 24 Genarig, kEnd eî ne vorbesk astE-zî de nrincine venetik în komisia HentralE? Ksm o se’î kredem sin-4 ceri votslsî de. la 24 Genaris, kEnd Konser-:» vatorsl ne zice; ks noi ssntem leifitimistî, ikn noi ne îmnletim ksnsns de natriotism ks 24 Genaris !u	i'iî
Scigi, domnilor de la Konservator, kare este konvikgia nonolslsi romEn? Noî ce ne aflEm în relagii ks nonolsl mai mslt de kEt D-voastrE, nstera a ve înkredinga desnre ceia ce krede. Krede kE D-voastrE ns ssntegî sinceri: adikE, ns ssntegî nentrs nrinciniî din Konvengie ; dar ve facegî kE îî nriimigî, da nevoie, ka se’î scidegî maî în srmE^ ksm am zice, voigî se ssgrsmagî o nersoanE strîiigîn-d’o în brage ks dragoste fsrioasE. ' Tot ast-î fel krede mi desnre iiEierea d-v. assnra. sni-reî mi a votslsî de la 24 Genariă. )
De snde a venit aceastE kredingE ? Din nronaganda liEtor-va gazete? ns; ci din fantele oamenilor trekstslsî, kare tot-d’asna m-aS desmingit vorbele. Me agi fEkst, sa§ cel ns-gin ce facegî astEzî, ka se facegî se kazE a-ceastE kredingE a nonolslsi? Nimik. Hezik? nimik, ar fi înkE a dovedi kE eî a8 rensngat la ideile trekstslsî; dar eî ne imnstE noE ks voim a nsne desbinare între klase, mi tot-de-odatE vin de ne vorvesk de vigE nobllE: de» fantele glorioase ale acestiî vige etc.
Konservatorsl, kEstEnd a stabili fangiî istorici, zice kE votsl de la 24 GenariS este ressltatsl ideilor nolitice frEmîntate de mak mslgî ani în sniritele oamenilor inteligengî aî gereî de toate stErile; iar ns sn rod snonta-nes al nartideî înfEgimate de Dîmvobiga.“
Ns a fost vorbE de nartida Dîmbovigeî în art. eî.
Seim kE nagia RomEnE voea snirea; dar seim ltE nonolsl o voia mai mslt de k’Et mslni din boerî, kare ’mî aveas kaudidatsl lor. KEnd o narte de oameni a§ o kredingE nolitikE, se insnii'E de dînsa în toate fantele lor. Daka oamenii trekstslsî ar fi avst aceastE kredingE,
www.dacoromanica.ro
154r ;	*~
s’ar fi gEndit ÎnkE de la 5 Abgbst se aleagE 5n singbr Domn neste aruEndobE nerile; dar eî s’ag gEndit ? Toate lbmeasnie; toatE ls-mea îmi adbne aminte mEssrile rigbroase a le oamenilor trekbtblbî, dsiiE ne se nerb snirea la Divansl Ad-hok, de a ns se fane ninî o înţeleţere între romEniî din ţerile ssrorî, o-nrind kiar komsnikarea snora. Noi nsncm a-neaste întrebare
„Daka Valaxia alegea Domnsl ses înainte de a se aleţe al Moldovei, ar fi ales „boerii din Valaxia sn RomEn din Moldova ?£‘
Konservatorbl ensmei’E maî mblte enone, nEnE la. Divanbl Ad-liok, în kare s’ag nerbt bnirea ţerilor de oamenii trekbtblbî, mi în kare, adaogE Konservatorbl, redaktoriî Dîmboviţei nb ag figbrat.
Toate anestea not se fie; dar daka Dom-nbl Valaxieî s’ar fi ales maî înainte de kEt ab Moldovei, oamenii trekbtblbî ar fi votat nentrb bn Moldovean?
Redaktoriî Dîmboviţei nb ab figbrat între neî ne ag neibt bnirea kb oamenii trekb-tblbî, nentrb kbvîntbl kE la 1828, nb se db-seserE înkE nini la mkoate; mi la 1857 erag InkE în esil. Dar redaktoriî Dîmboviţei, skri-ab bronibrî în limbi streine, nentrb bnirea nrin-ninatelor kb Domn ales de naţie, (nb kb ve-netik orandbitkb ferman sab kb bkaz) mi nentrb aneksarea Basarabiei kb Moldova, kb keltbia-la lor nronrie, adikE kb o narte din nEnea esilblbî lor; xi’Eneag kb aneastE idee nresa EbroneanE, toate anestea înainte de resbejbl orientblbi.	*
i>* Konservatorbl r.e zine Ice oamenii mim-kErei de. la 1848 nb sag gEndit la bnire. Ne-gremit kE Konservatorbl nb a nitit de kEt nrograma Komitetblbi, diktate de resoane no-
A
litinev Iî rekomandEm se niteaskE gazetele anelei enone, gazete ne era» exo al nonolblbî. niteaskE art. din nonolbl sbveran, nrin kare se zi nea romEnilor se nb noarte kokarde în ainte de a libera mi nni Moldova kb Valaxia.
De aini Konservatorbl esnrimE o kbţeta-re kbrioasE. El întreabE kare oameni, adikE noi de la 1848, sa§ oamenii trekbtblbî sbnt miai konvenţionali ? Anei kare îţi gEsesk ideile mi nrinninii lor renrodbmi în Konven-ţie, (anestia snnt Konservatoriî) sag anei kare în aktele nolitine, n’ag nomenit nimik desnre asemenea idei mi ag venit în brmE se le sbs-ţie (anestea sbnt oamenii de la 1848.) n, Aneste rîndbrî într’bn stil maî simnlb, în-semneazE kE oamenii trekbtblbî, mi ag gEsit ideile lor în Konvenţie nentrb kE eî ar fi vorbit de bnire în tiranii trekbţî.
Se vedem ne aflEm în Konvenţie desnre gnire.
Komisia Rentrate ; afarE de aneasta gEsim dobE kamere, dobE ministere, dboî Domni. MinbnatE bnire, în adevEr! Suire ne kare oamenii trekbtblbî o nreferag votblbî de 24 Genarib. Ile brmE vine o serie de nrinninii liberali mi agalitarî transnortaţî din nrograma revblbţionarE din anbl 1848 a nonolblbî romEn. între altele vedem, kE toţi romEniî sbnt de-ono tiivE înaintea leţeî, înaintea kontribbţieî. Se ne arate Konservatorbl daka ag esnrimat înainte aneste idei; gEsim nrinninibl de inviolabilitate al lokainblbi; kE nimeni nb va nbtea fi br-mEril, ninî nrigonit de kEt konform kb leţi-le. Re asemEnare gEsesk oamenii trekbtblbî între anest nrinninib mi binibl noliţiei de a-tbnnî, aresterile de atbnni, esilbrile de atbnni fEi’E snirea leţeî? Mai gEsim în Konvenţie înbb-nEtEţirea soarteî ţeranilor. Re idei binefe-kEtoare ab arbnkat în nirkblaţie oamenii tre-
_ DÎMBOVIŢA — 5 MARTIE. __
kbtblbî nentrb anesti ninnî-milioane deservi? ne manifestEi'î, ne sakrifine ag fEkbt nentrb dinmiî, ka se zikE astezi kE gEsesk în Konvenţie ideile lor, mi oamenii de la 1848, nb gEsesk nimik ne ar fi al lor?
Re îndi’Esneate!
TTTi dbne anestea, Konservatorbl nretinde kE a restatorninit fanţii istoriei mi a sters nretestele de kalomniî!
De aini Konservatorbl, vine ka bn învin-gEtor ţeneros, mi ne iartE.
Asemeiiea akbSEriî, zine el, snnt de fire a întreţine bite mi desbinare între noi, mi ne trimite la bn art. din RomEnbl al D. D. Bie-tians, kare se vede kE a nEtrbns ne Konser-vator nEnE la lakrimî, ni—1 rekomandE kb kEl-dbi-E. Noi n5 kE5tEm abtoritate de kEt în kon-vikţiile noastre. Ne nare însE bine se vedem oamenii trekbtblbî ne erî înkE tratag ne anest onor. bErbat de sonialist, Maţinian etc. fEkEnd aste-zî o abtoritate din ideile sale. Este bn semn de nrogres. Ideia Konservatorblbî de a îneka o-datE ml ne akbSErî, dEtEtoare de desbinEil mi bri, este frbmoasE. Noi am nrofesat’o în toţi tiranii'. La 1848 oamenii mimkErei nb ab kemat ne fraţii lor rEteniţi se vie la nb-tere? sbb Konvenţie, nine din ei sbnt albngaţi, brmEriţî mi de nine negremit kE rib de noi. Dar Konservatorbl trebbie se afle bn Ibkrb. Noî nb fanem resbel de klasE la klase, klasa iib-mai sbnt, dbne Konvenţie. Noî voim a se nbne în esekbţie nrinninii egalitari mi liberali din aneastE martE. IUi kombatem ne ori nine se ya afla în kontra anestor nrinninii. ■ Este Ibnte de idei; iatE tot. Gremasne amar Konservatorbl, daka krede kE îl kombatem nentrb kE se kiamE Ilavel sag Iletre, kE are okiî verzi. îl kombatem nentrb kE vine se anere ideile trekbtblbî. Dar vie la viaţE kb nrinni-niî de viaţE, doriţi de naţie aste-zi mi va fi nriîmit ka frate.
Vie kb bnirea nelor doE kamere, nelor doE ministere, dar kb nrinnine romEn ales de naţie; nb kb nrinnine venetik, vasal al Tbr-nilor. Ilrinnine strein nentrb romEni, îl nriimim nbmai atbnni kEnd aneastE naţie ar deveni kb totbl liberE de ori ne garanţii sag nrotek-ţii streine, de orî ne sbzeranitate. Hli Konservatorbl în nrograma sa, lEngE nrinnine strein nere asemenea sbzeranitatea norţeî. IUi a-neaste stare ar adbne o enokE ne ar semna kb a fanarioţilor. Vie kb afranmarea ţeranilor nrin a lor înnronrieterire kb desnEgb-bire, ne kEt nb ar adbne nerderi nronrietari-lor. Vie kb o leţe elektorate atbt de întinse în kEt ori ^e romEn are datorii kEtre na-rie, se aîbE mi drentbl a o renresinta; Iar nb kb o renresintaţie în ranort kS starea morala mi materiala a romanilor, kbm zine nrogrambl Konservatorslsî, kEnî anest nrinnin este elastik. Vie kb ideia de a se forma o banks naţio-nate; de a se mEi'i nifra ostireî; de a se rES-nEiidi în toate satele instrskţia mi edbkaţia eî îndatoritoare mi kb fondbrile Statblbi, vie în fine kb toate ideile de înbbitetEţire, din me-saţibl Domnblbi; vie kb toate nbntbrile din nrofesia de kredinţE sbskrisE de KogElninea-nb, vie kb kbţetbl a Ibkra nentrb ţearE, nb kb kbţeteri ambiţioase, vie kb ideie kE ori ne romEn are drentbl a fi la nbtere, nb nbmai kokonamii mi din anei moment mfratţirea va fi fbkbte!
CRONICA. .
I
j NatţionaM vorbesne desnre o skrisoare a ministi'blbi otoman ka din nartea Sbltanblgţ kEtre Domiibl nrovinniilor romEnieî.
IatE kbm se esnrimE:
în nbmErbI nostrb din brmE am vorbit desnre o skrisoare abtografE a Sbltannlbî tiL misE kEtre Domnitornl nostrb. AflEm înS5 kE astE skrisoare nb este a Sbltanblbî, ni a ministi’blbi din afarE Fnad Ilama, kare skrig în nbmele sbveranblbi sEg. Se zine kE aslţ skrisoare, datate din 14 Denemvrig anbl tre-kbt, a fost datE kb okasibnea nroiektblbi de konstit5ţie al Komisieî nentrale, voind a ars. ta kE ast uroiekt ar fi în kontra. literei mi sniritblbî konvenţieî, rai kE I. IIoartE era îu momentbl de a interveni ka se-ihî fakE ob-servErile sale, ltEnd s’a onrit aflEnd kE nrin-ţbl a lsat mESbri nentrb aneasta. — Tot asemenea se zine Iîe M. sa Domnitorgl a res-nbns lâ aste skrisoare, kb nea mai mare demnitate, nenomenind nimik de Firmanbl, ne kare Fuad Dama îl renetE des în enistola sa, vorbind nbmaî de naţibnea kare î-a înkredin-ţat destinata, mi ai’EtEnd kbm are s’o dbks la nrogres rai ferinire, nrin anlikarea nrinni-niilor kare sbnt denbse în konvenţie.
Daka nele abzite asnnra astor skrisorl vor fi adevErate (mi noi le kredem adevErate), vedem dintr’aneasta kE î. IIoartE kate înks de a interveni în trebile noastre, nb ka maî nainte, ni ,ssb kbvînt de kElkare a konvenţi-ei. De la noi denîndE a avea destbl takt, ka se evitem asemenea intervenţii, kare ar fi bn foarte rEg înnenbt. Ilosiţibnea E.bronei, fiind maî favorabite, vom nbtea dobindi, fEi'E sgo-mot, mai mblt de kEt nbţinbl ne am dobîndi a-ksm,nbnEnd în risk bn nrinninig de abtonomiî. Domnitorbl a mtibt akbm se evite ast rEg, ne kare noî nb’l kbnomteam. Noî trebbe se’1 a-jbtem ka se’1 noatE evita mi în viitor."
Natjionalsl asbnra rîndbrilor din Dîmbovi-iţa, desnre nroiektbl de leţe elektorate, zine ItE lefile fbnkţionarilor nbblini, afarE de aneia ne vor fi inamovibili, nb ar trebbi se se so-koteaskE ka venitbrî. Noî înmine Sbutem de aneastE nErere. Dbne kEt ne adbnem aminte de anei nroiek, kredem kE se fEnea esnenţie de direktori de denartamente, administratori, sbb administratori, sekretari de administraţii; noliţai etc.
a
Intre alte nroekte de interes lokal ne se doresne de neî maî mblţi oameni a se nbiie sbb okiî adbnEreî, este mi aneia ne ar Iba monastirile Bi’Enkovenesnî ne seama Statblbi-! Fie ne romEn kb inimE nentrb ţearE mi ks JbbnE înţelegere trebbie se doreaskE desfiinţarea Statbrilor în Stat. Ministerbl mi adb-narea de astE-zi vor fi oare maî în anoî de kEt ministerbl mi adbnarea de sbb VodE Bi-] beskb, ne IbE ne seama Statblbi, amezEmîntb’l iSnitalblbi Ilantelimon? Aneasta ar fi trist si o kredem, într’bn tiran maî ales kEnd, afarî I de neî ne ţin de aneste amezEtnînte, toţî.do* i resk a se lba ne seama Statblbi.?
1 Marţi seara o foarte nbmeroasE grsnfc de oameni din nonol sag dbs se felinite ne D. Konsolbl Sardiniei, nentrb zioa aniversai a natriotblbî reţe Viktor Emanoil. Atitbdinea anestiî nErţî de nonol a fost admirabite, nrin ordinea mi kbviinţele însemnate ne a ţinsb nrin aneastE nbrtare, nonolbl din Bbkbiesm dovedesne kE este demn a se bbkbra de în-krederea tbtblor desnre resnektbl ne are nen* trb instituţiile sale.	r
1 Ritim în Monitor bn regblament nenbb
www.dacoromanica.ro.
DIMBOVIHA — 5 MARTIE.
155
fsnkgionarii nsblini. Dsne anest regslament, eî ssnt ginsgî se- vie la 9 oare la nostsl lor mi se se retragi la 5 oare; nentrs mefii de sekjjiî la 10 oare este xotErîtE venirea. Ni se nare mslt 8 oare de lskrs ne zi, nentrs nisne fonknionarî atEt de ras nlEtigi, mi nenalitE-gile ni se nar nrea grele. Ast-fel nini ns fcredem lra se va nstea gine anest regsla-ment.
Kit nentrs msssrile lsate în nrivinga nrezentelor mi nlokoanelor ne s’ar Isa de. la oameni de fsnkgionarî, ni se nare sn lskrs foarte bsn. Hli felinitEm ne neî ne le as fekst.
Illi kredem ira nsmai nelor ras iraravigi Ia aneste nemkemsri noate se le nara ras.
Mai vedem Irate va skimbiri în fsnkgiî. TTTi iara strigsm,- oameni noi, ori de ns, ns vom skina nini odatE de obineisrile veki! „Ksnd se va întsrna iara vre sna din eno-nele oksnagiilor gereî de streinii; vre sna din enonele kEim^kEiniilor, atsnnî falrase ksm se va întEmnla; AstE-zî este o enolra de rege nerare; trebsie oameni lcare se o îngeleagE. Noi 3'iim lra toizî ns se not skimba; nel ns-nin fie înnestrigagi ks neî noi: tot este sn bine.“ KEte-va nsmirî în nostsri de administratori ns as fost noronite.
O deneniE telegrafikE ansngE kE M. S. Domnitorsl a dcstitsat, ne nresidentsl de la bszES ini ne sekretarsl administ. ne ginea loksl de administrator, dsne mai mslte nlEngerî ne it sas fskst de loksi-torî. Kst ar fi de dorit aneste întsrnErî ale Domnslsi mi ale miniştrilor nrin snele jsde-ge! KEte lskrsri bsne ns s’ar fane!
A emit al II. No. din Sîevlsta Kar-nagilor. AnsngEm ks nlsnere kE anest No. konrinde kEte-va artikole solide. Bslragi literare, no’itine, noesie, mi nrevedem în ks-rînd sn ssnes komnlekt. AstE datE avem I-is Istoriea iioesiei, 2. Ssvenire kontimnsrane, 3. Institsirea avokagilor, 4. Doamna Riezna, 5. Statistika; 6. Desnre litere; 7, Asasinat js-dekEtoresk, 8. Namsna, 9. Kronika Isnara.
Ns noate nimeni se zilra lra în kEmnsl literelor ns sas aratat disnosigii nrinnioase. InsE snde este înksragearea RomEnilof ? Cititorii linsesk, mi fsra nititorî ns not se e-siste astorî. Cei mai mslgi din neî ne as] ftkst ast-fel de întrenrinderi, as trebsît se niarzş materialinesne mi sE-mi îngroane ide-la întrenrindereî lor. Falra nersl ka romEnii se îngeleagE odatE kE ns noate esista nagia. daka ns va avea o literatsra; itEira atsnnî Irargile de jok as mai msltE kstare de kEt nele de nitit, mi aneasta ne adsne aminte vorbele Evreslsi dintr’o niesE de teatrs. Astea kErgi, mi astea Irargi (aratînd kErgi de jok mi kErgi de nitire) dar astea (aratînd ne nele de jok) ssnt Irargî kare se vînd, mi astea SBnt kErgi kare le miniiilra moarenii.. o ne îmvEgagî trebse se fie moarenii din Moldova!"
latE lrate-va skimbEil noi:
,,D. Kesar Boiiak membrs la ksrtea a-nelativE.
. Dimitris Ilon, membrs la Ksrtea Kriminals.	'
Skarlat Emanoil, nroksror la Ksrtea
InaltE.
D. K. Gradisteans, administ. distr. REm-^iks-SErat. ssnleant la ksrtea anelativE, sek-Sla I. din Bsksremti.
D. Ioan Ssgs Ia ksrtea anelativE seksia ■ din Kraiova.
K- Anostolesks la aneia-mî ksrte
Membrs.
D. Barbs BElnesks,
Ksrte.
D. G. Kigs, nroksror la~aneia-mi ksrte.
D. George Aman, nrez. la trib. de kom. din Kraiova.
D. Dani.il Kirigesks, nrez. la trib. de Romanagi.
D. Ioan Dimitresks, în loksl D-l. Grig. Rotesks,
D. N. Nsnesks, nroksror la ksrtea a-nelativE din Bsksremti seksia I. în loksl a-nestsia D. Ikonom.
D. A. LEzsresks, membrs la trib. Ilfov seksia I. D. N. Georgesks membrs la Tri-bsnalsl Ilfov seksia II. D. K. Darvari în loksl D. Georgems. D. Ioan K. Bolintineans, nroksror la trib. Iloligiei.
KESTISNEA gERANILOR
sas mai bine
Afranmarea ilrouriethirei
IIRIN EMAN RUIAREA gERANILOR.
Este dovedit kE din nele 3 milioane, însE ne min nsse în disnosigia nronrietEgeî dose_ treimi ssnt destsle de a nliti datoria inotekarie. Se adEogim, afarE de aneasta, kE în nele 2 milioane de galbeni, ne vor konstitsi aneastE datorie în întregsl ei, figsreazE nele 600,000 galbeni dagi îmnrsmst de Banka Moldovei, kare ssnt nsse aksm la amortisagisne, ama kEt ns remEne în realitate de skos de kst ssma de 1,400,000 galbeni. în sfErmit, ge-ranii; astE-zi ns ssnt atEta de linsigi de bani nre kEt îi nrensnem, mi mslgi din ei n’ar dori altE ne-va mai bine de kEt se se nlEteas-kE în total sas în narte lsEnd avange assnra
InsitEgilor amortisementslsi.
Fiind ks este imnortant de a se fane so-kotealE ksratE desnre aneea ne are se se în-tîmnle în oneragia nlEtirei dEbEuzilor mi a amorgireî de kEte ksltivatori, ne am înkinsit kombinanisnea lra, nlEtind în. fie-kare an o ssmE de 7 g. 20 lei, 20 narale, geransl ska-nE de toatE datoria. Aneasta este konsigna-tE în tablosl srmEtor, a kErsia elemente ssnt: sn kanîtal de 60 galbeni nentrs 3 fElni kEte 20 galbeni sna. Amortisementsl krernte odatE kEnd dobEnda skade ama ka în fie tot a-neiami.
membrs la aneiamî 1 a fi nss în stare se le nlEteaskE.
(Nrmare)
Oare kare nifre vor komnleta demonstra-nisnea aneasta.
DsnE kEt mtiingele ksnoskste ssnt esak-te, se noate sokoti kE vor fi 150,000 familii de gerani, karii vor avea drentsl de a ksm-nEra nEmîntsrî; însE, din anest nsmer, o a-treia narte nel nsgin ssnt ne momiile monas-tiremtî, mi nentrs anestia kombinagisnea va nriimi o smoara modifikagisne. Ns ne vom oksna nentrs sn minst de lrat de gerani ame-zagi ne momiile nartikslare, nii kare not se se sine la sn nsmer mai de 100000. Vom fiksa nentrs aksm, nartea de dat fie kErsia la 3 fElni (4% ektare) sns ks altsl; ksni da-kE în ginstsrile Moldovei de jos geransl are în fantE nele natrs fElni regslamentare, în ginstsrile mai îmnonorate din Moldova de sss mi de raizlok, ns are de kEt 3, 2% mi în-ssmî 2, fiind kE sn sat întreg ns noate nere, dsnE regslamentsl organik, mai mslt de kEt nele dose treimi de momie, deni trei fslni not fi sokotite ka o nifra de mizlok, aneea ne nentrs nele 100,000 de tamilii ar fane sn total de 300,000 fElni. (450,000 ektare). Falnea fiind asemene nregsitE în termine de mizlok ( ks 20 de galbeni, ne ar da sn total de 6mi-i lioane de galbeni. Tokmai aneasta e nifra ne ne trebsie nentrs ka kreditsl fonnier se noatE nlEti ne min nronrietarilor, jsmstate din nregsl ne li se ksvine, adelra 3 milioane de galbeni (36 milioane de franni ssma kanita-lslsi ses sonial, datE o treime de gsvernE-mEnt, mi dose treimi de kEtre akgionari.
Ks aneastE ssmE mi înss-mî nronrietarii datori vor nstea a’mi nlEti datoriile. în ade-VEr, mtiingele date de Ksrtea de komfirmagie arâtE kE toatE datoria inotekarie înskrisE în Moldova se radilra la doSE milioane de galbeni. Ci
anoi, kare este nrinninalsl r'eson al g înfiingErei kreditslsi fonnier nlEtind ne min o narte din nEmEntsrile vEndste? Este starea aktsalE a nronrietarslsi înlrarkat ks datorii grele kare’l esnsne la srmEriri mediate mii kare’l ftnea se zilra kE dakE n’ar fi nlEtit de geran, de kEt nrin ansitEgi, va avea timn dej a se rsina ks kreagele sale mai ’nainte dej
Kanital 60 g. Ainortisement. DobEnda de 7%
ansi	galb.	lei	nar.	gal. .lei		nar.	gal. lei		nar.
1 —	3	13	4	3	13	4	4	-7	16
	56	23	36						
2 —	3	21	31	3	21	31	3	35	29
	56	2	5						
3 -	3	31	4	3	31	4	3	26	16
	49	8	1						
4 -	4	4	1	4	4	1	3	16	19
	45	4							
5 —	4	14	27	4	14	27	3	5	33
	40	26	13						
6 —	4	26	3	4	26	3	2	31	17
	36	—	10						
7 —	5	1	10	5	1	10	2	19	10
	30	26							
8 —	5	14	11	5	14	11	2	6	9
	25	21	29						
9 —	5	28	8	5	28	8	1	29	12
	19	30	21						
10 —	6	6	5	6	6	5	1	14	15
	13	24	16						
11 —	6	22	6	6	22	6		35	14
	7	2	10						
12 —	7	2	10	7	2	10		18	10
				60	??	n		30	24
30 24 90 24
Sokoteala ne nrenedeazE se anlikE la togi geraniî ne dobîndesk nEmîntsri, nentrs kE în ea se aratE nlEtirea gradsaR a nregs-lsî de ksmnErare; ks aneastE singsra deosebire kE nentrs anei amezagi ne momiile nartikslare, amortisementsl se va anlika mai întEis la a dosa jsmEtate a nregslsi datorit-înkE nronrietarilor, kreditsl fonnier ne viind delrat dsira aneasta, mi kE nentrs anei ame-zagî ne momiile monastiremtî,	nrodsktsl	întreg al amortisementslsi se va	Isa	de	aneste
Monastiri.	-	«
i:'	3utili).
-AbjoV' si
RUGA COPILEI.
O ts neresk nErinte!	.
O ts ne ei aminte	,
De naseri sbsiEtoare,
De flori mirositoare,	:
De mika nssErilra
Ce ksntE fEiE frikE,	;
De giara uradEtoare
\
^WWidBcoromanica.ro
DIMBOVIUA — 5 MARTIE.
moro:	TTPTltfX A ftt'K daţii S 9i doVGdlt.
156	=
' Ile krakt la rskoare, u m Re kints a ta murire Imk. Armonie Isbire! ' ffR n: De floarea ne ’nfloresne -'*tx 2 K'Bnd soarele’! zmnbesne , i«uKs ts le emtî m&rinte, . .
,00°'Uli al de ele aminte,
Dar mi ne mine Doamne m;- De kinele tirane, i	Me an'Brâ sentesne
-og ; Ssb tronsgî ms smbresne. hrad o Ile mfendrs viegiî mele,
-of) u»‘ Fidr d’a ’nfrsnta ordiele -ea~ Iad iVraj mâinilor ne kalkt mnse/î Isbitami gerinioans,	Inloi nî t’
Eli f'B ka sen se ’ntoark» -«digai og 9r Voios nreksm mi- nleaks. bniil -nî si. Ajstfc’l bltnd ntrinte t ^ n im Kt ts eintî nrea nstinte! r tiar Ajstt stntt krsne	:	• ,
o xi.<> ^ La geara mea nea dslne! ■■ - ?n i v: -sjfa (p AjstE mi ts mamt,	“ •,* , crm
A îngerilor Doamnţ-; .	’ , ■ ^
Ajstt okrotesne	-■	■
oîtT/I Il’aneî ne te isbesne!
-Bi»o silim... - ir pisoinf.. ^	1859 Noemvrie.
~ '	•	'	'	X. G.
vtzsrtm sala adsn^rel ks loksrl nentrs sn nentrs, Iskrs ne n’a esistat mal n’aints.
Ksm se îngelege la masa naranonisigilor drentsl de netigie la adsnare?
„Ne nltngem în nsmele Konvengieî, Kon-„vengia s’a violat; ne a skos din slsjbi>.a
Se zine kt miniştrii aktsall, sneriagî kt o st kazt ne dtnmiî o nloaie de internelagil, a§ xottrît st se înbrane, ka st fie la adt-nost, din kan ntnt în ninioare ks nroiektsrî de legi liberale. Aneasta îî va sksti în nar-tea stîugt; dar ns în nartea dreanft. Re vor înftgima ntrgel drente?
Frannezsl zine; 'Quand il n’y a plus, il yen â ecore. „Ktnd nsmal este nimik, înkt se mal aflt/* Se va afla snile skimbtri în nostsrî de administratori.
Nkcessitk (te la Gymnastique en Orient.
signifiants (en raison des resultats dsper^s) car mj ' seul professeur vraiment digne de ce nom suffîrait I pour un etablissement. Ici je ne saurais trop insig» ter sur la ndcessitd de s’assurer avant tout, de | capacite du professeur; un bon choix est d’une inj. portance extrâme et Ies raisons en sautent aux yeux. un mauvais professeur de latin ou de mathdmatiques ne peut tout au plus que retarder Ies progres de l’eleve, mais un professeur de gymnastique est f0q capable de l’estropier, et c’est sans remede; avis aux parents, ceci vaut Ia peine qu’on yprennegar. de, j’ai vudans certains dtablissements, des pays voi- * sins, ces tristes resultats ayant lieu frequement par suite des mauvais choix que l’on avait fait. II ne faut pas se dissimider que la tâche du professeur dş gymnastique est fort difficile puisque touţe l’dduca-tion du corps repose sur lui. Aussi je le repete on ne doit appeler ă cette mission de. confiance que des professeurs vraiment consciencieux et doDt la repu-tation soit faite.
Cyrille professeur d’escrime et de gimnastique (Passage Bossel.)	'
I
---^^oaaA/V\ATVWvs^----«-
Dako-Pomane.
Sn tabloS nrin xalkografie de 5n metrs 10 nentimetre Isngime, 85 nentimetre ltgime.
Va konrinde divinittgî, sakrifinisrî, tinsri, kostemBil mi armele dane, karta mi nsmis?
0\°T Qb ■ F'.. V	^ 0Î> fi.in^-
,	URZICĂRII.
Iatt jarnalsl înkeiat în seanga Tomnate-ristilor în tirnnsl 'alegerilor. -
01 &S 8 f	------- ■
^„'Noi Strtnenogil Domnilor fanariogi ne „as strtlsnit nrin. gsgismane, kalnaksrî, bi-j,nime, imline, nansnî ks meml, nioxodarî, „membrii ordiiislsl Tomnaterist, am xottrît nele „srmttoare; fiindlkt în jsdegsl X... ideile „liberale,, rai egalitare as ftkst mare btn-„tsire în ssflete, fiind-kt ori ne mijloane „de â le kombate; ns as resmit, am xo-,,ttrtt st fanem ka Ssltanil Tsrnî în tim-„nsrî asnre ; Ssltanil Tsrnî skoteas rai nlimbas „nrin toate namalîksrile: îitdraqii lsî Maxomet ^nrooroksl lor. Noi vom skoate mi vom ulim-„bâ nrin satele anelsl jsdeg, nel din srrat „ imit Ic desnre kare a vorbit tsrbata Dîmbovişs; „imliksl va fi dss iie sn kar de naradt ks „natrs kal, mi învelit ka st ns-1 vazt ninî „kananlîl gsmagî de la Rnmcmtsl, ninî Ienineriî „din orta de la Dîmbovigt, ninî margafoil Na-„gionalslsl; ninî desnoiagiî gologani ai Re-„ formei; odatt la loksl xottrît, se va nsne în-„ţr’o kast la administranie., sas la tribsnal „kare ssnt d’al .noştri mi akoîo, în miezsl non-„gil, în ainte de ktntarea kokomilor, ktnd „strigoii. ,es din morminte, se vor kema al „noştri,„ mi în taînt, se vor kondsne în ka-„mera. zeslsî nostrs imlik mi se vor îrikina „lsî, rai vor jsra ne altarsl sts, st anere „ksltsl imlinilor în toatt viaga lor. Adot^zi „de dimineagt se va fane mare vomam nelor „ks venitsrl de 100—400 galbeni.
Se zine kt la adsnare; edifinisl nentrshi a îiraenst a se novirni kttre nartea sttngt, aneasta s’a înnenst de ktnd a ktzst msviga de lemn din tavan de la nartea dreantt.
Se fane mare msstrare gsvernslsî kt ar fi ftkst totsl ka st iast din alegeri, la Ka-
Dans tous Ies pays de l’Europe, tous'les 6ta-blissements voues a l’instruction publique, font com-me chacun sait, la part la plusi large, â la Gymnastique.	*
En effet, tandis que Ies autres etudes se modi-fient ou sont remplac^es l’une, par l’autre, la gymnastique seule s’empare du jeune eleve, â son en-tree en pension pour ne le quitter q’ua sa sortie.
D’aprâs cette importance accordee chez nous â l’education phisique, n’est il pas etrange, que dans ce pays ci, ou i’air est relativement tres lourd et ou par consequent, Ies exercices corporels seraient a’u-ne plus grande necessite on ait eu jusqu’â ce jour si peu de souci de ces travaux, qui sont la condi-tion indispensable de toute constitution forte et de tout bon temperament.
Une pareille lacune a de quoi surprendre en raison des motifs puissants qui invitent â la com-bler.
II est un fait incontestable d’ailleurs: c’est que l'education pkysique tout en fortifiant le corps, Ne laisse pas de profiter beaucoup â l’dsprit et j’ose rappeler â ce sujet Ies paroles de J. J. Rousseau: „Si vous voulez cultiver l’intelligence, cultivez aussi Ies forces qu’elle doit gouverner.“
Ou’on ne perde pas de vue ceci que l’komme n’est pas exelusivement un esprit ou un coeur, il est aussi un corps et son education n’est par consequent pas complete si au develapement intellectuel et morale on n’ajoute pas, aussi que le bon sens l’indi-que, le developement corporel.
II ne suffit pas, en effet que Ies enfants de-viennent des squelettes savants, il n’est pas superflu du tout qu’on en fasse aussi des citoyens robustes, et voilâ precisement ce dont il me semble qu’on ne s’est pas cntfore assez occupe dans ce pays ou je ne vois qu’un petit nombre d’enfants dont la poitrine soit suffisament developpee, il est triste pourtant de laisser â sa desandance nne fortune considerable si on ne lui assure au prealable une sânte qui iui per-mette d’en user avec agrdment. Q,uant aux avan-tages que le pays peut retirer d’une bomne eeuca-tion physique n’est il pas hors de doute qu’il a in-terât â la robusticite des individus qui seront un jour appeles k le defendre, et n’est il pas evident par la que si l’on fait des depences considerables pour le devoloppement intellectuel et moral de la nation, il serait egalcment k propos de faire quel-ques sacrifices en vue du developpement desesfor-ces pkysiques.
On atteindrait aisement ce but en etablissant dans. toutes Ies maisous d’education des gyranases dont la fi'dquentation serait obligatoire. Quand aux
matika Dakoromant.	.
Toate aiestea adsnate, kombinate, esnli-kate rai klasate de D-ns Tesar Boliak snre a se vedea într’sn singsr tablos tot qe s’a .ns-= tst, afla Dako mi Dako-roman renresintend e-noka Daniel din nea mai adîiikij antikitate nîivB în sekolsl al IV-leă dsne Xrist.
Desemnsrile ssnt fx>kste la Ilaris de de-semnatorsl Stirial nentrs antikitsgl, atamat la kabinetsl de nsmismatilE al Frannieî rai xal-kogrofia de D-ns Trenk. -=■ Tablosl va fi ne xîrtia nea mal frsmoast velint groast. '
llregsl snsi esemnlar 2 gal. (64 lei.)
Mjnistrsl instrskgieî nsbline a ssbskrîs nentrs 100 esemnlare.
Şsbskringia se fane la redakgiile ziarelor Nagionalsl din Bsksreuitl: Romînsl, Dîm-boviga mi Retorma, nlttinds-se banii îndats ks ssbskrierea.
INSC11NŢARE.
S«Bt însemnata ape onoape de a dă înksnomlingă nsBjiksjsî, teb npedT jekiiismîn .limBa Engvi. IJep-maiiT, Fpamesa., Itajiam. iui Po-inTin., asemenea ej faiie opî ^ tpadskipsne mi liomnosigisne de komepfliS mi naptiks,iape, neţi-uifmî, auousspi, kontpaktspî npe' ksm mi tpad^ki^isni de akte dekTjtopemtî ele. în sna din nsnii" tene uiniBi.
I. Stahly.
Fost translator msnininal de Bsksreinl1 din jos, lîngT) kange'
frais que cette raesure necessiterait ils seraient in inogpafia Naiţiona.io a ahî losif Pwnanoe mi Komn. — strada ISemneask’B’ Xana Ge
Ilasagisl Romîn, skan& laria redakuisneî Romînsl.
vin un
"NT,
07
www.dacorom»riîCa.<rb