ANUL II — 1880. •; • ‘ -v' . M 39. PRINCIP ATELE-UNITE. MIERCURI 2 MARTIE. Aceaste foaie ese de doi ori ne s^ntomins 5Iiepk»!>ea ™ Sîm~ '^Ilregnl abonaments-!sî iientrs sn ană 24 yf. Ilentrs Va n » Trei lsni. . . . 6 „ O linie nentrs anon-ssri se va nliti ks 30 n. ' 1 FOIA POLITICA ŞI LITTER ARĂ l| Redactor Responsabil D. B0LINTINEAN1L ■nî Abonagia se face la Reclakjjie în Ilasagisl Romîn, iar nrin dis— trikte ki D. sekretarî ai Administraţii lor Orî ne abonament trebsie nl£tit îndat» ks ssbs-krierea. ' . j:1. ' aRCX 1 OÎIUil.U ipuiiK an îauL Bucureşti, 2 31artiu. Adunarea s’a deskis: togi okii ssnt în-drentagî kEtre acest korn legislativ. Se scie kE ssnt mslgime de nroiekte de leg! liberale ne ministersl voies'ie se nsie ne masa ads-nErei. Tog! asceantE ks nerEbdare se vazE daka ministersl ds de lskrs mi daka adsna-rea lskreazE; daka Iskrarea este în sniritsl Konvengieî, mi daka adsnarea le voteazE. în adevEr este sn an de kEnd gerile se aflE în-tr’o nozigie nenibils. Kasza vine din linsa legilor. Legile vek! nsmaî ssnt nentrs tim-nsl de astE-zî, mi în mare narte ssnt desfi-ingate de Konvengie ne înss-mî arsnkE ,nsma! nisne nrincini: kornsrile legislative trebsias se fakE leg!, dsne acesmti nrincini mi ns as fskst. în ast-fel de stare de lskrsrî, srmea-ze tot-d’asna o mare konfssie, mi naralizie. Ssnt oamen! kare as zis kE adsnErile as temnorizat în lskrErile lor, ka se adskE o stare de konfssie mi ast-fel se fakE dificilE ka-lea ideilor koustitsgionale. Ssnt oamen! kare zik kE înss-mî adsnErile de astE-z! srmeazE aceiamî nolitikE nerzEtoare mi nentrs garE mi nentrs libertate, adikE kE as de gînd se se oksne nsma! de nisce kesti! nersonale mi nasionate, mi nici de ksm de nroiekte de legi, ka nrin aceste sneltirî se se nrelsngeas-kE rEsl. A zice aceasta înkE în ainte de a vedea sn fant. ni se nare nedrent mi krsd tot-de-odatE. Ks'toate acestea, adsnarea va încene a fsnkgisona, romEni vor ksnoasce îndatE, daka denstagiî meritE a li se atribsi aceastE nolitikE ies voitoare gereî mi fericirii ei. Sas daka aceastE nolitikE o va avea ministersl. Daka adsnarea va trece timnsl fEi’E se lskreze, atsnci jreaoa voingE va fi în nartea e!, mi domnitorsl trebsie se ia de anele mi-ssri (legale îuse) ne ssnt de natsrE a nsne kanEt anestor joksrî ne not se sfErmeaskE ks nerderea gerilor. Daka însE ministersl ns Va nrfesinta nroiektele de leg! de kare geara are trebsingE, mi nrin aneasta adsnarea s’ar afla nevoitE a ns îskra, atsnn! domnitorsl trebsie SE-mî skimbe ministersl. Or! ksm, interesele gereî în ainte de toate trebsie se se nsie, mi aneste interese ns se not îndestsla de kEt nrin o lskrare serioasE mi neobositE, atEt din nartea miniştrilor kEt mi din nartea kornsrilor legislative; este sn bmn nentrs toate mi nentrs ambigiî nersona-e ®i nentrs certe, mi nentrs trsndEvie, mi nentrs i’EtEcirî mi abateri; este tiran aseme-riea nentrs lskrare, este timn a ne gEndi kE trebsie se arEtEm Esroneî ks ssntem o j^Bie solidE, mi se insnii’Em înkrederea de kare avem trebsingE. Kestia înnrsmstslsî are se se nsie ne ta-IIe^‘ Innrsmstsl va da o noE viagE gereî, dîn- dsî mijloacele de a nEmi la misia la kare este kematE; de a resnEndi în toatE geara bsilEtEgile (le bien etre) materiale mi înkrederea moralE; de a skEna averile oamenilor ns-se snre vînzare de kEmEtarî, de a sksna ko-mercisl de falimente. Nsma! cei kEmEtarî mi cei ce voesk rsina gereî nrin rsina komercis-Isî, not se fie kontra înnrsmstslsî.. Legea elektoralE trebsie fEkstE într’sn simg întins, ka drentsl elektoral se îubrEgî-meze nagia mai' adînk, ka ast-fel se nstem zice kE avem' o adevEratE renresintagie na-gionalE, mi kE ns s’a lsat nrivilegele de la klasa boereaskE, ka se se dea la klasa nro-nrietariceaskE, ci la nagia întreagE, Este trebsingE a se mEri oştirea regslatE dsne Konvengie; mi cea ne regslatE dsne tre-bsinnele gereî. Ar fi o rea’adsnare nentrs gears adsnarea aceia ce ar înninge ast-fel de nroiekte; ar fi i’es ministersl acela ce ns ar nresinta ast-fel de nroiekte! Este trebsingE srgentE de sn nroiek de lege assnra komsnelor; kontribsgiei generale, înbsnEtEgirea soarteî geranilor, mi altele mslte. Se vor face? aici este întrebarea? Aceasta are se dovedeaskE daka ministerele mi kornsrile legislative de fagE meritE se rEmEie, sa§ se se disolve. La 29 FevfsariS M. S. Domnitorsl a deskis Kamera nrovingieî romEnieî de din-koacî de Milkov, disksrssl de deskidere a fost în sniritsl KonstitsgionaL S’a esnrimat assnra nosigieî nolitice a romEnieî ziksnd kE, nrin reksnoascerea votsrilor de la 5 mi 24 Ge-naris este astEzî asigsratE; kE ministerslak-tsal are se înfEgimeze adsnErei nroiekte de legî în sniritsl konstitsgieî mi al mesagislsi Domnesk; kE togi romEniî trebse se do-reaskE IskrEri nentrs îmbsnEtEgirea stEreî materiale mi morale, kEcî este tiran a se sita sn trekst. dsreros; kE nentrs ceia ce nri-vesce nersoana Domnitorslsî, krede kE viito-rsl acestiî nagii romEne se înseinneazE ne unirea Ilrincinatelor. Aceste din snnE esnresiî lovesk o koar-dE din cele ce rEssnE maî dslce la inima adevEragilor romEni. Este kestia cea mare de nagionalitate; kEcî nreksm am zis’o în tot d’asna, fEi’E libertate nagionalE, [toate li-bertEgile sociale ns not se trEiaskE mslt. AceastE idee esnrimatE de kansl Statslsî, ne face ks atEt mai mslt, nlEcere, ksci vedem omslcearecea mai mare resnsndere ka domnitor, kstezînd se o snsie în fana nagiei mia Esroneî, ne kEnd mslgî dintre oameni nar-tikslarî ce ns not se aîbE nici o temere, în-cen se o site, oksnagî nsmaî de mici mise-riî domesriice. IatE disksrssl Domnesk, >■ ■ ,,i> „Domnilor Denstagi! „Ilosigia nolitikE a IIrincinatelor-«5nite „este regslatE nrin reksnoascerea votslsi de „la 5-24 Genarig atEt de kEtre nsterile garante „kEt mi de kEtre în. IIoartE. Ilreoksnagia noastrE „decî, în timnsl de fagE, trebse se nriveaskE la „îmbsnEtEgirî morale mi materiale kare se „rEdice neamsl romEnesk din starea în ka-„ re l’a adss sn trekst jalnik mi dsreros. Ilrin me-„sagisl nostrs din 6 Dekemvris trekst am a-„rEtat romEnilor kalea aleasE de gsvernsl „mes nentrs realizarea nrinciniilor nsse în „konvengie. Aksm ministersl mes e gata a „ve ssnsne sn mir de nroiekte de reforme, „notrivite ks trebsingele gereî mi sniritsl Kon-„vengieî. GEndigivE, Domnilor denstagi kE. „ssntegî kemagi a face mari reforme; ns ner-„degî din vedere karaktersl D-v. legislativ, „karakter nenErtinitor, kare ve face rEsnsd-„zEtori de viitorsl romEnieî. KEt nentrs mi-„ne kare înfEgimez nrincinisl snireî gerilor, „vois avea nekontenit în vedere kE viitorsl „romEnieî se reazEmE ne acest nrincin al s-= „nireî mi ne natriotismsl îngelent al mandatarilor nagiei. „Dsmnezeg nrotege nrincinatele şniţel „Dsmnezeg se lsmineze lskrErile adsnErei. „Kamera este deskiss. n RomEiisl în No. de la Fevrsarig la uis-ce linii ale '> Dîmbovigei nrin kare rekema romEnilor de dinkoacî de Milkov, kE ar fi tre* bsit se rEsnsnzE la simnatiile romEnilor din Moldova, alegînd denstagî mi dintre dEnmii, i’Esnsnde ne sksrt kE daka D. llans ns s’a ales, kasza a fost kE a avst a se lsnta, la Kraiova ks uel măi mare bsrbaî. As fost meante-zecî de denstagî mi togi ns a fost din net mai mari bsrbatţf, ba ÎnkE sniî s a§ ales în dosE, în natrs kolegisrî. Se trecem. Zice ÎnkE kE daka D. Aleksandn ns s’a ales,* a fost o nprotestare kontra modslsi ilegal ks kare D-ns „ministrs s’as înskris în listele elektorale, mi „n’avem de kEt se felicitEni ne alegEtori ks „m la ales.“ n Krede serios RomEnsl Iie aceastE sîtare a fost o nrotestare nentrs kE modsî înskrie-reî D-lsi Aliksandri a fost ilegal? atsncl Ro^-mEnsl nriimesce kE alegerile a§ fost insni-rate de cea mai mare legalitate mi jsstigie, ÎnsE ne întsrnEm mi zicem ksm înnakE RomEnsl acest mare simg de legalitate mi jsstigie ce ar fi insnirat toate kolegisrile, ks nrotestagiile ce s’as a fskst nekontenit în timnsl acestor desbaterî? orî sna, ori alta: Konvengia ns se deklarE kontra celor ce as nronrietEgî într’sn ginst, ks ns not fi alegEtori în alte ginstsrî. Ea tace assnra a- www.dacoromanica.ro 150 mMBOVIIIA — 2 MARTIE. cestsi nsnt; tace ktci ia arsnkt nsmai sn nrincin * acest nriubiri cere o lege- kâ st re-gsleze toate acele amtnsnte. Lege ns este înkt ftkstt. Atsnci interessl gerel ne dik-teazt a da cea mai largt desvoltare acestsî nrincin. Romînsl noate st zikt, kt gsvernsl ar fi trebsit st esnlice de mal n’ainte kt ori ne romtnî nronrietarî în snele ginstsrî not st se înskrie în alte ginstsrî snde ns aS nro-nriettgî, ka togi st nrofite de aceastt faksl- tate. ^ Dar iart, kare din no! ne am gtndit mai înainte la aceasta? Daka gsvernsl a nriimit ne amicii sti, mi a resnins ne adversarii sti, a ftkst rts neantrat; înst noi kredem kt nealegerea D-lsi Aliksandri, ns vine din aceia kt alegttorii aS voit st fakt o nrotes-tare kontra modslsi ilegal ks kare D. minis-trs s’a însltris în listele elektorale. Vomkre-de aceasta nsmai atsnci ktnd kolegisrile elektorale ar fi trimis la adsnare nsmai de anei btrbagî ne viaga ktrora ns se aflt nici sm-bra sneî btnselî de ilegalitate. Noi înst stt-rsim a krede ceia ne am zis în art. nostrs. nerst înkt st se fakt o sktdere celor nenoroci gi dintre dînmil. netigia s’a adresat kt-tre ministrs ks rekomandare a regsla la a-dsnare aceastt kestie. Aksm st vedem ads-narea daka va fi nttrsnst de nenorocirea a-nestor oameni? Noi îi adscem aminte nsmai kt Komercisl nagional este komercisl k» mo-miile: Ele ssnt singsrele isvoare a le geriloi de snde nasce komercisl. Estras diu diski&rsftl Snmsiat&lss iioieu» al III. la Deskiderea sesisniî legislative. Xa- CRONICA. In aceste zile voind a trimite nrin Ass-tria în Francia jsrnalsl Dîmboviga, ni s’a rts-nsns kt Dîmboviţa mi Rommsl din toate jsr-nalele romtne, ssnt onrite de' a intra mi a trece min Asstria^ în adevtr, noi ns înge-legem nentrs kare kasst! St vede kt esila-giî de 1848 noartt înkt, nentrs astorittgile Asstriace, titrsl de esilagî? Kt ii altt kasst ns vedem. Daka Gsvernslsî romtn (ceia ce ar trebsi st fakt) ar onri st intre în nrinci-nate gazetele Asstriace? ce ne injsrie în ka-nsl Statslsi, în demnitatea nagionalt, ce ar zice astorittgile Asstriace. Noi cerem dren-tate de la Gsvern •, o cerem asemenea de la D. Baron Eder, al ktrsi karakter leal mi inde-nendeiit ns noate st ssfere nisce mtssrî ce înssml nentrs Gsvernsl stă ns not fi nltkste. în zilele din srmt o adînkt nenorocire a lovit in familia D. Doktor Davila. D-na Davila, dsne o sksrtt mi dsreroast boalt, a încetat din viagt, dsne sn an de viagt ks sogsl st§. Mai toatt kanitala romtnieî komnttimi ks o-norabilsl sog. M. S. Domnitorsl a nlekat margi la 7 ore de dimineagt la Iami snde are st deski-zt adsnarea. Se zice kt ns vaînttrzia mslt mi la întsrnarea sa va veni mi Doamna Elena. Margi, ministrsl trebilor streine ftks o visitt oficialt D. Kavaler Strambio, konsolsl M. S. regelsi Sardiniei. Sardinia nentrs ro-mtnia este astt-zî o sort ktldsroast; este sna din nsterile Esronene kare se interesea-zt la soarta romtnilor ftrt ksgete asksnse, ks inima stngelsî, ns ks a mimktreî ce face binele în skimb nentrs avantage de zece t>ri mai mari de ktt servicisl ce ar fi ftkst. Dektgîva ani înkoace, regele kavaler al Sardiniei mi nsî teritor „în Esrona, difikslttgile ssnt, sner, la sfîrmitsl lor, mi Italia este în nrezisa d a se konstitsi libert. __ „Ftr’ a reveni assnra Lsngelor negogitri kare se trateazt de atttea lsni, mt voiS rotrgini la ktte-va nsntsrî nrincinale. „Ksgetarea dominantt a tratatslsi de la Vilâ-franka era d’a ktntta indenendinga kom-nlektt a Venegieî ks nregsl restasrtrii dacilor. Astt transakgisne neresmind, ks toate sttrsinnele mele am esnres nentrs acesta ntrerile mele de rts attt_ la Tsrin ktt mi la Viena, ktcî sitsarea, nrelsnginds-se, a-meninga d’a rtmînea ftrt desnodtmînt. Ile ktnd ea era obiektsl snor esnliktrî leale între gsvernsl meS mi acela al Asstrieî, ea in-snira Engliterei, Ilrssiei mi Rssiei nisce în-cerktrî, kare atestt ksrat, din nartea mari-r lor nsterî, doringa d’a ajsnge la îmntkarea tstslor intereselor. “Snre a ajsta aceste disnosigisnî, trebs-ia ka Franga st nresinte kombinarea a kt-riî adongisne avea mai mslgi sorgi d’a fi a-centatt de Esrona. “Garanttnd, nrin armata mea, Italia kontra inter venirii strtine, aveam drentsl d’a însemna limitele astor garange. “De acea n’am esitat a deklara regelsî Sardiniei kt de mi ltsînds’î întreaga libertate a aktelor sale, n’am nstea al srma într’o nolitikt kare avea defektsl d’a ntrea, în okii Esroneî, kt voemte a absorbi Statele Italiei mi a ameninga nose konflagragisni. L’am kon-siliat d’a resnsnde favorabil la voingele nro-vingelor kare se oferia isi, dar d’a manginea astonomia Toskanei mi d’a resnekta în nrin-cinis drentsrile stntslsi Skasn. “Dakt astt învoire ns satisface ne toatt Ismea, are cel nsgin avantagisl d’a reser-va nrinciniele, d’a linimti temerile, mi face din Iliemonte sn regat de mai mslt de nose milioane de ssflete. “în nresinga astei transformtri a Italiei Nordslsî, kare dt snsî Stat nstinte toate trecerile Alnilor, era de datoria mea, nentrs si-ksranga frontierilor noastre, d’a reklama nar-tea francest a msngilor; astt revendikare a s-de nsnint întindere n’are ksm st ritoriale kare se va face ne dt drent la o rangt însemnatt de natsrt kiar. «Ns not trece ks ttcerea emogisnea 8> neî ntrgî a lsmii katolice. Ea s’a ssnss dy datt snor imnresisnî, ama de neksgetate, s’ui arsnkat în nimte alarme ama de nasionate trekstsl, kare trebsia st fit o garangt trs viitor, aS fost ama de rts anregsit, viciele ftkste ast-fel sîtate, înktt mi-aS tre. bsit o konvikgisne foarte nrofsndt, o înl^ dere foarte asolstt în ragisnea nsblikt, nen. trs a konserva în mijloksl agittrilor ce cer. kaS a agîga, liniintea kare singsrt ne man. gine în adevtr. “Fantele înst vorbia tare ele înst’m De sn-snre-zece ani sssgin singsr la Robd; nsterea Stntslsi-IItrinte, ftr’a înceta o sin. gsrt zi d’a resnekta într’inssl karakterisl ad sakrs al kanslsi religisuii noastre. “Ile daltt narte, nonslagisnile Romag. nieî, ltsate d’o datt învoiele, as simgit o a-trakgisne natsralt mi aS ktstat, în resbel, j face kasst komsnt ks noi. ^Trebse oare st le sît, la nace, mi si le esnsiS din nos, nentrs sn timn neottrîi sorgilor sneî oksntri strtine ? “Ilrimele mele silinge as fost d’a le re-koncilia ks ssveransl lor, mi neresmind, an cerkat cel nsgin a sktna în nrovingele res-kslate nrincinisl nsterii timnsrale a lianei. “Dsnt ce nrocede, vedegî, de mi tofe ns este înkt terminat, kt eşjte cel nsgin nei mis d’a snera aksma o solsgisne în ksrînd, “Momentsl se nare k’aă venit d’a nsnt sn termin la nimte nreoksntri nrea lsngr i d’a ktsta mizloacele d’a inasgsra ks kstezaii-gt în Franga o ert nost de nace. Deja armata este redsst la 150,000 de oameni; astt i’edscere ar fi fost mai mare ftrt. resbebl1 din Kina mi oksnarea Romei mi axoLombarJ dieî/£ înssmî nagia, ns as ltsat st skane nici o o-kasie, ftrt st arate romtnilor simnatiile cele mai ktldsroase; ns nsmai nrin vorbe; dar nrin fante. Daka am sra ceva romtnilor, ar fi st imiteze acest nonol în fantele lsî cele natriotice. Konsolsl Sardiniei din Bsksremtî, ns krsgt nimik ka st xrtneaskt aceste sim-natix nrintr’o nsrtare demnt de toatt lasda. Arendamii nenorocigi as cerst nrin neti-gie de Domnitorsl st li se amtne termensl nltgilor nentrs momiile mtntstiremtî a le Statslsi, ceia ce kredem kt s’a mi ftkst. AS insnire temere Esroneî mi st demintt noliti-ka de neinteresare ce am nroklamat de mai mslte ori; ktci Franga ns voemte a nroceda la astt mtrire, ori ktt de slabt ar fi, nici nrintr’o oksnare militart, nici nrintr’o inss-rekgisne nrovokatt, nici nrin nimte manonerî ssrde, mi esnsnînd de fagt cestisnea nsteri-lor celor mari. “Ele vor îngelege, ftrt ’ndsoingt, în ecitatea lor, nreksm negremit Franga ar în-gelege nentrs ori kare din ele, în asemenea cirksmstangt, kt imnortantea remtnsire te- www.dacoromanica.ro V lîrofesle de krcdinnt a D-lfti M. Iiogtkkic[ean5. rt» 1. Ssnt mi voiS fi în toatt viaija me nentrs mir ea Ilrincinatelor romtne. Votsrilj din 5 mi 24 lansaris 1859, nrin kare affi întlgat ne Aleksandrs Ioan I. ne tronsl Hdn-cînatelor-Snite, fiind de ktt ssblima esnres» a eternei doringî a romtnilor, vois sssgine k! ori ce nreg tronsl la a ktrsia fsndare a® narticinat mi es. Vois reklama îmbsntttip1 rea Gsvernslsî, vois kombate ori ce akt ® miniştrilor kare mi se va ntrea kontraris nri® cinislsî ce renresinteazt domnitorsl, în ok nagieî; dar vois nrigoni ks toatrt energia o ce nlan, ori ce nartidt gintitoare de a ads? restsrnare; ktci dakt ssnt nentrs îmbsmttytt ns ssnt mi. ns vois fi nentrs restsrnare. 2. Ssnt nentrs întemeierea. Gsvernsl!) Konstîtsgional renresentativ în toatt nstevf mi întinderea ksvtntslsî, nreksm mi nen^ toate liberttgile kare’i ssnt ssfletsl mi kon seksinga: libertatea konmtiingeî, a nreseî, într’snirei, a netigieî. Ssnţ nentrs statorni»1 rea legilor kare din antrarea onoareî, viegf mi nronriettgei fie-ktrsia cettgean, de ori^ klast ar fi, st fakt sn adevtr, ne kare minea st ns îndrtsneaskt a’l ktlka. ^sl1, nentrs ssnremagia adsntreî, nentrs kt nsm® o adsnare neatîrnatt noate întrodsce îngea'1 libertatea, legalitatea mi sigsritatea, nentr» & nsmai o adsnare neatîrnatt noate da nete® esekstive ttria mi energia trebsitoare sin'e 151 DIMBOVIIJA — 2 MARTIE. faqe binele mi a stavila resl, f®k®nd din ns-, terea esekstiv® organşl leţtii mi esnresia vo-innex nagionale.. -mrsJmv mo, ■ ~ 3, Ssnt nentrs reformaj leitei elektorale1 aktsal® kare este defektsoas® mi esklsd® de la renresintagiea nagional®, majoritatea na- gieî. # 4. Ssnt nentrs legea nekomnatibilit®gilor, nenstînd cine-va fi tot o date bsn denstat mi ţjgn fsnkgionar, mi f®r® o asemene lege, ar fi konfsndate nsterile: esekstiv® mi legislativ®. . 5. Ssnt nentrs amezarea durilor ne sn sistem de drentate nentrs togi cet®genii, a-dik® ka fie-kare s® ia narte la sarcinile Sta tslsî în nronorgie ks averea sa. Ssnt îns®-tot odat® nentrs snorirea d®rilor nsmai într’-sn kin smor, trentat, mi nsmai întrs k®t se va cere de adev®ratele interese ale Statslsi. Ssnt nentrs kontrolsl cel mai asnrs assnra întrebsing®rei banilor gerei. 1 D®rî mari mi îmnrsmstsrî ns îngeleg de k®t atsncea k®nd mijloacele ordinare ns ar fi îndestsl®toare, de k®t atsncea k®nd s’ar a--tinge de sn mare interes al gereî. 6. Ks at®ta mai mslt ssnt nentrs întemeierea de bank® rai de institste de kredit, fiind k® nsmai acestea not ridika agrikslts-i ra, komergsl mi indsstria. 7. Ssnt nentrs organisarea marilor Iskr®-ri nsblice. drsmsrî de fer, kanalsri, nortsrî, k®t acestea vor îndoi avsgia nagional® mi nrin srmare mi averea fie-k®rsea nartikslar. 8. Ssnt nentrs cea mai mare resnîndire a înv®g®tsrei nsblice, ast-fel, în k®t fie-kare orara s®’mî aib® gimnasisl s®s, rai fie-kare sat ss’ini aib® skoala sa nrimar®, ast-fel, în k®t fie-kare rom®n s® mtie skrie, ceti, mi nrin srmare a ksnoamte mi a an®ra drents-rile sale. - 9. Ssnt nentrs cea mai întins® desvoltare a institsgiilor ■ msnicinale. Sokotesk k® ni-mine ns ksnoamte mai bine interesele lokale de k®t lokaliî; de aceia ssnt nentrs ka toate interesele lokale s® se kaste de astorit®gile lokale; de aceia snrijin neatîrnarea msnicina-li.t®gile srbane mi rsrale. . n- : 10. Ssnt nentrs libertatea indsstriei mi a komergslsî kare ast®-zi mi ssnt ama de libere, în k®t str®inii aS ajsns a fi mai favo-risagi de k®t togi n®m®nteniî. — Ins® întrs k®t vom fi înksngisragi de Statsri ks siste-msri nrotekgionate, întrs k®t vom avea jsris-dikgisne konsslar®, vois st®rsi nentrs okrotirea komergslsî mi a indsstriei nagionale kare, de abia n®sk®nde, ag trebsing® de o deosebit® îngrijire din nartea Gsvernslsi. As înssmi konacii mi florile, k®nd ssnt tinere, k®nd se res®desk, ns se okrotesk de grsdinar, ns se sd®, ns se an®r® în kontra armigeî sas a gerslsi ? 11. Ssnt nentrs emancinagia geranilor nrin des®vîrmita lor îmnronriet®rire ne ni-m®ntsrile ast®-zi în st®n®nirea lor, aceasta îns® ks întreaga mi denlina înainte nl®tit® desn®gsbire a nronrietarilor de momii. 12. Ssnt nentrs neatîrnarea rai neămovi-bilitatea kornslsi jsdek®toresk | ssnt nentrs întrodscerea gisragilor în nrocesele kriminale de nres® mi nolitice. 13. Ssnt nentrs reforma mi mbsn®t®ni-rea klerslsi. 14. Ssnt în sf®rmit nentrs cea mai strik-t® mi temeinik® resnonsabilitatea a miniştrilor mi a tstsror fsnkgionarilor Statslsi; fiind k® f®r® o real® resnonsabilitate a acelora kare ,, oinoyi " ’ ■ .rs" '.oK'rmnnoO ssn&X as nsterea mi legile în m®n®, este ks. nens-tiug® de a avea legalitate. Eat® nrinciniile kare le am nrofesat de a nsrsrea, mi ne kare, mi în* viitoris le vois an®ra, în ori ce okasie mi în ori ce nosigie m® voi§ afla. . j ■ Aceast® nrofesie de kreding® este mi a noastr® mi ne asociem ks inima redaktţia. . . M. Kogdniueans. 14 Fev. 1860. (Steaoa Dsn®rii.) KESTISNEA UERANILOR _ sas mâi bine j . \ v' Afranuiarea Il> oin,ie Ksm salt® ’n rase m®ng®etoâre I Korsl de gragii albe ka>krins! : 4 Laks’mi destinde lin în t®cere, Sndai albastr® n’ast k®mn de dor) Hli rîndsrela ks fericire Sbsr®nd s®rst® valsl smor. Vezi n®dsricea snde’i zîmbesce, IUi nrin koncerte de naseri mii, _ ■. Dare k® snsne, k® t®insesce u*- ! u Dorsl ses, anii cei argintii, op Vezi isvorelsî din msngi ksm kade A t * In snde limnezi mi de knstal, Form®nd nrin iarb® smor kaskade, Sssnin®nd dslce miksgsl val. Vezi kolo tsrma, earba ksm nasce, IHi stinge setea în lin isvor; ' Snde atsnci okii tot îgî zîmbesce, Rersl n®m®ntsl te kat ks dor. Ink®nt®toarea ast® nrivire, * Ssflets’gi face trist gsnditoj, K®nd al meS salt® de mslgsmire, La cer se ’nalg® vesel în sbor. Dsne figsra-gi ce.a r®nitoare, . rs jC Ast aer jalnik mi g®nditor J Goneşte drag® mi zîmbitoare V iHI Mai anari înk® l’al mes amor! r i’1* ian. Megiiîa. ■ "v-- s > ■ ; -x a Natsra toat® dslce’mî zîmbeste,' ... Dar sîns-mî geme neîncetat, . vf, -In krsde lakrimi se t®ngseste, IHi de el nacea s’a ’nstreinat! . ne snda rece a ssferingiî, ES trek ks barka amar nl®ng®nd, 152 Ktni vtd în uimt steaoa doringii Ilmtre talazuri abea lunind. O visuri bele ne în nrunnie Ile sînsl vostru m’agî legtnat, Venin! akuma nri în junie St stingegl jalea ne m’a întristat. VenigI kt iatt valul mugeşte, Se ’nalgt, urlt îngrozitor, IHi întunerek îu tot domneşte, Ilatiml turbeazt, gem de fior. •a He a mea arat de kin sdrobitt, Visuri nerdute se ktnt voesk, Kt’n soarta tristt neferinitt, Ka vasu’n valuri mt nrtvtlesk. Natura iatt desnregueste Turbata jale ne am în sîn, Ilatima’n sînu-mî se resboeste, Turbeazt, urlt mi vtrs venin. Ele ktnd în nreajmtn vtd ferinire, Visuri suave nline d’amor, O! dar denarte astt zîmbire, Farul de visuri e neritor. Kredeam odatt kt nrin iubire Eroi voiu fane nemuritori, IHi lumea toatt de mulgumire Se mt ’nkunune ku dalbe flori. Dar iatt astt-zî sunt îonelatt, Aneste visuri ox! a nerit, Hli n’a mea arnt nemtngtiatt, Mtna-mi ka giaga a ’ngremenit! Ktnl eu, o rege sunt nentru tine, O juktrie, un vis d’amor, O fantasie ne last kine ne sînu^mi jalnik mi nltngttor. Snde’i kununa de strtlunire, ne a mea frunte ne am visat? O! saune, saune, a mea iubire Ku ne tu oare ai meritat? Ka o femee ’n aste nalate, îgl tren! viaga neînnetat, Ktnd geara ’gi nere ax! libertate, Ktnd togi nţgtnil mi te-a nrtdat! Dakt în soartt ama resnlatt, IH’a skris 1’amorul meu înfokat, Herul urgieai neîmntkatt S’o verse asunrt-mi înfuriat. DIMBOV.IjgA — 2 MARTIE. TTTi al meu nume nlin de mtrire, Eternitatea ’1 ar skrie ’n ner, Iar lumea ’ntreagt ku umilire, Kunuuî ar nune n’al meu altar. Iatt dar rege a mea durere, De kare însugî m’al întrebat, De?gî arde sînul de ’nfuriere, SînumI strtnunge kt emtl ertat!! 1860 Ianuarie. X G. URZICĂR1I. RomsnSl zine. „Kt gazetele a§ anungat kt Naiţionalsl e liber a intra în Austria, mi krede kt nu este Naiţionalsl, ni Konşervatorsl. în zioa de 29 Fevrsarie ansi 1860. Korabiî sosite înktrkate . . „ demerte • 2 nornite înktrkate . 2 n „ demerte 1 Vanoare sosite . . . 2 ?) nornite . . . 2 ITREHgL IIR0D5KTEL0R Gr. niaktr, kalit. I, kila de Munte 220—224 J? ■ „ II „ Kalafat 190—193 7) ktrntS I, Valax. M. 170—180 Î> n ti, „ „ 150—155 î? arntut — _ Sekart 95—100 norumb 148—153 Orz 87 Fasole 40—42 La deskiderea aduntrei, a ktzut de la sttlnul din dreanta o mare muvigt de lemn. nonorul zine kt este semn rtu, kt are st se înkizt kamera din nrinina ntrgel drente. Konservatorul nrogresist tabtrt ne unul din membri Komisiel Hentrale, din nartea sttn-gt, unii zik kt o fane din kauzt kt anest membru ar fi linit ne uma Komisieî Hentraleî enitaful ntrgel drente desnre kare a vorbit Dîmboviga. ■. A^A/llWWWVVw>^ mSK’BRlLE fi\ nORTdli BR. în zioa de 27 Fevrsaris ansi 1860. Kortbil sosite înktrkate . . . „ „ demerte 1 „ nornite înktrkate 2 „ „ demerte . . Vanoare sosite . . . „ nornite . . ..2 IIREQSL nRODSKTELOR. GrtS niaktr, kalitatea I, kila de . 220—224 v) n n n, „ „ 190-193 „ ktrntu „ i, „ „ 170—180 n » îî n, , „ 150—155 Sekart 95—100 Horumb 148—149 Fasole 40 — 42 MISfilRlLE S\ 1IOHTSL, GAL/UIÎ. în zioa de 26 Fevrsarie, Ansi 1860. Kortbil sosite înktrkate . . . „ „ demerte . . 1 nREgSL nRODSKTELOR. Grtu niaktr, kalitatea 1, kila de . 220 ?î ?î ?î n, » » 190 „ ktrntu „ i, 200—205 n n v ii, n » 178 „ arntut 236 Sekart 120 norumb 137—139 Orz 80 în zioa de 27 Fevrsarie anSl 1860. nREJJSL nRODSKTELOR. GrtS niaktr, kalitatea I, kila de . 220------------- r> » » II, „ „ 190 „ ktrntu „ I, „ „ 200—220 » n » n, „ „ 192—196 „ arntut 219—220 Sekart 236 norumb 137—139 Orz 80 Insciinţări. D’aste nalate strtlunitoare, Amorul june nu’î mulgumit, El vrea kununa neneritoare, Ast nreg din nerurl lui e menit. Akuma înst eă vtd nrea bine, K’amorul regii nu meritez, Eli d’azi ’nainte ne sîn la mine A Igl snun kt numai se desmerdez. Tu emtl un rege furt virtute, Dar nu un geniu din ner ltsat Ka bele astre ne nar nerdute In anest xaos întunekat. D’ainl iubi geniS ka Tasso, Dante, Ka Ariosto rai ka Biron, Din al lor laur aml fane narte, AmI fi o fiikt lui Anolon; în zioa de 28 Fevrsaris■ ansi 1860. Kortbil sosite înktrkate . . „ demerte 2 nornite înktrkate 1 Vanoare sosite 1 îl nornite 2 nREgSL nRODSKTELOR. Grtu niaktr, kalit. I, kila de Munte 220—224 îî „ „ n, „ Kalafat 190—193 n ktrntu „ I, „ Val. M. 170—180 A n n, „ „ 150—155 arntut — Sekart 95—100 norumb 148—153 ; Orz 87— Fasole 40—42 St» înkipiazi, de a a Sf. Geopge an«.i kopent, kasa D. Stepiad de ria iotpapea gpT»dinii lIimmeijri8.i5T, koxoapea Bepde, îmnapte s’aS în totali, dosi» etai,ie, epe-o tpeî-zeTi înkT»nepi, gpamd mi monpon. St» Binde k« tot«ri; Dopitopiî st. not în-îie^eye k« nponietaps.1 în opi lie zi. Tinogpafia Nau,ionaM a jisî losif Pomanoe mi Komn. — strada NemîJeaskt Xans?L^Sn"^7T'"27. """L~ “l —i!!-1 5n Ilanagaj lensmfâ k« koa-da pomie de pasa nea mai esiib, Bopfiitop mi ks ko^isia sa e^iegantT», se afjB de Bînzape, amatopi not» Beni .ia Max. Mixai BodT. aji'ttspi k« kaseje dikatip&isi No. 12. www.dacoromanica.ro